Steagul Roşu, august 1954 (Anul 9, nr. 484-508)

1954-08-01 / nr. 484

Să dezmiriștim odată cu recoltatul! In întreaga regiune se desfășoară — intr-un ritm din ce în ce mai viu — strîngerea recoltei. In fruntea acțiu­nilor de recoltat se găsesc țăranii muncitori din satele și comunele raio­nului Bacău, care au recoltat pina a­­cum 51 la sută din suprafețele culti­vate cu grîu, secară, orz, mazăre, o­­văz etc. Paralel cu strîngerea recoltei tre­buie efectuată însă și dezmiriștirea — lucrare de bază a solului, care contri­buie la sporirea producției la hectar. Printre fruntașii la dezmiriștit se nu­mără țăranii muncitori din: Gloduri, Odobești, raionul Bacău, precum și din Romîni, raionul Buhuși etc. Din păcate, însă, nici în acest an nu se acordă peste tot atenția cuve­nită dezmiriștitului.. Chiar în raionul Bacău — care­ a obținut rezultatele cele mai bu­ne la recoltat — nu s-au dezmiriștit pînă acum decit 16 la sută din suprafețele recoltate, iar în ra­ionul Tg. Ocna, 28 la sută. O situație mult mai slabă există însă în raioa­nele Piatra Neamț și Tg. Neamț, unde nu s-au dezmiriștit decit 5 și respec­tiv 6 la sută din suprafețele recoltate. Dezmiriștirea este o lucrare care trebuie făcută fără întîrziere, odată cu recoltatul sau cel mult în două­­trei zile de la seceriș. Executată la vreme, dezmiriștirea ne ajută să dis­trugem o mare parte din buruieni, să menținem apa în sol, să îmbogățim pământul cu substanțe hrănitoare ne­cesare plantelor cultivate. De foloasele efectuării la timp a dezmiriștitului s-au convins de-acum mulți țărani muncitori colectiviști, în­tovărășiți și cu gospodării individuale. Acei dintre ei, care au făcut la vreme dezmiriștirea, în anii trecuți, au ob­ținut an de an recolte tot mai bogate. Astfel, colectiviștii din Țibucani, ra­ionul Tg. Neamț, au obținut în anul trecut peste 2.800 kg. porumb, 1.770 kg. grîu, 2.200 kg. orz și ovăz la hec­tar etc. Rezultate bune au obținut și întovărășiți­ din Hemeiuș, Tg. Trotuș, precum și țăranii muncitori Martin I. Coșa din satul Galbeni, comuna N. Bălcescu, din raionul Bacău, Mihai Pitaru din Dochia, raionul Piatra Neamț și alți fruntași ai recoltelor bogate. Și în acest an, roadele de pe pă­­mînturile dezmiriștite în anul trecut sînt cu mult mai frumoase ca acelea de pe terenurile pe care nu s-a făcut dezmiriștirea. Culturile colectiviștilor din Răcăciuni, Mărgineni-Neamț, Ză­­nești, raionul Buhuși etc., al întovărăși­­ților din Buzați, Tg. Trotuș etc., sunt mult mai simoase, mai curate mai pline de rod pentru că înafară de alte lucrări agrotehnice făcute la vreme, s-a făcut la timp și dezmiriștirea. Dată fiind marea importanță a a­­cestei­ lucrări este necesar să i se a­­corde toată atenția. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a în­druma și sprijini efectiv în muncă comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, pentru ca acestea la rîndul­ lor să mobilizeze și să antre­neze țărănimea muncitoare la efec­tuarea fără întîrziere a dezmiriștitu­lui. Țărănimea muncitoare trebuie să fie convinsă prin muncă temeinică de lămurire, de necesitatea dezmiriștirii, să cunoască pagubele pe care le are dacă nu face la vreme această lucrare importantă a solului. Un rol important în lămurirea țără­nimii muncitoare îl au inginerii și tehnicienii agronomi de la regiune și raioane. Ei trebuie să fie în perma­nență pe teren, să arate practic cum trebuie făcută dezmiriștirea. Munca politică în jurul acestei im­portante probleme trebuie să fie dusă cu mai multă perseverență de către organizațiile de bază sătești. Ele tre­buie să antreneze pe comuniști ca a­­ceștia să se situeze în primele rîn­­duri ale acelora care fac la timp dez­miriștirea. Pentru a-și putea duce cu­ mai bine munca este necesar în ace­lași timp ca organizațiile de bază din sate, de la G.A.S., G.A.C., S.M.T. și întovărășirile agricole să fie cit mai temeinic ajutate în munca lor de că­tre comitetele raionale de partid. Țărani muncitori cu gospodării in­dividuale, colectiviști, întovărășiți, oa­meni ai muncii din gospodăriile agri­cole de stat și S.M.T.-uri ! Luptați cu eforturi sporite pentru efectuarea la timp a dezmiriștitului contribuind în felul acesta la sporirea producției la hectar. ,|n • IM -­I! 8 Construcții prin autoimpunere Folosind cu pricepere sumele reali­zate din autoimpunere și numeroasele zile de muncă voluntară executate de țăranii muncitori, sfaturile populare din comunele raionului Tg. Ocna au obținut succese frumoase în dome­niul construcțiilor. Cu sumele din autoimpunere au fost terminate: școala din satul Marginea, comuna Oituz, care a fost inaugurată nu de multă vreme, cinematograful de vară din orașul Tg. Ocna și podul peste apa Trotușului din parcul „Pușkin“. In curînd va fi terminată și construc­ția podului peste apă Tazlău, la Bră­­tila. Țăranii muncitori din satele și co­munele raionului Tg. Ocna și-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să-și intensifice eforturile pentru a termina o serie de construc­ții ca acelea ale căminelor culturale din Dofteana, din Drăgugești, a șco­lii din Satul Nou, comuna Bogdănești și altele. Tot în cinstea zilei de 23 August, s-au obținut și alte realizări. Astfel, pe drumul Onești—Cașin au fost re­parate două poduri, s-au construit alte două poduri în comunele Dofteana și M-rea Cașin și unul în comuna Rîpile. L­n nou local de școală De curînd țăranii muncitori din satul Marginea, comuna Oituz, au sărbătorit inaugurarea construcției localului școlii elementare, executată în ultimii doi ani prin contribuția lor voluntară. Din darea de seamă prezentată cu prilejul inaugurării a reieșit puterni­cul sprijin dat de țăranii muncitori în efectuarea celor, peste 1000 zile muncă voluntară și în încasarea su­melor din autoimpunere. Printre cei care au achitat la timp sumele subscrise la autoimpunere și au executat numeroase zile de muncă voluntară se numără : Ion Lupu, Con­stantin Tătaru, Constantin Lupică și alții. Aceștia au ajutat la acoperirea cu draniță a școlii. Au executat di­ferite lucrări de tâmplărie prin muncă voluntară tîmplarii: Mihai Fichea, Neculai Bitcasa și Carol Arvoi. Echipa artistică a căminului cultu­ral din Oituz a prezentat in încheie­rea adunării ținută cu prilejul inau­gurării, un bogat program de cîntece și dansuri, IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Noi succese în întrecere în industrie și de tinere în întrecere Brigada Dimineață, de iulie. Tinerele din brigada nr. 1 de la fabrica de tri­cotaje „8 Martie” din Piatra Neamț, au în­ceput lucrul. Ținta lor este aceea de a dobîn­­di noi succese în mun­că. Doresc din toată inima să cinstească con­ferința pe țară a N­.T.M. cu depășiri de plan ne­mai­întîlnite. Elena Roșu, responsa­bila brigăzii, rosti doar cîteva cuvinte către fete . — Astăzi vom depă­și normele. Vom obține un succes deosebit! In fiecare fierbea do­rința de a lucra mai bi­ne. Lucru Începu. S-au scurs minute, ore. De îndată ce prima parte a ciorapilor ieșea din lucru, fetele o luau și o puneau la mașina ce termina de încheiat. In clocotul muncii și zgo­motul mașinilor se auzi un strigăt: — Voi fetelor au­ și scos un rlnd de ciorapi. Spunînd acestea Ma­­rioara Negură, o fată harnică și pricepută in conteni să lucreze. Lu­cra cu multă dibăcie, introducind ochii ciora­pilor în acele mașinilor. In felul acesta ciorapii nu vor mai ieși cu de­fect. In apropiere lucrează și Elena Roșu, respon­sabila brigăzii. Ea este atentă nu numai la lu­cru, ci și la tovarășele din brigadă. Toate fe­tele de aici au în res­ponsabilă un sprijin prețios. Ecaterina Hanganu a început să depoziteze ciorapii confecționați în­­tr-o singură grămadă, Ecaterina lucrează la 3 mașini. In acest timp, Elena Mihai și Elena Gînțu introduc pentru a treia oară ciorapi la tricotat. In mai puțin de 4 ore, brigada realizase mai mult de jumătate din norma zilnică. A­­tunci tinerele au făcut o revizie asupra ciorapi­lor și au văzut că lu­crul fusese bine execu­tat. Becurile de la grafi­cul orar s-au aprins în fiecare oră. Oricine ar fi intrat în secția de tricotat ciorapi, putea vedea pe acest grafic rezultatele muncii bri­găzii nr. 1. Aproape la sfîrșitul celor 8 ore de lucru mai erau ultimii ciorapi care trebuiau să iasă din lucru. Confec­ționarea acestora în­semna o importanta de­pășire de normă. Au realizat pînă la urmă a­­cest lucru. S-a aprins și al 9-lea bec. La lăsarea lucrului, maistrul secției a cal­culat norma fiecărei to­varășe din brigadă. Nu­mai tinerele : Eca­­terina Hanganu, Mari­­oara Negură și Elena Roșu dăduseră 100 cio­rapi peste normă. în­treaga brigadă realizase peste normă 250 perechi ciorapi. Din cele 32 kg. fire economisite de bri­gadă s-au confecționat 36 duzini ciorapi. Acesta este unul multele schimburi din de lucru închinate confe­rinței pe țară a U.T.M. și măreței sărbători de la 23 August. Comuniștii în frunte Comuniștii din comuna Filipeni, ra­ionul Bacău, stnt în fruntea munci­lor pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a campaniei de re­coltat,­­ treieriș și dezmiriștit. Organi­­zația de bază din satul de centru, a mobilizat pe deputați și pe tinerii din sat în desfășurarea unei vii agitații de masă. Astfel, deputații: Gh. Gh. Pintilescu,­ Gh. V. Taluscea, Vasile Drăgan și Dumitru I. Cătănaș, au ie­­șit primii la seceriș și dezmiriștit. Si­­tuîndu-se în fruntea muncilor, comu­niștii, deputații, au arătat , în același timp țăranilor muncitori importanța realizării la timp a muncilor agricole de vară, mobilizînd în jurul lor mase largi de țărani muncitori. Datorită muncii bine organizate, a fost sece­rată pînă acum recolta de pe mai mult de 900 hectare grîu, 100 ha. o­­zăr. Suprafața însămînțată cu orz a fost complet secerată. Paralel cu a­­ceasta au fost efectuate dezmiriștiri pe­­ o suprafață de­­ 85 hectare. In comuna Filipeni,­ a început și treierișul. Trei batoze înghit snopi după snopi. La cele trei arii se man­­cește de zor. In mod deosebit evidențiat în organizarea muncii s­au ia arii: Alexandru Cucu,­ Vasile Cușcută, Constantin Puianu și Vasile Bîlcu. D.. TRANDAFIR coresp.­ Au realizat sarcinile lunare de plan înainte de termen Plină de avînt este munca colec­tivului întreprinderii nr. 8 din raio­nul Moinești. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de aici se străduiesc să muncească tot mai bine, tot mai mult, pentru ca astfel angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August să capete viață. Prin muncă entuziastă, colectivul a­­cestei fabrici a reușit să obțină un frumos succes: realizarea planului pe luna iulie cu două zile înainte de termen. De această importantă realizare este strîns legat numele a o serie de fruntași ai întrecerii socialiste ase­meni maiștrilor: Vasile Năstase, Zam­fir Rada, Ștefan Pădureanu sau lă­cătușului Spiridon Chircălan. De ase­meni, o contribuție de preț la rea­lizarea înainte de termen a planului lunar și-au adus și membrii echipei de intervenție de la atelierul mecanic condusă de fruntașul în întrecerea socialistă, Vasile Asandei. Pîine mai multă și de calitate superioară întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, însuflețește în muncă pe muncitorii întreprinderii de Pani­ficație nr. 2 din Piatra Neamț. Co­lectivul acestei întreprinderi se pre­ocupă îndeaproape de îmbunătățirea calității plinii. In același timp, el luptă pentru realizarea sarcinilor de plan și de tot mai importante economii. In intervalul de la 1 la 23 iulie, muncitorii care lucrează în secția de fabricație nr. 1 și-au îndeplinit sarci­nile de plan în proporție de 101,63 la sută. In același timp, ei au realizat o economie de materie primă de 247 kg. făină. In această secție, în frun­tea întrecerii socialiste se situează brigada comunistului Nicolae Roșu. La secția nr. 4 unde se fabrică pli­nea albă, schimbul condus de tov. Toader Tărăntuș este fruntaș în mun­că. Aici, sarcinile de plan au fost de­pășite "cu 23,9 la sută, obținîndu-se în același timp o calitate superioară a piinii. Cele mai importante succese au fost obținute de muncitorii secției specia­lități. Aceștia și-au depășit sarcinile de plan cu 23,65 la sută. In fruntea întrecerii în această secție, s-a si­tuat schimbul condus de tov. Vasile Sava. t După exemplul deputatului Țăranii muncitori din satele com­u­­nei Roznov, raionul Piatra Neamț, recoltează și treieră. In comună, primul care a reușit să­ recolteze și să treiere a fost deputatul Toad­er T. Găucan, care dealtfel a fost și în fruntea coloa­nei la predarea cotelor către stat, obținând chstanța nr. 1. Exemplul a­­cestuia a fost urmat de țăranii mun­citori Marin V. Chistof, Ioan T. Corobanea, Gheorghe V. Tudose, Necu­­lai Racu­, care a obținut 2800 kg. orz la . hectar și de alții. La ariile din satele Roznov și Slo­bozia, munca este temeinic organiza­tă. Aici țăranii muncitori treieră în cete. O arie bine organizata Țăranii întovărășiți din satul Tur­­­turești, raionul Piatra N„ înțelegând că roadele muncii lor in campania de treieriș, depind și de bu­na amenajare a ariei, au cerut din timp ca S.M.T. Ștefan cel Mare să le pună la dispo­­­ziție garnitura de treier. Batezarii Olaru Constantin și Za­­haria Dumitru au instalat batoza pe arie și au verificat din nou funcționarea ei. un sprijin real în organizarea a­riei l-a dat secretarul organizației de bază din întovărășire, Vasile Raveica, care împreună cu salariați ai sfatului popular a amenajat la arie un umbrar și o bibliotecă volantă. Alături de umbrar,­e gazeta ariei cu titlul „Pentru o recoltă îmbelșugată”. Articolele pu­blicate aici mobilizează pe țăranii întovărășiți în executarea la timp și fără pierderi a campaniei de treieriș.­ Pe Au trecut doar 10 ani, aleile minunate ale Slănicului denumit „Perla Moldovei“, se plim­și­ră oameni ai muncii veniți din întreaga țară. Au tre­cut numai 10 ani de la e­­liberarea patriei noastre și Slănicul a căpătat o nouă înfățișare. Altădată, Slă­nicul era un cuib al or­giilor. La cazinou, ruleta se învîrtea zi și noapte. As­tăzi, în sălile spațioase ale acestuia —devenit club — poposesc muncitori, tehni­cieni, intelectuali și ță­rani muncitori. Cu același interes sunt frecventate : sala de șah, sala de ping­pong și biblioteca. 19.000 de volume stau la dispozi­ția oamenilor muncii. Vilele stațiunii de odihnă albesc printre brazi. Nu departe, un grup de mun­citori lucrează la finisarea unei noi construcții. Nu va trece mult și noua clădire ospitalieră Va adăposti zeci și zeci de alți oameni ai muncii veniți să-și caute sănătatea și să se odih­nească. Multă animație domnește la izvoare. Dimineața, în zorii zilei, ori seara înain­tea cinei, zeci de oameni ai muncii aflați în stațiune, se îndreaptă spre izvoarele cu apă tămăduitoare. Ad­ministrația stațiunii de o­­dihnă s-a îngrijit ca aces­tea să funcționeze în cele mai bune condițiuni. Peste tot domnește ve­selia și cîntecul. Stația de radioficare transmite de la o zi la alta, alte cîntece, tot mai vesele, tot mai frumoase. Aceeași atmosferă de bucurie, de seninătate domnește și în parcul mi­nunat din mijlocul stațiu­nii, la cabană, la cinema­tograf. Pe terenul de volei se dispută de mai multe ori pe săptămână meciuri. Slănicul Moldovei pri­mește cu aceeași ospitali­tate și copiii. S-au înfiin­țat pe lângă casele de o­­dihnă pentru copii și sec­ții sanatoriale. împrejurimile Slănicului sunt vizitate cu interes nu numai de copii, dar și de maturi. Se organizează de­seori excursii. Dacă s-ar aduna toate scrisorile trimise de oame­nii muncii in cei 10 ani de la eliberare, fie redacției noastre, fie celor dragi și apropiați, s-ar aduna to­muri întregi. Iată ce ne scrie muncitorul Neculai Chelaru de la Oficiul tur­­bobur Moinești: „Am ho­tărât să vă scriu această scrisoare pentru a-mi ex­prima dragostea și recu­noștința față de partid și guvern, care ne poartă în permanență de grijă și vor numai binele nostru, al muncitorilor. Cînd mă voi întoarce la locul meu de muncă eu voi răspunde a­­cestei griji, luptînd cu e­­lan sporit pentru îndepli­nirea cu succes a sarcini­lor de pian“. Acestea nu sunt numai simțămintele muncitorului Neculai Che­laru, ci și ale maistrului miner de la mina Ralița - Comănești, Nicolae Pavel, a sutelor și sutelor de mun­citori care își petrec con­cediile in minunata stați­une — Slănicul Moldovei. Zile de odihnă l­a Slănic Copiii sosiți la odihnă pleacă în excursie, Oameni ai muncii veniți la odihnă jucînd șah, La binefăcătoarele izvoare de ape minerale, O vilă în curs de construcție La cantina Ministerului Sănătății

Next