Steagul Roşu, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 535-561)
1954-10-01 / nr. 535
V X y Cea de a cincea aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — eveniment remarcabil în istoria poporului chinez La 1 octombrie 1954, marele popor chinez — împreună, cu întreaga omenire progresistă, iubitoare de pace — Sărbătorește 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Poporul de 600 milioane al Chineii noi trece în revistă cu bucurie nemărginită și cu îndreptățită mîndriei patriotică succesele dobîndite în cei ani care au trecut de la instaurarea puterii nonulare. Cu 5 ani în urmă, la 1 octombrie 1949, nonorul chinez, condus de gloriosul Partid Comunist Chinez, a răsturnat clica clanpassistă și a instaurat puterea populară în patria sa, încununînd astfel cu o victorie enocată îndelungata sa juptă revoluționară împotriva feudalismului intern și a imperialismului străin. Eliberarea Chinei a dat o lovitură puternică imperialismului mondial, schimbind astfel considerabil raportul de fortă de arena internațională în favoarea lagărului păcii, democrației și socialismului. Izbinda revoluției populare chineze a dat un nou și puternic avânt țintei de eliberare națională a popoarelor din tărilei coloniale si semicoloniale si în deosebi popoarelor din tarile Asiei. Cei 5 ani care au trecut de atunci au arătat în mod grăitor marea forță vitală a Chinei democrat-nonuiare. Poporul chinez realizează cu succes transformări de importantă istorică mondială și întărește continuu noua orânduire social-economică și de stat. Pentru prima oară au fost reunite toate teritoriile țării, cu excepția insulei Taiwan, cotropită vremelnic de bandele gomindaniste cu sprijinul susținut al imperialiștilor americani. Numeroasele naționalități din China, care formează acum o mare familie unită și prietenească, se bucură de cele mai largi drepturi democratice și se autoguvernează după specificul lor national, in raioanele autonome care au fost înființate în țară. Pentru prima oară, în istoria Chinei au avut loc alegeri generale pentru adunările locale ale reprezentanților populari, iar la 15 septembrie s-a deschis prima sesiune a Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină — organul suprem al puterii de stat a R. P. Chineze — care a adbptat prima constituție democratică a Chinei. In ședinta din 27 septembrie a Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină, deputații au ales în unanimitate ca președinte al Republicii Populare Chineze de Mao Tze-dun. Constituția R. P. Chineză consfințește roadele revoluției populare, marile drepturi și libertăți cucerite de harnicul popor chinez, victoriile strălucite dobîndite de plan politic, economic și social în cei 5 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Constituția R. P. Chineze oglindește voința neclintită a poporului chinez de a merge înainte spre socialism, de a construi societatea socialistă. In decurs de 5 ani, străvechiul si bogatul pămînt al Chinei și-a schimbat mult înfățișarea. Au fost vindecate rănile grele pricinuite de războaiele de cotronire și de intervenția americană și au fost înfăptuite uriașe transformări democratice care au asigurat avîntul economiei țării. Pe un teritoriu a cărui populatie se ridica la 450 milioane a fost infăntuită reforma agrară. Dintr-o țară a foametei, China a devenit o țară excedentară, exportatoare de grîne și de alte mărfuri alimentare. Numai în perioada octombrie 1953-aprilie 1954, numărul cooperativelor agricole de producție a sporit de peste 6 ori — de la 14.000 la peste 95.000, iar numărul gospodăriilor țărănești intrate în aceste cooperative a sporit de la 273.000 la 1.700.000. In aceeași perioadă, numărul grupurilor de ajutor reciproc în muncă a crescut, cuprinzînd peste 50 la sută din numărul total al gospodăriilor țărănești. Se prevede ca cină în 1957 cooperativele agricole de producție vor însuma aproximativ 35 la sută din numărul total al gospodăriilor țărănești și aproximativ 40 la sută din întreaga suprafață cultivabilă a țării. In felul acesta, agricultura Chinei nășește ne făgașul socialismului. In afară de cooperativele agricole de tip semisocialist, s-a trecut la o treaptă superioară — la gospodăriile agricole de tip socialist. In prezent, in China, există niste 200 gospodării agricole colective. Clasa muncitoare chineză a restabilit complet si lărgit considerabil producția industrială. Anul 1953 a deschis o pagină nouă în istoria Chinei: a început înfăptuirea primului plan cincinal al dezvoltării economiei nationale a Chinei. Marea Chină se află acum in perioada de trecere la socialism, cu particularitățile ei condiționate de dezvoltarea istorică a țării. Partidul Comunist Chinez a elaborat linia generală si sarcinile centrale ale politicii sale, care în această perioadă de trecere constă in înfăptuirea treptată a industrializării socialiste a țării, in înfăptuirea treptată a transformării socialiste a agriculturii, a producției meșteșugărești, a comerțului și industriei particulare. Odată cu aceasta, a început transformarea Chinei dintr-un stat agricol înapoiat într-o mare putere industrial agrară. Cu ajutorul prețios al Uniunii Sovietice vor fi construite și reconstruite 141 de mari întreprinderi, între care puternice centrale electrice, mine carbonifere, sonde și rafinării petrolifere, combinate metalurgice, uzine constructoare de mașini și utilaj, de automobile și tractoare. ..Noi mergem Înainte — a spus președintele Mao Tze dun 1a, deschiderea primei sesiuni a Adunării reprezentanților nonulari din întreaga Chină. Noi înfăptuim o operă măreață și glorioasă, pe care străbunii noștri nu au întreprins-o niciodată. Telul nostru trebuie să fie atins. Este neîndoielnic că telul nostru poate fi atins“. In anul 1953, valoarea globală a producției industriale a Chinei a sporit cu 33 la sută fată de 1952, înregistrînd o depășire de 7 la sută a sarcinilor planului de 1953. Greutatea specifică a industriei in valoare globală a întregii producții industriale și agricole s-a ridicat la 31 la sută față de 28 la sută în 1952. Producția mijloacelor de producție a reprezentat în expresie valorică 42 la sută din totalul producției industriale. Anul trecut au fost date total sau parțial în exploatare 36 de mari unități industriale, a început construcția a 34 de mari proiecte industriale și s-au continuat lucrările la alte 80. Odată cu industria grea se dezvoltă și industria ușoară și alimentară. Se construiesc noi fabrici de țesături de bumbac, lină și mătase, de Încălțăminte și confecții, fabrici de zahăr. Datorită creșterii vertiginoase a producției industriale și agricole, salariile muncitorilor din întreprinderile industriale și de stat au crescut cu 75 la sută față de 1949, iar puterea de cumpărare a țăranilor— cu peste 20 la sută. Numărul muncitorilor din întreprinderile industriale a sporit cu 11 la sută, iar salariile lor au crescut în medie cu 5 la sută fată de 1952. * In ceea ce priveste producția agricolă a Chinei în anul 1052, a fost obținută cea mai bogată recoltă de cereale cunoscută pină atunci în istoria Chinei. Astfel, producția globală de cereale a atins 165 milioane de tone, depășind cu peste 50 milioane tone nivelul anului 1949 și cu aproximativ 2 milioane tone recolta anului precedent. Producția totală de bumbac s-a cifrat la 1.170.000 tone. In cei 5 ani care au trecut de eliberare, producția agricolă a Chinei a sporit cu aproape 50%. Si anul acesta s-a obtinut o producție agricolă îmbelșugată. Pentru următorii doi trei ani s-a prevăzut ca recolta de cereale să sporească la 360 milioane tone, ceea ce va însemna că producția cerealieră a Chinei va fi de două ori mai mare decit producția S.U.A., Argentinei, Canadei și Australiei luate la un loc. De pe acum R. P. Chineză ocună primele locuri din lume ,în ceea ce privește producția de orez, grîu, bumbac, gaobean,i'/shia și ceai. In cei 5 ani de putere populară, au crescut considerabil producția bunurilor de larg consum, construcția de locuințe pentru oamenii muncii, construcția de așezăminte pentru scopuri sociale si culturale. In prezent în China se desfășoară din plin revoluția culturală. Puterea populară a creat o vastă rețea de scoli elementare, medii si superioare, de cursuri si cercuri de invățămînt. Numai in școlile elementare învățau anul trecut 50 milioane de elevi, iar numărul studenților înscriși in școlile superioare se ridica la peste 250.000. In China nouă se lărgește neîncetat rețeaua instituțiilor culturale. Bibliotecile, cinematografele, teatrele, palatele de cultură, cluburile și casele de odihnă, presa si radioul au devenit un bun al maselor celor mai largi ale populației. A fost înființată Academia de Știinte a R. P. Chineze sub a cărei conducere activează zeci de institute de cercetări științifice. Cu totul independentă în domeniul comerțului exterior, China caută să stabilească cu toate tarile relații comercialei în condițiile egalității în drepturi și ale avantajului reciproc. Embargoul aplicat de S.U.A. împotriva R. P. Chineze nu a reușit să reducă volumul comerțului exterior al Chinei care, dimpotrivă, s-a mărit, incepînd din 1951 exportul a depășit importul. In 1953, volumul comerțului exterior al Chinei a sporit cu 36 la sută față de 1952. In anul 1953, peste 50 de țări au Întreținut relații comerciale cu China. Politica externă a marelui stat chinez este menită să consolideze independența de stat a R. P. Chineze să promoveze și să întărească pacea în lumea întreagă. Prietenia de nezdruncinat cu U.R.S.S. și cu tarile de democrație populară, eforturile deosebite făcute în scopul destinderii încordării internaționale, participarea fructuoasă a Chinei Populare la conferința de la Geneva. — sunt expresia profundă a caracterului nasnic al politicii externe a Chinei populare. Politica provocatoare dusă de imperialiștii americani și de unealta acestora clica clancassistă cuibărită vremelnic in Taiwan — este o politică irealistă și absurdă, condamnată de întreaga lume și sortită eșecului. Pe linia acestei politici se situează manevra întreprinsă zilele trecute de delegația americană la O.N.U. care, cu ajutorul mașinii sale de vot, a impus încă odată amînarea discutării propunerii delegației sovietice cu privire la restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite. Poporul român urmărește cu nespusă bucurie fiecare succes al oamenilor muncii din China, fiecare1 nouă realizare prin care se face un nou nas înainta pe calea construirii socialismului, asa cum sunt înscrise in prima constituție democratică a țării. El urmărește cu adîncă simpatie lupta si munca dîrză a marelui popor chinez pentru o viată nouă și fericită. In cei 5 ani care au trecut de la eliberarea poporului chinez , legăturile de prietenie dintre poporul român și poporul chinez s-au dezvoltat și întărit considerabil. Colaborarea economică si culturală dintre Republica Populară Romina si Republica Populară Chineză, este concretizată in acordurile economice, comerciale culturale încheiate între cele două si tări. La cunoașterea reciprocă si întărirea relațiilor de prietenie dintre marele popor chinez și poporul român, au o prețioasă contribuție schimburile culturale tot mai cuprinzătoare. Astfel traducerea în cele două tari au numeroase lucrări de literatură beletristică, economică, științifică și politică scrise de autori români și chinezi, constituie una din manifestările importante ale acestei colaborări cui-In vederea dezvoltării continue _ a relațiilor economice n intre Republica T>oritară. Primta. ?! Chineză, «s-a semnat un acord comercial și de alătî pentru anul 1954, care prevede lărgirea considerabilă a schimburilor comerciale. Țara noastră livrează R. P. Chineze produse petrolifere, utilaj petrolifer, rulmenți, produse chimice, țesături de bumbac, hirtă? , etc. și primește în schimb din China metale, chimicale, uleiuri vegetale, bumbac, cauciuc natural, iută, oinenă, țesături de mătase, ceai și alte mărfuri. Colaborarea economică romîno-chineză a cuprins o formă nouă și importantă, în urma semnării, in 1953, a protocolului primei sesiuni a comisiei mixte de colaborare tehnico-stiintifică romîno-chineză. Dezvoltarea continuă a relațiilor economice dintre cele două țări contribuie la prosperitatea economică și la ridicarea nivelului de trai al celor două popoare prietene. Cu prilejul celei de a 5-a aniversări proclamării Republicii Populare Chineze, poporul român urează din adîncul inimii sale, harnicului și talentatului popor de 600 milioane al Chinei noi, tot mai multe victorii pe drumul industrializării țării, dezvoltării și întăririi agriculturii, ridicării necontenite a nivelului material cultural, consolidării neîncetate a stașicului său democrat-popular. De drumul fericirii și progresului, în lupta pentru realizarea țelurilor nobile ale Dacii în Asia și în lumea întreagă. Să înflorească și să se întărească Republica Populară Chineză spre binele si fericirea marelui nopot chinez, spre mîndria întregii omieniri iubitoare de pace ! Trăiască a 5-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român și marele popor chinez ! TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DIN Președintele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul alegerii Dv. ca președinte al Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne vă transmite cele mai călduroase felicitări și vă urează Dv. și marelui popor chinez noi succese pentru continua dezvoltare și întărire a Republicii Populare Chineze. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Nr. 535 (2014) 4 pagini 20 bani VINERI î octombrie 1954 In interiorul ziarului s Mai multă preocupare pentru pătrunderea presei în mase (pag. 2-a) Acțiuni pentru intensificarea contractărilor de animale (pag. 2-a) Cînd lucrurile sînt lăsate „să meargă“ de la sine (pag. 2-a) NOTĂ: Toată atenția construcțiilor culturale prin autoimpunere (pag. 2-a) ÎNFLOREȘTE CHINA NOUĂ (pag. 3-a) Sosirea delegației guvernamentale a Uniunii Sovietice la Pekin (pag. 4-a)" In legătură cu scrisoarea înaltului comisar al U.R.S.S. în Germania, adresată înaltului comisar al S.U.A. în Germania (pag. 4-a) Lucrările Conferinței anuale a partidului laburist englez (pag 4-a) Nota guvernului cehoslovac adresată Franței (pag. 4-a) Noi succese în întrecerea în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie •* ★ Cărbune peste plan (Prin telefon de la corespondentul nostru SANDU TRAIAN). Minerii din bazinul carbonifer Comănești, desfășoară cu tot mai multă hotărîre lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan, pentru a da viață angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie. De la începutul lunii și pînă la data de 23, minerii de la Rafira au reușit să obțină cea mai mare depășire de plan. Realizând o depășire de 3,8 la sută, colectivul acestei mine s-a situat în fruntea tuturor secțiilor miniere din cadrul exploatării. Frumoase succese au înregistrat în aceeași perioadă și colectivele minelor Leorda și Lumina, care au dat peste plan cu 2,5 și respectiv 1,1 la sută mai mult cărbune. Datorită muncii avîntate, sarcinile de plan ce reveneau întreprinderii pe perioada în 28 septembrie, au fost depășite cu 1,5 la sută. De la mina Rafira, cele mai frumoase succese în muncă au fost obținute de către grupa condusă de Enache Dumitru, care a înregistrat o depășire de 69 la sută, urmată de grupele conduse de Găină Dumitru și Bran Alexandru, cu depășiri de 55 și respectiv 54 la sută. Depășiri de 40 la sută au înregistrat și grupele conduse de Ilie Neculai și Ion Buzatu de la mina Galion, iar grupele duse de Cojocaru conDumitru de la mina Lumina și Ferchiu Neculai de la mina Asău, au realizat depășiri de normă de 65 și respectiv 47 la sută. Angajamentele prind viață Angajamentele luate în cinstea Congresului partidului și a celei de a 37-a aniversări Marii Revoluții Socialiste din Octombrie de colectivul de muncă al fabricii „Horia, Cloșca și Crișan“, au început să prindă viață din primele zile. Avîntul pe care l-au dat întrecerii socialiste și organizarea mai bună a locului de muncă, a făcut ca numai în 19 zile de la luarea angajamentelor, de aici să-și colectivul nească o bună îndeplinarte din angajamente. Astfel, față de angajamentul de a da pînă la 30 octombrie cu 9 la sută mai multă cherestea, muncitorii gateriști au reușit să dea în acest timp, cu 8,3 la sută mai multă cherestea. Muncitori ca: Ion Colbu, Mircea Hanga și alții, datorită avîntului cu care muncesc, au reușit depășească zilnic să-și normele de producție între 10—15 la sută. Rezultatele zilor din hala muncitedepind în mare gatere parte de cele ale muncitorilor care asigură în permanență gaterele cu materia primă — buștenii. Aici trebuie depusă o muncă intensă și încordată. Scosul buștenilor din apă, trasul la mal și transportul lor după care sunt măsurați, tăiați și împărțiți pe diferite dimensiuni și categorii nu este ușor. Dornici să întîmpine Congresul partidului și ziua de 7 Noiembrie cu realizări sporite, muncitorii de aci au reușit ca să obțină în aceste zile, frumoase depășiri de normă, diind cu 266 m.c. mai mulți bușteni. Astfel, Constantin Moroșanu și Vasile Vîntu, au realizat o depășire zilnică a normelor de producție de 35 și respectiv 37 la sută. Angajamentele luate au început să prindă viață și la celelalte sortimente cum sunt: case prefabricate și lăzi, unde s-au realizat de asemenea importante depășiri față de angajamente. Pentru bunul mers al producției Prin muncitorii activitatea lor, atelierului mecanic al fabricii „Comuna din Paris“ din orașul Piatra aduc o însemnată Neamț, contribuție în buna desfășurare a procesului de producție. In sarcina lor cade executarea lucrărilor de întreținere mașinilor și utilajelor și a efectuarea reparațiilor capitale și curente. De curînd, muncitorii atelierului mecanic, împreună cu cei de la mașina de hîrtie, au reușit să termine cu o zi înainte reparația periodică a mașinii de hîrtie. Pentru aceasta o contribuție însemnată au adus-o strungarii Dumbăr Constantin și Ciocan Ion, ca și lăcătușii Gafița Ion și Pandura Dumitru, care s-au străduit să termine demontarea, revizuirea, strunjirea și montarea pieselor noi la mașina de hîrtie și anexele ei în cel mai scurt timp. In prezent lăcătușii lucrează la pregătirea a 4 roți dințate pentru mașina de fabricat carton. La centrala de forță, muncitorii organizați în echipe sub conducerea tovarășilor Brînzei Dumitru, Oprea Constantin și Slavinschi Mircea, lucrează la reparația capitală a unui motor Diesel. x V4 o nouă întovărășire agricolă De multă vreme frămintau țăranii muncitori din satul Bibirești, comuna Leca din raionul Bacău, problema întemeierii unei întovărășiri. In acest timp, activiștii de la raion, deputații Bibire S. Constantin, Victor Savin, sau atemiștii Bibire Gh. Costică sau Sava Constantin, sfătuiau îndelung cu țăranii muncitori, explicîndu-le care sînt avantajele de pe urma lucrării în comun a pămîntului. Comuniștii și deputații au reușit să lămurească pe unii țărani muncitori să pășească pe calea unei vieți noi. Și acum cîteva zile, în satul Bibirești, 18 familii de țărani muncitori și-au unit pămînturile într-o întovărășire agricolă. Luînd ființă în perioada cînd poporul nostru muncitor întîmpină cu succese Congresul partidului, țăranii muncitori au hotărît să numească întovărășirea „Cel de al Il-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român“. Intovărășiții și-au ales comitetul de conducere, în frunte cu țăranul muncitor Bibire S. Constantin. SAVIN .DOSPINESCU coresp. Deschiderea Casei pionierilor In prezența a 450 de școlari și pionieri, a avut loc de curînd, deschiderea festivă a Casei Pionierilor din orașul Piatra Neamț. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tovarășa Natalia Iosifescu, directoarea Casei Pionierilor, a vorbit celor prezenți despre modul în care se va desfășura activitatea, arătând totodată posibilitățile mari pe care le au pionierii și școlarii de a-și îmbogăți și consolida cunoștințele acumulate în școală. Tov. Rozalia Lăzureanu din partea C.C. al U.T.M. a vorbit despre regulile de comportare a pionierilor în cadrul activității ce o vor desfășura la Casa Pionierilor, dîndu-le sfaturi prețioase pentru munca lor de viitor. In încheierea festivității, echipe de pionieri și școlari, au prezentat frumoase programe artistice. Solidari au lupta pentru apărarea păcii Nu de mult, în orașul Tg. Ocna, in curtea școlii medii pentru industrializarea lemnului, s-au adunat mai bine de 100 de pensionari și pensionare care au discutat despre respingerea tratatului C.D.E. de către parlamentul francez. Cu acest prilej au luat cuvîntul mai mulți pensionari, care au salutat această nouă victorie a forțelor păcii. Pensionarul Leșpa Dumitru a arătat: „Noi pensionarii am gustat din paharul amar al războiului. Aceasta ne îndeamnă să luptăm mai uniți pentru demascarea acelora care vor un nou război“. Au mai luat cuvîntul și alți pensionari ca: Ion Maran, Nalboc Dumitru, Tănăsescu Tănase, Silachi Mihai, care și-au manifestat din nou adeziunea cu acei care luptă pentru apărarea păcii. ANDREI PISARU coresp. Cresc noi cadre de mecanizatori In capitolul despre cadre și învățământul agricol din proiectul Directivelor celui de al Il-lea Congres al partidului sunt trasate sarcinile pentru îmbunătățirea sistemului de pregătire a cadrelor necesare în agricultură. In scopul cunoașterii unora dintre realizările obținute în pregătirea cadrelor de mecanizatori ca și măsurile ce s-au luat în același scop în acest an, redacția ziarului nostru s-a adresat tov. Mircea Mereacre, director al școlii profesionale de tractoriști din Răcăciuni, întreținînd următoarea convorbire: ÎNTREBARE : Vă rugăm să ne vorbiți despre unele din realizările obținute de școala pe care o conduceți în pregătirea de noi tractoriști ? RĂSPUNS : In anul trecut noi am pregătit 120 de tractoriști. Putem spune că atît în cele 6 luni de școală cit și în cele 6 luni de practică elevii și-au însușit materia predată, devenind cadre bine pregătite. Cut au stat în școală, elevilor le-a stat la dispoziție hrană și cazare în mod gratuit, de asemenea îmbrăcăminte și rechizite școlare. Elevii au avut putința să îmbine teoria cu practica. I-au ajutat în acest scop cele 4 tractoare ca și alte mașini și unelte agricole ca: semănători, pluguri de tractor, cu care făceau exerciții pe terenul școlii și al gospodăriei agricole colective. Elevii au însămânțat cu titlul de experiență. Cartofi și porumb în cuiburi dispuse în pătrat. Munca lor a dat rezultate frumoase și peste cîteva zile, elevii din anul acesta vor face recoltarea. Elevii au avut la îndemîna lor un atelier pentru practica la motoaretractoare, atelierul de lăcătușerie, cit și un atelier pentru reparații curente. Materialul didactic al acestor ateliere a fost folosit de profesori în bune condițiuni și înmulțit, astfel ca elevii să> aibă la îndemîna toate sculele ne ★ ■“» Convorbire cu tov. Mircea Merea ere directorul școlii profesionale de tractoriști din Răcăciuni ★cesare. In afară de munca practică în ateliere, în timp de 6 luni fiecare elev conducea tractorul de 25 ore. Cărțile bibliotecii noastre au fost mult citite de elevi, de asemenea era frecventat terenul de sport din incinta școlii, iar din cei 120 de elevi, 90 au plecat din școală purtători ai insignei G.M.A. gradul I. O asemenea pregătire a oțelit pe viitorii tractoriști, care în ziua de 20 martie au plecat să facă cele șase luni de practică. cat Din locurile unde aceștia au plepentru practică am primit numeroase scrisori. In acestea se aduceau laude unor tractoriști ca: Neculai Ifrim, Costel Constantin, Boroș Petru și alții. Mulți din foștii noștri elevi au devenit astăzi tractoriști de nădejde. In raioanele lor, ei muncesc neobosiți pentru a efectua lucrări, după cum prevăd regulile agrotehnice. Astfel de exemplu avem și la S.M.T. Tg. Neamț, unde muncesc tractoriștii: Simion Alexandru, Gh. Ungureanu, Ion Strițeanu, Ion Onu, foști elevi de ai noștri. ÎNTREBARE : Ce anume ați făcut pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor prevăzute în capitolul despre învățămînt din proiectul Directivelor cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani ? RĂSPUNS : Trebuie să spun că în acest an, elevii vor avea un regim nou la învățătură. Astfel nu vor mai împărți anul de învățămînt în două părți — 6 luni teorie și 6 luni practică — ci vor face opt luni și jumătate teorie, din care o lună practică didactică și trei luni și jumătate vor face practică în S.M.T.-uri, G.A.S.-uri sau în centre mecanice. O altă măsură luată și care va contribui la pregătirea unor mecanizatori de nădejde este și aceea că, prin desființarea unor secții cu specialitate îngustă, asigurăm pregătirea de specialiști cu un profil larg de dezvoltare. In ziua de 15 septembrie, la școala noastră au fost deschise și cursurile teoretice și practice de tractoriști cu o durată de 2 ani, cu elevi între vîrsta de 14 16 ani. In tot acest timp, elevii vor beneficia de un echipament complet, (haine groase și bocanci), de asemenea cazarea elevilor a fost pregătită din timp în condiții bune. In cei 2 ani de pregătire, viitorii tractoriști vor face practică în timpul verii la gospodăriile agricole colective de stat, urmînd ca apoi să dea exaimea de calificare tot la această școală. Anul acesta și condițiile de pregătire teoretică a elevilor sunt mult îmbunătățite. Acum fiecare clasă are repartizat maistrul ei de practică, care contribuie la o pregătire mai temeinică a elevilor. Dacă anul trecut profesorii care făceau cu elevii munca teoretică, trebuiau să facă și munca practică, anul acesta personalul didactic a fost înmulțit cu trei maiștri de practică și un inginer mecanic agricol. Exigențele deci sunt mai mari acum. Se vor preda în plus și două noi obiecte: fizica și limba rusă. Mult îmbunătățite sunt și condițiile pentru desfășurarea activității culturale și sportive. Numărul cărților din bibliotecă a crescut la 5.000, iar în magazia școlii sunt treninguri, tricouri maseuri. Nu putem trece cu vederea faptul că pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale elevilor în locul spălătorului existent anul trecut, terminăm acum construcția băii prevăzută cu dușuri și aburi. O