Steagul Roşu, martie 1955 (Anul 10, nr. 661-687)

1955-03-01 / nr. 661

Pentru educarea comunistă a tineretului ' „A fi membru al Uniunii Tineretului Comunist — ne învață Lenin — în­seamnă a te comporta în aș­a fel, nn­cit toată munca, toată puterea ta să fie dăruite cauzei comune. In aceasta constă educația comunistă. Numai printr-o astfel de muncă tinerii și ti­nerele devin comuniști adevărați“. Fără muncă, fără luptă, cunoaște­rea din publicații sau auzite, a sar­cinilor construcției socialismului în țara noastră nu valorează nimic. Toc­mai de aceea organizația de tineret este chemată să îmbine educarea și instruirea tineretului cu antrenarea activă a acestuia la construcția vie, practică a socialismului. Sarcini importante și de mare răs­pundere sunt puse de partid și gu­vern poporului nostru muncitor. Dezvoltarea economiei noastre națio­nale și ridicarea continuă a nivelu­lui de trai material și cultural­ al oa­­m­enilor muncii, sunt sarcini izvorîte l­ din plenara C.C. ial P.M.R. din 19-20 a­u­gust 1963, care a elaborat hotărîri și a indicat măsurile ce trebuie­ luate în acest scop. Traducerea în viață a f­cestor hotărîri, precum și a celorlalte­­ hotărîri ulterioare celor din 19—20 I august este cu totul posibilă." For­­țele creatoare ale poporului nostru sunt inepuizabile. Unul din izvoarele forțe creatoare din țara principiale de noastră îl constituie tineretul muncitor, armata de multe milioane de tineri și tinere, care trebuie să dea dovadă de ini­­­țiativă în orice domeniu. Sunt grăi­toare pildele de muncă plină de hotă­­rire ale utemiștilor în industrie, în figricultură, școli etc. Numai în regiunea noastră — în­drumați și educați de organizațiile de bază U.T.M. — peste 17.000 de ti­neri și tinere se întrec în lupta pen­tru întărirea puterii economice a pa­triei noastre, pentru bunăstarea po­porului. Alături de muncitorii mai în vîrstă, ei dau bătălia pentru creșterea producției, a productivității muncii și reducerea prețului de cost, în indus­trie, pentru sporirea producției de ce­reale și animale, pe baza folosirii re­gulilor agro și zootehnice — în a­gricultură. _ . , Utemiști ca: Aurica Cojocaru de la fabrica Buhuși, B. Nadler de la atelierul central Zemeș, A. Handoca­­ de la fabrica „Partizanul” Bacau,­­Al. Albert de la mina Leorda, C. Doroftei din comuna Itești-Bacau și mulți alții ca ei sînt mîndria regiu­nii noastre, a întregului popor Ei sînt fruntași ai întrecerii socialiste și prin exemplul lor patriotic de muncă, mobilizează mii de tineri și tinere la realizarea sarcinilor.­ Peste 700 de utemiști din regiune sînt as­tăzi fruntași ai întrecerii socialiste­. Majoritatea organizațiilor de baza U.T.M. din industrie și agricultura ■_J avînd un sprijin real din partea organizațiilor de bază P­M­IL și.au înțeles menirea de a mobiliza­­ tineretul să participe la opera de construcție a socialismului, de a fi un­ izvor nesecat de cadre pentru partid și pentru toate sectoarele ac­tivității politice, economice, culturale sile statului democrat-popular. Organizațiile de bază U.T.M. de­­e fabrica :.Partizanul“-Bacău, din comuna Plopana-Bacău. Scorțeni. Poduri-Moinești. Cîndești-Buhuși și altele, desfășoară o vie muncă politi­­co-educativă în rîndurile utemiștilor și ale celorlalți tineri. In cetrul preocu­părilor lor stă dezvoltarea și spriji­­nirea prin toate mijloacele la iniția­tivei și prețiosului spirit întreprin­zător ale tineretului. Ele luptă pen­tru a asigura participarea activă a Utemiștilor și a celorlalți tineri la în­făptuirea hotărîrii partidului și gu­vernului cu privire la „desființarea sistemului de aprovizionare pe bază­­ de cartele și rații și trecerea la co­mer­țul desfășurat“. Cele cca. 750 brigăzi de tineret­­, cele peste 250 posturi de control O­T­M din fabrici și uzine, din S.M.T și G.A.S. etc., din regiune, fii căror membri sînt antrenați în întrecerea socialistă pentru a da pa­triei și poporului mai multe produse, mai bune și mai ieftine, sînt o măr­turie a activității pozitive a majo­rității organizațiilor U.T.M. Interesele construirii socialismului, îndeplinirea cu succes a sarciinilor ce stau în fata întregului popor, cer insă intensificarea activității orga­­nizatieî de tineret în activitatea de stat, economică și culturală. Nu se poate trece cu vederea faptul că intr-o serie de locuri — din cauza atenției insuficiente pe care le-o acordă organizațiile de partid — or­ganizațiile de bază U.T.M. participă mai slab la construcția economică. Așa se întîmplă la S.M.T. „Ștefan cel­ Mare“ Piatra Neamț, G.A.S. Leca Bacău și altele. Din lipsa de preocupare față de educația co­munista a tinerilor —a manifestat atît din partea organizațiilor de partid cît și de U.T.M. — în aceste întreprin­deri au loc manifestări de indisci­plină, atitudini nejuste față de bunul obștesc etc. La fabrica „Muncitorul liber“ Bacău, sînt unii tineri care nu țin cont de sfaturile maiștrilor, înjură și iau în derîdere pe tovarășii lor mai în vîrstă, ceea ce are drept ur­mare o slabă calificare a tinerilor și în ultima instanță scoaterea unei pro­ducții de proastă calitate. Un important loc în educarea tine­rilor îl ocupă propaganda marxist-le­­ninistă în rîndurile tineretului, învă­­țămîntul politic la fiecare loc de muncă. Pentru aceasta trebuie repar­tizate cele mai bune forțe, conținutul învățămîntului trebuie bine aprofun­dat, folosindu-se experiența acumulată de partid. Multe organizații de bază U.T.M. se ocupă în mod intens de creșterea și educarea politico-ideolo­­gică a tinerilor, organizînd învăță­­mîntul politic pe baze temeinice. Sînt în același timp și organizații de bază U.T.M. — de pildă, de la fabrica „Ceahlăul“-Piatra Neamț, satul Bu­­hoci-Bacău, G.A.C. Onești-Tg. Ocna — care subapreciază acest mijloc de creștere în spirit leninist a tine­rilor. Acest lucru nu se poate să nu­ se răsfrîngă și în activitatea aces­tora la locul de muncă și chiar În viața lor în afară de producție. Statul nostru democrat-popular­ dispune de mari posibilități pentru ridicarea nivelului politic și cultu­ral al maselor populare. Cu fiecare an ce trece, crește în țara noastră numărul școlilor, bibliotecilor, tea­trelor, cluburilor, se editează din ce în ce mai multă literatură. Organi­­­zațiile de U.T.M. trebuie să folo­sească cît mai deplin aceste posibi­lități acordate de stat, să intensifice munca și să îmbunătățească activi­tatea acestor instituții culturale. Nu trebuie însă să se treacă cu vederea particularitățile de vîrstă ale tine­rilor, cerințele, interesele și nevoile lor. Trebuie îmbunătățită serios mun­ca de organizație în școli. Organi­zația de bază U.T.M. din școli, educă pe elevi în spiritul moralei comu­­­niste, al patriotismului și al interna­ționalismului proletar. Organizația ajută pe profesori să sporească pro­centul de elevi care învață bine și să întărească disciplina în școli. A­­cest lucru, din păcate, n-a fost în­țeles peste tot. Sînt destule cazuri cînd, din cauza unei slabe activități a unor organizații de bază din școli, cum sînt, de pildă, cele din școlile: pedagogică de băieți Piatra Neamț, pedagogică fete Bacău, medie de 10 ani din Moinești și altele, unii elevi au trebuit să fie excluși din școli ca indisciplinați, sau leneși la învăță­tură. In unele școli au pătruns chiar rămășițe ale ideologiei și moralei burgheze. Sînt unii tineri — puțini ce-i drept — care molipsiți de cos­mopolitism n­u le mai place numele lor original și au început să se schi­monosească în: „Jerri“, „Bill“, „Zozo“ și alte asemenea fandoseli, care nu numai că nu cadrează cu un tînăr disciplinat și crescut intr-un regim de democrație populară, dar pe cei în cauză îi face ridicoli față de restul cetățenilor. Alții, se îm­bracă în stil cosmopolit și se­ piap­tănă cu creastă de cocoș, crezînd că așa pot fi figuri mai interesante ce pot trage atenția celor din jur. Ase­menea atitudini și comportări nu au nimic comun cu caracterul și con­știința nouă a tînărului nou și de aceea ele trebuie combătute cu toată energia. In prezent, are loc în viața U.T.M.­­ului un eveniment de mare însem­nătate : alegerea noilor comitete și birouri de organizație. Cu prilej munca politico-educativă acest în rîndurile tineretului trebuie să fie ridicată pe o treaptă mai­ înaltă, să fie subordonată sarcinilor mobiliză­rii tinerilor și tinerelor la lupta pen­tru dezvoltarea continuă a industriei, agriculturii și culturii socialiste, pen­tru întărirea puterii patriei noastre, pentru ridicarea bunei stări mate­riale a oamenilor muncii. Pentru a­­ceasta, comitetelor regional, raio­nale și orășenești U.T.M., le revine întreaga răspundere. Izvorul forței U.T.M. constă în conducerea ei de către partid. Orga­nizațiile de partid trebuie să pătrundă adinc în viața­­ tineretului, să ridice nivelul muncii organiza­torice și politice în cadrul organi­zațiilor de U.T.M., să­­ educe necon­tenit tînăra generație în spiritul so­cialist față de muncă, să-i dezvolte vigilența revoluționară, să pregă­tească din rîndurile utemiștilor luptători dîrji și curajoși pentru construirea socialismului și apăra­rea cuceririlor poporului muncitor.* 4 T»wwW>«iTili fir. 661 (2140) î pagini 20 bani MARȚI î martie 1955 la interiorul at­arat­at Răspundem la întrebările cititorilor *— Avantajele celor ce contractează­­ livrarea de animale și păsări. (pag. 2-a) GR. HERGHELEGIU: Brigada noastră luptă pentru a da produse de calitate. (pag. 3-a) H. FELLER: Aprovizionarea oa­menilor muncii în atenția Comitetului executiv al Sfatului popular orășe­nesc Bacău. (pag. 3-a) Calendarul agricol pe săptamina­­ de la 28 februarie la 6 martie 195b. (pag. 3-a)". Nesocotind voința majorității po­porului german majoritatea reacțio­nară din Bundestag a­ votat acordu­­rile de la Paris. (pag. 4-a)­ Propuneri concrete prezentate de reprezentantul U.R.S.S. în subcomite­tul Comisiei O.N.U. pentru dezar­mare. (pag. 4-a) In Capitală s-au deschis Consfătuirii fruntașilor în Duminică dimineața au început în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătuirii fruntașilor în agricul­tură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor a­­gricole în anul 1955 în vederea ob­ținerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maiștrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi și sfeclă de zahăr din rîndurile țăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale țăranilor muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărășirile de lucrare în comun a pămîntului, asociațiile cultivatorilor de plante industriale, precum și fruntași tractoriști, tehni­cieni și ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, stațiuni experimentale și din organele agricole ale sfaturilor popu­lare. Sînt prezenți oameni de știință și cercetători din domeniul agricul­turii, directori și ingineri, șefi de producție din întreprinderile produ­cătoare de mașini și unelte agricole, primii­ secretari ai comitetelor re­gionale și ai unor comitete raionale sătești ale P.M.R. și președinții u­­nor sfaturi populare regionale, raio­nale și comunale. Sosirea conducătorilor Partidului și Guvernului a fost salutată cu pu­ternice aplauze. La masa prezidiului au Tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, luat loc Dr Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghioroș, P. Borilă, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Să­­vulescu, C. Popescu, precum și frun­tași ai recoltelor bogate, specialiști din­­ domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarășii : general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîr­­vulescu, D. Colin, general-locotenent Al. Drăghici, I. Fazecaș, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernu­lui și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale. Printre invitați sînt conducători ai instituțiilor de stat, ai organiza­țiilor de masă, scriitori, ziariști ro­­mîni și străini. Lucrările consfătuirii au fost des­chise de tovarășul Gh. Apostol, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt introductiv. A luat cuvîntul Iov. C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silviculturii, care a prezentat un raport cu pri­vire la realizările agriculturii în a­­nul 1954 și la măsurile în vederea pregătirii și executării în bune con­diții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obținerea de re­colte bogate. Numeroși participanți la consfă­tuire au arătat apoi în cadrul discu­țiilor, realizările obținute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite și cum se răspîn­­dește experiența înaintată și au pre­zentat a­poi angajamentele lor pen­tru sporirea producției agricole în anul 1955. La discuții au luat­ cuvîntul tovară­șii : Vintilă Marin, Comitetului regional prim-secretar al Constanta al P.M.R., Filip Marin, președintele gos­podăriei agricole colective din Be­­litori, raionul Roșiorii de Vede, regiu­nea București, Teodor Rodenciuc, ță­ran muncitor întovărășit din cd­muna Pătrăuți, raionul Suceava, eroul mun­cii socialiste Vasile Voichic*, briga­dier la S.M.T. Sînnicolaul Mare, re­giunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galați, Ion Tim­pa, inginer agronom la gospodăria agricolă co­lectivă Tătaru, comuna Comana, re­giunea­­ Constanța, Alexandru Gali țăran muncitor cu­­ gospodărie indivi­duală din comuna Curtuiușeni regiu­nea Oradea, care a vorbit în limba maghiară, Nichita Mărgineanu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni, regiunea Autonomă Ma­ghiară, Nicolae Ștefănescu, inginer a­­gronom șef la S.M.T. Gottlob, regiu­nea Arad, Gheorghe Botezatu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romîni, regiunea Bacău, Salai Augustin, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna lucrările agricultură Moșnița Nouă, raionul Timișoara, Ion Dorobanțu directorul uzinei „Se­mănătoarea“ din București. Ședința din după-amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul : Anghel Bodărlău prim se­cretar al Comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, președintele gospodăriei agricole co­lective din Văleni Sat regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospo­dăria agricolă colectivă din satul Agriș, regiunea Baia Mare, Constantin Tă­­nase președintele gospodăriei agricole colective din comuna Golășei, regiu­­­nea Galați, Prof. univ. Gh. Ionescu Sisești de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheor­­ghiu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Straoane, re­giunea Bîrlad, Constantin Colceag, președintele întovărășirii agricole din comuna Corabia, regiunea Craiova, Draghina Curtu, președinta gospodă­riei agricole colective din comuna Semlac, regiunea Arad, Nicolae Pre­­cup, țăran muncitor cu gospodărie in­dividuală din comuna Blandiana, re­giunea Hunedoara, Iosef Rab, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, țăran muncitor cu gos­­­podărie individuală din comuna Co­­stești, regiunea Pitești, Ioan Gulan, președintele Sfatului popular al co­munei Gorneni, regiunea București, Dumitru Anghel, președintele întovă­rășirii agricole din satul Ulești, co­muna Liza Stoenești,­ regiunea Plo­ești, Vladimir Moșneaga, inginer a­­gronom la stațiunea experimentală ICAR Moara Domnească, Barbara Ordog, șef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din comuna Bese­­­nova Nouă, regiunea Timișoara, Va­­leriu Mitulescu, prim secretar al Co­mitetului raional P.M.R. Bujoru, re­giunea Galați, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Le­­nauheim, regiunea Arad. pentru pace Minerii din Comănești au hotărît să muncească in cadrul unui schimb de onoare închinat acțiunii de semnare a Apelului păcii. In acest fel, minerii din bazinul carbonifer de pe valea Trotușului, dovedesc că sînt hotărîți să sprijine prin fapte semnăturile puse pe Apel. In ziua schimbului de onoare munca s-a desfășurat cu mai mult spor, astfel, că la capătul zilei de lu­cru s-au scos la suprafață mai mult cu 70 tone cărbune. Cele mai însemnate realizări în ziua schimbului de onoare au fost ob­ținute de către colectivul minei Leorda care și-a îndeplinit sarcinile sale în proporție de 144,3 la sută. De aci s-a evidențiat grupa condusă de către minerul Hanu Grigore. Colectivul miner Lumina și-a îndeplinit de ase­menea planul în proporție de 106,8 la sută. Grupele conduse de minerii Mo­­canu Ion și Cojocaru Dumitru de la această mină au scos la suprafață cu 74 și respectiv 27 la sută mai mult cărbune. Realizări însemnate au obținut și colectivele minelor Asău, Rafira și Ga­vin. SANDU TRAIAN coresp. L împotriva războiului atomic Sala de ședințe a O­­ficiului P.T.T.R. din o­­rașul Piatra Neamț, era arhiplină. Erau pre­zenți factori poștali, li­­niari, telefoniste și func­ționari veniți să-și ex­prime dragostea și do­rința lor pentru pace. După ce tov. Arde­­leanu Constantin, pre­ședintele comitetului de luptă pentru pace din instituție a arătat scopul adunării, s-a citit Ape­lul de la Viena și che­marea Comitetului Per­manent pentru Apăra­rea Păcii din Republica Populară Romînă. Discuțiile care au ur­mat au fost vii. Cei prezenți au înfierat ac­țiunile războinice ale magnaților aurului din .«us fii s-au prififit cu hotărîre pentru o pace trainică în lu­mea întreagă. „Am cunoscut din plin grozăviile celui de al II-lea război mondial — a spus fac­torul Diaconu Ion. Acest război a lăsat urme a­­dînci. Mulți și-au pier­dut viața, sau au ră­mas schilozi. Pun cu toată convingerea sem­nătura mea pe Apelul păcii pentru a opri dez­lănțuirea războiului a­­tomic de către impe­rialiști ; totodată vreau să arăt hotărîrea mea de a apăra cuceririle noastre, în dușmanii vor cazul cînd îndrăzni să ne atace“. „Sînt tînără, la fel ca și soțul meu și vrem să ne trăgm­­ viața liberă și fericită ce ne-o oferă statul nostru democrat­­popular — a spus tov. Silvia Docaș, funcțio­nară la difuzarea pre­sei. — Noi, tineretul, trebuie să ne opunem cu toată dîrzenia dez­lănțuirii războiului a­­tomic“. Cu multă vorbit și tov. căldură a Pavel Vasile care întreține doi copii orfani de război. Și tov. Pavel, la fel ca și ceilalți tovarăși s-a pronunțat împotriva răz­boiului atomic pus la cale de către cercurile agresive din apus. Intr-o atmosferă de sărbătoare s-a trecut apoi la semnarea Ape­lului. HAm KORN coresp. Și-au ales noile comitete de luptă pentru pace La Școala pedagogică de fete din­ orașul Bacău s-au adunat peste 100 de gospodine, muncitori, pensionari de pe calea Mărășești pentru a par­ticipa la sfatul păcii inițiat de către comitetul de luptă pentru pace. La a­­dunare au luat cuvîntul mai multi cetățeni care au arătat că se alătură din inimă luptei nobile ce se des­­fășoară în lume pentru apărarea pă­cii, împotriva războiului atomic. Printre cei care au vorbit se nu­mără și gospodina Gherasim Ale­xandrina, muncitorul Petre Harapu și alții. Cu prilejul adunării a fost ales și noul comitet de luptă pentru pace din care fac parte, printre alții, Pe­tre Harapu, muncitor, Baiciuc Ro­­dica, gospodină, Toni Sumer, mun­citoare și alții. SIMCAS ARION coresp. Peste 120 de țărani muncitori din satul Văratec, comuna Filioara, ra­ionul Tg. Neamț, s-au strîns la că­minul cultural unde a avut loc o a­­dunare cu prilejul căreia a fost semnat Apelul pentru pace. In ca­drul aceleiași adunări a fost ales și noul comitet de luptă pentru pace si s-au stabilit sarcinile concrete pen­­­tru buna desfășurare­­a activității. GAVRIL ISPIR coresp. In cadrul unei ședințe festive, lu­crătorii cooperativei raionale „Cea­hlău“ au ales noul comitet de luptă, pentru pace. La adunare a luat cu­’’ vîntul tov. Bumbea Vasile care dat citire chemării Comitetului Per­a­­manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Au luat apoi cuvîntul lucrăJ­tori ca: Tomescu Vasile, Bányász Emeric, Lazăr Simion și alții care au arătat că se angajează să mun­cească pentru o mai bună aprovizio­nare a populației cu cele trebuin­cioase. In noul comitet de luptă pentru pace sînt lucrători ca : Popescu Ana, Gafencu Durr­îtru, Găină Ion șii­­ alții. N. D. KARNAZIU coresp.V ¥ ★ De pe întinsul regiunii 70 tone de cărbune PENTRU PACE, PENTRU VIAȚĂ Cuvîntul mecanizatorilor de la S. M. T. Podoleni ’— La amiază avem miting. Semnăm Apelul pentru interzicerea răz­boiului atomic. Această veste a fost transmisă din om în om în toate sectoarele de muncă ale stațiunii de mașini și tractoare din Podoleni. Cînd acele ceasornicu­lui au indicat ora 12, muncitorii Stațiunii s-au îndreptat spre sala unde avea să se țină mitin­gul. Acesta a fost des­chis de tov. Orescof Dima, președintele co­mitetului de întreprin­dere din stațiune. După ce acesta a vorbit des­pre distrugerile ce le poate aduce un­ eventual război atomic, și s-a dat citire Apelului pentru interzicerea acestuia, s-a trecut la semnarea Ape­lului de la Viena. Tînărul tractorist Ion lăută a fost primul din Stațiune care și-a pus semnătura pe Apel. Conducînd postul de „reparații chiulase“, după metoda Bugacev, colectivul condus de tînărul tractorist Ion lăută a obținut succese frumoase în munca de reparații a tractoarelor care vor fi folosite în campania agricolă de primăvară. Semnătura pusă pe Apel, el s-a an­gajat să o întărească prin obținerea de noi succese în munca sa și­­ a colectivului. Tractoristul Constan­tin Coteanu și-a însoțit semnătura pe Apel cu următoarele cuvinte: „ Semnind Apelul, noi, oamenii cinstiți dăm o puternică lovitură duș­manilor păcii. Noi, trac­toriștii vom lupta pen­tru pace, muncind mai cu spor, ajutînd gospo­dăriile colective, înto­vărășirile agricole, a­­sociațiile simple de pro­ducție cît și țăranii muncitori cu gospodărie, individuală să obțină o recoltă îmbelșugată. Noi ne vom strădui în primăvara acestui an să facem alături de ca­litate pe pentru care terenurile Stațiunea noastră a încheiat con­tracte. Printre cei care și-au pus semnăturile pe A­­pelul păcii, sînt și trac­toriștii : Popa S. și Ciu­­botaru Olimpia, lăcătu­șul Chișcă Constantin, mecanicii de sector Ciu­­chină Vasile și Ion Ghimpu, mecanicul șef Gheorghe Palinciuc, di­rectorul Stațiunii D. Turenschi. Schimburi de onoare In cinstea alegerii organelor con­ducătoare de partid, muncitorii și conducătorii auto de pe șantierul hi­drocentralei au organizat un însu­flețit schimb de onoare. In cadrul acestui schimb­, Sălă­­jeanu Gheorghe, Jiteanu Constantin, Țăranu Gheorghe, Bosinceanu Pa­­nait și alții, conducători auto, au obținut indici de depășire a normei între 2 și 2,90. Muncitorii secției ateliere nu s-au lăsat nici ei mai prejos. Așa, de pildă, mecanizatorul Barbu Constan­tin și Ciubotaru Mihai — sudor, și-au depășit normele cu 150 la sută, iar mecanicii: Marian Sava, Oboro­­ceanu Chiriță, Sos Ștefan, fierarul Crăiescu Vasile și electricianul La­zăr Emil au obținut indici de depă­șire a normei cuprinse între 2 și 2,25. V­B. STOICESCU ■ .fiortofr/ Noi colective de întreprinderi antrenate în întrecere La redacția ziarului nostru conti­nuă să sosească răspunsuri ale co­lectivelor întreprinderilor din regiiu­nea noastră la chemarea la între­cerea lansată de către textiliștii de la Buhuși. In scrisorile de răspuns, semnate de către conducerile între­prinderilor, organizațiile de partid și comitetele de întreprindere în nu­mele colectivelor fabricilor respec­­­tive, se arată că muncitorii vor des­fășura cu însuflețire întrecerea so­cialistă pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1955 la toți indicii și pe toate sortimentele. In răspunsul pe care îl dă colec­tivul fabricii „Comuna din Paris“ se arată că muncitorii se angajează să realizeze peste plan 30 tone pro­duse de hîrtie și cartoane, să re­ducă prețul de cost cu 1,10 la sută realizînd economii de 231.000 lei, să mărească productivitatea muncii cu 0,68^ la sută față de cea planifi­cată, să mărească viteza de circula­ție a fondului de rulment cu 2 la sută față de anul 1954 etc. Și colectivul fabricii de produse ceramice „Zori no” din orașul Pia­­­tra Neamț a răspuns chemării la în­trecere. ^Muncitorii de aici s-au an­gajat să îndeplinească planul anual pînă la data de 20 decembrie, dînd 450.000 bucăți cărămizi peste plan. In răspuns se arată că valoarea producției globale va fi depășită cu­ 4,7 la sută, prețul de cost va fi re­dus cu 1,5 la sută, iar prin intro­ducerea micii mecanizări, producti­vitatea muncii va crește cu 5 la sută față de plan Paralel cu anga­jamentele luate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, folosirea unori metode înaintate de muncă etc., con­ducerea întreprinderii se angajează să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale muncitorilor. Astfel, pînă la data de 30 iunie va­ fi terminată construcția cantinei, ca și a clubului care va fi înzestrat cu un aparat cinematografic, un aparat de radio etc. Conducerea întreprin­derii se angajează de asemenea să sprijine pe muncitorii care vor să-și construiască locuințe individuale, cu mijloace de transport, materiale recuperabile, astfel, ca în cursul anu­lui să fie clădite 10 locuințe. d

Next