Steagul Roşu, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 535-561)

1954-10-01 / nr. 535

V X y Cea de a cincea aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — eveniment remarcabil în istoria poporului chinez La 1 octombrie 1954, marele popor chinez — împreună, cu întreaga ome­nire progresistă, iubitoare de pace — Sărbătorește 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Poporul de 600 milioane al Chineii noi trece în revistă cu bucurie nemăr­ginită și cu îndreptățită mîndriei pa­triotică succesele dobîndite în cei ani care au trecut de la instaurarea­­ puterii nonulare. Cu 5 ani în urmă, la 1 octombrie 1949, nonorul chinez, condus de glo­riosul Partid Comunist Chinez, a răs­turnat clica clanpassistă și a instaurat puterea popul­ară în patria sa, încu­­nunînd astfel cu o victorie enocată în­delungata sa juptă revoluționară îm­potriva feudalismului intern și a im­­perialismului străin. Eliberarea Chinei a dat o lovitură puternică imperialismului mondial, schimbind astfel considerabil rapor­­tul de fortă de arena internațională în favoarea lagărului păcii, democra­ției și socialismului. Izbinda revolu­ției populare­ chineze a dat un nou și puternic avânt țintei de eliberare na­țională a popoarelor din tărilei colo­niale si semicoloniale si în deosebi popoarelor din tarile Asiei. Cei 5 ani care au trecut de atunci au arătat în mod grăitor marea forță vitală a Chinei democrat-nonuiare. Poporul chinez realizează cu succes transformări de importantă istorică mondială și întărește continuu noua orânduire social-economică­ și de stat. Pentru prima oară au fost reunite toate teritoriile­ țării, cu excepția insulei Taiwan, cotropită vremelnic de bandele gomindaniste cu sprijinul sus­ținut al imperialiștilor americani. Nu­meroasele naționalități din China, care formează acum o mare­ familie unită și prietenească, se bucură de cele mai largi drepturi democratice și se autoguvernează după specificul lor national, in raioanele autonome care au fost înființate în țară. Pentru pri­­ma oară, în istoria Chinei au avut loc alegeri generale pentru adunările locale ale reprezentanților populari, iar la 15 septembrie s-a deschis prima sesiune a Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină — orga­nul suprem al puterii de stat a R. P. Chineze — care a adbptat prima con­stituție democratică a Chinei. In șe­­dinta din 27 septembrie a Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină, deputații au ales în unanimi­tate ca președinte al Republicii Popu­lare Chineze de Mao Tze-dun. Constituția R. P. Chineză consfin­țește roadele revoluției populare, ma­rile drepturi și libertăți cucerite de harnicul popor chinez, victoriile stră­lucite dobîndite de plan politic, eco­nomic și social în cei 5 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Constituția R. P. Chineze oglindește voința neclintită a poporului chinez de a merge înainte spre­ socialism, de a construi socie­tatea socialistă. In decurs de 5 ani, străvechiul si bogatul pămînt al Chinei și-a schim­bat mult înfățișarea. Au fost vinde­cate rănile grele pricinuite de răz­boaiele de cotronire și de intervenția americană și au fost înfăptuite uriașe transformări democratice care au asi­gurat avîntul economiei țării­. Pe un teritoriu a cărui populatie se ridica la 450 milioane a fost infăntuită refor­ma agrară. Dintr-o țară a foametei, China a devenit o țară excedentară, exportatoare de grîne și de alte mărfuri alimentare. Numai în perioa­­da octombrie 1953-aprilie 1954, numă­rul cooperativelor agricole de produc­ție a sporit de peste 6 ori — de la 14.000 la peste 95.000, iar numărul gospodă­riilor țărănești­ intrate în aceste coo­perative a sporit de la 273.000 la 1.700.000. In aceeași perioadă, numărul grupurilor de ajutor reciproc în muncă a crescut, cuprinzînd peste 50 la sută din numărul total al gos­podăriilor țărănești. Se prevede ca cină în 1957 cooperativele agricole de producție vor însuma aproximativ 35 la sută din numărul total al gos­podăriilor țărănești și aproximativ 40 la sută din întreaga suprafață culti­­vabilă a țării. In felul acesta, agri­cultura Chinei nășește ne făgașul so­cialismului. In afară de cooperativele agricole de tip semisocialist, s-a trecut la o treap­tă superioară — la gospodăriile agricole de tip socialist. In prezent, in China, există niste 200 gospodării agricole colective. Clasa muncitoare chineză a restabi­lit complet si lărgit considerabil pro­ducția industrială. Anul 1953 a­­ des­chis o pagină nouă în istoria Chinei: a început înfăptuirea primului plan cincinal al dezvoltării economiei na­tionale a Chinei. Marea Chină se află acum in pe­rioada de trecere la socialism, cu par­ticularitățile ei­ condiționate de dez­voltarea istorică a țării. Partidul Co­munist Chinez a elaborat linia gene­rală si sarcinile centrale ale politicii sale, care în această perioadă de tre­cere constă in înfăptuirea treptată a industrializării socialiste a țării, in înfăptuirea treptată a transformării socialiste a agriculturii, a producției meșteșugărești, a comerțului și indus­triei particulare. Odată cu aceasta, a început transformarea Chinei dintr-un stat agricol înapoiat într-o mare pu­tere industrial agrară. Cu ajutorul prețios al Uniunii So­vietice vor fi construite și reconstruite 141 de mari întreprinderi, între care puternice centrale electrice, mine carbonifere, sonde și rafinării petroli­fere, combinate metalurgice, uzine constructoare de mașini și utilaj, de automobile și tractoare. ..Noi mergem Înainte — a spus pre­ședintele Mao Tze­ dun 1a, deschiderea primei sesiuni a Adunării reprezen­tanților nonulari din întreaga Chină. Noi înfăptuim o operă măreață și glorioasă, pe care străbunii noștri nu au întreprins-o niciodată. Telul nos­tru trebuie să fie atins. Este neîndo­ielnic că telul nostru poate fi atins“. In anul 1953, valoarea globală a pro­ducției industriale a Chinei a sporit cu 33 la sută fată de 1952, înregis­­trînd o depășire de 7 la sută a sar­cinilor planului de 1953. Greutatea specifică a industriei in valoare glo­bală­ a întregii producții industriale și agricole s-a ridicat la 31 la sută față de 28 la sută în 1952. Producția mijloacelor de producție a reprezentat în expresie valorică 42 la sută din totalul producției industriale. Anul trecut au fost date total sau parțial în exploatare 36 de mari uni­tăți industriale, a început construcția a 34 de mari proiecte industriale și s-au continuat lucrările la alte 80. Odată cu industria grea se dezvoltă și industria ușoară și alimentară. Se construiesc noi fabrici de țesături de bumbac, lină și mătase, de Încălță­minte și confecții, fabrici de zahăr. Datorită creșterii vertiginoase a pro­ducției industriale și agricole, sala­riile muncitorilor din întreprinderile industriale și de stat au crescut cu 75 la sută față de 1949, iar puterea de cumpărare a țăranilor­­— cu peste 20 la sută. Numărul muncitorilor din întreprinderile industriale a sporit cu 11 la sută, iar salariile lor au cres­cut în medie cu 5 la sută fată de 1952. * In ceea ce priveste producția agri­colă a­ Chinei în anul 1052, a fost ob­ținută cea mai bogată recoltă de cereale cunoscută pină atunci în isto­ria Chinei. Astfel, producția globală de cereale a atins 165 milioane­ de tone, depășind cu peste 50 milioane tone nivelul­ anului 1949 și cu apro­ximativ 2 milioane tone recolta a­­nului precedent. Producția­ totală de bumbac s-a cifrat la 1.170.000 tone. In cei 5 ani care au trecut de eli­berare, producția agricolă a Chinei a sporit cu aproape 50%. Si anul a­­cesta s-a obtinut o producție agricolă îmbelșugată. Pentru următorii doi trei ani s-a prevăzut ca recolta de cereale să­­­ sporească la 360 milioane tone, ceea ce va însemna că produc­­ția cerealieră a Chinei va fi de două ori mai mare decit producția S.U.A., Argentinei, Canadei și Australiei luate la un loc. De pe acum R. P. Chineză ocună primele locuri din lume ,în ceea ce privește producția de orez, grîu, bumbac, gaobean,i'/shia și ceai. In cei 5 ani de putere populară, au crescut considerabil producția bu­nurilor de larg consum, construcția de locuințe pentru oamenii muncii, construcția de așezăminte pentru sco­puri sociale si culturale. In prezent în China se desfășoară din plin revoluția culturală. Puterea populară a creat o vastă rețea de scoli elementare, medii si superioare, de cursuri si cercuri de invățămînt. Numai in școlile elementare învățau anul trecut 50 milioane de elevi, iar numărul studenților înscriși in școlile superioare se ridica la peste 250.000. In China nouă se lărgește neîn­cetat rețeaua instituțiilor culturale. Bibliotecile, cinematografele, teatrele, palatele de cultură, cluburile și casele de odihnă, presa si radioul au devenit un bun al maselor celor mai largi ale populației. A fost înființată Aca­demia de Știinte a R. P. Chineze sub a cărei conducere activează zeci de institute de cercetări științifice. Cu totul independentă în domeniul comerțului exterior, China caută să stabilească cu toate tarile relații co­mercialei în condițiile egalității în drepturi și ale avantajului reciproc. Embargoul aplicat de S.U.A. împo­triva R. P. Chineze nu a reușit să reducă volumul comerțului exterior al Chinei care, dimpotrivă, s-a mărit, in­­cepînd din 1951 exportul a depășit importul. In 1953, volumul comerțu­lui exterior al Chinei a sporit cu 36 la sută față de 1952. In anul 1953, peste 50 de țări au Întreținut relații co­merciale cu China. Politica externă a marelui stat chinez este menită să consolideze in­dependența de stat a R. P. Chineze să promoveze și să întărească pacea în lumea întreagă. Prietenia de nez­druncinat cu U.R.S.S. și cu tarile de democrație populară, eforturile deo­sebite făcute în scopul destinderii în­cordării internaționale, participarea fructuoasă a Chinei Populare la confe­rința de la Geneva. — sunt expresia profundă a caracterului nasnic al poli­ticii externe a Chinei populare. Politica provocatoare dusă de impe­rialiștii americani și de unealta aces­tora clica clancassistă cuibărită vre­melnic in Taiwan — este o politică irealistă și absurdă, condamnată de în­treaga lume și sortită eșecului. Pe li­nia acestei politici se situează mane­vra întreprinsă zilele trecute de dele­gația americană la O.N.U. care, cu ajutorul mașinii sale de vot, a impus încă odată amînarea discutării pro­punerii delegației sovietice cu privire la restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze­ în Or­ganizația Națiunilor Unite. Poporul român urmărește cu nespu­să bucurie fiecare succes al oamenilor muncii din China, fiecare1 nouă reali­zare prin care se face un nou nas îna­inta pe calea construirii socialismului, asa cum sunt înscrise in prima consti­tuție democratică a țării. El urmărește cu adîncă simpatie lupta si munca dîrză a marelui popor chinez pentru o viată nouă și fericită. In cei 5 ani care­ au trecut de la e­­liberarea poporului chinez , legăturile de prietenie dintre poporul român și poporul chinez s-au dezvoltat și în­tărit considerabil. Colaborarea econo­mică si culturală dintre Republica Populară Romina si Republica Popu­lară Chineză, este concretizată in a­­cordurile economice, comerciale culturale încheiate între cele două si tări.­­ La cunoașterea reciprocă si întări­rea relațiilor de prietenie dintre ma­rele popor chinez și poporul român, au o prețioasă contribuție schimburile culturale tot mai cuprinzătoare. Ast­fel traducerea în cele două tari a­u numeroase lucrări de literatură bele­tristică, economică, științifică și poli­tică scrise de autori români și­­ chi­nezi, constituie una din manifestările importante ale acestei colaborări cui-In vederea dezvoltă­rii continue _ a relațiilor economice n­ intre Republica T>oritară. Primt­a. ?! Chineză, «s-a­ semnat un acord comercial și de alătî pentru anul 1954, care prevede lărgi­rea considerabilă a schimburilor co­merciale. Țara noastră livrează R. P. Chineze produse petrolifere, utilaj pe­trolifer, rulmenți, produse chimice, țe­sături de bumbac, hirtă? , etc. și pri­mește în schimb din China metale, chimicale, uleiuri vegetale,­­ bumbac, cauciuc natural, iută, oinenă, țesături de mătase, ceai și alte mărfuri. Cola­borarea economică romîno-chineză a cuprins o formă nouă și importantă, în urma semnării­, in 1953, a protoco­lului primei sesiuni a comisiei mixte de colaborare tehnico-stiintifică romî­­no-chineză. Dezvoltarea continuă a relațiilor economice dintre cele două țări contribuie la prosperitatea econo­mică și la ridicarea nivelului de trai al celor două popoare prietene.­­ Cu prilejul celei de a 5-a aniversări proclamării Republicii­­ Populare Chineze, poporul român urează din a­­dîncul inimii sale, harnicului și talen­tatului popor de 600 milioane al Chi­nei noi, tot mai multe victorii pe drumul industrializării țării, dezvol­tării și întăririi agriculturii, ridicării necontenite a nivelului material cultural, consolidării neîncetate a sta­și­cului său democrat-popular. De drumul fericirii și progresului, în lupta pen­tru realizarea țelurilor nobile ale Da­cii în Asia și în lumea întreagă. Să înflorească­ și să se întărească Republica Populară Chineză spre bi­nele si fericirea marelui nopot chinez, spre mîndri­a întregii omieniri iubi­toare de pace ! Trăiască a 5-a aniversare a procla­mării Republicii Populare Chineze ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român și marele popor chinez ! TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DIN Președintele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul alegerii Dv. ca președinte al Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne vă transmite cele mai călduroase felicitări și vă urează Dv. și marelui popor chinez noi succese pentru continua dezvoltare și întărire a Republicii Populare Chineze. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Nr. 535 (2014) 4 p­agini 20 bani VINERI î octombrie 1954 In interiorul ziarului s Mai multă preocupare pentru pătrun­derea presei în mase (pag. 2-a)­ Acțiuni pentru intensificarea contrac­tărilor de animale (pag. 2-a) Cînd lucrurile sînt lăsate „să meargă“ de la sine (pag. 2-a) NOTĂ: Toată atenția construcțiilor culturale prin autoimpunere (pag. 2-a) ÎNFLOREȘTE CHINA NOUĂ (pag. 3-a) Sosirea delegației guvernamentale a­ Uniunii Sovietice la Pekin (pag. 4-a)" In legătură cu scrisoarea înaltului co­misar al U.R.S.S. în Germania, adre­sată înaltului comisar al S.U.A. în Germania (pag. 4-a) Lucrările Conferinței anuale a parti­dului laburist englez (pag­ 4-a) Nota guvernului cehoslovac adresată Franței (pag. 4-a) Noi succese în întrecerea în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie •*­ ★ Cărbune peste plan (Prin telefon de la corespondentul nostru SANDU TRAI­AN). Minerii din bazinul carbonifer Comănești, desfășoară cu tot mai multă hotărîre lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan, pentru a da viață angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie. De la începutul lu­nii și pînă la data de 23, minerii de la Ra­fira au reușit să ob­țină cea mai mare de­pășire de plan. Reali­zând o depășire de 3,8 la sută, colectivul a­­cestei mine s-a situat în fruntea tuturor sec­țiilor miniere din ca­drul exploatării. Fru­moase succese au înre­gistrat în aceeași pe­rioadă și colectivele mi­nelor Leorda și Lu­mina, care au dat peste plan cu 2,5 și respectiv 1,1 la sută mai mult cărbune. Datorită muncii avîn­­tate, sarcinile de plan ce reveneau întreprin­derii pe perioada în 28 septembrie, au fost depășite cu 1,5 la sută. De la mina Rafira, cele mai frumoase suc­cese în muncă au fost obținute de către grupa condusă de Enache Du­mitru, care a înregis­trat o depășire de 69 la sută, urmată de gru­pele conduse de Găină Dumitru și Bran Ale­xandru, cu depășiri de 55 și respectiv 54 la sută. Depășiri de 40 la sută au înregistrat și grupele conduse de Ilie Neculai și Ion Bu­­zatu de la mina Ga­lion, iar grupele duse de Cojocaru con­Du­mitru de la mina Lu­mina și Ferchiu Neculai de la mina Asău, au realizat depășiri de normă de 65 și respec­tiv 47 la sută. Angajamentele prind viață Angajamentele luate în cinstea Congresului partidului și a celei de a 37-a aniversări Marii­­ Revoluții Socia­­­liste din Octombrie de colectivul de muncă al fabricii „Horia, Cloșca și Crișan“, au început să prindă viață din primele zile. Avîntul pe care l-au dat între­cerii socialiste și orga­nizarea mai bună a lo­cului de muncă, a fă­cut ca numai în 19 zile de la luarea anga­jamentelor, de aici să-și colectivul nească o bună îndepli­narte din angajamente. Astfel, față de an­gajamentul de a da pînă la 30 octombrie cu 9 la sută mai multă cherestea, muncitorii gateriști au reușit să dea în acest timp, cu 8,3 la sută mai multă cherestea. Muncitori ca: Ion Colbu, Mircea Hanga și alții, datorită avîntului cu care mun­cesc, au reușit depășească zilnic să-și nor­mele de producție în­tre 10—15 la sută. Rezultatele zilor din hala muncite­depind în mare gatere parte de cele ale muncitori­lor care asigură în permanență gaterele cu materia primă — buș­tenii. Aici trebuie de­pusă o muncă intensă și încordată. Scosul buștenilor din apă, tra­sul la mal și transpor­tul lor după care sunt măsurați, tăiați și îm­părțiți pe diferite di­mensiuni și categorii nu este ușor. Dornici să întîmpine Congresul partidului și ziua de 7 Noiembrie cu realizări sporite, mun­citorii de aci au reușit ca să obțină în aceste zile, frumoase depășiri de normă, diind cu 266 m.c. mai mulți bușteni. Astfel, Constantin Mo­­roșanu și Vasile Vîntu, au realizat o depășire zilnică a normelor de producție de 35 și respectiv 37 la sută. Angajamentele luate au început să prindă viață și la celelalte sor­timente cum sunt: case prefabricate și lăzi, unde s-au realizat de a­­semenea importante de­pășiri față de angaja­mente. Pentru bunul mers al producției Prin muncitorii activitatea lor, atelierului mecanic al fabricii „Co­muna din Paris“ din orașul Piatra aduc o însemnată Neamț, con­tribuție în buna desfă­șurare a procesului de producție. In sarcina lor cade executarea lucră­rilor de întreținere mașinilor și utilajelor și a efectuarea reparațiilor capitale și curente. De curînd, muncitorii atelierului mecanic, îm­preună cu cei de la mașina de hîrtie, au reușit să termine cu o zi înainte reparația periodică a mașinii de hîrtie. Pentru aceasta o contribuție însemnată au adus-o strungarii Dum­­băr Constantin și Cio­can Ion, ca și lăcătușii Gafița Ion și Pandura Dumitru, care s-au străduit să termine de­montarea, revizuirea, strunjirea și montarea pieselor noi la mașina de hîrtie și anexele ei în cel mai scurt timp. In prezent lăcătușii lucrează la pregătirea a 4 roți dințate pentru mașina de fabricat car­ton. La centrala de forță, muncitorii orga­nizați în echipe sub conducerea tovarășilor Brînzei Dumitru, O­­prea Constantin și Sla­­vin­schi Mircea, lucrează la reparația capitală a unui motor Diesel. x V4 o nouă întovărășire agricolă De multă vreme frămintau țăranii muncitori din satul Bibirești, comuna Leca din raionul Bacău, problema în­temeierii unei întovărășiri. In acest timp, activiștii de la raion, depu­tații Bibire S. Constantin, Vic­tor Savin, sau atemiștii Bibire Gh. Costică sau Sava Constantin, sfătuiau îndelung cu țăranii muncitori, expli­­cîndu-le care sînt avantajele de pe urma lucrării în comun a pămîntului. Comuniștii și deputații au reușit să­ lămurească pe unii țărani muncitori să pășească pe calea unei vieți noi. Și acum cîteva zile, în satul Bibi­rești, 18 familii de țărani muncitori și-au unit pămînturile într-o întovă­rășire agricolă. Luînd ființă în pe­­rioada cînd poporul nostru muncitor întîmpină cu succese Congresul par­tidului, țăranii muncitori au hotărît să numească întovărășirea „Cel de al Il-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român“. Intovărășiții și-au ales comitetul de conducere, în frunte cu țăranul mun­citor Bibire S. Constantin. SAVIN .DOSPINESCU coresp. Deschiderea Casei pionierilor In prezența a 450 de școlari și pio­nieri, a avut loc de curînd, deschi­derea festivă a Casei Pionierilor din orașul Piatra Neamț. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tovarășa Natalia Iosi­­fescu, directoarea Casei Pionierilor, a vorbit celor prezenți despre modul în care se va desfășura activitatea, ară­tând totodată posibilitățile mari pe care le au pionierii și școlarii de a-și îmbogăți și consolida cunoștințele acu­mulate în școală. Tov. Rozalia Lăzureanu din partea C.C. al U.T.M. a vorbit despre regu­lile de comportare a pionierilor în cadrul activității ce o vor desfășura la Casa Pionierilor, dîndu-le sfaturi prețioase pentru munca lor de viitor. In încheierea festivității, echipe de pionieri și școlari, au prezentat fru­moase programe artistice. Solidari au lupta pentru apărarea păcii Nu de mult, în orașul Tg. Ocna, in curtea școlii medii pentru industria­lizarea lemnului, s-au adunat mai bine de 100 de pensionari și pensio­­nare care au discutat despre respin­gerea tratatului C.D.E. de către par­lamentul francez. Cu acest prilej au luat cuvîntul mai mulți pensionari, care au salutat această nouă victorie a forțelor păcii. Pensionarul Leșpa Dumitru a arătat: „Noi pensionarii am gustat din paharul amar al răz­boiului. Aceasta ne îndeamnă să luptăm mai uniți pentru demascarea acelora care vor un nou război“. Au mai luat cuvîntul și alți pensionari ca: Ion Maran, Nalboc Dumitru, Tă­­năsescu Tănase, Silachi Mihai, care și-au manifestat­­ din nou adeziunea cu acei care luptă pentru apărarea păcii. ANDREI PISARU coresp. Cresc noi cadre de mecanizatori In capitolul despre cadre și învă­țământul agricol din proiectul Direc­tivelor celui de al Il-lea Congres al partidului sunt trasate sarcinile pentru îmbunătățirea sistemului de pregătire a cadrelor necesare în agricultură. In scopul cunoașterii unora dintre realizările obținute în pregătirea ca­drelor de mecanizatori ca și măsurile ce s-au luat în același scop în acest an, redacția ziarului nostru s-a adre­sat tov. Mircea Mereacre, director al școlii profesionale de tractoriști din Răcăciuni, întreținînd următoarea convorbire: ÎNTREBARE : Vă rugăm să ne vor­biți despre unele din realizările ob­ținute de școala pe care o conduceți în pregătirea de noi tractoriști ? RĂSPUNS : In anul trecut noi am pregătit 120 de tractoriști. Putem spune că atît în cele 6 luni de școală cit și în cele 6 luni de practică elevii și-au însușit materia predată, deve­nind cadre bine pregătite. Cut au stat în școală, elevilor le-a stat la dispoziție hrană și cazare în mod gratuit, de asemenea îmbrăcămin­te și rechizite școlare. Elevii au avut putința să îmbine teoria cu practica. I-au ajutat în acest scop cele 4 tractoare ca și alte mașini și unelte agricole ca: semănă­tori, pluguri de tractor, cu care fă­ceau exerciții pe terenul școlii și al gospodăriei agricole colective. Elevii au însămânțat cu titlul de experiență. Cartofi și porumb în cuiburi dispuse în pătrat. Munca lor a dat rezultate frumoase și peste cîteva zile, elevii din anul acesta vor face recoltarea. Elevii au avut la îndemîna lor un atelier pentru practica la motoare­­tractoare, atelierul de lăcătușerie, cit și un atelier pentru reparații curente. Materialul didactic al acestor ateliere a fost folosit de profesori în bune condițiuni și înmulțit, astfel ca elevii să>­ aibă la îndemîna toate sculele ne­ ★ ■“» Convorbire cu tov. Mircea Merea ere directorul școlii profesionale de tractoriști din Răcăciuni ★­cesare. In afară de munca practică în ateliere, în timp de 6 luni fiecare elev conducea tractorul d­­e 25 ore. Cărțile bibliotecii noastre au fost mult citite de elevi, de asemenea era frecventat terenul de sport din incinta școlii, iar din cei 120 de elevi, 90 au plecat din școală purtători ai insignei G.M.A. gradul I. O asemenea pregătire a oțelit pe viitorii tractoriști, care în ziua de 20 martie au plecat să facă cele șase luni de practică. cat Din locurile unde aceștia au ple­pentru practică am primit nu­meroase scrisori. In acestea se adu­ceau laude unor tractoriști ca: Necu­lai Ifrim, Costel Constantin, Boroș Petru și alții. Mulți din foștii noștri elevi au devenit astăzi tractoriști de nădejde. In raioanele lor, ei muncesc neobosiți pentru a efectua lucrări, după cum prevăd regulile agrotehnice. Astfel de exemplu avem și la S.M.T. Tg. Neamț, unde muncesc tractoriștii: Simion Alexandru, Gh. Ungureanu, Ion Strițeanu, Ion Onu, foști elevi de ai noștri. ÎNTREBARE : Ce anume ați făcut pentru asigurarea îndeplinirii măsu­rilor prevăzute în capitolul despre în­­vățămînt din proiectul Directivelor cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani ? RĂSPUNS : Trebuie să spun că în acest an, elevii vor avea un regim nou la învățătură. Astfel nu vor mai împărți anul de învățămînt în două părți — 6 luni teorie și 6 luni prac­tică — ci vor face opt luni și ju­mătate teorie, din care o lună prac­tică didactică și trei luni și jumătate vor face practică în S.M.T.-uri, G.A.S.-uri sau în centre mecanice. O altă măsură luată și care va con­tribui la pregătirea unor mecanizatori de nădejde este și aceea că, prin des­ființarea unor secții cu specialitate îngustă, asigurăm pregătirea de spe­cialiști cu un profil larg de dezvol­tare. In ziua de 15 septembrie, la școala noastră au fost deschise și cursurile teoretice și practice de tractoriști cu o durată de 2 ani, cu elevi între vîrsta de 14 16 ani. In tot acest timp, elevii vor beneficia de un echipament complet, (haine groase și bocanci), de asemenea cazarea elevilor a fost pre­gătită din timp în condiții bune. In cei 2 ani de pregătire, viitorii tracto­riști vor face practică în timpul verii la gospodăriile agricole colective de stat, urmînd ca apoi să dea exa­­i­mea de calificare tot la această școală. Anul acesta și condițiile de pregă­tire teoretică a elevilor sunt mult­ îm­bunătățite. Acum fiecare clasă are repartizat maistrul ei de practică, care contribuie la o pregătire mai temeinică a elevilor. Dacă anul trecut profesorii care făceau cu elevii munca teoretică, tre­buiau să facă și munca practică, anul acesta personalul didactic a fost în­mulțit cu trei maiștri de practică și un inginer mecanic agricol. Exigențele deci sunt mai mari acum. Se vor preda în plus și două noi o­­biecte: fizica și limba rusă. Mult îmbunătățite sunt și condițiile pentru desfășurarea activității cultu­rale și sportive. Numărul cărților din bibliotecă a crescut la 5.00­0, iar în magazia școlii sunt treninguri, tricouri maseuri. Nu putem trece cu vederea faptul că pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale elevilor în locul spălăto­rului existent anul trecut, terminăm acum construcția băii prevăzută cu dușuri și aburi. O

Next