Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 9, nr. 405-430)

1954-05-01 / nr. 405

Nr 405 (183 ÎȚ Gospodăria noastră colectivă s’a situat fruntașă pe raion Ne mîndrim că gospodăria noastră colectivă s-a situat fruntașă pe raion în campania muncilor de primăvară, constituind pildă pentru toate gospo­dăriile colective, întovărășirile agricole și țăranii muncitori cu gospodării in­dividuale din raionul Tg. Neamț. Orzul și ovăzul gospodăriei noastre fiind însămînțat în mustul zăpezii, la 24 martie, au răsărit ca perla. Toate celelalte culturi ca: floarea-soarelui, sfecla furajeră, cartofi, lucerna, tri­foiul și altele, au fost semănate la timp. Faptul că colectiviștii din Țibucani s-au situat în frunte pe raion, se da­­torește în primul rînd organizării muncii și antrenării în întrecerea so­cialistă a colectiviștilor. Brigada I-a de cîmp, condusă de colectivistul Va­sile Onu, care în cinstea zilei de 1 Mai, a chemat la întrecere socialistă celelalte două brigăzi din gospodărie, a cîștigat întrecerea, terminînd cu 4 zile înainte de data stabilită, muncile ce i-au revenit în campania de primă­vară. In fruntea întrecerii, în această brigadă, întîlnim pe­­ colectiviștii Toa­­der Luca, Ion Olaru, Vasile Azoiței și pe utemistul Ioan Onisei, care zi de zi au urmat­ exemplul de muncă al comunistului Ion Gherasim. Bine au muncit și utemiștii Costică I. Olaru­, Dumitru Manolache, Vasile D. Ambrozie și alții, care au obținut cele mai frumoase rezultate în muncă. In afară de lucrările de însămîn­­țări, în gospodăria noastră au fost grăpate și 30 ha. cu grîu de toamnă. Cu­ privește însămînțatul celor 40 ha. cu porumb, terenul este pregătit din timp. Arătura a fost făcută cu tractoarele S.M.T.-ului, însămînțatul îl vom face, îndată ce timpul va per­mite, în cuiburi așezate în pătrat. In vederea marcării terenului am pregă­tit trei marcatoare. Fiind hotărîți ca anul acesta să mă­rim producția de cereale față de anul trecut cînd­ am obținut o recoltă la hectar de 2.400 kg. grîu, 2.500 kg. orz și ovăz, 3.000 kg. porumb, 2.400 kg. floarea-soarelui etc., ne angajăm să efectuăm la timp și în bune condițiuni toate lucrările de întreținere, reco­mandate de agrominim. Această hotă­­r­re va fi tradusă în viață cu atît mai mult, cu cit numărul colectiviștilor a crescut la 70 familii față de 44 familii cit au fost la început. GHEORGHE MAFTEI președinte al gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“, comuna Țibucani, raionul Tg. Neamț. FRUNTAȘII NOȘTRI Cînd a sosit primăvara, primul nos­tru gînd a fost să ne organizăm în așa fel munca ca să putem răspunde cu cinste sarcinilor ce ne-au fost tra­sate de a termina lucrările agricole în timpul cel mai scurt, pentru a a­­sigura astfel o recoltă bogată în acest an. Pregătirile pentru campanie le-am terminat la vreme așa că aveam asi­gurate condițiile pentru începerea lu­crărilor, fără nici o întîrziere. Insă­­mînțările în comună au început de pe la sfîrșitul lunii martie, îndată ce timpul a permis. Țăranii muncitori din comuna noas­tră, însuflețiți de dorința de a întîm­­pi­na ziua de 1 Mai cu însămînțările terminate, au muncit cu multă rîvnă. In frunte s-au situat comuniștii și deputații comunali. Astfel, tov. Gh. Flenchea și Ursu Maria, membri de partid au fost primii care au terminat însămînțările. De asemenea, depu­tații Vasile Herea, Constantin Panaite, Elena Gîrbea, Neculai Gh. Cojocaru și alții, au însămînțat culturile din epoca s-a la timpul optim, constituind prin faptele lor exemplu demn de ur­mat și pentru restul țăranilor mun­citori din comună. La însămînțări s-a urmărit să se respecte regulile agro­tehnice. In total planul de însămînțări l-am realizat în proporție de 70 la sută, iar la alături am realizat 85 la sută. îndată ce timpul, va permite vom trece cu toate forțele la însămînțatul porumbului și vom lupta să terminăm la vreme și această lucrare, convinși că numai în felul acesta vom asigura o recoltă bogată de porumb în acest an. C. ASMARANDEI președinte al comitetului executiv al sfatului popular al comunei Racova, raionul Buhuși. t MINERII IN ÎNTRECERE Aprilie 1954. Minerii de la Lumina au terminat schimbul de dimineață. Ortacii lui Ion Malaimare din grupa 20 de pe planul 5, au părăsit mina, după ce au dat în 8 ore cu peste 25 la sută mai mult cărbune decit norma. Din colivia care cu cîteva minute înainte se afla la o adîncime de zeci de metri, ies unul cite unul ortacii lui Ion Malaimare. Chipurile lor îne­­grite de praful de cărbune, sunt lu­minate de zîmbetele provocate de glu­mele pline de haz ale celor din jur. Iată-i și pe ortacii lui Gh. Purcaru ieșiți din șat împreună cu șeful lor, Ion Malaimare — așa cum îi șade bine unui bun prieten — se îndreaptă cu mina întinsă către Gh. Purcaru, șeful de la a 23-a. — Noroc bun, Ghi­ță ! — Și ție noroc bun, Ioane ! — Cum mai merge treaba, Ghiță ? — Păi cum să meargă... Bine. Azi am dat vreo 20 de vagonete. —Nu mă laud, dar eu cu ai mei, am dat mai mult. Dar să lăsăm asta. Asta-i treaba. M-am sfătuit cu ai mei să te chemăm la întrecere cu anga­jament de 10 la sută în fiecare zi peste normă. Ce zici ? — Ce să zic, mă iau cu tine la în­trecere dar nu cu 10 peste normă, ci numai cu 5. Nu vreau să mă pripesc Cei doi mineri s-au privit în ochi, și-au strîns cu putere mâinile și apoi s-au despărțit. k ...Suntem­ cu echipa lui Malaimare înainte de începerea unei zile de mun­că din întrecere. Adunați la gura jghiabului, ortacii ascultă sfaturile șe­fului. Ascultîndu-i sfatul, minerii au pregătit înainte de a începe șutul lemne de mină, au uns, au controlat furtunul cu aer comprimat. Apoi au pornit hotărîți la locurile lor de mun­că. Nea Ion, a apucat strîns minerul unui ciocan. La fel a făcut și tînărul miner Ion Constantin. Gheorghe, fra­tele șefului grupei și alți mineri, au plecat la dublație să aducă vagoane goale. Munca se desfășoară din plin. Cio­canele mușcă cu lăcomie din stratul tare de cărbune. Rînd pe rînd, bu­căți și fîșii întregi de cărbune strălu­citor, se desprind de stratul luminat pe alocuri de flacăra plăpândă a lăm­pilor de siguranță. Din cînd în cînd, Ion Malaimare lasă ciocanul, apucă cu nădejde lopata și dă pe scoc cărbune. In același timp, pe jghiab încep să lunece la vale rîu de cărbune. Jos la gura jghiabului, Gheorghe și alt mi­ner, au umplut trei vagonete. Gheor­ghe strigă în susul jghiabului spre abataj : — Ioane ! Pînă acum am trecut­­ de * normă cu aproape un vagonet! Deodată, se aude un zgomot ciudat, surd, venit din depărtare. Malaimare se duse repede la locul de unde veni zgomotul și află că trolistul, dînd drumul prea repede va­­gonetelor, ele s-au răsturnat și au rupt­ trei armături. S-au apucat de lucru și au reparat ceea ce a fost stricat. Angajamentul nu și l-au putut însă îndeplini în acea zi. La ieșirea din mină, Malaimare se întîlni cu Purcaru. Acesta îl întrebă: — Ei, Ioane, cum merge cu angaja­mentul ? Ion Malaimare nu a vrut să zică că grupa nu și-a îndeplinit angajamen­tul din cauza accidentului de pe plan. El nu a vrut să se scuze, ci a răs­puns cu curaj, fără să ocolească a­­devărul. . . Azi, nu l-am îndeplinit în în­tregime. Dar nu-i nimic. Ce am pier­dut acum, vom câștiga noi în alte zile. Ortacii lui Ion Malaimare au în­țeles ce-a vrut să spună șeful lor. A­­ceasta a fost dovedită în zilele de în­trecere care au urmat, cînd grupa a 20-a de pe planul 5 a realizat depășiri de normă care în unele zile atingeau și aproape 80 la sută. Ortacii lui Purcaru au dat și ei cu hotărîre lupta cu nor­mele. In fiecare zi, angajamentul lor a fost întrecut cu 10—20 la sută. Și alte grupe de la Lumina silit în întrecere. Grupa a 7-a de pe planul 2 bis a fruntașului întrecerii socialiste Constantin Mocanu, în întrecerea cu grupa a 19-a condusă de Ion Primicheru, își depășește zilnic angajamentele în­tre 10 și 30 la sută. Faptele acestor grupe fac cinste în­tregului colectiv de la mina Lumina, mină fruntașă pe întreprindere în în­trecerea socialistă în cinstea lui 1 Mai. In frunte cu aceste grupe, în­treaga mină a reușit să dea peste plan multe tone de cărbune. Este un succes de seamă realizat în entuziasta întrecere desfășurată în cinstea măreței zile de 1 Mai. G. MIRCEA FRUNTAȘ! A! ÎNTRECERII IN CINSTEA 10! 1 MAS Miner fruntaș al întrecerii socialiste, mina Leorda. Organizîndu-și în chip cit mai temeinic munca, reușește lunar să scoată la suprafață între 25—35 la sută mai mult cărbune decit sarcinile planificate. Colectivistul GHEORGHE JAFA, șe­ful echipei a I-a din G.A.C. „Secera și Ciocanul“ din Răcăciuni organi­zîndu-și bine munca a reușit ca îm­preună cu întreaga echipa să se situeze fruntaș pe gospodărie, depă­­șindu-și zilnic norma cu 25—50 la sută. Echipa a luat parte la însă­mînțatul cartofilor și florii-soarelui in cuiburi așezate în pătrat. MARIA URSU, membră de partid, agitatoare din comuna Racova, raio­nul Buhuși. Prin exemplul său per­sonal a contribuit la antrenarea ță­ranilor muncitori din comună la efectuarea la timp a însămînțărilor de primăvară. Comuna Racova este astăzi fruntașă pe raion la însă­­mî­nturi. HANU GRIGORE Tractoristul C. APOSTOL, din bri­gada a 5-a de la S.M.T. Ștefan cel Mare, decorat cu „Medalia Muncii“. Lucrînd după metoda graficului­­orar el și-a îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 104 la sută. Urmîndu-i exemplul, membrii aces­tei brigăzi au muncit în așa fel incit brigada lor este astăzi fruntașă pe stațiune. In cartierele muncitorești din Londra, 5.000 de familii locuiesc în subsoluri improprii, umede, întune­coase, care sunt adevărate focare de boli infecțioase. Aceste case în ale căror subsoluri locuiesc fami­liile muncitorilor, sunt niște dărâmă­turi care datează de peste 100 de ani In Franța, chiriile sunt neîncetat ma­jorate. Ele s-au mărit de 4,66 ori față de cele din 1949. Condițiile de viață și șomajul au devenit catastrofale. Mun­citorii sunt concediați în masă, uzinele și fabricile se închid datorită dum­­ping-ului comercial al Statelor Unite și politicii de război la care sunt obli­gate a participa statele vest-europene din cauza dependenței economice față de Statele Unite, faptul că șantierele navale Menționări franceze lucrează numai cu 60 la sută din ca­pacitatea totală de producție. Franța dă o contribuție silnică companiilor maritime din S.U.A. în valoare de 28 miliarde franci anual. In Germania occidentală transfor­mată în șantier de război de către monopoliștii Nord-americani, situația este tot atît de rea ca-n celelalte țări vest-europene. Ritmul de muncă im­pus muncitorilor a fost mărit cu 40 pînă la 50 la sută față de 1949, iar salariile au rămas pe loc. Profitu­rile patronilor însă au sporit cu 40 pînă la 60 la sută. Numărul șomerilor a trecut de 3 milioane, deși statistica arată mai puțin. Prețurile bunurilor de larg consum înregistrează în Ger­mania occidentală — ca și în Franța și Anglia —­ o creștere considerabilă față de anii trecuți. Pîinea, de pildă, s-a scumpit cu 91 la sută față de 1952, carnea cu 174 la sută, cartofii cu 138 la sută, zahărul cu 43 la sută, untul cu 83 la sută etc. După cum se vede, „modul de viață american“ s-a extins serios asupra țărilor vest-europene. Procesul de a­­daptare a economiei acestor țări la cele mai mizere condițiuni materiale pentru oamenii muncii este în plină dezvoltare. Pe de o parte monopolu­rile înregistrează cîștiguri fabuloase, pe de altă parte oamenii muncii se văd din zi în zi mai greu cufundați în sărăcie. In vreme ce în Uniunea Sovietică și în țările de democrație populară bunăstarea oamenilor creș­te intr-un ritm vertiginos, în ță­rile occidentale în frunte cu S.U.A. criza și mizeria clasei muncitoare iau aspecte catastrofale. Bilanțurile celor două lumi stau față în față de 1 Mai 1954. Aceste bilanțuri arată cum se dezvoltă cele două lumi, cea socialistă în sens ascendent și cea capitalistă spre declin, fiecare din ele pe baza legii economice fundamentale cores­punzătoare. Lumea socialistă înaintează­­ pe drumul satisfacerii maxime a ne­­­­cesităților crescînde ale oamenilor­­ muncii, iar cea capitalistă pe drumul­­ realizării profitului maxim pentru un pumn de jefuitori care reduc la cea mai cumplită sărăcie oamenii muncii din țările lor. Oamenii muncii din țările capita­liste, în frunte cu clasa muncitoare, , luptă cu tot mai multă hotărîre,­­ pentru a pune capăt mizeriei în care se află, exploatării sîngeroase la care se dedau monopolurile în frun­te cu cele americane. G. 1LIE ST­EA’Gin: TR­O''SG încălțăminte mai multă și în sortimente variate Luptînd pentru traducerea în viață a hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august, colectivul de muncă al fabricii de încălțăminte „Partizanul“, a obținut în cinstea zilei de 1 Mai realizări însemnate în direc­ția sporirii producției de încălțăminte și folosirii cu chibzuință a materiei prime. In luna aprilie noi am dat peste sarcinile planificate mai mult cu 250 perechi bocanci bărbătești și de copii. De asemenea am obținut succese în­semnate în realizarea de noi sorti­mente. Astfel, s-au produs în între­­prinderea noastră două modele noi la secția de marochinărie ușoară și un nou model de bocanci la sectorul de încălțăminte. In întrecerea socialistă desfășurată cu elan în cinstea zilei de 1 Mai, zeci de muncitori au înregistrat frumoase realizări, folosind cu chibzuință ma­teria primă. Prin manipularea cu mai mare grijă a tiparelor, prin folosirea rațională a semifabricatelor de bizon, croitorii în piele au obținut numai în primele 20 de zile ale lunii aprilie o economie de 32.664 decimetri pătrați piese bizon, în valoare de 16.000 lei, din care s-au putut confecționa 1.088 perechi fețe bocanci. Muncitorii So­­fronie Gh., Maria Lambru, Casapu Moise și alții, s-au situat în fruntea întrecerii socialiste pentru folosirea mai rațională a materiei prime. Și în luna aprilie, atenția colectivu­lui nostru de muncă a fost îndreptată spre a produce prin secția de valori­ficare a deșeurilor tot mai multe bu­nuri de larg consum. La această sec­ție s-au produs din deșeuri 120 pe­rechi sandale de copii în valoare de ".260 lei. Cantități însemnate de bu­nuri de larg consum cum ar fi portmo­­nee bărbătești și de damă, curelușe de ceas, port-piepteni, port-ochelari și serviete medicale, au fost produse și de către secția marochinărie nu de mult înființată. Cantitatea de bu­nuri de larg consum produse în luna aprilie la aceste două secții, însu­mează o valoare de 30.458 lei. Cu realizări însemnate ne prezen­tăm în cinstea lui 1 Mai și pe tărîmul creării unor condiții de muncă mai bune pentru muncitori. In scopul u­­șurării muncii manuale la sectorul încălțăminte a fost pus în funcțiune un ascensor necesar transportului mărfurilor, construit în întregime din rezerve interne. Tot din resurse pro­prii, a fost amenajat un local pentru atelierul mecanic al garajului, se află în curs de recondiționare și amena­jare atelierul de tîmplărie și fierărie. Pentru copiii salariaților ce frecven­tează căminul de zi, sunt în curs de terminare lucrările de amenajare in­terioară a unui nou local cu 10 încă­peri prevăzut cu bucătărie, instalații de apă, baie etc. HAIM HASS ing. șef fabrica „Partizanul“ * Pag. ff­.fT SCHIMBURI DE ONOARE IN CINSTEA LUI 1 MAI In întâmpinarea Zilei solidarității internaționale a celor ce muncesc, oa­menii muncii din întreprinderile regiunii noastre, au organizat entuziaste schimburi de onoare în care au obținut realizări frumoase. Peste tot ziua schim­bului de onoare a însemnat o zi de noi victorii în producție, o zi de noi succese închinate lui 1 Mai. Realizările textiliștilor Zilele acestea, harnicii textiliști de la Buhuși, au organizat un schimb de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, în cadrul căruia s-au întrecut intre ei pentru a obține realizări cit mai deo­sebite. Fruntașul întrecerii socialiste Alexandru Ștefănescu și-a întrecut planul în această zi cu 77 la rută. Un rezultat asemănător l-a obținut prim-torcătorul Sandu Gheorghe.. În­$1 trecerea socialistă în ziua schimbului de onoare a dat rezultate de seamă la țesătoria bumbac ca și la țesătoria lînă. Aici brigăzile conduse de Balzac Pentru a consolida și mai mult suc­cesele pe care le-au obținut în cinstea zilei de 1 Mai, muncitoarele fabricii de tricotaje ,,8 Martie“ din orașul Piatra Neamț au organizat un schimb de onoare în cadrul căruia s-au între­cut pentru obținerea de noi succese. După cele 8 ore de muncă muncitoarele din secția încheiat ciorapi au înscris o nouă reali­zare în cinstea zilei de 1 Mai. Ele și-au întrecut sarcinile de plan cu 1728 perechi ciorapi. Muncitoare ca: Onofrei Elena, Popescu Elena și altele și-au întrecut simțitor normele de Colectivul fabricii de cherestea „Se­cera și Ciocanul“ din orașul Piatra Neamț s-a întrecut timp de 2 zile în cadrul unor schimburi de onoare or­ganizate în cinstea zilei de 1 Mai. La sfîrșitul lor sarcina de plan era în­trecută cu 9 la sută la debitarea che­restelei. Printre cei care s-au situat în frun­tea întrecerii socialiste se numără și In ziua schimbului de onoare, co­lectivul fabricii „Comuna din Paris“ din orașul Piatra Neamț a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan în proporție de 112,5 la sută. Fruntașă pe fabrică s-a situat echipa condusă de Nistor Vasile de la mașina de hîr­­tie care a obținut o depășire de 18,35 Ion și Sarch­is Teodor, au realizat cîte două norme, iar fruntașul întrecerii socialiste Herșcu Marcu și țesătoarea Ecaterina Bejan și-au întrecut nor­mele cu cîte 130 la sută. Realizările obținute de muncitori, au contribuit la depășirea planului pe sector. In ziua schimbului de onoare, colectivul sectorului tesătorie și-a în­trecut sarcina de plan cu 20 la sută, iar acel de la țesătoria bumbac, cu 5,2 la sută lucru contribuind la depășirea planu­­lui pe secție. Cu același avînt a muncit colectivul­ secției ciorapi. El a dat 744 perechi ciorapi peste prevederile planului. Udrescu Eufrosina, Popescu Florica și Nădăceanu Maria și-au întrecut sar­cinile de plan cu cîte 36 și respectiv 24 perechi ciorapi. Cu 19 la sută și-au întrecut sarci­nile zilnice și muncitoarele din secția depănat. Aici s-au evidențiat Maria Dascălu și Maria Balint care și-au de­pășit normele cu 62 și respectiv 36 la sută, echipa lui Tapalagă Vasile care lu­crînd la scos bușteni din apă și-a în­trecut norma cu 158 la sută. Echipele de gateriști conduse de Ist­rate Constantin și Rompu Vasile, brigada de încărcături condusă de Iom Baciu și asemeni lor ceilalți munci­tori din întreprindere au contribuit deopotrivă la obținerea succeselor­ la sută. Și echipele conduse de Vasi­­­liu Gheorghe și Ion Gheorgheasa da la mașina de carton și holendre, și-au întrecut sarcinile lor cu 13,37 și 11,10 la sută. O depășire de 13,37 la sută a obținut și brigada de calitate con­­­dusă de comunistul Vasile Călugăr­­eanu. Ciorapi peste normă La „Secera și ciocanul ce La „Comuna din Paris CC Succesele forestierilor In preajma zilei de 1 Mai, munci­torii fabricii IFIL „Horia, Cloșca și Crișan“ din Bacău, s-au întrecut în­­ cadrul unui schimb de onoare. In a­­ceastă zi sarcinile de plan au fost îndeplinite la case prefabricate în pro­porție de 121,3 la sută, la lăzi 111,5 la sută, iar la debitarea cherestelei 101,7 la sută. Brigada de calitate care lucrează în hala gatere și-a îndeplinit sarcinile în proporție de 117,8 la sută. Ion, Colbu, Irimia Neculai și alții s-au evidențiat în obținerea acestei reali­zări. Rezultate și mai frumoase a ob­ținut brigada păcii condusă de Nița Pavel care muncește la case prefa­bricate. Brigada și-a îndeplinit sarci­nile în proporție de 215 la sută. Și-au în­deplinit angajamentul Colectivul organizației economice raionale „Ilie Pintilie“ din Moinești a muncit cu hotărîre pentru a da via­ță angajamentului pe care și l-a luat în cinstea zilei de 1 Mai de a depăși planul lunar cu 20 la sută. Roadele acestei munci însuflețite nu au întîrziat să se arate. Muncitorii care lucrează la secția balast își în­depliniseră angajamentul încă de la 20 ale lunii; ei au dat peste plan 440 tone de pietriș. De asemeni au fost cioplite și 360 tone dale fasonate care vor servi la repararea trotuarelor din orașul Moinești. Printre muncitorii a­­cestei secții care nu au precupețit nici un efort în muncă se găsesc Vatavii Victor și Gh. Grigore. Și colectivul secției tapițerie și-a realizat angajamentul luat de a de­păși planul lunar cu 20 la sută. Ute­miștii Natalia­­ Nicodin și Toma Aca­­tincăi s-au evidențiat depășindul-și sarcinile ce le reveneau cu 30 la sută. Succede asemănătoare au fost ob­ținute și la morile cu motor ca și la piua țărănească din Ghimeș, datorită unor realizări obținute unde de muncitori ca : Gh. Ailenei, Iancu Da­niel, Gh. Bejenaru, Ion Andraș, Co­vaci Anton, Petru Tatar și alții, sar­cinile de plan au fost depășite cu 60 și respectiv 35 la sută. Realizări însemnate Colectivul de muncitori, tehnicieni și funcționari de la I.R.C.L. Bacău și-a intensificat eforturile în muncă în cinstea zilei de 1 Mai, reușind să cu­leagă roade bogate. Astfel, planul de producție pe perioada 1 ianuarie-30 aprilie a fost realizat în proporție de 127 la sută, iar față de realizările din aceeași perioadă din anul trecut, pro­centul este de 214 la sută. In primele 4 luni ale anului în curs, au fost date în folosință un număr de 10 lucrări printre care figurează: școala de la Podoleni, restaurantul Victoria din orașul Piatra Neamț, două magazine de desfacere a produ­selor alimentare din orașul Bacău, electrificarea comunelor Săucești și Negri etc. In obținerea acestor rezultate a contribuit întregul colectiv de muncă, evidentiindu-se îndeosebi șoferii: Stru­jac Constantin și Ioan Cobzaru, zi­darii Sărățeanu Gheorghe, Datza Gio­­vani, Belea Constantin și Timaru Con­stantin care au fost declarați frun­tași în producție pentru depășirea planului și lucrări de bună calitate. Zugravul Schwartz Burch și asemeni lui echipa de fierari betoniști a lui Carmanschi Ladislau s-au evidențiat în muncă. Din rîndul personalului tehnic au depus o muncă neobosită, organizând bine șantierele de lucru șefii de șan­tiere Mihai Stafie, Foit Alexandru și Vasile Constantin. In aceeași perioadă s-a desfășurat și lupta pentru economii. Cele mai fru­moase rezultate au fost obținute de șoferii Strujac Constantin și Cobzaru Ioan, care pe lângă că au economisit peste 300 litri benzină nu au avut­ nici o reparație de executat la mașini. f

Next