Steagul Roşu, august 1954 (Anul 9, nr. 484-508)
1954-08-01 / nr. 484
Să dezmiriștim odată cu recoltatul! In întreaga regiune se desfășoară — intr-un ritm din ce în ce mai viu — strîngerea recoltei. In fruntea acțiunilor de recoltat se găsesc țăranii muncitori din satele și comunele raionului Bacău, care au recoltat pina acum 51 la sută din suprafețele cultivate cu grîu, secară, orz, mazăre, ovăz etc. Paralel cu strîngerea recoltei trebuie efectuată însă și dezmiriștirea — lucrare de bază a solului, care contribuie la sporirea producției la hectar. Printre fruntașii la dezmiriștit se numără țăranii muncitori din: Gloduri, Odobești, raionul Bacău, precum și din Romîni, raionul Buhuși etc. Din păcate, însă, nici în acest an nu se acordă peste tot atenția cuvenită dezmiriștitului.. Chiar în raionul Bacău — care a obținut rezultatele cele mai bune la recoltat — nu s-au dezmiriștit pînă acum decit 16 la sută din suprafețele recoltate, iar în raionul Tg. Ocna, 28 la sută. O situație mult mai slabă există însă în raioanele Piatra Neamț și Tg. Neamț, unde nu s-au dezmiriștit decit 5 și respectiv 6 la sută din suprafețele recoltate. Dezmiriștirea este o lucrare care trebuie făcută fără întîrziere, odată cu recoltatul sau cel mult în douătrei zile de la seceriș. Executată la vreme, dezmiriștirea ne ajută să distrugem o mare parte din buruieni, să menținem apa în sol, să îmbogățim pământul cu substanțe hrănitoare necesare plantelor cultivate. De foloasele efectuării la timp a dezmiriștitului s-au convins de-acum mulți țărani muncitori colectiviști, întovărășiți și cu gospodării individuale. Acei dintre ei, care au făcut la vreme dezmiriștirea, în anii trecuți, au obținut an de an recolte tot mai bogate. Astfel, colectiviștii din Țibucani, raionul Tg. Neamț, au obținut în anul trecut peste 2.800 kg. porumb, 1.770 kg. grîu, 2.200 kg. orz și ovăz la hectar etc. Rezultate bune au obținut și întovărășiți din Hemeiuș, Tg. Trotuș, precum și țăranii muncitori Martin I. Coșa din satul Galbeni, comuna N. Bălcescu, din raionul Bacău, Mihai Pitaru din Dochia, raionul Piatra Neamț și alți fruntași ai recoltelor bogate. Și în acest an, roadele de pe pămînturile dezmiriștite în anul trecut sînt cu mult mai frumoase ca acelea de pe terenurile pe care nu s-a făcut dezmiriștirea. Culturile colectiviștilor din Răcăciuni, Mărgineni-Neamț, Zănești, raionul Buhuși etc., al întovărășiților din Buzați, Tg. Trotuș etc., sunt mult mai simoase, mai curate mai pline de rod pentru că înafară de alte lucrări agrotehnice făcute la vreme, s-a făcut la timp și dezmiriștirea. Dată fiind marea importanță a acestei lucrări este necesar să i se acorde toată atenția. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a îndruma și sprijini efectiv în muncă comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, pentru ca acestea la rîndul lor să mobilizeze și să antreneze țărănimea muncitoare la efectuarea fără întîrziere a dezmiriștitului. Țărănimea muncitoare trebuie să fie convinsă prin muncă temeinică de lămurire, de necesitatea dezmiriștirii, să cunoască pagubele pe care le are dacă nu face la vreme această lucrare importantă a solului. Un rol important în lămurirea țărănimii muncitoare îl au inginerii și tehnicienii agronomi de la regiune și raioane. Ei trebuie să fie în permanență pe teren, să arate practic cum trebuie făcută dezmiriștirea. Munca politică în jurul acestei importante probleme trebuie să fie dusă cu mai multă perseverență de către organizațiile de bază sătești. Ele trebuie să antreneze pe comuniști ca aceștia să se situeze în primele rînduri ale acelora care fac la timp dezmiriștirea. Pentru a-și putea duce cu mai bine munca este necesar în același timp ca organizațiile de bază din sate, de la G.A.S., G.A.C., S.M.T. și întovărășirile agricole să fie cit mai temeinic ajutate în munca lor de către comitetele raionale de partid. Țărani muncitori cu gospodării individuale, colectiviști, întovărășiți, oameni ai muncii din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.-uri ! Luptați cu eforturi sporite pentru efectuarea la timp a dezmiriștitului contribuind în felul acesta la sporirea producției la hectar. ,|n • IM -I! 8 Construcții prin autoimpunere Folosind cu pricepere sumele realizate din autoimpunere și numeroasele zile de muncă voluntară executate de țăranii muncitori, sfaturile populare din comunele raionului Tg. Ocna au obținut succese frumoase în domeniul construcțiilor. Cu sumele din autoimpunere au fost terminate: școala din satul Marginea, comuna Oituz, care a fost inaugurată nu de multă vreme, cinematograful de vară din orașul Tg. Ocna și podul peste apa Trotușului din parcul „Pușkin“. In curînd va fi terminată și construcția podului peste apă Tazlău, la Brătila. Țăranii muncitori din satele și comunele raionului Tg. Ocna și-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să-și intensifice eforturile pentru a termina o serie de construcții ca acelea ale căminelor culturale din Dofteana, din Drăgugești, a școlii din Satul Nou, comuna Bogdănești și altele. Tot în cinstea zilei de 23 August, s-au obținut și alte realizări. Astfel, pe drumul Onești—Cașin au fost reparate două poduri, s-au construit alte două poduri în comunele Dofteana și M-rea Cașin și unul în comuna Rîpile. Ln nou local de școală De curînd țăranii muncitori din satul Marginea, comuna Oituz, au sărbătorit inaugurarea construcției localului școlii elementare, executată în ultimii doi ani prin contribuția lor voluntară. Din darea de seamă prezentată cu prilejul inaugurării a reieșit puternicul sprijin dat de țăranii muncitori în efectuarea celor, peste 1000 zile muncă voluntară și în încasarea sumelor din autoimpunere. Printre cei care au achitat la timp sumele subscrise la autoimpunere și au executat numeroase zile de muncă voluntară se numără : Ion Lupu, Constantin Tătaru, Constantin Lupică și alții. Aceștia au ajutat la acoperirea cu draniță a școlii. Au executat diferite lucrări de tâmplărie prin muncă voluntară tîmplarii: Mihai Fichea, Neculai Bitcasa și Carol Arvoi. Echipa artistică a căminului cultural din Oituz a prezentat in încheierea adunării ținută cu prilejul inaugurării, un bogat program de cîntece și dansuri, IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Noi succese în întrecere în industrie și de tinere în întrecere Brigada Dimineață, de iulie. Tinerele din brigada nr. 1 de la fabrica de tricotaje „8 Martie” din Piatra Neamț, au început lucrul. Ținta lor este aceea de a dobîndi noi succese în muncă. Doresc din toată inima să cinstească conferința pe țară a N.T.M. cu depășiri de plan nemaiîntîlnite. Elena Roșu, responsabila brigăzii, rosti doar cîteva cuvinte către fete . — Astăzi vom depăși normele. Vom obține un succes deosebit! In fiecare fierbea dorința de a lucra mai bine. Lucru Începu. S-au scurs minute, ore. De îndată ce prima parte a ciorapilor ieșea din lucru, fetele o luau și o puneau la mașina ce termina de încheiat. In clocotul muncii și zgomotul mașinilor se auzi un strigăt: — Voi fetelor au și scos un rlnd de ciorapi. Spunînd acestea Marioara Negură, o fată harnică și pricepută in conteni să lucreze. Lucra cu multă dibăcie, introducind ochii ciorapilor în acele mașinilor. In felul acesta ciorapii nu vor mai ieși cu defect. In apropiere lucrează și Elena Roșu, responsabila brigăzii. Ea este atentă nu numai la lucru, ci și la tovarășele din brigadă. Toate fetele de aici au în responsabilă un sprijin prețios. Ecaterina Hanganu a început să depoziteze ciorapii confecționați într-o singură grămadă, Ecaterina lucrează la 3 mașini. In acest timp, Elena Mihai și Elena Gînțu introduc pentru a treia oară ciorapi la tricotat. In mai puțin de 4 ore, brigada realizase mai mult de jumătate din norma zilnică. Atunci tinerele au făcut o revizie asupra ciorapilor și au văzut că lucrul fusese bine executat. Becurile de la graficul orar s-au aprins în fiecare oră. Oricine ar fi intrat în secția de tricotat ciorapi, putea vedea pe acest grafic rezultatele muncii brigăzii nr. 1. Aproape la sfîrșitul celor 8 ore de lucru mai erau ultimii ciorapi care trebuiau să iasă din lucru. Confecționarea acestora însemna o importanta depășire de normă. Au realizat pînă la urmă acest lucru. S-a aprins și al 9-lea bec. La lăsarea lucrului, maistrul secției a calculat norma fiecărei tovarășe din brigadă. Numai tinerele : Ecaterina Hanganu, Marioara Negură și Elena Roșu dăduseră 100 ciorapi peste normă. întreaga brigadă realizase peste normă 250 perechi ciorapi. Din cele 32 kg. fire economisite de brigadă s-au confecționat 36 duzini ciorapi. Acesta este unul multele schimburi din de lucru închinate conferinței pe țară a U.T.M. și măreței sărbători de la 23 August. Comuniștii în frunte Comuniștii din comuna Filipeni, raionul Bacău, stnt în fruntea muncilor pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a campaniei de recoltat, treieriș și dezmiriștit. Organizația de bază din satul de centru, a mobilizat pe deputați și pe tinerii din sat în desfășurarea unei vii agitații de masă. Astfel, deputații: Gh. Gh. Pintilescu, Gh. V. Taluscea, Vasile Drăgan și Dumitru I. Cătănaș, au ieșit primii la seceriș și dezmiriștit. Situîndu-se în fruntea muncilor, comuniștii, deputații, au arătat , în același timp țăranilor muncitori importanța realizării la timp a muncilor agricole de vară, mobilizînd în jurul lor mase largi de țărani muncitori. Datorită muncii bine organizate, a fost secerată pînă acum recolta de pe mai mult de 900 hectare grîu, 100 ha. ozăr. Suprafața însămînțată cu orz a fost complet secerată. Paralel cu aceasta au fost efectuate dezmiriștiri pe o suprafață de 85 hectare. In comuna Filipeni, a început și treierișul. Trei batoze înghit snopi după snopi. La cele trei arii se mancește de zor. In mod deosebit evidențiat în organizarea muncii sau ia arii: Alexandru Cucu, Vasile Cușcută, Constantin Puianu și Vasile Bîlcu. D.. TRANDAFIR coresp. Au realizat sarcinile lunare de plan înainte de termen Plină de avînt este munca colectivului întreprinderii nr. 8 din raionul Moinești. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de aici se străduiesc să muncească tot mai bine, tot mai mult, pentru ca astfel angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August să capete viață. Prin muncă entuziastă, colectivul acestei fabrici a reușit să obțină un frumos succes: realizarea planului pe luna iulie cu două zile înainte de termen. De această importantă realizare este strîns legat numele a o serie de fruntași ai întrecerii socialiste asemeni maiștrilor: Vasile Năstase, Zamfir Rada, Ștefan Pădureanu sau lăcătușului Spiridon Chircălan. De asemeni, o contribuție de preț la realizarea înainte de termen a planului lunar și-au adus și membrii echipei de intervenție de la atelierul mecanic condusă de fruntașul în întrecerea socialistă, Vasile Asandei. Pîine mai multă și de calitate superioară întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, însuflețește în muncă pe muncitorii întreprinderii de Panificație nr. 2 din Piatra Neamț. Colectivul acestei întreprinderi se preocupă îndeaproape de îmbunătățirea calității plinii. In același timp, el luptă pentru realizarea sarcinilor de plan și de tot mai importante economii. In intervalul de la 1 la 23 iulie, muncitorii care lucrează în secția de fabricație nr. 1 și-au îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 101,63 la sută. In același timp, ei au realizat o economie de materie primă de 247 kg. făină. In această secție, în fruntea întrecerii socialiste se situează brigada comunistului Nicolae Roșu. La secția nr. 4 unde se fabrică plinea albă, schimbul condus de tov. Toader Tărăntuș este fruntaș în muncă. Aici, sarcinile de plan au fost depășite "cu 23,9 la sută, obținîndu-se în același timp o calitate superioară a piinii. Cele mai importante succese au fost obținute de muncitorii secției specialități. Aceștia și-au depășit sarcinile de plan cu 23,65 la sută. In fruntea întrecerii în această secție, s-a situat schimbul condus de tov. Vasile Sava. t După exemplul deputatului Țăranii muncitori din satele comunei Roznov, raionul Piatra Neamț, recoltează și treieră. In comună, primul care a reușit să recolteze și să treiere a fost deputatul Toader T. Găucan, care dealtfel a fost și în fruntea coloanei la predarea cotelor către stat, obținând chstanța nr. 1. Exemplul acestuia a fost urmat de țăranii muncitori Marin V. Chistof, Ioan T. Corobanea, Gheorghe V. Tudose, Neculai Racu, care a obținut 2800 kg. orz la . hectar și de alții. La ariile din satele Roznov și Slobozia, munca este temeinic organizată. Aici țăranii muncitori treieră în cete. O arie bine organizata Țăranii întovărășiți din satul Turturești, raionul Piatra N„ înțelegând că roadele muncii lor in campania de treieriș, depind și de buna amenajare a ariei, au cerut din timp ca S.M.T. Ștefan cel Mare să le pună la dispoziție garnitura de treier. Batezarii Olaru Constantin și Zaharia Dumitru au instalat batoza pe arie și au verificat din nou funcționarea ei. un sprijin real în organizarea ariei l-a dat secretarul organizației de bază din întovărășire, Vasile Raveica, care împreună cu salariați ai sfatului popular a amenajat la arie un umbrar și o bibliotecă volantă. Alături de umbrar,e gazeta ariei cu titlul „Pentru o recoltă îmbelșugată”. Articolele publicate aici mobilizează pe țăranii întovărășiți în executarea la timp și fără pierderi a campaniei de treieriș. Pe Au trecut doar 10 ani, aleile minunate ale Slănicului denumit „Perla Moldovei“, se plimșiră oameni ai muncii veniți din întreaga țară. Au trecut numai 10 ani de la eliberarea patriei noastre și Slănicul a căpătat o nouă înfățișare. Altădată, Slănicul era un cuib al orgiilor. La cazinou, ruleta se învîrtea zi și noapte. Astăzi, în sălile spațioase ale acestuia —devenit club — poposesc muncitori, tehnicieni, intelectuali și țărani muncitori. Cu același interes sunt frecventate : sala de șah, sala de pingpong și biblioteca. 19.000 de volume stau la dispoziția oamenilor muncii. Vilele stațiunii de odihnă albesc printre brazi. Nu departe, un grup de muncitori lucrează la finisarea unei noi construcții. Nu va trece mult și noua clădire ospitalieră Va adăposti zeci și zeci de alți oameni ai muncii veniți să-și caute sănătatea și să se odihnească. Multă animație domnește la izvoare. Dimineața, în zorii zilei, ori seara înaintea cinei, zeci de oameni ai muncii aflați în stațiune, se îndreaptă spre izvoarele cu apă tămăduitoare. Administrația stațiunii de odihnă s-a îngrijit ca acestea să funcționeze în cele mai bune condițiuni. Peste tot domnește veselia și cîntecul. Stația de radioficare transmite de la o zi la alta, alte cîntece, tot mai vesele, tot mai frumoase. Aceeași atmosferă de bucurie, de seninătate domnește și în parcul minunat din mijlocul stațiunii, la cabană, la cinematograf. Pe terenul de volei se dispută de mai multe ori pe săptămână meciuri. Slănicul Moldovei primește cu aceeași ospitalitate și copiii. S-au înființat pe lângă casele de odihnă pentru copii și secții sanatoriale. împrejurimile Slănicului sunt vizitate cu interes nu numai de copii, dar și de maturi. Se organizează deseori excursii. Dacă s-ar aduna toate scrisorile trimise de oamenii muncii in cei 10 ani de la eliberare, fie redacției noastre, fie celor dragi și apropiați, s-ar aduna tomuri întregi. Iată ce ne scrie muncitorul Neculai Chelaru de la Oficiul turbobur Moinești: „Am hotărât să vă scriu această scrisoare pentru a-mi exprima dragostea și recunoștința față de partid și guvern, care ne poartă în permanență de grijă și vor numai binele nostru, al muncitorilor. Cînd mă voi întoarce la locul meu de muncă eu voi răspunde acestei griji, luptînd cu elan sporit pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de pian“. Acestea nu sunt numai simțămintele muncitorului Neculai Chelaru, ci și ale maistrului miner de la mina Ralița - Comănești, Nicolae Pavel, a sutelor și sutelor de muncitori care își petrec concediile in minunata stațiune — Slănicul Moldovei. Zile de odihnă la Slănic Copiii sosiți la odihnă pleacă în excursie, Oameni ai muncii veniți la odihnă jucînd șah, La binefăcătoarele izvoare de ape minerale, O vilă în curs de construcție La cantina Ministerului Sănătății