Steagul Roşu, februarie 1954 (Anul 9, nr. 330-353)

1954-02-02 / nr. 330

w 1l, Toate forțele pentru continua dezvoltare a economiei naționale. Ziarele de astăzi publică un comu­nicat, în care, se arată că prin Hotă­­rîrea Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Române, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit con­ținutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou de aur al leului, cursul leului față de rublă se stabilește la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului față de celelalte valute străine pe baza noului conținut de aur al leu­lui. Oamenii muncii vor primi cu mare satisfacție această Hotărîre, sporindu-și eforturile lor în vederea creșterii con­­tinuie a producției bunurilor de larg consum industriale și alimentare, a dezvoltării producției agricole vegetale și an­imale, a măririi productivității muncii și a reducerii prețului de cost. In acest fel, ei contribuie la neconte­nita întărire a leului, la sporirea pu­terii lui de cumpărare, la creșterea salariului real și a veniturilor celor ce muncesc. Plenara din august 1953 a C.C. al partidului a arătat că sporirea produc­tivității muncii și reducerea prețului de cost constituie o condiție princi­pală a dezvoltării economiei naționale, a ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Partidul și guvernul au luat în ulti­mul timp o serie de măsuri menite să asigure creșterea necontenită a pro­ductivității muncii și—pe această bază­­— creșterea veniturilor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționa­rilor. O serie de colective de întreprinderi au obținut, în cadrul întrecerii socia­liste, realizări de seamă în direcția sporirii productivității muncii. Munci­torii și tehnicienii de la uzinele ,,Mao Tze­dun“, de pildă, introducînd la o­­perațiile de degroșare și finisare a axe­lor de poduri rulante sistemul de strunguri cu două cuțite deodată, au obținut un spor de productivitate de­­ circa 50 la sută la aceste operații. Printr-o mai judicioasă organizare a muncii, prin extinderea sistematică a experienței înaintate, colectivul fabri­cii „Proletarul“ Bacău a ridicat cu mult productivitatea muncii, fapt care-i permite să pună la dispoziția oameni­lor muncii cantități sporite de pro­duse textile. Nenumărate alte exemple se mai pot da în această privință. In ridicarea necontenită a producti­vității muncii este adinc interesat fie­care om al muncii în parte. Fiecare procent de creștere a productivității muncii atrage după sine realizarea în plus a unei cantități însemnate de pro­duse care pot fi puse la îndemîna oa­menilor muncii. Dacă, de pildă, în sectorul confecții, productivitatea mun­cii crește cu un singur procent, aceasta înseamnă că se pot produce intr-un singur an, un plus de peste 18.000 co­stume bărbătești, peste 15.000 rochii, peste 40.000 cămăși etc.; în sectorul lună și mătase creșterea productivității muncii cu un procent înseamnă că în­­tr-o zi se pot produce în plus peste 400 kg. fire cardate, peste 900 m.p. țesă­turi de lună, circa 470 m.p. țesături de mătase și altele. Principala cale de creștere a produc­tivității muncii este progresul tehnic— înzestrarea întreprinderilor cu mașini și mecanisme perfecționate și mecani­zarea într-o tot mai mare măsură a muncilor manuale. Datorită dezvoltării industriei noastre constructoare de ma­șini, datorită ajutorului sovietic și co­laborării cu țările de democrație popu­lară, întreprinderile noastre sunt ne­contenit înzestrate cu mașini de mare randament. Pentru ca introducerea tehnicii să fie însoțită de o creștere corespunză­toare a productivității muncii se pune cu tărie sarcina folosirii maxime a teh­nicii noi, a utilizării cît mai complecte a capacității de producție a utilajului existent în întreprindere. Aceasta se obține printr-o temeinică organizare a producției și o bună aprovizionare a locurilor de muncă cu materii prime și materiale, prin așezarea mașinilor con­form fluxului tehnologic, prin execu­tarea la timp și în bune condițiuni a reparațiilor planificate. Buna­ organizare a producției și a muncii își găsește expresia în organiza­rea unei producții ritmice pe bază de grafic, în așa fel incit planul de pro­ducție să­ fie îndeplinit uniform și la toți indicii, iar productivitatea muncii să crească în fiecare lună, în fiecare trimestru. In organizarea rațională a locului de muncă un rol de seamă îl are con­ducerea administrativă a întreprinderii, care este­­ datoare să ia toate măsurile tehnico-organizatorice necesare bunei desfășurări a muncii. Trebuie spus că mai există încă o serie de întreprin­deri unde nu se acordă suficientă a­­tenție bunei organizări a muncii. La fabrica „Țesătura“-Iași, fabrica de tri­cotaje „8 Martie“-Piatra Neamț, capa­citatea de producție nu este folosită pe deplin, fapt care a făcut ca pro­ductivitatea muncii să nu crească în măsura înzestrării întreprinderii cu o tehnică nouă. O condiție de primă importanță în lupta pentru ridicarea necontenită a Articol de fond apărut în „SCÂNTEIA“ nr. 2884 , productivității muncii și pentru folosi­rea maximă a tehnicii este extinderea și generalizarea sistematică a expe­rienței înaintate sovietice și a fruntași­lor în producție din țara noastră. In multe întreprinderi ale industriei noa­stre socialiste există numeroși munci­tori și tehnicieni care au căpătat o bo­gată experiență în producție, s-au în­sușit experiența înaintată sovietică sau și-au perfecționat propriile lor metode de muncă, dar a căror expe­riență nu este extinsă. Așa, de pildă, la fabrica de sticlă „Azuga“, din lipsa de preocupare a conducerii și a organe­lor de partid și sindicate, experiența înaintată nu este extinsă, nu este trans­formată intr-un bun al tuturor munci­torilor și tehnicienilor. O mare însemnătate pentru crește­rea productivității muncii are dezvol­­tarea­ mișcării inovatorilor și raționali­­zatorilor în producție, mișcare care îm­bogățește necontenit tehnica cu ele­mente noi, o împinge mereu înainte. Mecanizarea producției, introducerea tehnicii noi, buna organizare a mun­cii, duc la creșterea productivității muncii, numai în măsura în care exi­stă și cadre capabile să stăpînească tehnica nouă. Pentru aceasta este ne­­cesar ca în fiecare întreprindere să se ducă­ o muncă sistematică și perseve­rentă de creștere a cadrelor, de califi­care a lor, de ridicare a nivelului lor cultural-tehnic. Clasa muncitoare din țara noastră —clasă conducătoare în stat — profund interesată să introducă este în toate fabricile, uzinele, minele, șantie­rele o strictă disciplină a muncii — a­­ceasta constituind o condiție de bază pentru creșterea productivității muncii, pentru ridicarea nivelului de trai celor ce muncesc. Iată de ce organi­ai­zațiile de partid trebuie să educe pe oamenii muncii și, în primul rînd pe membrii de partid astfel încît ei să fie luptători activi pentru respectarea dis­ciplinei socialiste a muncii, să combată cu energie stările de spirit înapoiate. Organizațiile de partid și sindicale tre­buie să dezvolte o puternică opinie publică muncitorească împotriva celor care calcă disciplina socialistă a mun­cii, împotriva oricăror atitudini de chiul și de nepăsare, împotriva tuturor manifestărilor opuse intereselor celor ce muncesc. Pîrghia principală de ridicare ne­contenită a productivității múncii o constituie dezvoltarea inițiativei crea­toare a maselor, pe calea desfășurării largi­­ a întrecerii socialiste, întrecerea socialistă este mereu și mereu îmbogă­­țită cu noi și noi inițiative izvorîte din dorința oamenilor muncii de a perfec­ționa necontenit producția, în vederea ridicării nivelului de trai al lor și al familiilor lor, ca și al tuturor celor ce muncesc. O asemenea inițiativă pre­țioasă, este cea pornită de colectivul fabricii, de confecții „Gh. Gheorghiu- Dej“ din Capitală, de descoperire și folosire a rezervelor interne în scopul sporirii producției și productivității muncii și reducerii prețului de cost. . Din rîndurile clasei muncitoare s-au ridicat și se ridică mereu noi fruntași ai întrecerii socialiste, elemente de avantgardă care împing înainte pro­ducția, însuflețesc și antrenează masa la noi succese în lupta pentru spori­rea productivității­­ muncii. Asemenea fruntași ai întrecerii socialiste din țara noastră sunt, de pildă, Constantin Va­­silache, care dă în fiecare an mai mul­te norme anuale. Victoria Doroftei de la fabrica de conserve „Floră” din București, inițiatoarea acțiunii pentru sporirea producției de conserve și îm­bunătățirea calității ei, Nicolae Mi­litarui jde la fabrica de încălțăminte „N. Bălcescu“ din București care a por­­nit „acțiunea de sporire a producției de încălțăminte prin realizarea a cît mai însemnate economii de materii prime și materiale. Experiența fruntașilor între­­cerii socialiste trebuie studiată și larg raspundită. Partidul și guvernul cheamă pe oa­menii muncii să lupte neobosit pentru creșterea productivității muncii; în a­­celași țimup cer conducătorilor între­­prind­erilor­ industriale socialiste să in­troducă măsurile tehnico-organizato­rice, care să­ asigure utilizarea cît mai complectă a zilei de muncă, a ma­­șinilor și instalațiilor, lichidarea mun­cii m­asalt și a gîtuirilor în producție. Organizațiile de partid și sindicale au datoria să stimuleze inițiativele și pro­­punerile juste făcute de muncitori și tehnicieni pentru îmbunătățirea pro­ducției și organizarea muncii, propu­neri pe care conducerile întreprinderi­lor trebuie să le ia în considerație și să le pună în practică. Conducerile între­prinderilor­­ trebuie să introducă larg, cu posibilități locale, mica mecanizare. Organizațiile de partid trebuie să fo­losească forme de agitație vii și con­vingătoare — discuții individuale, ga­zete, de perete, desene, grafice etc. — arătîndu-i fiecărui muncitor și tehni­cian In parte ce înseamnă creșterea productivității muncii, cum contribuie fiecare procent de creștere a producti­vității muncii la îmbunătățirea stării materiale și culturale a celor ce mun­cesc, să explice limpede căile și forme­le com­crete ce duc la creșterea produc­tivității muncii în întreprinderea, sec­ția sau locul de muncă respectiv. In lupta pentru ridicarea sistematică continuă a productivității muncii, tre­­i­buie antrenați în mod activ inginerii și tehnicienii din întreprinderi, filialele A.S.I.T., oamenii de știință etc. In fața muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din fabrici și uzine stă sar­cina de a munci cu forțe sporite pentru creșterea neîntreruptă a productivită­ții muncii și reducerea prețului de cost al produselor, în vederea dezvol­tării continuie a economiei naționale și a ridicării nivelului d­e trai material și cultural al celor ce muncesc, - 4 I Nr. 330 (1809) [ Anul IX Seria III 4 pagini 20 ban! MARȚI 2 Februarie 1954 *n ’u­ferîonil zîanilniî "Toată atenția muncii de alfabetizare. Din experiența luptei pentru lichida­rea neștiinței de carte (pag. 2-a) In legătură cu munca de alfabeti­zare în raionul Piatra Neamț (pag. 2-a) Mai multă atenție rezolvării scriso­rilor oamenilor muncii". (pag. 2-a) Pentru continua întărire și dezvol­tare a industriei locale din orașul Bacău (pag. 3-a) Alegerea Consiliului de conducere al cooperativei din comuna Tupilați. (pag. 3-a) 11 ani de la victoria dela Stălingrad (pag. 3-a)­. Declarația ministrului afacerilor ex­­terne al Republicii Populare Chineze, Ciun En-lai (pag. 3-a), Conferința de la Berlin a miniștrilor afacerilor externe ai celor patru pu­teri (pag. 4-a) Plenara Comitetului orășenesc Mos­­cova al P.C.U.S. (pag. 4-a) COMUNICAT Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conți­nutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou de aur al leului, cursul leului față de rublă se stabilește la 1,50 lei pentru 1 rublă în joc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca ae Stat va determina cursul leului față de celelalte valute străine pe baza noului continut de aur al leului. SUCCESELE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI In opera de ridicare continuă a nivelului de trai material al oame­nilor muncii, în lumina programului de măsuri economice elaborat de ple­nara C.C. al P.M.R. din 19—20 August 1953, cooperația meșteșugărească joa­că un rol important. Ea este chemată să producă tot mai multe bunuri de larg consum, să descopere și să pună în valoare resursele locale existente. Pe această linie se situiază activita­tea cooperativelor meșteșugărești din Piatra Neamț. Atât în cursul anului trecut, cât și în cursul lunii Ianuarie 1954, cooperativele meșteșugărești din Piatra Neamț au obținut succese din­tre cele mai frumoase. Să luăm de pildă cooperativa me­șteșugărească „1 Mai“. De la 34 mem­bri cooperatori cât a avut la înființare această cooperativă numără astăzi 129 membri. Cele 10 secții de producție ale cooperativei au reușit să obțină succese importante. Printre aceste secții se numără și secția de prelu­crare a lemnului, secție în care se lucrează manele, lețuri, barari etc. In cursul anului trecut valoarea pro­duselor realizate de această secție a fost de 106.000 lei, iar în primele două decade ale lunii Ianuarie a. c. valoarea produselor este de 22.000 lei. Pe lângă cooperativa „1 Mai“ va mai lua ființă o secție de ardere a varu­lui. In prezent la Bicaz-Chei două din cele patru cuptoare au și fost ter­minate și sunt gata pentru a intra în funcțiune. Cooperativa „1 Mai“ și-a deschis încă două secții de reparat încălțăminte în comunele Ceahlău și Hangu. O altă cooperativă meșteșugărească care a obținut și obține succese fru­moase este și cooperativa „Munca colectivă” care cuprinde o secție de producție și 11 secții de reparații. Una din secțiile fruntașe este secția reparații încălțăminte. Anul trecut a­­ceastă secție și-a realizat sarcinile de plan în proporție de 216,3 la sută. Și în prima lună a acestui an mem­brii cooperativei „Munca colectivă“ au obținut succese frumoase. Colecti­vul secției încălțăminte a confecțio­nat în acest timp din deșeuri aproape 1.000 perechi sandale. Colectivele cooperativelor meșteșu­gărești din Piatra Neamț sunt hotă­­rîte să muncească neobosite pentru ca și în cursul acestui an să obțină suc­cese însemnate în lupta pentru pro­ducerea de tot mai multe bunuri de larg consum. H. KORN, C. IONESCU coresp. n— —jmm.­ !■ ............­ Se dezvolta rețeaua de radioficare In anii regimului de democrație populară, în regiunea Bacău, ca de altfel pe întreg cuprinsul patriei noa­stre, s’a dezvoltat o puternică rețea de radioficare. In cursul anului trecut de pildă în întreaga regiune au fost montate un n­umăr de 6.440 difuzoare. Dintre a­­cestea 567 au fost montate de către întreprinderea radio-montaj, iar re­stul de 5873 de către secția de radio­ficare regională. Cele mai multe di­fuzoare au fost montate în principa­lele centre muncitorești din regiune. La Buhuși, de pildă, au fost montate un număr de 800 difuzoare numai de către coloana specială a secției de radioficare regională. La Comănești au fost montate de către aceeași­ co­loană un număr de 300 difuzoare, iar la Moinești întreprinderea radiomon­­taj a montat un număr de 300 difu­zoare. In momentul de față, în principalele centre din regiune, rețeaua de radio­ficare s-a mărit cu mult. La Moinești de pildă, între anii 1950 și 1953 au fost montate un număr de 1278 difu­zoare, iar la Comănești 1003 difuzoa­re. De la înființarea stației de radiofi­care (1949) și până la sfârșitul anului trecut, la Buhuși numărul difuzoare­­lor instalate a ajuns la 1586. In întreaga regiune între anii 1949- 1953 s’au instalat un număr de 12.550 difuzoare. Extinderea inițiativei lui N. Militaru ia fabrica , Proletary!“ Pornind de la faptul că inițiativa to­varășului Neculai Militaru poate fi extinsă în toate sectoarele economiei naționale și îndeosebi în ramurile pro­ducției bunurilor de larg consum, sta­­hanovistul Fodor S. Gheorghe, din secția torcătorie a fabricii de textile „Proletarul” din Bacău a propus con­ducerii întreprinderii ca această ini­țiativă să fie extinsă și în cadrul a­­cestei­ fabrici. El a arătat că acest lu­cru este posibil deoarece există nu­meroase rezerve interne care folosite, pot aduce importante economii la ma­teria primă și materiale. Propunerea stahanovistului Fodor S. Gheorghe, a fost făcută pe baza con­statărilor practice la locul de muncă. La selfactoare de pildă, rămân câte 126 de fuse neutilizate din plin, astfel că în cele mai multe cazuri materia de pe fuse nu este întrebuințată la maximum. Prin folosirea complectă a­­ acestora s-ar putea produce în cursul unei luni circa 400 kg, fire din care se pot țese 735 metri stofă, ceea ce înseamnă că din aceeași materie pri­mă, se pot da oamenilor muncii mai multe bunuri de larg consum. Studiind cu atenție propunerea sta­hanovistului Fodor S. Gheorghe și a­­nalizând posibilitățile ei de aplicare, conducerea întreprinderii a inițiat un plan de măsuri tehnico-organizatorice care să permită aplicarea inițiativei tovarășului N. Militaru, în sectorul filaturii de lână. Printre măsurile pro­puse se află: montarea unui ceas la contonua Nr. 8 în vederea ținerii unei stricte evidențe a pretortului; prelu­crarea valurilor de pretort până la capăt; utilizarea tuturor fuselor de la sulfactoare care sunt alimentate cu fire „Vorgan“; introducerea unei stricte evidențe a deșeurilor și altele. Pentru a arăta importanța politico- economică ce o prezintă inițiativa to­varășului N. Militaru, în cadrul Ca­binetului tehnic a avut loc o consfă­tuire la care au participat muncitori, tehnicieni și ingineri. Cu acest prilej serviciul tehnic a prezentat un refe­rat asupra felului cum trebuește­­ a­­plicată inițiativa tovarășului έ. Mi­litaru, iar stahanovistul Fodor S. Gh. a arătat, cu exemple practice roadele desfășurării lupt­ei pentru creșterea producției, din aceeași cantitate de materie primă și materiale. In con­tinuarea consfătuirii, stahanovistul Fodor S. Gheorghe a chemat­ la între­cere muncitorii din schimbul 1 și 2 al sectorului filatură, în vederea folo­sirii raționale a materiilor prime­­ și materialelor și în același timp a che­mat la întrecere socialistă­­ pe staha­novistul Ștefănescu Alexandru, prim torcător la fabrica de postav Buhuși, cu următoarele obiective: a) Utilizarea fuselor care sunt ali­mentate cu fire „Vorgan”, în propor­ție de sută la sută. b) Folosirea din plin a selfactom­u­lui în cele 8 ore de lucru. c) Depășirea planului cu 4 la sută. d) Folosirea valurilor de pretort (material pregătit la dărăcit) până la lemn. e) Aplicarea temeinică a metodelor sovietice Ciurchih și Melnicov. NOI INOVAȚII ȘI Colectivul uzinei mecanice S.R.U.P. din Bacău este preocupat în perma­nență de realizarea a tot mai însem­nate inovații și raționalizări care să ducă nu numai la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan, ci și la ușurarea eforturilor fizice ale mun­citorilor și tehnicienilor. Pe această linie se situează și ultimele inovații și raționalizări realizate în întreprin­dere. O rodnică activitate desfășoară bri­gada complexă de la sectorul metalur­gic, brigadă din care fac parte, prin­tre alții, stahanovistul Roșu Ilie și maistrul lăcătuș fruntaș în producție Bortaș Rudolf. Această brigadă a con­fecționat 100 cești pentru uscarea miezurilor necesare la turnarea bis­­cuitoarelor. Datorită acestor cești, munca miezuitoarelor de la turnătorie s-a ușurat cu mult, sectorul cres­când totodată cu 100 la sută și pro­ductivitatea muncii. Deasemeni, bri­gada a confecționat forme metalice (cochile) care ușurează munca turnă­­torilor. RAȚIONALIZĂRI Și brigada complexă din sectorul prelucrător se mândrește cu realizările obținute. Această brigadă din care fac parte, printre alții, strungaru­l st­a­­hanovist Agop Grigore și tehnicianul Croitoru Neculai, a reușit să reducă cantitatea de material necesar exe­cutării bolțurilor de tractoare Staline­ț. Această reducere a fost posibilă prin aplicarea unui guler metalic pe bolț, guler care înainte se făcea dintr’o singură bucată. In felul acesta, ma­nipularea barelor de oțel se face mult mai ușor deoarece o bară cântărește numai 300 kg, în loc de 600 kg, cât cântărea atunci când gulerul metalic pe bolț nu era aplicat, ci era confec­ționat dintr’o singură bucată. La uzina mecanică „S.R.U.P.” din Bacău un grup de muncitori și­ tehni­cieni este preocupat în momentul de față de mecanizarea încărcării cubi­­loului de topit fontă. Prin aceasta se va ușura cu mult eforturile fizice ale muncitorilor și se va ajunge totodată la mărirea productivității muncii cu 30 la sută. Cifre grăitoare Chiar de la începutul lunii Ianuarie muncitorii și tehni­cienii din toate sectoarele fa­bricii, au pornit cu hotărîre la realizarea sarcinilor de plan pe anul 1954. Și tot din primele zile hotărîrea texti­­liștilor a început să se trans­forme în fapte. Până la data de 26 Ianuarie, planul de pro­ducție al secției filatură lână, era îndeplinit în proporție de 100,2 la sută, iar în secția fi­nite lână, planul la aceeași dată, era depășit cu 1,3%. Cu aceeași însuflețire au desfășurat întrecerea socialistă și colectivele de muncă din secțiile țesături crude lână și țesături lână. In aceste secții, planul lunar până în ziua de 26 ianuarie, era depășit cu 4,6 la sută și respectiv 3,8 la sută. Pentru obținerea acestor suc­cese au muncit cu avânt toți muncitorii, dar îndeosebi s-au evidențiat brigada stahano­­vistă condusă de atemista Co­­jocaru Aurica, de la filatura nouă și tinerii din brigada U.T.M. nr. 28, condusă de to­varășa Gușetu Aurica, din sectorul lână. Acestea și-au depășit sarcinile de plan cu 12 la sută și respectiv 10 la sută. Din cadrul acestor brigăzi re­zultatele cele mai frumoase au fost dobândite de Mocanu Lucia, Radu Dragoș, Muntea­­nu Geta, Casa Toader, care au realizat depășiri cuprinse în­tre 6 și 50 la sută. Noi inovații îmbunătățirea procesului de producție este una din preocu­pările de seamă a muncitori­lor textiliști de la Buhuși. A­­ceastă preocupare s’a concre­tizat și în ultimele două luni ale anului trecut când au fost aplicate încă șase inovații. Una din acestea con­stă din crearea unui dispozi­tiv pentru degomarea gogoși­lor de mătase și recuperarea băii vechi de la boiangerie. A­­ceastă importantă inovație face ca timpii pentru degomare să se reducă cu 150 minute, rea­­lizându-se în același timp eco­nomii de chimicale și aburi în valoare de 34.501 lei anual. Pentru acest lucru inovatorul a fost premiat cu suma de 1.687 lei. O altă îmbunătățire adusă procesului tehnologic este mo­dificarea procedeului de neu­tralizare a materialelor car­bonizate ce urmează a fi vop­site, îmbunătățirea acestui procedeu, aduce economii a­­nuale de sodă și acid acetic, în valoare de 27.000 lei. In ultima lună a anului tre­cut, tovarășii Melman Carol și Pascaru Vasile au realizat o prețioasă inovație. Ei au con­struit un excentru la războaie­le de bumbac cu ajutorul că­ruia productivitatea muncii sporește cu 20 la sută. Și în noul an, muncitorii au făcut propuneri de noi inova­ții care să îmbunătățească procesul de producție. In luna Ianuarie a. c., s-au înregistrat 3 propuneri de i­­novații. Dintre acestea una a și fost rezolvată și extinsă la două războaie de lână. Ino­vația este făcută de un co­lectiv de inovatori printre care se află și tovarășul Căciu­­laru Milu și constă din mo­dificarea șaibelor de pornire și oprire de la războaiele de lână. In realizarea propunerilor de inovații, inovatorii sunt sprijiniți de serviciul și ca­binetul tehnic. Aici ei pri­mesc îndrumări de la tehni­cieni și ingineri, studiază bo­gata documentație tehnică precum și revista „Inovato­rul”. Tot în cadrul cabine­tului tehnic, sunt organizate, de trei ori pe săptămână, șe­dințe și consultații tehnice în care se discută asupra greutăților ce­ le întâmpină inovatorii în realizarea lucră­rilor lor. Pentru o calitate superioară La data de 26 ianuarie pla­nul lunar al producției valo­rice a fabricii, era depășit cu 8 la sută. Acest fapt arată că în cele 26 de zile ale lunii s’a livrat o importantă can­titate de mărfuri peste preve­derile planului. Paralel cu a­­ceasta, calitatea produselor a fost îmbunătățită cu 8,31 la sută. Serviciul de control tehnic al fabricii nu s’a mulțumit însă numai cu aceste rezul­tate. Colectivul acestui servi­ciu, ca de altfel majoritatea muncitorilor din sectoarele productive, luptă pentru ca țe­săturile livrate să fie de o calitate superioară. In acest scop, serviciul de control teh­nic a hotărît să ia o serie de măsuri care să ducă la in­tensificarea controlului pe fiecare fază. O astfel de mă­sură este reorganizarea co­lectivului de controlori de calitate, din secții și subsecții. Unul din controlorii de cali­tate care își duce la îndepli­nire sarcinile cu cinste, este tovarășul Muraru Gheorghe de la filatura nouă. El contro­lează cu mult spirit de răs­pundere calitatea firelor și sesizează la timp defectele. Pentru a stimula fruntașii în lupta pentru o calitate su­perioară a țesăturilor, comi­tetul de întreprindere în co­laborare cu serviciul de con­trol tehnic, și-a propus să or­ganizeze popularizarea ace­stora prin stația de radio­amplificare și panouri de o­­noare, care vor fi introduse în fiecare secție. Sortimente noi și frumoase Colectivul de desenatori al fabricii de postav Buhuși desfășoară o activitate inten­să pentru a executa desene multe și variate, care să sa­tisfacă cerințele oamenilor muncii. Zilnic în această secție simt confecționate mostre pentru noi sortimente de rochii, pal­toane de damă, costume băr­bătești. De curând secția a lansat un număr mare de desene pentru rochii de damă, articolul 50.720, paltoane de damă, articolul 50.536 și cos­tume bărbătești articolele 50.048 și 50.014. Pentru arti­colul 50.720, au fost execu­tate 100 de desene în culori variate și frumoase. In executarea mostrelor m­ici­­lor sortimente s’au eviden­țiat tinerii Ionașcu Virginia, Filip Gheorghe și Coșa Ro­bert dela războaiele pentru mostre. FAPTELE UNUI HARNIC COLECTIV Cu fiecare zi care trece, harnicul colectiv al text­iliștilor de la fabrica de postav Buhuși, obține noi succese în lupta pentru a da oamenilor muncii mai multe produse de larg consum. In sectorul filatură, sectorul țesătorie, secția țesături finite lână etc., textiliștii des­fășoară cu­ însuflețire întrecerea pentru îmbunătățirea continuă a procesului de producție, pentru sporirea cantității țesăturilor de calitate su­perioară. >

Next