Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 9, nr. 405-430)
1954-05-01 / nr. 405
Nr 405 (183 ÎȚ Gospodăria noastră colectivă s’a situat fruntașă pe raion Ne mîndrim că gospodăria noastră colectivă s-a situat fruntașă pe raion în campania muncilor de primăvară, constituind pildă pentru toate gospodăriile colective, întovărășirile agricole și țăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Tg. Neamț. Orzul și ovăzul gospodăriei noastre fiind însămînțat în mustul zăpezii, la 24 martie, au răsărit ca perla. Toate celelalte culturi ca: floarea-soarelui, sfecla furajeră, cartofi, lucerna, trifoiul și altele, au fost semănate la timp. Faptul că colectiviștii din Țibucani s-au situat în frunte pe raion, se datorește în primul rînd organizării muncii și antrenării în întrecerea socialistă a colectiviștilor. Brigada I-a de cîmp, condusă de colectivistul Vasile Onu, care în cinstea zilei de 1 Mai, a chemat la întrecere socialistă celelalte două brigăzi din gospodărie, a cîștigat întrecerea, terminînd cu 4 zile înainte de data stabilită, muncile ce i-au revenit în campania de primăvară. In fruntea întrecerii, în această brigadă, întîlnim pe colectiviștii Toader Luca, Ion Olaru, Vasile Azoiței și pe utemistul Ioan Onisei, care zi de zi au urmat exemplul de muncă al comunistului Ion Gherasim. Bine au muncit și utemiștii Costică I. Olaru, Dumitru Manolache, Vasile D. Ambrozie și alții, care au obținut cele mai frumoase rezultate în muncă. In afară de lucrările de însămînțări, în gospodăria noastră au fost grăpate și 30 ha. cu grîu de toamnă. Cu privește însămînțatul celor 40 ha. cu porumb, terenul este pregătit din timp. Arătura a fost făcută cu tractoarele S.M.T.-ului, însămînțatul îl vom face, îndată ce timpul va permite, în cuiburi așezate în pătrat. In vederea marcării terenului am pregătit trei marcatoare. Fiind hotărîți ca anul acesta să mărim producția de cereale față de anul trecut cînd am obținut o recoltă la hectar de 2.400 kg. grîu, 2.500 kg. orz și ovăz, 3.000 kg. porumb, 2.400 kg. floarea-soarelui etc., ne angajăm să efectuăm la timp și în bune condițiuni toate lucrările de întreținere, recomandate de agrominim. Această hotărre va fi tradusă în viață cu atît mai mult, cu cit numărul colectiviștilor a crescut la 70 familii față de 44 familii cit au fost la început. GHEORGHE MAFTEI președinte al gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“, comuna Țibucani, raionul Tg. Neamț. FRUNTAȘII NOȘTRI Cînd a sosit primăvara, primul nostru gînd a fost să ne organizăm în așa fel munca ca să putem răspunde cu cinste sarcinilor ce ne-au fost trasate de a termina lucrările agricole în timpul cel mai scurt, pentru a asigura astfel o recoltă bogată în acest an. Pregătirile pentru campanie le-am terminat la vreme așa că aveam asigurate condițiile pentru începerea lucrărilor, fără nici o întîrziere. Insămînțările în comună au început de pe la sfîrșitul lunii martie, îndată ce timpul a permis. Țăranii muncitori din comuna noastră, însuflețiți de dorința de a întîmpina ziua de 1 Mai cu însămînțările terminate, au muncit cu multă rîvnă. In frunte s-au situat comuniștii și deputații comunali. Astfel, tov. Gh. Flenchea și Ursu Maria, membri de partid au fost primii care au terminat însămînțările. De asemenea, deputații Vasile Herea, Constantin Panaite, Elena Gîrbea, Neculai Gh. Cojocaru și alții, au însămînțat culturile din epoca s-a la timpul optim, constituind prin faptele lor exemplu demn de urmat și pentru restul țăranilor muncitori din comună. La însămînțări s-a urmărit să se respecte regulile agrotehnice. In total planul de însămînțări l-am realizat în proporție de 70 la sută, iar la alături am realizat 85 la sută. îndată ce timpul, va permite vom trece cu toate forțele la însămînțatul porumbului și vom lupta să terminăm la vreme și această lucrare, convinși că numai în felul acesta vom asigura o recoltă bogată de porumb în acest an. C. ASMARANDEI președinte al comitetului executiv al sfatului popular al comunei Racova, raionul Buhuși. t MINERII IN ÎNTRECERE Aprilie 1954. Minerii de la Lumina au terminat schimbul de dimineață. Ortacii lui Ion Malaimare din grupa 20 de pe planul 5, au părăsit mina, după ce au dat în 8 ore cu peste 25 la sută mai mult cărbune decit norma. Din colivia care cu cîteva minute înainte se afla la o adîncime de zeci de metri, ies unul cite unul ortacii lui Ion Malaimare. Chipurile lor înegrite de praful de cărbune, sunt luminate de zîmbetele provocate de glumele pline de haz ale celor din jur. Iată-i și pe ortacii lui Gh. Purcaru ieșiți din șat împreună cu șeful lor, Ion Malaimare — așa cum îi șade bine unui bun prieten — se îndreaptă cu mina întinsă către Gh. Purcaru, șeful de la a 23-a. — Noroc bun, Ghiță ! — Și ție noroc bun, Ioane ! — Cum mai merge treaba, Ghiță ? — Păi cum să meargă... Bine. Azi am dat vreo 20 de vagonete. —Nu mă laud, dar eu cu ai mei, am dat mai mult. Dar să lăsăm asta. Asta-i treaba. M-am sfătuit cu ai mei să te chemăm la întrecere cu angajament de 10 la sută în fiecare zi peste normă. Ce zici ? — Ce să zic, mă iau cu tine la întrecere dar nu cu 10 peste normă, ci numai cu 5. Nu vreau să mă pripesc Cei doi mineri s-au privit în ochi, și-au strîns cu putere mâinile și apoi s-au despărțit. k ...Suntem cu echipa lui Malaimare înainte de începerea unei zile de muncă din întrecere. Adunați la gura jghiabului, ortacii ascultă sfaturile șefului. Ascultîndu-i sfatul, minerii au pregătit înainte de a începe șutul lemne de mină, au uns, au controlat furtunul cu aer comprimat. Apoi au pornit hotărîți la locurile lor de muncă. Nea Ion, a apucat strîns minerul unui ciocan. La fel a făcut și tînărul miner Ion Constantin. Gheorghe, fratele șefului grupei și alți mineri, au plecat la dublație să aducă vagoane goale. Munca se desfășoară din plin. Ciocanele mușcă cu lăcomie din stratul tare de cărbune. Rînd pe rînd, bucăți și fîșii întregi de cărbune strălucitor, se desprind de stratul luminat pe alocuri de flacăra plăpândă a lămpilor de siguranță. Din cînd în cînd, Ion Malaimare lasă ciocanul, apucă cu nădejde lopata și dă pe scoc cărbune. In același timp, pe jghiab încep să lunece la vale rîu de cărbune. Jos la gura jghiabului, Gheorghe și alt miner, au umplut trei vagonete. Gheorghe strigă în susul jghiabului spre abataj : — Ioane ! Pînă acum am trecut de * normă cu aproape un vagonet! Deodată, se aude un zgomot ciudat, surd, venit din depărtare. Malaimare se duse repede la locul de unde veni zgomotul și află că trolistul, dînd drumul prea repede vagonetelor, ele s-au răsturnat și au rupt trei armături. S-au apucat de lucru și au reparat ceea ce a fost stricat. Angajamentul nu și l-au putut însă îndeplini în acea zi. La ieșirea din mină, Malaimare se întîlni cu Purcaru. Acesta îl întrebă: — Ei, Ioane, cum merge cu angajamentul ? Ion Malaimare nu a vrut să zică că grupa nu și-a îndeplinit angajamentul din cauza accidentului de pe plan. El nu a vrut să se scuze, ci a răspuns cu curaj, fără să ocolească adevărul. . . Azi, nu l-am îndeplinit în întregime. Dar nu-i nimic. Ce am pierdut acum, vom câștiga noi în alte zile. Ortacii lui Ion Malaimare au înțeles ce-a vrut să spună șeful lor. Aceasta a fost dovedită în zilele de întrecere care au urmat, cînd grupa a 20-a de pe planul 5 a realizat depășiri de normă care în unele zile atingeau și aproape 80 la sută. Ortacii lui Purcaru au dat și ei cu hotărîre lupta cu normele. In fiecare zi, angajamentul lor a fost întrecut cu 10—20 la sută. Și alte grupe de la Lumina silit în întrecere. Grupa a 7-a de pe planul 2 bis a fruntașului întrecerii socialiste Constantin Mocanu, în întrecerea cu grupa a 19-a condusă de Ion Primicheru, își depășește zilnic angajamentele între 10 și 30 la sută. Faptele acestor grupe fac cinste întregului colectiv de la mina Lumina, mină fruntașă pe întreprindere în întrecerea socialistă în cinstea lui 1 Mai. In frunte cu aceste grupe, întreaga mină a reușit să dea peste plan multe tone de cărbune. Este un succes de seamă realizat în entuziasta întrecere desfășurată în cinstea măreței zile de 1 Mai. G. MIRCEA FRUNTAȘ! A! ÎNTRECERII IN CINSTEA 10! 1 MAS Miner fruntaș al întrecerii socialiste, mina Leorda. Organizîndu-și în chip cit mai temeinic munca, reușește lunar să scoată la suprafață între 25—35 la sută mai mult cărbune decit sarcinile planificate. Colectivistul GHEORGHE JAFA, șeful echipei a I-a din G.A.C. „Secera și Ciocanul“ din Răcăciuni organizîndu-și bine munca a reușit ca împreună cu întreaga echipa să se situeze fruntaș pe gospodărie, depășindu-și zilnic norma cu 25—50 la sută. Echipa a luat parte la însămînțatul cartofilor și florii-soarelui in cuiburi așezate în pătrat. MARIA URSU, membră de partid, agitatoare din comuna Racova, raionul Buhuși. Prin exemplul său personal a contribuit la antrenarea țăranilor muncitori din comună la efectuarea la timp a însămînțărilor de primăvară. Comuna Racova este astăzi fruntașă pe raion la însămînturi. HANU GRIGORE Tractoristul C. APOSTOL, din brigada a 5-a de la S.M.T. Ștefan cel Mare, decorat cu „Medalia Muncii“. Lucrînd după metoda graficuluiorar el și-a îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 104 la sută. Urmîndu-i exemplul, membrii acestei brigăzi au muncit în așa fel incit brigada lor este astăzi fruntașă pe stațiune. In cartierele muncitorești din Londra, 5.000 de familii locuiesc în subsoluri improprii, umede, întunecoase, care sunt adevărate focare de boli infecțioase. Aceste case în ale căror subsoluri locuiesc familiile muncitorilor, sunt niște dărâmături care datează de peste 100 de ani In Franța, chiriile sunt neîncetat majorate. Ele s-au mărit de 4,66 ori față de cele din 1949. Condițiile de viață și șomajul au devenit catastrofale. Muncitorii sunt concediați în masă, uzinele și fabricile se închid datorită dumping-ului comercial al Statelor Unite și politicii de război la care sunt obligate a participa statele vest-europene din cauza dependenței economice față de Statele Unite, faptul că șantierele navale Menționări franceze lucrează numai cu 60 la sută din capacitatea totală de producție. Franța dă o contribuție silnică companiilor maritime din S.U.A. în valoare de 28 miliarde franci anual. In Germania occidentală transformată în șantier de război de către monopoliștii Nord-americani, situația este tot atît de rea ca-n celelalte țări vest-europene. Ritmul de muncă impus muncitorilor a fost mărit cu 40 pînă la 50 la sută față de 1949, iar salariile au rămas pe loc. Profiturile patronilor însă au sporit cu 40 pînă la 60 la sută. Numărul șomerilor a trecut de 3 milioane, deși statistica arată mai puțin. Prețurile bunurilor de larg consum înregistrează în Germania occidentală — ca și în Franța și Anglia — o creștere considerabilă față de anii trecuți. Pîinea, de pildă, s-a scumpit cu 91 la sută față de 1952, carnea cu 174 la sută, cartofii cu 138 la sută, zahărul cu 43 la sută, untul cu 83 la sută etc. După cum se vede, „modul de viață american“ s-a extins serios asupra țărilor vest-europene. Procesul de adaptare a economiei acestor țări la cele mai mizere condițiuni materiale pentru oamenii muncii este în plină dezvoltare. Pe de o parte monopolurile înregistrează cîștiguri fabuloase, pe de altă parte oamenii muncii se văd din zi în zi mai greu cufundați în sărăcie. In vreme ce în Uniunea Sovietică și în țările de democrație populară bunăstarea oamenilor crește intr-un ritm vertiginos, în țările occidentale în frunte cu S.U.A. criza și mizeria clasei muncitoare iau aspecte catastrofale. Bilanțurile celor două lumi stau față în față de 1 Mai 1954. Aceste bilanțuri arată cum se dezvoltă cele două lumi, cea socialistă în sens ascendent și cea capitalistă spre declin, fiecare din ele pe baza legii economice fundamentale corespunzătoare. Lumea socialistă înaintează pe drumul satisfacerii maxime a necesităților crescînde ale oamenilor muncii, iar cea capitalistă pe drumul realizării profitului maxim pentru un pumn de jefuitori care reduc la cea mai cumplită sărăcie oamenii muncii din țările lor. Oamenii muncii din țările capitaliste, în frunte cu clasa muncitoare, , luptă cu tot mai multă hotărîre, pentru a pune capăt mizeriei în care se află, exploatării sîngeroase la care se dedau monopolurile în frunte cu cele americane. G. 1LIE STEA’Gin: TRO''SG încălțăminte mai multă și în sortimente variate Luptînd pentru traducerea în viață a hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august, colectivul de muncă al fabricii de încălțăminte „Partizanul“, a obținut în cinstea zilei de 1 Mai realizări însemnate în direcția sporirii producției de încălțăminte și folosirii cu chibzuință a materiei prime. In luna aprilie noi am dat peste sarcinile planificate mai mult cu 250 perechi bocanci bărbătești și de copii. De asemenea am obținut succese însemnate în realizarea de noi sortimente. Astfel, s-au produs în întreprinderea noastră două modele noi la secția de marochinărie ușoară și un nou model de bocanci la sectorul de încălțăminte. In întrecerea socialistă desfășurată cu elan în cinstea zilei de 1 Mai, zeci de muncitori au înregistrat frumoase realizări, folosind cu chibzuință materia primă. Prin manipularea cu mai mare grijă a tiparelor, prin folosirea rațională a semifabricatelor de bizon, croitorii în piele au obținut numai în primele 20 de zile ale lunii aprilie o economie de 32.664 decimetri pătrați piese bizon, în valoare de 16.000 lei, din care s-au putut confecționa 1.088 perechi fețe bocanci. Muncitorii Sofronie Gh., Maria Lambru, Casapu Moise și alții, s-au situat în fruntea întrecerii socialiste pentru folosirea mai rațională a materiei prime. Și în luna aprilie, atenția colectivului nostru de muncă a fost îndreptată spre a produce prin secția de valorificare a deșeurilor tot mai multe bunuri de larg consum. La această secție s-au produs din deșeuri 120 perechi sandale de copii în valoare de ".260 lei. Cantități însemnate de bunuri de larg consum cum ar fi portmonee bărbătești și de damă, curelușe de ceas, port-piepteni, port-ochelari și serviete medicale, au fost produse și de către secția marochinărie nu de mult înființată. Cantitatea de bunuri de larg consum produse în luna aprilie la aceste două secții, însumează o valoare de 30.458 lei. Cu realizări însemnate ne prezentăm în cinstea lui 1 Mai și pe tărîmul creării unor condiții de muncă mai bune pentru muncitori. In scopul ușurării muncii manuale la sectorul încălțăminte a fost pus în funcțiune un ascensor necesar transportului mărfurilor, construit în întregime din rezerve interne. Tot din resurse proprii, a fost amenajat un local pentru atelierul mecanic al garajului, se află în curs de recondiționare și amenajare atelierul de tîmplărie și fierărie. Pentru copiii salariaților ce frecventează căminul de zi, sunt în curs de terminare lucrările de amenajare interioară a unui nou local cu 10 încăperi prevăzut cu bucătărie, instalații de apă, baie etc. HAIM HASS ing. șef fabrica „Partizanul“ * Pag. ff.fT SCHIMBURI DE ONOARE IN CINSTEA LUI 1 MAI In întâmpinarea Zilei solidarității internaționale a celor ce muncesc, oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre, au organizat entuziaste schimburi de onoare în care au obținut realizări frumoase. Peste tot ziua schimbului de onoare a însemnat o zi de noi victorii în producție, o zi de noi succese închinate lui 1 Mai. Realizările textiliștilor Zilele acestea, harnicii textiliști de la Buhuși, au organizat un schimb de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, în cadrul căruia s-au întrecut intre ei pentru a obține realizări cit mai deosebite. Fruntașul întrecerii socialiste Alexandru Ștefănescu și-a întrecut planul în această zi cu 77 la rută. Un rezultat asemănător l-a obținut prim-torcătorul Sandu Gheorghe.. În$1 trecerea socialistă în ziua schimbului de onoare a dat rezultate de seamă la țesătoria bumbac ca și la țesătoria lînă. Aici brigăzile conduse de Balzac Pentru a consolida și mai mult succesele pe care le-au obținut în cinstea zilei de 1 Mai, muncitoarele fabricii de tricotaje ,,8 Martie“ din orașul Piatra Neamț au organizat un schimb de onoare în cadrul căruia s-au întrecut pentru obținerea de noi succese. După cele 8 ore de muncă muncitoarele din secția încheiat ciorapi au înscris o nouă realizare în cinstea zilei de 1 Mai. Ele și-au întrecut sarcinile de plan cu 1728 perechi ciorapi. Muncitoare ca: Onofrei Elena, Popescu Elena și altele și-au întrecut simțitor normele de Colectivul fabricii de cherestea „Secera și Ciocanul“ din orașul Piatra Neamț s-a întrecut timp de 2 zile în cadrul unor schimburi de onoare organizate în cinstea zilei de 1 Mai. La sfîrșitul lor sarcina de plan era întrecută cu 9 la sută la debitarea cherestelei. Printre cei care s-au situat în fruntea întrecerii socialiste se numără și In ziua schimbului de onoare, colectivul fabricii „Comuna din Paris“ din orașul Piatra Neamț a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan în proporție de 112,5 la sută. Fruntașă pe fabrică s-a situat echipa condusă de Nistor Vasile de la mașina de hîrtie care a obținut o depășire de 18,35 Ion și Sarchis Teodor, au realizat cîte două norme, iar fruntașul întrecerii socialiste Herșcu Marcu și țesătoarea Ecaterina Bejan și-au întrecut normele cu cîte 130 la sută. Realizările obținute de muncitori, au contribuit la depășirea planului pe sector. In ziua schimbului de onoare, colectivul sectorului tesătorie și-a întrecut sarcina de plan cu 20 la sută, iar acel de la țesătoria bumbac, cu 5,2 la sută lucru contribuind la depășirea planului pe secție. Cu același avînt a muncit colectivul secției ciorapi. El a dat 744 perechi ciorapi peste prevederile planului. Udrescu Eufrosina, Popescu Florica și Nădăceanu Maria și-au întrecut sarcinile de plan cu cîte 36 și respectiv 24 perechi ciorapi. Cu 19 la sută și-au întrecut sarcinile zilnice și muncitoarele din secția depănat. Aici s-au evidențiat Maria Dascălu și Maria Balint care și-au depășit normele cu 62 și respectiv 36 la sută, echipa lui Tapalagă Vasile care lucrînd la scos bușteni din apă și-a întrecut norma cu 158 la sută. Echipele de gateriști conduse de Istrate Constantin și Rompu Vasile, brigada de încărcături condusă de Iom Baciu și asemeni lor ceilalți muncitori din întreprindere au contribuit deopotrivă la obținerea succeselor la sută. Și echipele conduse de Vasiliu Gheorghe și Ion Gheorgheasa da la mașina de carton și holendre, și-au întrecut sarcinile lor cu 13,37 și 11,10 la sută. O depășire de 13,37 la sută a obținut și brigada de calitate condusă de comunistul Vasile Călugăreanu. Ciorapi peste normă La „Secera și ciocanul ce La „Comuna din Paris CC Succesele forestierilor In preajma zilei de 1 Mai, muncitorii fabricii IFIL „Horia, Cloșca și Crișan“ din Bacău, s-au întrecut în cadrul unui schimb de onoare. In această zi sarcinile de plan au fost îndeplinite la case prefabricate în proporție de 121,3 la sută, la lăzi 111,5 la sută, iar la debitarea cherestelei 101,7 la sută. Brigada de calitate care lucrează în hala gatere și-a îndeplinit sarcinile în proporție de 117,8 la sută. Ion, Colbu, Irimia Neculai și alții s-au evidențiat în obținerea acestei realizări. Rezultate și mai frumoase a obținut brigada păcii condusă de Nița Pavel care muncește la case prefabricate. Brigada și-a îndeplinit sarcinile în proporție de 215 la sută. Și-au îndeplinit angajamentul Colectivul organizației economice raionale „Ilie Pintilie“ din Moinești a muncit cu hotărîre pentru a da viață angajamentului pe care și l-a luat în cinstea zilei de 1 Mai de a depăși planul lunar cu 20 la sută. Roadele acestei munci însuflețite nu au întîrziat să se arate. Muncitorii care lucrează la secția balast își îndepliniseră angajamentul încă de la 20 ale lunii; ei au dat peste plan 440 tone de pietriș. De asemeni au fost cioplite și 360 tone dale fasonate care vor servi la repararea trotuarelor din orașul Moinești. Printre muncitorii acestei secții care nu au precupețit nici un efort în muncă se găsesc Vatavii Victor și Gh. Grigore. Și colectivul secției tapițerie și-a realizat angajamentul luat de a depăși planul lunar cu 20 la sută. Utemiștii Natalia Nicodin și Toma Acatincăi s-au evidențiat depășindul-și sarcinile ce le reveneau cu 30 la sută. Succede asemănătoare au fost obținute și la morile cu motor ca și la piua țărănească din Ghimeș, datorită unor realizări obținute unde de muncitori ca : Gh. Ailenei, Iancu Daniel, Gh. Bejenaru, Ion Andraș, Covaci Anton, Petru Tatar și alții, sarcinile de plan au fost depășite cu 60 și respectiv 35 la sută. Realizări însemnate Colectivul de muncitori, tehnicieni și funcționari de la I.R.C.L. Bacău și-a intensificat eforturile în muncă în cinstea zilei de 1 Mai, reușind să culeagă roade bogate. Astfel, planul de producție pe perioada 1 ianuarie-30 aprilie a fost realizat în proporție de 127 la sută, iar față de realizările din aceeași perioadă din anul trecut, procentul este de 214 la sută. In primele 4 luni ale anului în curs, au fost date în folosință un număr de 10 lucrări printre care figurează: școala de la Podoleni, restaurantul Victoria din orașul Piatra Neamț, două magazine de desfacere a produselor alimentare din orașul Bacău, electrificarea comunelor Săucești și Negri etc. In obținerea acestor rezultate a contribuit întregul colectiv de muncă, evidentiindu-se îndeosebi șoferii: Strujac Constantin și Ioan Cobzaru, zidarii Sărățeanu Gheorghe, Datza Giovani, Belea Constantin și Timaru Constantin care au fost declarați fruntași în producție pentru depășirea planului și lucrări de bună calitate. Zugravul Schwartz Burch și asemeni lui echipa de fierari betoniști a lui Carmanschi Ladislau s-au evidențiat în muncă. Din rîndul personalului tehnic au depus o muncă neobosită, organizând bine șantierele de lucru șefii de șantiere Mihai Stafie, Foit Alexandru și Vasile Constantin. In aceeași perioadă s-a desfășurat și lupta pentru economii. Cele mai frumoase rezultate au fost obținute de șoferii Strujac Constantin și Cobzaru Ioan, care pe lângă că au economisit peste 300 litri benzină nu au avut nici o reparație de executat la mașini. f