Steagul Roşu, aprilie 1955 (Anul 10, nr. 688-712)

1955-04-01 / nr. 688

SMSS mmm***««* - * PHOT,ETÁM DIN TOATE ȚAMtE Xflrn-Wr ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL I..M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Să asigurăm o puternică bază furajeră în acest an. Dezvoltarea creșterii animalelor este strîns legată de crearea unor astfel de condiții care să asigure o cit mai bună și rațională hrănire a acestora. Fără o alimentație rațio­nală, animalele — oricît de bună ar fi rasa din care fac parte — nu pot deveni productive, dau un randament scăzut și Creșterea lor nu asigură o bună rentabilitate. De aceea, este necesar, ca paralel cu lupta pentru obținerea de producții sporite la ce­reale, legume, fructe și struguri, oa­menii muncii de pe ogoare să muncească cu eforturi sporite pentru dezvoltarea în acest an, a unei pu­ternice baze furajere, în stare­ să asi­gure cantitățile de furaje de care a­­vem nevoie pentru o cît mai bună hrănire a animalelor. In regiunea noastră există toate condițiile pentru realizarea cu suc­ces a acestei s­arcini. Avem condiții bune de climă și sol, care asigură obținerea unor producții sporite la hectar: avem suprafețe întinse de pășuni, izlazuri și finețe naturale; dispunem de mijloace mecanizate, de îngrășăminte și brațe de muncă pentru întreținerea în condiții bune a pășunilor și fînețelor, pentru culti­varea rațională a plantelor furajere. Aceste posibilități trebuie însă folo­site cu chibzuință și acolo unde s-a făcut acest lucru, producătorii agri­coli și-au asigurat și în anii trecuți cantități mari de nutrețuri diferite. Ca exemplu pot fi dați, în primul rînd, colectiviștii din Țibucani, Ure­­cheni și Păstrăveni, raionul Tg. Neamț, din Romîni, raionul Buhuși, precum și țăranii muncitori cu gos­podării individuale din comunele Bicazul Ardelean, raionul P. Neamț, Corbu, raionul Ceahlău, Ghimeș-Fă­­get, raionul Moinești și alții. Astfel, colectiviștii din Țibucani, Urecheni, Păstrăveni și Romîni, în­­tocmindu-și în mod chibzuit planul­­ de producție, în care au prevăzut și cultivarea de plante furajere în ra­port cu nevoile gospodăriei, și lup­­tînd pentru realizarea unor producții sporite la hectar și-au asigurat mari cantități de furaje, au putut hrăni bine vitele și în felul acesta au ani­male productive, care le aduc veni­turi mari. De asemenea, țăranii mun­citori din Corbu, Ghimeș-Făget și Bicazul Ardelean, curăță în fiecare an pășunile, ceea ce face ca vitele lor să aibă iarbă suficientă pe toată durata perioadei de pășunat. Trebuie arătat însă că, cu toate succesele dobîndite în ultimii ani pe linia îmbunătățirii bazei furajere, lucrările de întreținere și exploatare rațională a pășunilor și fînețelor precum și extinderea culturii plan­telor de nutreț valoroase nu se fac încă în măsura posibilităților de care dispunem. Mai sunt multe pășuni și fînețe, mai ales în raioanele Ceahlău și Tg. Ocna, care nu sînt îngrijite cum trebuie, din care cauză dau o producție slabă. Această situație poate și trebuie să fie schimbată. Comitetele execu­tive ale sfaturilor populare raionale și comunale, comitetele raionale de partid și organizațiile de bază să­tești, au datoria să se ocupe mai intens de mobilizarea și antrenarea țărănimii muncitoare în acțiunile de curățire și îngrășare­­a pășunilor și fînețelor, în cultivarea rațională plantelor furajere. Pășunile și fîne­­a­țele trebuie curățate de cioate, pie­tre, mușuroaie, de mărăcini și larbo­­rete, care sustrag de la pășunat cosit zeci de mii de hectare. In acea­și­stă acțiune trebuie să fie antrenați, alături de vîrstnici, și pionierii, ate­­miștii, școlarii, care pot da un ajutor efectiv la curtirea pășunilor. O atenție mare trebuie acordată ,apoi organizării pășunatului rațional, pe tarlale. Numai făcînd acest lucru vitele vor avea iarbă suficientă și de bună calitate în perioada de pă­șunat. O hrănire rațională a animalelor nu se poate face însă numai cu iarbă și fîn. Pentru ca vitele să dea o pro­ducție mai mare este necesar să se introducă în hrana lor și alte nutre­țuri ca : sfeclă furajeră, ovăz, porumb etc. De aceea, organele și organiza­țiile de partid și de stat, și în pri­mul rînd organele agricole de l­a re­giune, raioane și comune, să îndru­me țărănimea muncitoare să cultive: sfeclă furajeră, porumb pentru siloz, ovăz, orz etc. De asemenea, țără­nimea muncitoare să fie îndrumată să folosească pe scară largă și furia­­­­jele grosiere (paiele, pleava, cocenii de porumb). Aceste furaje pot com­pleta foarte bine rațiile de hrană sta­bilite pentru animale și ajută, în ace­lași timp, la economisirea unor canti­tăți însemnate de alte furaje mai valoroase. Pentru a fi însă consu­mate cu plăcere de animale, aceste furaje trebuie pregătite prin tocare, sanaminare etc. Insămînțarea plantelor furajere și obținerea unor producții sporite la hectar la aceste plante, trebuie să stea în permanență în fața tehnicie­nilor și inginerilor agronomi. Tre­buie arătat însă, că mai sunt încă tehnicieni care nu acordă atenția cuvenită acestei importante proble­me. Ei urmăresc, mai ales, însămîn­­țarea plantelor cerealiere și negli­jează însămînțarea în timpul optim și în bune condiții a plantelor fu­rajere. Comitetele executive ale sfaturilor populare și organizațiile de partid, au datoria să combată cu tărie ast­fel de tendințe dăunătoare. Ele nu trebuie să piardă din vedere faptul că prevederile legii pentru dezvolta­rea creșterii animalelor pe anii 1954- 1956 spun: „Planul privind însă­mînțarea în întreprinderile agricole zootehnice de stat, herghelii, gospo­dării agricole colective și gospodării individuale țărănești se consideră în­deplinit numai cu condiția realizării sarcinilor în ce privește însămînțarea ierburilor perene și anuale, rădăci­­noaselor și bostănoaselor furajere, cerealelor furajere și altor culturi furajere“. Un rol însemnat în­­asigurarea u­­nei puternice baze furajere îl au sta­țiunile de mașini și tractoare. Con­ducerile S.M.T. să îndrume și să ajute tractoriștii ca aceștia să facă la timp și în condiții bune lucrările pe lo­turile zootehnice și pe toate terenu­rile destinate a fi cultivate cu pliante furajere. Trebuie combătută tendința de a lăsa ca aceste lucrări să se facă la urmă, numai după ce s-a realizat planul la celelalte culturi. Asigurarea unei puternice baze furajere nu este numai o problemă tehnică, ci și una politică. De aceea, organizațiile de partid au datoria să se ocupe cît mai intens de mobili­zarea și antrenarea țărănimii mun­citoare în lupta pentru obținerea u­­nor producții sporite de plante fu­rajere. Comuniștii de la sate să fie în fruntea tuturor acțiunilor între­prinse pentru întreținerea și exploa­tarea rațională a pășunilor și fîne­­țelor, pentru cultivarea de plante fu­rajere valoroase, constituind prin faptele lor exemplu bun de urmat și pentru restul țărănimii muncitoare. Țărani muncitori colectiviști, înto­vărășiți și cu gospodării individuale ! Ingineri și tehnicieni agronomi! Tractoriști! Munciți cu eforturi spo­rite pentru aplicarea regulilor agro­tehnice la cultivarea plantelor fura­jere ! Luptați pentru a asigura în a­­cest an o puternică bază furajeră! Făcînd acest lucru vă aduceți con­tribuția prețioasă la dezvoltarea creș­terii animalelor, la obținerea unui belșug de produse de origină ani­mală necesare mai bunei aprovizio­nări a populației muncitoare și a industriei noastre ușoare și alimen­tare cu materii prime agricole. \ Realizări la I. A. Z. Sănduleni 1 anul trecut, gospodăria agro­tehnică din Sănduleni, raionul Ocna, aparținînd Ministerului rolului, a obținut producții­­ mici lector. Aceasta nu din cauză că siitorii de la această gospodărie r fi lucrat așa cum trebuie, ci da­tă conducerii în fruntea căreia cocoțat inginerul Bercianu, car­e abotat, în tot cursul anului, efec­­tea la timp și în bune condițiuni muncilor agricole. Inginerul sia­­>r a fost demascat și dat pe mîna țiiei, iar în locul lui a fost in­­lov. ing. C. Ionescu. I urma acestei schimbări, munca I.A.Z. Sănduleni, s-a îmbunătățit­­t. Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară au fost ter­minate la timp și îndată ce s-a putut ieși la lucru, tractoriștii au pornit la muncă. In primele zile de la despri­­măvărare s-a făcut cultivația pe 30 ha, arate din toamnă și s-au făcut alături de primăvară pe o suprafață de 20 ha. De asemenea, s-a reușit ca pînă la 25 martie să se însămîn­­țeze cu mazăre 23 ha. teren din to­talul de 30 ha., destinate pentru a­­ceastă cultură. Succesele dobîndite în primele zile de muncă de muncitorii, tractoriștii și tehnicienii de la I.A.Z. Săndu­leni, ne arată că ei sunt hotărîți să lucreze așa fel, încît în acest an să obțină recolte bogate la to­ate cul­turile. Nr. 688 (2167) 4 pagini 20 bani VINERI 1 aprilie 1955 In Interiorul ziarului * RUBIN" 'ilZIC : Cu­ mai multă cherestea dintr-un metru cub buștean (pag. 2-a) ANA A TUDOREI: Să respectăm democrația iternă de organizație (pag. 2-a) Pentru continuta îmbunătățire a a­­git­ației p office în rîndurile oameni­lor muncii (pag. 3-a) Spre un nou avînt în gospodărirea și înfrumusețarea orașelor regiunii (pag. 3-1a). " Poporul francez nu va accepta po­litica de renegare a intereselor na­ționale, politica de pregătire a unui nou război (prag. 4-a) Despre convocarea conferinței re­prezentanților oamenilor muncii și­ sindicatelor din țările Europei (pag. 4-a) încheierea lucrărilor comisiei eco­nomice O.N.U. pentru Europa (pag. 4-a)’ In cinstea zilei de 1 Mai Prin sectoarele fabricii de postav Buhuși Era într-o zi, la sfîrșitul schimbu­lui de lucru, cînd responsabilul de l­a grupia sindicală din prep­arația fi­laturii lînă a trecut pe la toți și le-a spus doiar atît: — După lucru avem ședință. Muncitorii știau dinainte că e vorba de prelucrarea planului de pro­ducție și după terminarea celor 8 ore de muncă s-i au întîlnit cu toții într-o sală a fabricii. — Am să vă spun tovarăși de ce ne-­am adunat aici, începu res­ponsabilul de grupă. Vine 1 Mai și m-am gîndit ca întrecere­a în fa­brică să pornească de la noi. Prin sială trecu un murmur de aprobare. Și discuțiile iau început însuflețite. Primul care s-a înscris la cuvînt ia fost Vasile Boboc, de la boiangeria bumbac. Colectivul de muncitori de l­a masa nr. 9 s-­a angajat să dea zilnic peste plan 50 kg. lînă. întrecerea în cinstea măreței săr­bători pornise... Vestea că prep­arația filaturii lînă își luase angajamente în cinstea lui 1 Mai, a însuflețit întreaga fabrică. Membrii grupelor sindicale discutau cu aprindere depășirile de plan pe care trebuie să le dobîndeiască în în­trecere. Toți erau stăpîniți de același gînd , să fie în fruntea tuturor ! Astăzi în toată fabrica domnește freamătul întrecerii. Țesături M-am oprit l­a sec­------------- torul țesătorie bum­peste plan b­ac. In sala în ----------------- care iam intrat lu­crează numai tineret, înăuntru domnește un zgomot asurzitor. Har­nice, suveicile aleargă de la o mar­gine la alta a pînzei. Aici lucrează și tînăra muncitoare Profira Bîrzu. Organizația U.T.M. de secție se mîndrește cu ea. Anga­jamentul ei e cel mai mare. — Voi da 16.000 bătăi zilnic peste plan ia spus în consfătuirea de pro­ducție această tînără. Pînă acum an­gajamentul nu numai că ia fost înde­plinit, dar și depășit. Răsfoind caietul sălii tineretului, poți citi ca într-o carte drumul plin de succese pe care l-au parcurs ti­nerii și tinerele de aici. Cînd au pornit întrecerea, ei au discutat înde­lung. De atunci, însemnările din fi­lele caietului de realizări, vorbesc de lucruri tot mai frumoase. Iată de pildă, pe cele două decade ale lunii curente s-au d­at peste plan 1000 me­tri țesături. Fire tot mai Uneori, Dumitru --------------------- Velichi, se supăra multe pe Sevastița Do­---------- garu. — Nu lucrezi cu atenție, îi spunea el. La selfractorul nostru se pot ob­ține mai multe fire. Sevastița tăcea. In sufletul ei era supărată pe Velichi, fiindcă nu-și vedea și lipsurile lui. Am să-i arăt eu, gîndea înciudată. Cînd s-iau întîlnit la ședință, s-iau angajat amîndoi să dea zilnic peste plan însemnate cantități de fire. A doua zi iau început lucrul. Ve­lichi nu i-a m­ai spus nimic. Mun­ceau amîndoi încordați. Zi de zi pe fișa de realizări apăreau noi cifre. Cînd se-­au adunat la sfîrșitul celei de a doua decade, ambii dăduseră peste plan 800 kg. fire. Din viața secției filatură nord, bum­bac se pot povesti multe. Acum, ea este mîndria fabricii. Muncitorii de aici nu vor uita niciodată bucuria pe care au simțit-o cînd secția lor a ob­ținut pe perioada 1—20 martie cele mai frumoase rezultate : își depășise planul cu 1.500 kg. fire.­­ Noi modele. De la consfătui­­--------------------­rea pe țară organi­nei sortimente fată de Ministerul -----------------------­Industriei Ușoare, în legătură cu lărgirea sortimentelor și introducerea în fabricație de noi modele, colectivul fabricii a avut mult­ de învățat. De atunci, zi de zi, sectoarele de producție se preocupă de această problemă. Ce-i drept, fa­brica se ocupase și înainte de lărgi­rea sortimentelor, de înfrumusețarea stofelor, dar nu îndeajuns. Cei de la desenatură, munceau secta­. Ei nu luau totdeauna în considerație propunerile venite din rîndurile muncitorilor. Deseori, prin fabrică auzeiai vorbind : — Mie nu-mi place modelul acesta. Ce-or fi făcînd cei de la desenatură? Diar după consfătuire, propunerile lor au început să fie ascultate cu grijă. Astăzi, desenatură, cu colec­tivele de muncitori, din toate sectoa­rele formează un tot unit. Numai așa a reușit în cinstea zilei de 1 Mai să pună î­n lucru peste 200 de desene noi. Magazinelor le-­au fost livrate articole pe care fabrica pînă acum nu le produsese. De exemplu, articolul rochițe schiamă pentru vară, cuprinde 40 de d­esene noi, iar articolul costu­me bărbătești este lucrat în peste 100 de desene. Un accent deosebit se pune acum pe livrarea unor noi sortimente de confecții pentru copii. Pînă în prezent, au intrat în lucru 4 articole noi în 15 combinații. De asemenea, sînt în studiu încă 25 ar­ticole care sînt prevăzute în planul tehnic al întreprinderii. Acestea sînt doar cîteva rezultate obținute de colectivul de muncă al fabricii de postav Buhuși în cinstea zilei de 1 Mai. Luna aceasta pînă în ziua de 23, fabrica își îndeplinise planul lunar în toate secțiile. Tot luna aceasta, harnicii muncitori și-au pro­pus să termine planul de producție pe luna aprilie înainte de termen. Și sunt semne­ serioase că angajamentele lor vor fi realizate. D. GHEORGHE Planul trim­es­trial îndeplinit înainte de termen In întrecerea socialistă ce se des­fășoară în cinstea zilei de 1 Mai, co­lectivul combinatului forestier „21 Decembrie“ din Vaduri, a obținut u­n frumos succes : la data de 26 martie, muncitorii combinatului și-au reali­zat planul trimestrial la producția globală. Au fost diați peste plan 307 m. c. cherestea, 170 m. c. lăzi, 1.850 m­. steri lemne de foc, 83 tone rămă­șițe celuloză, 5.381 m. p. panouri pentru garduri țărănești etc. De asemenea, printr-o rațională tăiere a buștenilor s-­au realizat economii de 180 m. c. cherestea și 100 m. c. che­restea pentru lăzi. Obținerea acestui frumos succes de către muncitorii combinatului este o urmare a faptului că în întrece­rea socialistă care a cuprins peste 90­­ a sută din numărul salariaților sunt folosite metode înaintate de muncă. Printre cei evidențiați se numără brigada condusă de Ioan Rusu din depozitul de bușteni care a obținut depășiri de­­ normă de 70 l­a sută, bri­gada de tineret condusă de Gh. Francisc din hala gaterelor care a realizat economii și și-a întrecut sar­cinile planificate cu 28 la sută, ca și brigada atoristă alcătuită numai din tinere fete condusă de Maria Moraru care muncind în secția lăzi a obținut depășiri de peste 60 la sută. S. LEVENTER coresp. Cu forțe sporite la arat și semănat Cînd au plecat din stațiune, tractoriștii din brigada a treia, con­dusă de șeful de bri­gadă Ilie Cobzaru, și-au luat angajamen­tul să execute numai lucrări de bună cali­tate, să depășească sar­cinile de plan cu 10 la sută și totodată să rea­lizeze o economie de 5 la sută la carburanți și lubrefianți, în scopul reducerii prețului de cost al lucrărilor. De atunci au trecut do­ar cîteva zile. Timpul bun a permis tractoriș­tilor să înceapă munca și să obțină primele succese. Astfel, tracto­ristul Mircea Vizitiu. Primele succese care lucrează pe tarla­lele întovărășiților din Hemeiuș, a executat numai în­ 2 zile arătura și grăparul pe suprafața de 6 ha, depășind zil­nic sarcina de plan cu cîte o jumătate de hec­­tar. Dar nici tracto­ristul Nicolae Rîncu nu s-ia lăsat m­ai prejos. El a desțelenit la în­­tovărășiții din Itești suprafața de 3,50 ha. In același timp, tracto­ristul Toader Jugaru, a arat și grăpat pe tar­laua colectiviștilor din Berești-Bistrița, supra­fața de 5,50 ha., reali­­zînd numai în două zile o economie de 1I litri motorină. In lupta pentru rea­lizarea angajamentelor, tractoriștii sunt spriji­niți de către șeful de brigadă care trece zil­nic pe la el pentru a le da îndrumări, pen­tru a-i ajuta la înlătu­rarea unor eventuale defecțiuni ce s-ar ivi la tractoare și pentru a-i aproviziona la timp cu carburanți și alimente. Odată cu a­­ceasta, șeful de bri­gadă comunică tracto­riștilor realizările zil­nice obținute în între­cere de fiecare, înmî­­nînd totodată și stegu­­lețul de tractorist frun­taș pe brigadă. Muncă spornică în raionul Tg. Neamț In raionul Tg. Neamț, deînd­ată ce timpul ia permis, țăranii muncitori care s-au pregătit din vreme în ve­derea campaniei de primăvară au ieșit în cîmp și iau început arăturile și însămînțările de primăvară. In zi­lele de 25 și 26 martie, drumurile care trec prin satele: Urecheni, Țibu­cani, Păstrăveni, Grumăzești sau Ghindăoani au început să fie bătute de căruțe în care se găseau pluguri, grape, saci cu sămînță. Iftimie Neculai Tăm­ase din Ghin­dăoani știe din propria-i experiență că însămînțiatul la timp aduce spor de recolte. El se mîndrește cu fap­tul că a fost primul din sat care a ieșit la munca cîmpului și numai în două zile a însămînțat, în mustul zăpezii, 1,20 ha, ovăz. Exemplul său a fost urmat deîndată și de alți ță­rani muncitori ca : Ivan Gh. Balan care a însămînțat 0,36 ha. cu orz. Printre primii țărani muncitori din Urecheni care au ieșit la arat și însă­mînțat au fost: Neculai C. Olteanu, Gh. I. Marcu, Constantin Miron, Ion Neculai Bunaga, V­asile Gh. Maftei și alții. Pînă în seara zilei de 26 martie în comună au fost arate 3,15 ha. și însămînț­ate 1,75 ha. Și în alte comune din raion, ță­ranii muncitori au început însămîn­­țările. Constantin I. Th. Butnaru din Grumăzești sau Vasile Faluș și Va­sile Apostoaia din Răucești au fost primii care și-au însămînțat supra­fețele lor cu orz. Colectiviștii din Țibucani se si­tuează fruntași pe raion la însămîn­­țatul cepei. Pînă la 27 martie ei în­­sămînțaseră 2 ha. cu ceapă în mus­tul zăpezii. De asemenea și colecti­viștii din Păstrăveni au reușit ca pînă la aceeași­­ dată să însămînțeze 7 ha. cu ora j Succesul Festivalului filmului sătesc „Festivalul filmului Sătesc“ s-a bu­curat de un deosebit succes în re­giunea noastră. In etapele desfășurării „Festiva­­lului filmului sătesc“ 70.239 țărani muncitori au vizionat filmele prezen­tate de cele 19 cinematografe să­­tești și 4 caravane ale întreprinderii Cinematografice Regionale de Stat. La Onești, de pildă, 2240 de țărani muncitori au vizionat cele 13 specta­cole cinematografice prezentate, la Dărmănești 2387 țărani muncitori etc. In total, în cele trei etape ale Festivalului l­a cinematografele să­tești au fost prezentate 204 specta­cole ; cele 4 caravane cinematografice au vizitat 287 de sate și comune. In toate unitățile care au fost cu­prinse în organizarea festivalului s-au ținut conferințe despre problemele ri­­­dicării agriculturii, a luptei pentru pace, d­a : „Pregătirile necesare pen­tru buna desfășurare a însămînțărilor de primăviață“, „Lupta țărănimii muncitoare pentru o viață mai bună“, „Ingrășămintele naturale și încerca­rea puterii de germinație a semințe­lor”, „învățați din munca și expe­riența fruntașilor recoltelor bogate“, „Să zădărnicim planurile agresive pentru dezlănțuirea unui război ato­mic“ etc. O preocupare a comisiilor de Fes­tival a fost și organizarea de spec­tacole speciale pentru copii și tineret. Un număr de 2453 de copii au vizio­nat cele 28 de spectacole organizate pentru ei. ------■-----­ Acțiune de folos obștesc Locuitorii din cuprinsul raionului Tg. Neamț întîmpinau unele greutăți atunci cînd trebuiau să meargă la oborul de vite care era situat într-un loc nepotrivit. Pentru a veni în spri­jinul cetățenilor, Comitetul executiv al sfatului popular din orașul Tg. Neamț a luat măsura ca oborul să fie mutat într-un loc mai potrivit, aproape de piața orașului. Pentru ca această acțiune să fie terminată cît mai grabnic, sfatul popular a cerut concursul cetățenilor din satul Hu­­mulești. Aceștia au răspuns cu en­tuziasm chemării și au început sa mute gardul pentru împrejmuirea o­­borului. In frunte cu deputatul Ton Apetrei, mai multi locuitori ca : Va­­siliu Anton, Gh. Avădănii, Gh. Turcu și alții au ieșit cu atelajele lor și au cărat într-o singură zi gardul în lungime de aproape 1000 de metri la locul noului obor. Alți locuitori cum sînt : Vasile Stan, Gh. Tulbure, C. Chiriță și alții au lucrat zile în­tregi la instalarea gardului, aducînd astfel însemnate economii Sfatului popular orășenesc Tg. Neamț. In duminica în care a avut loc nunta inginerului Angliei, grigorenii au lăsat alte ocupații la o parte. Au venit la horă cu toții, socotind că o asemenea atenție me­rită din plin cei doi tineri. S-a în­­tîmplat ca în ziua aceea, înaintea horei de nuntă, președintele sfatului popular să anunțe că se va da citire și se va semna Apelul Consiliului Mondial al Păcii în sala căminului cultural. Cum amlndoua treburile le erau la fel de apropiate, nuntașii, oameni practici, au pornit cu nunta, cu mirii în frunte, la ședință. Aici, după ce s-a citit Apelul, au luat cuvîntul mai mulți țărani mun­citori din Grigoreni și din satele în­vecinate. îndată s-au înscris la cuvînt mirele și mireasa, care au­ vorbit mulțimii și invitaților. Coresponden­tul nostru, Gheorghe Dospinescu, re­latează evenimentul ca pe ceva deo­sebit în ziua aceea: „La Grigoreni, în raionul Moinești, oamenii și-au întărit credința lor în fericire, sem­­nînd Apelul. Primii au iscălit mirele și mireasa", iar în aceeași duminică, locuitorii sa­tului Hîrja din raionul Tg. Ocna au semnat la căminul lor cultural, Ape­lul păcii. Pe listă primele nume sînt cele ale locuitorilor Cracan Ion, Ce­­nușe Ion și Maria Apostol Satul natal al acestora e așezat pe malul Oituzului, între dealurile din vestul regiunii. Vizitatorii lui rămîn încîntați de casele noi, albe, de școala nouă, de căminul cultu­ral, nou și el. E un sat nou? Așeza­rea lui durează doar de mai bine de 8 decenii, casete sînt noi pentru că de două ori în acești 80 de ani, sa­tul a fost ras de pe fața pămîntului. În 1916, artileria kaizerului a a­­ rs numele vieții bătut potopul ghiulelelor peste Oituz, culcînd la pămînt, în cîteva ore, că­suțele satului. După război, cei din Hîrja și-au amintit de promisiunile pe care le auzeau în tranșee: au ce­rut bani și materiale pentru case. E o istorie lungă, obișnuită pentru vremurile acelea: boierul din sat a pretins multe zile de muncă pentru căpriorii de lemn, primarul a dat din umeri, prefectul a uitat promi­siunile. Totuși, pe malul Oituzului, a reapărut din nou satul: bicisnic și sărac, dar, un sat cu oameni. Tot din tunurile „Krupp" s-a re­vărsat în anul 1944 alt foc ucigător care a distrus Hîrja. Locuitorii s-au împrăștiat și s-au întors la cenușa caselor după ce hitleriștii au fost alungați de pe aceste meleaguri. De data aceasta, satul lor a reapărut în cîțiva ani, așa cum poate fi văzut și astăzi, cu case noi, mai arătoase, cu scoală și cămin. Au mai rămas pe ici pe colo ur­mele vechiului sat: ruine cu urme de schije, gropi de bombe, amintiri îndoliate. Peste ele crește satul cel nou, viața cea nouă. Nunta din Grigoreni continuată cu mitingul pentru semnarea Apelu­lui s-a încheiat ca orice nuntă cu horă și voie bună. Puțini au fost oamenii care n-au suferit în timpul războiului. Toți știu și n-au uitat — ce-a adus el. Semnăturile care s-au așternut atunci pe Apel, în cele două sate, exprimau mesajul vieții care nu poate fi înfrîntă de tunuri, setea nepotolită de viață care a fă­cut să reînvie de două ori o așezare omenească și, mai ales, hotărîrea de a apăra viața de o altă urgie. Q. I.

Next