Steagul Roşu, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 380-404)

1954-04-01 / nr. 380

*p^ cf n 'c Tr'vr, ttt" T? o­s fT ȘI-A DAT RĂSPUNSUL. .. MINTE Bate inima uzinei, Bat motoarele mereu, Pentru florile luminei, Pentru strungul lung și greu, Bate inima mereu,. .— Da, tractoare-și spune în taină Cu motoare cum e ceasul... (Meșterul și-a scos din haină Un ziar s-asculte glasul Celui ce ne-ndrumă pasul...) Nici prea des și nici prea rar, Bate inima tot bate ... După-al vremii calendar ? Cu cinci ani e mai departe, Munții timpului străbate ... „Să răspundem dar chemării Dragului Partid, îndată Ca să crească-n largul zării Pîinea cea îmbelșugată... Noi din fabrici, cu căldură Haidem și-n agricultură!“ Vînt de primăvară... Soare. * . Trec cocori peste uzină ... Bate inima mai tare ... Primăvara e de vină Că e inima mai plina ? Lingă dînsa meșter mare, Doctor bun în caz de boală, Stă mecanicul Mardare__ N-are dînsul multă școală. Insă are leac de boală .. Meșterul și-a dat răspunsul Se și vede pe-un tractor Cu opt brazde după dînsul.. Soare, ciocîrlii în zbor, Și-un motor, ce mai motor, Trage ani și ani de Sport.. Rezemat Ungă fereastră Meșterul privește-n zare .. Hei, sub zarea cea albastră Parc-așteaptă largi ogoare ... Ce-or fi așteptînd ? Tractoare ? Contractările de legume și fructe în centrul preocupărilor noastre Corespondentul voluntar al ziaru­lui nostru, tov. Gheorghe Apostol, a trimis redacției o convorbire pe care a avut-o de curînd cu tovarășul Manole Văideanu, președintele A.R.C.A.D., raionul Tg. Neamț, cu scopul de a cunoaște unele aspecte din munca desfășurată de către această unitate, în direcția încheierii de contracte pentru livrarea de legume și fructe. Redăm mai jos textul convorbirii: ÎNTREBARE: Ce măsuri orga­nizatorice au­ luat pentru ca Hotă­­rîrea guvernului cu privire la îmbu­nătățirea sistemului de contractare a legumelor, semințelor de legume, fruc­telor și strugurilor de masă să fie cunoscută de țăranii muncitori și ce au­ întreprins pentru a asigura acesto­ra avantajele acordate prin Hotă­­rîre ? RĂSPUNS: In primele zile de la apariția Hotărîrii, noi am luat mă­suri pentru ca ea să fie cunoscută de către tot mai mulți țărani muncitori. In acest scop, am convocat o ședință la Ageracoop cu vicepreședinții coope­rativelor din raion și apoi o ședință pe grupe de comune la care au parti­cipat și achizitorii, unde s-a dezbătut atît Hotărîrea, cît și metodele cele mai bune ce trebuie folosite în scopul­ încheierii de cît mai multe contracte. In munca de popularizare a Hotă­rîrii au fost antrenate și organizațiile de masă, comisiile de femei, cu aju­torul acestora s-a intensificat munca de lămurire de la om la om, s-au pu­blicat articole la gazetele de stradă, s-au ținut conferințe la căminele cul­turale etc. In scopul îndrumării și sprijinirii muncii, U.R.C.A.D., a împărțit raio­nul în 5 sectoare pe care le-a dat în grija a 5 referenți tehnici ai Agera­­coop-ului.­­Pentru asigurarea fondului de se­mințe, noi am intervenit la depozitul I.S.P.A.V.S. Bacău, care ne-a repar­tizat o cantitate de 1.000 kg. semin­țe de legume și zarzavaturi. Semințe­le au fost distribuite contractanților cu o reducere de 75 la sută, iar plata se va face la recoltarea produselor. Prețurile fiind foarte avantajoase, noi am venit astfel cu mult în spri­jinul celor care au încheiat contracte. De pildă, sămînța de morcov s-a vîn­­dut cu 9 lei kg., de sfeclă cu 4,50 lei kg., castraveți cu 15 lei kg., ridichi de lună 7 lei kg. etc. Celor care au încheiat contracte pentru livrarea de legume sau fructe li s-au asigurat și cherestea, cuie etc., Convorbire cu tov. Manole Văideanu președintele A.R.C.A.D., raionul Tg. Neamț. ș­ pentru construirea de răsadnițe. Ace­ste materiale au fost livrate din de­pozitul cooperativei ,,Vasile Roaită“, pe bază de repartiție. Cooperativa din comuna Țibucani de pildă, a distri­buit 4 metri cubi de cherestea, iar cooperativa din Davideni 3 metri cubi. Asemenea cantități au distribuit și celelalte cooperative. Paralel cu a­­ceasta, la semnarea contractului, ță­­rani și muncitori care au contractat le­gume, zarzavaturi sau fructe au pri­mit un avans pînă la 30 la sută. Pînă în prezent s-a plătit de către Agera­coop, suma de 52.441 lei pentru legume și 70.072 lei avansuri pentru fructe. Contractanții care vor obține o re­coltă mai bogată se vor bucura de un spor de 20 la sută față de prețul de achiziții, iar gospodăriile colective de un spor de 30 la sută. In momentul de față, preocuparea noastră este de a lărgi numărul, ce­lor care încheie contracte, pentru a obține realizări și mai frumoase. ÎNTREBARE : Ce rezultate au­ ob­ținut pînă în prezent în problema contractărilor de legume, zarzavaturi și fructe ? RĂSPUNS: Datorită muncii de lămurire desfășurată în rîndul produ­cătorilor, cu sprijinul organizațiilor de bază, am reușit să obținem unele rezultate frumoase. Pînă în prezent U.R.C.A.D. Tg. Neamț, a reușit să încheie prin Age­vacoop un număr de 128 de contrac­te la legume și zarzavaturi și un nu­măr de 427 contracte la fructe. Acea­sta a făcut ca pînă­­ la data de 17 martie a. c., planul la contractări de legume să fie îndeplinit în proporție de sută la sută, iar la contractări de fructe în proporție de 154 la sută. Rezultate frumoase au dobîndit coo­perativele din comunele Păstrăveni, Țibucani și Davideni. Datorită unei munci bine orga­nizate, a consiliului de conducere a cooperativei din comuna Păstră­veni, (președinte Gh. Anușca, vicepre­ședinte Neculai Pali), pînă la această dată s-a contractat o suprafață de 21 de hectare cu legume, dintre care 8 cu gospodăria agricolă colectivă din comună. O muncă asemănătoare a fost dusă și de către tovarășii Gh. Iovu, președinte și Dumitru Asmaran­dei, vicepreședinte al cooperativei din Țibucani, Constantin Ionescu pre­ședinte la cooperativa din Davideni, care au obținut de asemena depășiri de plan. Rezultate frumoase am obținut și la cooperativa din comuna Bălțătești care și-a depășit planul cu 300 la sută, precum și la cooperativa din satul Valea Seacă, care a contractat pînă în prezent 100 de tone fructe. Acest lucru se datorește muncii stă­ruitoare depuse de către Mihai Miha­­lache, Constantin Cozma, C. Filip, președinți și vicepreședinți ai acestor cooperative. Rezultate bune am obți­nut și în comuna Urecheni, Filioara, Rădeni etc. Sînt numeroși acei țărani muncitori care încheind contracte­­ cu cooperati­va se vor bucura de însemnate a­­vantaje, la expirarea contractelor. Ion Dumitroaia, de pildă, din comuna Răucești, care a contractat 0,50 ha, cartofi și legume, pe lîngă faptul că a primit sămînță, cu o reducere de 75 la sută, a luat și un avans de 750 lei. De avantaje asemănătoare s-au bucurat și țăranii: Gh. V. Moise, Gh. Neculai Ioniță, Ion V. I. Vîlcea și alții din satul Davideni. La încheierea con­tractului pentru cele 10 hectare cu le­gume și zarzavaturi, G.A.C. „Viață nouă“ din Davideni a primit un a­­vans de 16.000 lei. Unele cooperative, cum ar fi și cea din comuna Răucești, au muncit su­perficial în această problemă. Pînă la această dată aici planul de contrac­tări este îndeplinit numai în propor­ție de 40 la sută și nici aceasta ca un rezultat al muncii desfășurată de către cooperativă, ci de către refe­rentul tehnic al Ageracoop-ului. Vi­cepreședintele cooperativei din Rău­cești tov. Dumitru Apetrei neglijea­ză sarcinile ce-i sunt încredințate. Și la cooperativa Vasile Roaită din Tg. Neamț, abia în urma schimbării vicepreședintelui s-a îmbunătățit mun­ca. In comune ca Petricani, Grumă­­zești și Crăcăoani, unde există posi­bilități pentru îndeplinirea planului de contractări la fructe, președinții și vicepreședinții cooperativelor, des­fășoară o muncă nesatisfăcătoare. Noi sîntem hotărîți să lichidăm a­­ceste lipsuri și să ne îmbunătățim permanent munca, deoarece știm că încheind mai multe contracte pentru livrarea de legume, zarzavaturi și fructe, contribuim la o mai bună a­­provizionare a orașelor cu aceste produse. / L ■ Programul Campionatului direct regional de handbal TURUL (Băieți) ETAPA I-A 4 APRILIE 1954 Progresul Bacău—Progresul P. Neamț Metalul Bicaz—Constructorul Vaduri Voința P. Neamț—Progresul Buhuși Flamura roșie Buhuși—Flamura roșie Bacău Flacăra Moinești—Dinamo Tg. Ocna ETAPA II-A 11 APRILIE 1954 Progresul P. Neamț—Metalul Bicaz Progresul Bacău—Voința P. Neamț Constructorul Vaduri—Flacăra Moinești Progresul Buhuși—Flamura roșie Partizanul Bacău Dinamo Tg. Ocna—Flamura roșie Buhuși ETAPA III-A 18 APRILIE 1954 Voința P. Neamț—Progresul P. Neamț Flacăra Moinești—Metalul Bicaz Flamura roșie Partizanul Bacău—Progresul Bacău Flamura roșie Buhuși—Constructorul Vaduri Dinamo Tg. Ocna—Progresul Buhuși ETAPA IV-A 25 APRILIE 1954 Progresul P. Neamț—Flacăra Moinești Flamura roșie Partizanul Bacău—Voința P. Neamț Metalul Bicaz—Flamura roșie Buhuși Progresul Bacău—Dinamo Tg. Ocna Progresul Buhuși—­Constructorul Vaduri. ETAPA V-A 2 MAI 1954 Constructorul Vaduri—Progresul Bacău Flacăra Moinești—Flamura roșie Buhuși Progresul Buhuși—Metalul Bicaz Dinamo Tg. Ocna—Voința P. Neamț Progresul P. Neamț—Flamura roșie Partizanul Bacă ETAPA I-A 4 APRILIE 1954 Flamura roșie Confecții Bacău—Progresul P. Neamț Flamura roșie Buhuși—Progresul Tg. Ocna Constructorul P. Neamț—Progresul Bacău Steaua roșie Bacău—Progresul Buhuși ETAPA II-A 11 APRILIE 1954 Progresul P. Neamț—Steaua roșie Bacău Progresul Tg. Ocna—Flamura roșie Confecții Bacău Progresul Bacău—Flamura roșie Buhuși Progresul Buhuși—Constructorul P. Neamț ETAPA III-A 18 APRILIE 1954 Progresul Bacău—Flamura roșie Confecții Flamura roșie Buhuși—Progresul Buhuși Progresul Tg. Ocna—Progresul P. Neamț Constructorul P. Neamț—Steaua roșie Bacău ETAPA VI-A 9 MAI 1954 Flamura roșie Buhuși—Progresul P. Neamț Flamura roșie Partizanul Bacău—Dinamo Tg. Ocna Flacăra Moinești—Progresul Buhuși Voința P. Neamț—Constructorul Vaduri Metalul Bicaz—Progresul Bacău ETAPA VII-A 16 MAI 1954 Progresul Buhuși — Flamura roșie Buhuși Dinamo Tg. Ocna — Progresul P. Neamț. Constructorul Vaduri—Flamura roșie Partizanul Bacău Progresul Bacău—Flacăra Moinești Voința P. Neamț—Metalul Bicaz ETAPA VIII-A 23 MAI 1954 Progresul P. Neamț—Progresul Buhuși Constructorul Vaduri—Dinamo Tg. Ocna Flamura roșie Buhuși—Progresul Bacău Metalul Bicaz—Flamura roșie Partizanul Bacău Flacăra Moinești—Voința P. Neamț ETAPA IX-A 30 MAI 1954 Constructorul Vaduri—Progresul Progresul Buhuși—Progresul Bacău P­ Neamț Metalul Bicaz—Dinamo Tg. Ocna Voința P. Neamț—Flamura roșie Buhuși’ Flamura roșie Partizanul Bacău—Flacăra Moinești ETAPA IV-A 25 APRILIE 1954 Progresul P. Neamț—Constructe d P. Neamț Progresul Bacău—Progresul Tg. ...cna Steaua roșie Bacău—Flamura roșie Buhuși Progresul Buhuși—Flamura roșie Confecții Bacău ETAPA V-A 2 MAI 1954 Flamura roșie Confecții Bacău—Steaua roșie Bacău Progresul P. Neamț—Progresul Bacău Flamura roșie Buhuși—Constructorul P. Near. Progresul Tg. Ocna—Progresul Buhuși ETAPA VI-A 9 MAI 1% Constructorul P. Neamț—Flaim­ Steaua roșie Bacău—Progre Flamura roșie Buhuși—’’ Progresul Bacău—Pj. Programul Campionatului direct regional de handbal TURUL (Fete) ETAPA VII-A 16 MAI 1954 Progresul Buhuși—Progresul P. Neamț Flamura roșie Confecții Bacău—Flamura roșie Buhuși Steaua roșie Bacău—Progresul Bacău Progresul Tg. Ocna—Constructorul P. Neamț Bacău j*Bacau Lipsuri privind protecția muncii la atelierul central Moinești La atelierul central Moinești efor­turile muncitorilor și tehnicienilor pentru realizarea cu succes a sarci­nilor de plan nu sunt susținute așa cum trebuie, de conducerea atelie­rului și comitetul de întreprindere. Tovarășii din conducere și din comi­tet, nu vădesc grijă suficientă pentru a asigura condiții de protecție și secu­ritate a muncii dintre cele mai bune. In atelier, odată cu efectuarea in­structajelor în legătură cu protecția muncii, atît conducerea atelierului cît și comitetul de întreprindere au considerat că și-au făcut datoria. Că datoria nu și-au făcut-o pe deplin, a­­ceasta se poate vedea din însăși exis­tența a o serie de lipsuri. Astfel, la strunguri nu există apă­rători care să ferească pe strunguri da­mpațul fierbinte provenit în strunjirii rapide. Nu s-au luat urma nici pînă acum măsuri ca la locurile de muncă să fie afișate lozinci legate de problemele de protecția muncii, și care să completeze astfel cunoștin­țele căpătate de fiecare muncitor cu ocazia instructajului ce i s-a făcut, nu s-au confecționat nici pînă acum du­lapuri în care să poată fi păstrate în bune condițiuni hainele de protecție, deși condiții există. Este timpul ca tovarășii din con­ducerea atelierului, cît și cei din co­mitetul de întreprindere să se preo­cupe mai îndeaproape de problemele de protecția și securitatea muncii. C. AVRAM coresp­ Nr. 380 (1859)' Cât­i pentru țărănimea muncitoare Pentru a sprijini lupta pentru­­ ob­­­ținerea unei recolte sporite, se editea­­ză numeroase cărți și broșuri. Printre ultimele broșuri sosite ,la C.S.D.C. Bacău și trimise la sate se­ găsesc: „Cum am obținut 20.000 kg.­, cartofi la hectar, prin plantări de­ vară“, „Semănatul în pătrat sporește recolta de porumb“, „Să folosim me­tode înaintate în cultivarea porumbu­lui“, „Ce folo­se­au țăranii munci­tori întovărășiți“, „Agrotehnicianul colhozului „Poruncile lui Lenin“ : s-au mai editat de asemenea legea privitoare la măsurile pentru dezvoltarea crește­rii animalelor, Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la pregătirea­ si desfășurarea la timp si în bune con­­dițiuni a lucrărilor agricole de primă­vară etc. Din totalul cărților primite în ul­timul timp de C.S.D.C. Bacău, 7700 ani și fost răspîndite la colecturile biblio­tecilor, care la rîndul lor aprovizio­nează căminele culturale de pe cu­prinsul regiunii noastre. A. S. MACARENCO 15 ani de la moartea marelui pedagog sovietic într-o scrisoare către Anton Semeo­­tievici Macarenco, în 1933, Maxim Gorki scria: „După părerea mea, experien­țele d-tale pedagogice, de o imensă importanță și uimitor de reușite, au o însemnătate mondială“. După 15 ani de la moartea lui A. S. Macarenco, adevărul cu privire la în­semnătatea experienței pedagogice a lui A. S. Macarenco mărturisit de J­. Gorki în 1933, pare mai limpede, astăzi, cînd activitatea pedagogică a lui A. S. Macarenco, la care se adaugă lucrările sale teoretice din domeniul pedagogiei și numeroasele articole cu­­ privire la problemele educației, au prins rădăcini nu numai în sistemul de educație și instrucție al școlii sovietice, dar­­ și dincolo de hotarele­ Uniunii Sovietice. Marele pedagog Anton Semeonovici Macarenco­ s-a născut la 13 martie 1883­­— în orașul Bielopole din guvernămîn­­t­ul Harcov. Fiul unui meșter zugrav la atelierele căilor ferate din Harcov, urmat nu fără greutate gimnaziul și a cursurile de învățători. Activitatea pe­dagogică a început-o în 1903, la școala cu două clase a căilor ferate din oră­șelul Criucovo (din fostul guvernământ Poltava). In 1905 A. S. Macarenco, îm­preună cu directorul școlii, M. G. Com­­paniev, sprijină activitatea revoluțio­nară , în școala unde funcționează au loc întruniri ale muncitorilor de la căile ferate. In 1914—A. S. Macarenco se înscrie la Institutul pedagogic din Poltava, pe care-l termină în 1917. Ca director al liceului elementar din Criacovo—A. S. Macarenco întîmpină cu entuziasm revoluția din Octombrie. Necunoscut pînă în anii puterii sovie­tice — Macarenco este chemat în 1920 să conducă o colonie de delicvenți. In­tr-o clădire ruinată, la 6 km. de Pol­tava — A. S. Macarenco a pus bazele coloniei de muncă „Gorki“. I se în­credințează pentru reeducare copii și tineri obișnuiți cu trîndăvia, vagabonzi culeși de pe străzi — arestați pentru furt sau aduși de părinți disperați. Din acești copii-vagabonzi, hoți, destrăbă­late —Macarenco a reușit să formeze colective disciplinate și­ unite prin­­ muncă. In vara anului 1928 Macarenco pă­răsește col­onia de muncă „M. Gorki“ — ca urmare a atitudinii negative a unor conducători administrativi față de sistemul său. Sistemul său pedagogic îl aplică cu succes în comuna „Dzerjinski“ — si­tuată la periferia orașului Harkov. In această școală creată din donațiile ce­­c­iștilor ucraineni în amintirea lui Felix Edmundovici Dzerjinski — erau educați copii vagabonzi și delicvenți minori. Aici, Macarenco aplică principiul e­­ducației prin muncă, a organizat două întreprinderi — una, producătoare de aparate fotografice, alta, de perfora­toare electrice, în care elevii, comu­narzii, muncesc 4 ore pe zi. Terminând școala medie, comunarzii cîștigau cu­noștințe tehnice si teoretice temeinice. A. S. Macarenco a organizat întreaga activitate a comunei pe baza înțelegerii juste a raportului între om și societate, avînd ca obiectiv educativ, educația în colectiv, pentru colectiv și prin colectiv. Din copii vagabonzi și de­licvenți, Macarenco a format cetățeni sovietici, devotați Tării Sovietice, in­gineri, militari, medici, juriști de sea­mă—învățători. Macarenco a reușit­ acest lucru pentru că a văzut în ele­vii săi nu infractori, ci oameni cu puteri creatoare, deformați numai de condiții nefavorabile de viață. In 1935 Macarenco a părăsit munca din comuna „Dzerjinski“. S-a mutat la Kiev, apoi la Moscova­­ și s-a dedi­cat activității literare, urmînd sfatul lui Gorki, care, în 1933 îi scria: „Ne­prețuitele _d­v. activități nu sînt cunos­cute de nimeni și nu vor fi cunoscute dacă dv. singur nu le veți descrie“. In 1925, A. S. Macarenco începuse „Poemul pedagogic“ —operă apreciată de M. Gorki care a citit-o în manuscris și care se publică într-o revistă, între anii 1933-1935. „Poemul pedagogic“ a fost bine primit. Dovadă sunt edițiile scoase în 1933-1935 si 1940 — ca ur­mare a cerințelor tot mai mari din par­tea învățătorilor și pedagogilor sovietici de a cunoaște și experimenta sistemul pedagogic al lui A. S. Macarenco. De altfel nu numai edițiile explică succe­sul operei: învățători și profesori, pă­rinți, au scris lui A. S. Macarenco scri­sori prin care i se cereau sfaturi. Din scrisori, Macarenco a cules un material bogat și care stă la baza lucrării „Car­tea pentru părinți“ — tipărită în 1937 în revista „Crasnaia Novi“ și — în a­­celași an — în ediție separată. Lucra­rea, deosebit de importantă, dovedește cît de mare este influența școlii asupra familiei, dar si rolul deosebit pe care îl are familia în educarea co­piilor în școală. Ea cuprinde cugetări pedagogice interesante și care decurg firesc din imaginile pe care le oferă cu privire la părinți și copii, la mijloacele educative, bune și rele — folosite de părinți. In 1938, revista „Ochiabr“ publică lu­crarea „Steaguri pe turnuri“,­­care, în­tr-o formă literară aleasă, vorbește despre realizările sale obținute în co­mun: „Dzerjinski“ (In povestire, Ma­­carenkco figurează sub numele de Za­harov). Macarenco a mai scris­ povestiri pen­tru copii și tineret, articole cu conți­nut pedagogic. Ca scriitor și pedagog , A. S. Ma­carenco a depus o activitate prodigi­oasă, rodnică. Absorbit de munca sa, Macarenco și-a neglijat sănătatea. La 30 aprilie 1939 a murit subit în gară­­— pe cînd se înapoia de la casa de odihnă a scriitorilor din apropierea Moscovei. Baza metodologică a sistemului pe­dagogic a lui A. S. Macarenco o cons­tituie învățătura „Ideile generale ale marxist-leninistă, marxism-leninis­­mului — spune Macarenco în articolul „Problemele educației sovietice“, —ex­punerile lui Lenin și Stalin, fixează o orientare generală foarte clară în do­meniul educației și deschid un orizont larg creației pedagogice“. învățăturile partidului, tezele Comsomolului, viața sovietică ,însăși, au fost pentru Maca­renco „un mare și adevărat cod“, din care și-a extras sistemul său , pedagogic. In pedagogia burgheză, Macarenco nu a găsit răspuns pentru educarea o­­mului pe care-l crea noua societate. Sistemele pedagogice sunt subordonate idealurilor sociale pe care le servesc. Din acest punct de vedere idealurile societății sovietice sînt cu totul opuse idealurilor burgheziei. De idealurile societății burgheze s-a convins Maca­renco în timpul cît a fost învățător la Criacovo, la Dolinsc și în Institutul pe­dagogic din Poltava. Astfel, nu se ex­plică participarea sa activă la revo­luția din 1905, entuziasmul cu care a întâmpinat Marea Revoluție din 1917. Sistemul pedagogic al lui Macarenco decurge din noile raporturi — rapor­turi socialiste —între individ și socie­tate. ..Raporturile reciproce ale oame­nilor în procesul de producție —a spus L V. Stalin — au aici caracterul unor relații de colaborare tovărășească și de ajutor reciproc socialist între mun­citorii eliberați de exploatare“. „Problema educației noastre se re­duce la formarea unui colectivist“ — a spus Macarenco în articolul „Câteva concluzii ale experienței mele Peda­gogice“. Această teză străbate întregul sistem Pedagogic al lui A. S. Maca­renco. Omul nu poate trăi în afară de societate, școlarul nu poate trăi în afara colectivului. „Numai creînd un colectiv școlar unitar, se poate trezi în conștiința copiilor măreața putere a opiniei publice ca factor educativ de îndrumare și disciplină“ — scrie Ma­carenco în ,­Problemele educației în școala sovietică“. Educația în colectiv, pentru colectiv, prin colectiv, pe care a aplicat-o Maca­renco în munca sa pedagogică este de o deosebită importanță pentru reali­zarea personalității morale a copiilor. „Colectivele primare" pe care le-a or­ganizat Macarenco în colonia de eopii pe care a condus-o­ — au fost „veriéi ce leagă individul de întregul colectiv“ organisme vii care au educat la copii spiritul de disciplină și ordine, de răspundere față de colectiv. Educați în colectiv, pentru colectiv, prin colec­tiv, copiii simt că fac parte dintr-un tot, sunt mai puternici prin conștiința unității lor; bucuria unui membru al colectivului este bucuria colectivului, reușita sau nereușita lui se raportează la viața întregului colectiv. Macarenco nu subapreciazâ nici le­gătura directă și permanentă între e­­ducator și educat. Educatorul trebuie să-și cunoască elevul, să și-l apropie. Dar în convorbirile dintre educator și elev’ — elevul trebuie să rămînă un membru al colectivului din care face parte. Altfel, se naște pericolul de a destrăma unitatea colectivului, de a lovi în puterea de educație a colectivului. Faptul că Macarenco a pus la baza activității sale pedagogice educația prin colectiv și pentru colectiv, nu înseamnă că­ a dat colectivelor de copii autono­mie, în sensul burghez al cuvântului. De educația copiilor, răspunde edu­catorul. Și pentru a educa un om nou educatorul însuși trebuie să fie un om nou. Copilul trebuie să vadă în educa­torul său un om cu o înaltă ținută m­orală­ și intelectuală, pentru ca să poată influența prin exemplul său. „Dar nici un educator, spune Macarenco, nu are dreptul să acționeze izolat, pe propriul său risc și pe propria sa răs­pundere. Trebuie să existe un colectiv de educatori, și acolo unde educatorii nu sunt uniți în colectiv și colectivul nu are un plan de activitate unitar, un ton unitar, o metodă unitară și precisă de tr­atare a copilului, nu poate fi nici un proces educativ“. A. S. Macarenco și-a organizat co­loniile de muncă, în forme quasi-mili­tare. Copiii, organizați în detașamente, aveau comandanți, un soviet, al coman­danților. Macarenco a fost acuzat de a fi introdus în școală un regim militar,­­ iar elevilor, purtări cazone. Macarenco însă a folosit înclinația copiilor către jocurile militare cu scop educativ. As­pectul estetic și moral al vieții Arma­tei Sovietice a servit lui Macarenco pentru a crea calități deosebite elevilor săi: disciplina de fier, disciplina liber consimțită. Macarenco a observat că o ascultare oarbă nu satisface cerințele colectivu­lui Disciplina cerută de Macarenco e­­levilor săi pornea de la înțelegerea personalității copilului, pe care o aco­moda cu sarcinile educației comuniste. „Cît mai multe exigențe față de om, dar totodată și cît mai mult respect față de el“ — iată o deviză a lui Ma­carenco și care vorbește despre încre­derea pedagogului în posibilitățile omu­lui, ale copilului pe care-l crește. Macarenco a educat copiii prin co­lectiv și prin muncă. Macarenco a făcut educație prin muncă, dar nu după sis­temul învechit al atelierelor de ciz­mărie sau croitorie. Pentru Macarenco, educația prin muncă înseamnă numai producția legată de producția indus­trială modernă și, paralel cu aceasta, instrucție și educație corespunzătoare: „Puteți să siliți oricît pe un om sa muncească, însă dacă simultan cu a­­ceasta nu-1 veti educa din punct de vedere politic și moral, dacă el nu va participa la viata politică si socială, a­­tunci această muncă va fi pur și sim­­­plu un proces neutru, care nu dă nici un rezultat“. In procesul muncii productive se formează conștiința muncii, a datoriei­ și onoarei ■— și de acest element a ți­nut seama Macarenco. El a mers pe linia învățămîntului politehnic, a edu­cației multilaterale, schițată de marele Lenin. Plictiseala în muncă, stagnarea vie­­ții colectivului își au după Macarenco originea în lipsa „mișcării înainte, în, lipsa liniilor de perspectivă“. Fin psiho­log, Macarenco­ a pornit de la adevărul că orice om are nevoie de „bucuria zilei de mîine“ care-l însuflețește. De aceea,­ Macarenco nu a admis în viața colectivului său nici o oprire. „Forma de viață a colectivului liber omenesc e mișcarea înainte: oprirea e moarte“ spune Macarenco (Poemul pedagogic). Numai astfel Macarenco a reușit să dea oameni adevărați societății sovie­tice. La moartea sa s-au adunat aproape 3000 de cetățeni sovietici, foști elevi ai săi, să se închine la mormîntul aceluia care a făcut din ei oameni adevărați­ să nu se creadă însă că sistemul pe­dagogic al lui Macarenco se aplică nu­mai copiilor vagabonzi, delicvenți. Apli­cat în mod creator, el este o bază de educație comunistă. De altfel, Maca­renco însuși a generalizat experiența sa pedagogică în ultimii 4 ani ai vie­ții lui, cînd și-a notat concluziile expe­rienței sale pedagogice, lărgind studiul problemelor educației din școală, în fa­milie, în societate. Moștenirea pedagogică a lui A. S. Ma­­carenco, opera sa care generalizează în imagini artistice și în teze științifice experiența în educarea comunistă a co­piilor a devenit populară printre citi­torii sovietici. Ea este cunoscută școlii noastre și mulți educatori aplică cu succes sistemul pedagogic al lui Ma­carenco. Moștenirea sa pedagogică —1 exemplu de rezolvare creatoare a pro­blemelor pedagogice — îndeamnă pe învățătorii noștri la aceeași muncă creatoare. Experiența pedagogică a lui A. S. Macarenco este studiată în școlile care pregătesc educatori, în cercurile pedago­gice ale învățătorilor și profesorilor pentru că este proprie educației în con­dițiile construirii socialismului și co­munismului. Și sunt tot mai mulți în­vățătorii care, în fața unor probleme ce par de nerezolvat, se întreabă: „Ce ai fi făcut Macarenco“. Prof. EMIL LEAHU. * ! ■T“ .

Next