Steagul Roşu, aprilie 1955 (Anul 10, nr. 688-712)
1955-04-01 / nr. 688
SMSS mmm***««* - * PHOT,ETÁM DIN TOATE ȚAMtE Xflrn-Wr ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL I..M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Să asigurăm o puternică bază furajeră în acest an. Dezvoltarea creșterii animalelor este strîns legată de crearea unor astfel de condiții care să asigure o cit mai bună și rațională hrănire a acestora. Fără o alimentație rațională, animalele — oricît de bună ar fi rasa din care fac parte — nu pot deveni productive, dau un randament scăzut și Creșterea lor nu asigură o bună rentabilitate. De aceea, este necesar, ca paralel cu lupta pentru obținerea de producții sporite la cereale, legume, fructe și struguri, oamenii muncii de pe ogoare să muncească cu eforturi sporite pentru dezvoltarea în acest an, a unei puternice baze furajere, în stare să asigure cantitățile de furaje de care avem nevoie pentru o cît mai bună hrănire a animalelor. In regiunea noastră există toate condițiile pentru realizarea cu succes a acestei sarcini. Avem condiții bune de climă și sol, care asigură obținerea unor producții sporite la hectar: avem suprafețe întinse de pășuni, izlazuri și finețe naturale; dispunem de mijloace mecanizate, de îngrășăminte și brațe de muncă pentru întreținerea în condiții bune a pășunilor și fînețelor, pentru cultivarea rațională a plantelor furajere. Aceste posibilități trebuie însă folosite cu chibzuință și acolo unde s-a făcut acest lucru, producătorii agricoli și-au asigurat și în anii trecuți cantități mari de nutrețuri diferite. Ca exemplu pot fi dați, în primul rînd, colectiviștii din Țibucani, Urecheni și Păstrăveni, raionul Tg. Neamț, din Romîni, raionul Buhuși, precum și țăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Bicazul Ardelean, raionul P. Neamț, Corbu, raionul Ceahlău, Ghimeș-Făget, raionul Moinești și alții. Astfel, colectiviștii din Țibucani, Urecheni, Păstrăveni și Romîni, întocmindu-și în mod chibzuit planul de producție, în care au prevăzut și cultivarea de plante furajere în raport cu nevoile gospodăriei, și luptînd pentru realizarea unor producții sporite la hectar și-au asigurat mari cantități de furaje, au putut hrăni bine vitele și în felul acesta au animale productive, care le aduc venituri mari. De asemenea, țăranii muncitori din Corbu, Ghimeș-Făget și Bicazul Ardelean, curăță în fiecare an pășunile, ceea ce face ca vitele lor să aibă iarbă suficientă pe toată durata perioadei de pășunat. Trebuie arătat însă că, cu toate succesele dobîndite în ultimii ani pe linia îmbunătățirii bazei furajere, lucrările de întreținere și exploatare rațională a pășunilor și fînețelor precum și extinderea culturii plantelor de nutreț valoroase nu se fac încă în măsura posibilităților de care dispunem. Mai sunt multe pășuni și fînețe, mai ales în raioanele Ceahlău și Tg. Ocna, care nu sînt îngrijite cum trebuie, din care cauză dau o producție slabă. Această situație poate și trebuie să fie schimbată. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și comunale, comitetele raionale de partid și organizațiile de bază sătești, au datoria să se ocupe mai intens de mobilizarea și antrenarea țărănimii muncitoare în acțiunile de curățire și îngrășarea pășunilor și fînețelor, în cultivarea rațională plantelor furajere. Pășunile și fîneațele trebuie curățate de cioate, pietre, mușuroaie, de mărăcini și larborete, care sustrag de la pășunat cosit zeci de mii de hectare. In aceașistă acțiune trebuie să fie antrenați, alături de vîrstnici, și pionierii, atemiștii, școlarii, care pot da un ajutor efectiv la curtirea pășunilor. O atenție mare trebuie acordată ,apoi organizării pășunatului rațional, pe tarlale. Numai făcînd acest lucru vitele vor avea iarbă suficientă și de bună calitate în perioada de pășunat. O hrănire rațională a animalelor nu se poate face însă numai cu iarbă și fîn. Pentru ca vitele să dea o producție mai mare este necesar să se introducă în hrana lor și alte nutrețuri ca : sfeclă furajeră, ovăz, porumb etc. De aceea, organele și organizațiile de partid și de stat, și în primul rînd organele agricole de la regiune, raioane și comune, să îndrume țărănimea muncitoare să cultive: sfeclă furajeră, porumb pentru siloz, ovăz, orz etc. De asemenea, țărănimea muncitoare să fie îndrumată să folosească pe scară largă și furiajele grosiere (paiele, pleava, cocenii de porumb). Aceste furaje pot completa foarte bine rațiile de hrană stabilite pentru animale și ajută, în același timp, la economisirea unor cantități însemnate de alte furaje mai valoroase. Pentru a fi însă consumate cu plăcere de animale, aceste furaje trebuie pregătite prin tocare, sanaminare etc. Insămînțarea plantelor furajere și obținerea unor producții sporite la hectar la aceste plante, trebuie să stea în permanență în fața tehnicienilor și inginerilor agronomi. Trebuie arătat însă, că mai sunt încă tehnicieni care nu acordă atenția cuvenită acestei importante probleme. Ei urmăresc, mai ales, însămînțarea plantelor cerealiere și neglijează însămînțarea în timpul optim și în bune condiții a plantelor furajere. Comitetele executive ale sfaturilor populare și organizațiile de partid, au datoria să combată cu tărie astfel de tendințe dăunătoare. Ele nu trebuie să piardă din vedere faptul că prevederile legii pentru dezvoltarea creșterii animalelor pe anii 1954- 1956 spun: „Planul privind însămînțarea în întreprinderile agricole zootehnice de stat, herghelii, gospodării agricole colective și gospodării individuale țărănești se consideră îndeplinit numai cu condiția realizării sarcinilor în ce privește însămînțarea ierburilor perene și anuale, rădăcinoaselor și bostănoaselor furajere, cerealelor furajere și altor culturi furajere“. Un rol însemnat înasigurarea unei puternice baze furajere îl au stațiunile de mașini și tractoare. Conducerile S.M.T. să îndrume și să ajute tractoriștii ca aceștia să facă la timp și în condiții bune lucrările pe loturile zootehnice și pe toate terenurile destinate a fi cultivate cu pliante furajere. Trebuie combătută tendința de a lăsa ca aceste lucrări să se facă la urmă, numai după ce s-a realizat planul la celelalte culturi. Asigurarea unei puternice baze furajere nu este numai o problemă tehnică, ci și una politică. De aceea, organizațiile de partid au datoria să se ocupe cît mai intens de mobilizarea și antrenarea țărănimii muncitoare în lupta pentru obținerea unor producții sporite de plante furajere. Comuniștii de la sate să fie în fruntea tuturor acțiunilor întreprinse pentru întreținerea și exploatarea rațională a pășunilor și fînețelor, pentru cultivarea de plante furajere valoroase, constituind prin faptele lor exemplu bun de urmat și pentru restul țărănimii muncitoare. Țărani muncitori colectiviști, întovărășiți și cu gospodării individuale ! Ingineri și tehnicieni agronomi! Tractoriști! Munciți cu eforturi sporite pentru aplicarea regulilor agrotehnice la cultivarea plantelor furajere ! Luptați pentru a asigura în acest an o puternică bază furajeră! Făcînd acest lucru vă aduceți contribuția prețioasă la dezvoltarea creșterii animalelor, la obținerea unui belșug de produse de origină animală necesare mai bunei aprovizionări a populației muncitoare și a industriei noastre ușoare și alimentare cu materii prime agricole. \ Realizări la I. A. Z. Sănduleni 1 anul trecut, gospodăria agrotehnică din Sănduleni, raionul Ocna, aparținînd Ministerului rolului, a obținut producții mici lector. Aceasta nu din cauză că siitorii de la această gospodărie r fi lucrat așa cum trebuie, ci dată conducerii în fruntea căreia cocoțat inginerul Bercianu, care abotat, în tot cursul anului, efectea la timp și în bune condițiuni muncilor agricole. Inginerul sia>r a fost demascat și dat pe mîna țiiei, iar în locul lui a fost inlov. ing. C. Ionescu. I urma acestei schimbări, munca I.A.Z. Sănduleni, s-a îmbunătățitt. Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară au fost terminate la timp și îndată ce s-a putut ieși la lucru, tractoriștii au pornit la muncă. In primele zile de la desprimăvărare s-a făcut cultivația pe 30 ha, arate din toamnă și s-au făcut alături de primăvară pe o suprafață de 20 ha. De asemenea, s-a reușit ca pînă la 25 martie să se însămînțeze cu mazăre 23 ha. teren din totalul de 30 ha., destinate pentru această cultură. Succesele dobîndite în primele zile de muncă de muncitorii, tractoriștii și tehnicienii de la I.A.Z. Sănduleni, ne arată că ei sunt hotărîți să lucreze așa fel, încît în acest an să obțină recolte bogate la toate culturile. Nr. 688 (2167) 4 pagini 20 bani VINERI 1 aprilie 1955 In Interiorul ziarului * RUBIN" 'ilZIC : Cu mai multă cherestea dintr-un metru cub buștean (pag. 2-a) ANA A TUDOREI: Să respectăm democrația iternă de organizație (pag. 2-a) Pentru continuta îmbunătățire a agitației p office în rîndurile oamenilor muncii (pag. 3-a) Spre un nou avînt în gospodărirea și înfrumusețarea orașelor regiunii (pag. 3-1a). " Poporul francez nu va accepta politica de renegare a intereselor naționale, politica de pregătire a unui nou război (prag. 4-a) Despre convocarea conferinței reprezentanților oamenilor muncii și sindicatelor din țările Europei (pag. 4-a) încheierea lucrărilor comisiei economice O.N.U. pentru Europa (pag. 4-a)’ In cinstea zilei de 1 Mai Prin sectoarele fabricii de postav Buhuși Era într-o zi, la sfîrșitul schimbului de lucru, cînd responsabilul de la grupia sindicală din preparația filaturii lînă a trecut pe la toți și le-a spus doiar atît: — După lucru avem ședință. Muncitorii știau dinainte că e vorba de prelucrarea planului de producție și după terminarea celor 8 ore de muncă s-i au întîlnit cu toții într-o sală a fabricii. — Am să vă spun tovarăși de ce ne-am adunat aici, începu responsabilul de grupă. Vine 1 Mai și m-am gîndit ca întrecerea în fabrică să pornească de la noi. Prin sială trecu un murmur de aprobare. Și discuțiile iau început însuflețite. Primul care s-a înscris la cuvînt ia fost Vasile Boboc, de la boiangeria bumbac. Colectivul de muncitori de la masa nr. 9 s-a angajat să dea zilnic peste plan 50 kg. lînă. întrecerea în cinstea măreței sărbători pornise... Vestea că preparația filaturii lînă își luase angajamente în cinstea lui 1 Mai, a însuflețit întreaga fabrică. Membrii grupelor sindicale discutau cu aprindere depășirile de plan pe care trebuie să le dobîndeiască în întrecere. Toți erau stăpîniți de același gînd , să fie în fruntea tuturor ! Astăzi în toată fabrica domnește freamătul întrecerii. Țesături M-am oprit la sec------------- torul țesătorie bumpeste plan bac. In sala în ----------------- care iam intrat lucrează numai tineret, înăuntru domnește un zgomot asurzitor. Harnice, suveicile aleargă de la o margine la alta a pînzei. Aici lucrează și tînăra muncitoare Profira Bîrzu. Organizația U.T.M. de secție se mîndrește cu ea. Angajamentul ei e cel mai mare. — Voi da 16.000 bătăi zilnic peste plan ia spus în consfătuirea de producție această tînără. Pînă acum angajamentul nu numai că ia fost îndeplinit, dar și depășit. Răsfoind caietul sălii tineretului, poți citi ca într-o carte drumul plin de succese pe care l-au parcurs tinerii și tinerele de aici. Cînd au pornit întrecerea, ei au discutat îndelung. De atunci, însemnările din filele caietului de realizări, vorbesc de lucruri tot mai frumoase. Iată de pildă, pe cele două decade ale lunii curente s-au dat peste plan 1000 metri țesături. Fire tot mai Uneori, Dumitru --------------------- Velichi, se supăra multe pe Sevastița Do---------- garu. — Nu lucrezi cu atenție, îi spunea el. La selfractorul nostru se pot obține mai multe fire. Sevastița tăcea. In sufletul ei era supărată pe Velichi, fiindcă nu-și vedea și lipsurile lui. Am să-i arăt eu, gîndea înciudată. Cînd s-iau întîlnit la ședință, s-iau angajat amîndoi să dea zilnic peste plan însemnate cantități de fire. A doua zi iau început lucrul. Velichi nu i-a mai spus nimic. Munceau amîndoi încordați. Zi de zi pe fișa de realizări apăreau noi cifre. Cînd se-au adunat la sfîrșitul celei de a doua decade, ambii dăduseră peste plan 800 kg. fire. Din viața secției filatură nord, bumbac se pot povesti multe. Acum, ea este mîndria fabricii. Muncitorii de aici nu vor uita niciodată bucuria pe care au simțit-o cînd secția lor a obținut pe perioada 1—20 martie cele mai frumoase rezultate : își depășise planul cu 1.500 kg. fire. Noi modele. De la consfătui--------------------rea pe țară organinei sortimente fată de Ministerul -----------------------Industriei Ușoare, în legătură cu lărgirea sortimentelor și introducerea în fabricație de noi modele, colectivul fabricii a avut mult de învățat. De atunci, zi de zi, sectoarele de producție se preocupă de această problemă. Ce-i drept, fabrica se ocupase și înainte de lărgirea sortimentelor, de înfrumusețarea stofelor, dar nu îndeajuns. Cei de la desenatură, munceau secta. Ei nu luau totdeauna în considerație propunerile venite din rîndurile muncitorilor. Deseori, prin fabrică auzeiai vorbind : — Mie nu-mi place modelul acesta. Ce-or fi făcînd cei de la desenatură? Diar după consfătuire, propunerile lor au început să fie ascultate cu grijă. Astăzi, desenatură, cu colectivele de muncitori, din toate sectoarele formează un tot unit. Numai așa a reușit în cinstea zilei de 1 Mai să pună în lucru peste 200 de desene noi. Magazinelor le-au fost livrate articole pe care fabrica pînă acum nu le produsese. De exemplu, articolul rochițe schiamă pentru vară, cuprinde 40 de desene noi, iar articolul costume bărbătești este lucrat în peste 100 de desene. Un accent deosebit se pune acum pe livrarea unor noi sortimente de confecții pentru copii. Pînă în prezent, au intrat în lucru 4 articole noi în 15 combinații. De asemenea, sînt în studiu încă 25 articole care sînt prevăzute în planul tehnic al întreprinderii. Acestea sînt doar cîteva rezultate obținute de colectivul de muncă al fabricii de postav Buhuși în cinstea zilei de 1 Mai. Luna aceasta pînă în ziua de 23, fabrica își îndeplinise planul lunar în toate secțiile. Tot luna aceasta, harnicii muncitori și-au propus să termine planul de producție pe luna aprilie înainte de termen. Și sunt semne serioase că angajamentele lor vor fi realizate. D. GHEORGHE Planul trimestrial îndeplinit înainte de termen In întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea zilei de 1 Mai, colectivul combinatului forestier „21 Decembrie“ din Vaduri, a obținut un frumos succes : la data de 26 martie, muncitorii combinatului și-au realizat planul trimestrial la producția globală. Au fost diați peste plan 307 m. c. cherestea, 170 m. c. lăzi, 1.850 m. steri lemne de foc, 83 tone rămășițe celuloză, 5.381 m. p. panouri pentru garduri țărănești etc. De asemenea, printr-o rațională tăiere a buștenilor s-au realizat economii de 180 m. c. cherestea și 100 m. c. cherestea pentru lăzi. Obținerea acestui frumos succes de către muncitorii combinatului este o urmare a faptului că în întrecerea socialistă care a cuprins peste 90 a sută din numărul salariaților sunt folosite metode înaintate de muncă. Printre cei evidențiați se numără brigada condusă de Ioan Rusu din depozitul de bușteni care a obținut depășiri de normă de 70 la sută, brigada de tineret condusă de Gh. Francisc din hala gaterelor care a realizat economii și și-a întrecut sarcinile planificate cu 28 la sută, ca și brigada atoristă alcătuită numai din tinere fete condusă de Maria Moraru care muncind în secția lăzi a obținut depășiri de peste 60 la sută. S. LEVENTER coresp. Cu forțe sporite la arat și semănat Cînd au plecat din stațiune, tractoriștii din brigada a treia, condusă de șeful de brigadă Ilie Cobzaru, și-au luat angajamentul să execute numai lucrări de bună calitate, să depășească sarcinile de plan cu 10 la sută și totodată să realizeze o economie de 5 la sută la carburanți și lubrefianți, în scopul reducerii prețului de cost al lucrărilor. De atunci au trecut doar cîteva zile. Timpul bun a permis tractoriștilor să înceapă munca și să obțină primele succese. Astfel, tractoristul Mircea Vizitiu. Primele succese care lucrează pe tarlalele întovărășiților din Hemeiuș, a executat numai în 2 zile arătura și grăparul pe suprafața de 6 ha, depășind zilnic sarcina de plan cu cîte o jumătate de hectar. Dar nici tractoristul Nicolae Rîncu nu s-ia lăsat mai prejos. El a desțelenit la întovărășiții din Itești suprafața de 3,50 ha. In același timp, tractoristul Toader Jugaru, a arat și grăpat pe tarlaua colectiviștilor din Berești-Bistrița, suprafața de 5,50 ha., realizînd numai în două zile o economie de 1I litri motorină. In lupta pentru realizarea angajamentelor, tractoriștii sunt sprijiniți de către șeful de brigadă care trece zilnic pe la el pentru a le da îndrumări, pentru a-i ajuta la înlăturarea unor eventuale defecțiuni ce s-ar ivi la tractoare și pentru a-i aproviziona la timp cu carburanți și alimente. Odată cu aceasta, șeful de brigadă comunică tractoriștilor realizările zilnice obținute în întrecere de fiecare, înmînînd totodată și stegulețul de tractorist fruntaș pe brigadă. Muncă spornică în raionul Tg. Neamț In raionul Tg. Neamț, deîndată ce timpul ia permis, țăranii muncitori care s-au pregătit din vreme în vederea campaniei de primăvară au ieșit în cîmp și iau început arăturile și însămînțările de primăvară. In zilele de 25 și 26 martie, drumurile care trec prin satele: Urecheni, Țibucani, Păstrăveni, Grumăzești sau Ghindăoani au început să fie bătute de căruțe în care se găseau pluguri, grape, saci cu sămînță. Iftimie Neculai Tămase din Ghindăoani știe din propria-i experiență că însămînțiatul la timp aduce spor de recolte. El se mîndrește cu faptul că a fost primul din sat care a ieșit la munca cîmpului și numai în două zile a însămînțat, în mustul zăpezii, 1,20 ha, ovăz. Exemplul său a fost urmat deîndată și de alți țărani muncitori ca : Ivan Gh. Balan care a însămînțat 0,36 ha. cu orz. Printre primii țărani muncitori din Urecheni care au ieșit la arat și însămînțat au fost: Neculai C. Olteanu, Gh. I. Marcu, Constantin Miron, Ion Neculai Bunaga, Vasile Gh. Maftei și alții. Pînă în seara zilei de 26 martie în comună au fost arate 3,15 ha. și însămînțate 1,75 ha. Și în alte comune din raion, țăranii muncitori au început însămînțările. Constantin I. Th. Butnaru din Grumăzești sau Vasile Faluș și Vasile Apostoaia din Răucești au fost primii care și-au însămînțat suprafețele lor cu orz. Colectiviștii din Țibucani se situează fruntași pe raion la însămînțatul cepei. Pînă la 27 martie ei însămînțaseră 2 ha. cu ceapă în mustul zăpezii. De asemenea și colectiviștii din Păstrăveni au reușit ca pînă la aceeași dată să însămînțeze 7 ha. cu ora j Succesul Festivalului filmului sătesc „Festivalul filmului Sătesc“ s-a bucurat de un deosebit succes în regiunea noastră. In etapele desfășurării „Festivalului filmului sătesc“ 70.239 țărani muncitori au vizionat filmele prezentate de cele 19 cinematografe sătești și 4 caravane ale întreprinderii Cinematografice Regionale de Stat. La Onești, de pildă, 2240 de țărani muncitori au vizionat cele 13 spectacole cinematografice prezentate, la Dărmănești 2387 țărani muncitori etc. In total, în cele trei etape ale Festivalului la cinematografele sătești au fost prezentate 204 spectacole ; cele 4 caravane cinematografice au vizitat 287 de sate și comune. In toate unitățile care au fost cuprinse în organizarea festivalului s-au ținut conferințe despre problemele ridicării agriculturii, a luptei pentru pace, da : „Pregătirile necesare pentru buna desfășurare a însămînțărilor de primăviață“, „Lupta țărănimii muncitoare pentru o viață mai bună“, „Ingrășămintele naturale și încercarea puterii de germinație a semințelor”, „învățați din munca și experiența fruntașilor recoltelor bogate“, „Să zădărnicim planurile agresive pentru dezlănțuirea unui război atomic“ etc. O preocupare a comisiilor de Festival a fost și organizarea de spectacole speciale pentru copii și tineret. Un număr de 2453 de copii au vizionat cele 28 de spectacole organizate pentru ei. ------■----- Acțiune de folos obștesc Locuitorii din cuprinsul raionului Tg. Neamț întîmpinau unele greutăți atunci cînd trebuiau să meargă la oborul de vite care era situat într-un loc nepotrivit. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Comitetul executiv al sfatului popular din orașul Tg. Neamț a luat măsura ca oborul să fie mutat într-un loc mai potrivit, aproape de piața orașului. Pentru ca această acțiune să fie terminată cît mai grabnic, sfatul popular a cerut concursul cetățenilor din satul Humulești. Aceștia au răspuns cu entuziasm chemării și au început sa mute gardul pentru împrejmuirea oborului. In frunte cu deputatul Ton Apetrei, mai multi locuitori ca : Vasiliu Anton, Gh. Avădănii, Gh. Turcu și alții au ieșit cu atelajele lor și au cărat într-o singură zi gardul în lungime de aproape 1000 de metri la locul noului obor. Alți locuitori cum sînt : Vasile Stan, Gh. Tulbure, C. Chiriță și alții au lucrat zile întregi la instalarea gardului, aducînd astfel însemnate economii Sfatului popular orășenesc Tg. Neamț. In duminica în care a avut loc nunta inginerului Angliei, grigorenii au lăsat alte ocupații la o parte. Au venit la horă cu toții, socotind că o asemenea atenție merită din plin cei doi tineri. S-a întîmplat ca în ziua aceea, înaintea horei de nuntă, președintele sfatului popular să anunțe că se va da citire și se va semna Apelul Consiliului Mondial al Păcii în sala căminului cultural. Cum amlndoua treburile le erau la fel de apropiate, nuntașii, oameni practici, au pornit cu nunta, cu mirii în frunte, la ședință. Aici, după ce s-a citit Apelul, au luat cuvîntul mai mulți țărani muncitori din Grigoreni și din satele învecinate. îndată s-au înscris la cuvînt mirele și mireasa, care au vorbit mulțimii și invitaților. Corespondentul nostru, Gheorghe Dospinescu, relatează evenimentul ca pe ceva deosebit în ziua aceea: „La Grigoreni, în raionul Moinești, oamenii și-au întărit credința lor în fericire, semnînd Apelul. Primii au iscălit mirele și mireasa", iar în aceeași duminică, locuitorii satului Hîrja din raionul Tg. Ocna au semnat la căminul lor cultural, Apelul păcii. Pe listă primele nume sînt cele ale locuitorilor Cracan Ion, Cenușe Ion și Maria Apostol Satul natal al acestora e așezat pe malul Oituzului, între dealurile din vestul regiunii. Vizitatorii lui rămîn încîntați de casele noi, albe, de școala nouă, de căminul cultural, nou și el. E un sat nou? Așezarea lui durează doar de mai bine de 8 decenii, casete sînt noi pentru că de două ori în acești 80 de ani, satul a fost ras de pe fața pămîntului. În 1916, artileria kaizerului a a rs numele vieții bătut potopul ghiulelelor peste Oituz, culcînd la pămînt, în cîteva ore, căsuțele satului. După război, cei din Hîrja și-au amintit de promisiunile pe care le auzeau în tranșee: au cerut bani și materiale pentru case. E o istorie lungă, obișnuită pentru vremurile acelea: boierul din sat a pretins multe zile de muncă pentru căpriorii de lemn, primarul a dat din umeri, prefectul a uitat promisiunile. Totuși, pe malul Oituzului, a reapărut din nou satul: bicisnic și sărac, dar, un sat cu oameni. Tot din tunurile „Krupp" s-a revărsat în anul 1944 alt foc ucigător care a distrus Hîrja. Locuitorii s-au împrăștiat și s-au întors la cenușa caselor după ce hitleriștii au fost alungați de pe aceste meleaguri. De data aceasta, satul lor a reapărut în cîțiva ani, așa cum poate fi văzut și astăzi, cu case noi, mai arătoase, cu scoală și cămin. Au mai rămas pe ici pe colo urmele vechiului sat: ruine cu urme de schije, gropi de bombe, amintiri îndoliate. Peste ele crește satul cel nou, viața cea nouă. Nunta din Grigoreni continuată cu mitingul pentru semnarea Apelului s-a încheiat ca orice nuntă cu horă și voie bună. Puțini au fost oamenii care n-au suferit în timpul războiului. Toți știu și n-au uitat — ce-a adus el. Semnăturile care s-au așternut atunci pe Apel, în cele două sate, exprimau mesajul vieții care nu poate fi înfrîntă de tunuri, setea nepotolită de viață care a făcut să reînvie de două ori o așezare omenească și, mai ales, hotărîrea de a apăra viața de o altă urgie. Q. I.