Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 10, nr. 739-764)

1955-06-01 / nr. 739

I ORGAN. ăJ. COMITETULUI REBROWftL g.,.M. H. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACI 1 L­EGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mu­tuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Repu­blica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA AVRAM BUNACIU București, 30 mai 1955 Pentru pace și La 1 iunie 1955, popoarele din în­treaga lume sărbătoresc Ziua inter­națională a copilului. Milioanele de mame, unite în Federația Democrată Internațională a Femeilor, au fixat data de 1 iunie, ca zi de luptă pentru pacea și fericirea tinerelor vlăstare. Anul acesta, Ziua internațională pen­tru apărarea vieții copiilor se desfă­șoară în condițiile unui nou și puter­nic avînt al mișcării oamenilor simpli, pentru pace. Atitudinea unui stat față de copiii săi oglindește esența politicii sale. Se poate oare trece cu ușurință peste situația grea a copiilor oamenilor muncii din țările capitaliste ? însăși presa burgheză subliniază că pretutin­deni în lumea capitalistă bolile și mor­talitatea fac tot mai multe victime în rîndurile copiilor. Numai în S.U.A. mor în fiecare an peste 100.000 de copii în vîrstă pînă la 1 an . 80 °/» din familiile americane nu pot achita taxele de asistență medicală. Siste­mul învățămîntului public din lumea capitalistă trece printr-o criză adîncă. In țările coloniale și dependente si­tuația copiilor este mult mai grea. In lumea capitalistă, sănătatea mo­rală a copiilor este primejduită în egală măsură ca și cea fizică. Emisiu­nile de radio, cinematografele, televi­ziunea, literatura bulevardieră, ciapta să întipărească în mintea copiilor ne­cesitatea violenței, a urii față de oa­meni și civilizație. Cercurile agresive urmăresc pe toate căile să transforme tînăra generație în carne de tun, in­tr-un instrument de înfăptuire a pla­nurilor lor războinice. Insă popoarele din lumea întreagă văd tot mai limpede de unde vine pe­ricolul care amenință fericirea și viața copiilor lor. De aceea lupta pentru su­­părare­a copiilor a devenit o parte in­tegrantă a luptei generale pentru pace. Un exemplu minunat ele ceea ce se poate face pentru tînăra generație, a­­colo unde la cîrma statului se află cei ce muncesc, unde oamenii creează în numele păcii și al vieții, îl constituie țările lagărului păcii, democrației și socialismului. In Uniunea Sovietică, grija pentru copii a devenit o lege i a vieții oame­nilor sovietici. In U.R.S.S. s-a creat și se dezvoltă necontenit cea mai largă rețeta din lume de case de naștere, creșe, grădinițe de copii, ta­bere pentru pionieri și Școlari. In U.R.S.S. a fost introdus învățămîntul general obligatoriu de 7 ani și se în­făptuiește trecerea la învățămîntul general obligatoriu de 10 ani. Ca ur­mare ia grijii pentru tinerele vlăstare, populația U.R.S.S. crește în fiecare an cu peste 3.000.000 locuitori. Familia, școala și organizațiile ob­ștești sovietice acordă o­­ deosebită grijă educării copiilor și tineretului în spiritul dragostei înflăcărate față de patrie, în spiritul prieteniei între popoare și al egalității lor în drepturi, în spiritul dragostei pentru pace și munca constructivă. In U.R.S.S. crește o generație de constructori ai comunismului, o generație de oameni sănătoși, viguroși și plini de viață. Urmînd exemplul Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R. P. Chineză, și din celelalte țări de democrație popu­lară înconjoară copiii cu dragoste și au o grijă deosebita de creștere și e­­ducare a lor. Copiii din țările de de­mocrație populară sunt educați pen­tru s a deveni cetățeni culți cu bogate și multilaterale cunoștințe. In patria noastră, copiii simt zi de zi dragostea și atenția partidului și guvernului care fac ca viața lor să fie mereu mai fericită. Instaurarea regi­mului­­ de­­ democrație populară a făcut fericirea copiilor ca ocrotirea mamei și copilului să devină una din preocupările de seamă ale statului. Niciodată pe pămîntul patriei noastre maternitatea n-a fost sprijinită, prețuită și cinstită, ca as­tăzi. Despre acestea vorbesc cele peste 25.000 femei distinse cu titlul de „Mamă eroină“ sau decorate cu „Gloria maternă“ și „Medalia Ma­ternității“. Numărul creșelor­ia crescut de 36 de ori față de anul 1944, iar numărul locurilor în căminele de zi reprezintă o creștere de circa 43 de ori. In vederea lichidă­rii analfabetismului, care făcea rava­gii în Romînia burghezo-moșierească,­­au fost înființate în anii de democra­ție populară peste 2.500 școli ele­mentare noi, nou și minunat este faptul că multe din aceste școli func­ționează în 15 limbi ale minorităților naționale. Condiții bune au fost cre­­eate pentru dezvoltarea literaturii pen­tru copii și tineret. In ultimii ani E­­ditura Tineretului a tipărit peste 18 milioane exemplare cărți ; apar o serie de publicații pentru copii și ti­neret ca : „Scînteia pionierului“, „Cra­vata roșie“, și altele. Emisiunile ra­diofonice pentru copii, filmele cu de­sene animate și cele 21 de teatre de păpuși din ț­ab­a noastră cultivă în rîndul copiilor noștri cinstea și cura­­jul, prietenia și hărnicia, modelînd caracterul viitorilor constructori ai socialismului și comunismului. Oamenii muncii din regiunea noa­stră, pentru a cinsti ziua de 1 Iunie, au inițiat o serie de acțiuni prin care și-au concretizat dragostea lor pen­tru tinerele vlăstare ale socialismu­lui. Au fost reactiviziate comitetul re­gional pentru apărarea și comitetele raionale și copilului cît orășenești. Cu ajutorul acestor comitete cît și al comisiilor de femei, în decursul lu­nilor aprilie și mai, peste 6.380 femei au fost antrenate la înfrumusețarea­ și gospodărirea orașelor și satelor,­­în­grijirea parcurilor etc. La 32 grădi­nițe sezoniere organizate în satele regiunii noastre s­au mentele necesare pentru asigurat ali­hrana co­piilor. Pe lingă grădinițele sezoniere sînt loturi însămînțate cu­ legume­ și zarzavaturi, pentru amenajarea și în­treținerea cărora gospodinele, antre­nate de comisiile de femei, și-au dat o însemnată parte de contribuție, asa cum a fost bunăooată în Drăpranești și Băltătești din comunele raionul Tg. Neamț. În cinstea zilei de 1 Iunie au fost confecționate numeroase co­stume și articole de lenjerie pentru copil. u .... Ziua Internaționala a copilului, are loc în preajma deschiderii Congresu­lui Mondial al Mamelor, convocat de F.D.I.F., care va permite o largă dis­cuție între reprezentantele femeilor din țările cele mai îndepărtate. Acest Congres va arăta că sentimentul înăl­țător, dragostea de mamă nu este plă­mădit doar din duioșie, că el poarta în sine ura pentru cei ce amenință viața copiilor. Lupta pentru apărarea copiilor este nedespărțită de lupta pentru pace. De aceea, Ziua Internațională a copilului trebuie să constituie un nou imbold în lupta pentru zădărnicirea planurilor agresive ale imperialiștilor, împotriva reînvierii militarismului german re­vanșard, pentru rezolvarea pașnică a problemelor internaționale litigioase, pentru micșorarea încordării în rela­țiile internaționale. Cu­ gîndul la toți copiii din lume și în dorința de a le apăra viața, oame­nii muncii din patria noastră pășesc cu încredere înainte pe drumul con­struirii socialismului, prin munca lor constructivă, luptîn­d pentru apărarea păcii și viitorului copiilor. MWmmw MXU" a", 4 p a gi n i ; 20 bani miercuri: 1 iunie 1955 Nr. 739 (2218) : In Interiorul zi­arul­ut s VIAȚA’ DE PARTID: Să acordăm mai multă atenție învățămîntului de partid. (pag. 2-a). GH. ȘOLDAN: Pe marginea confe­rinței raionale U.T.M. Tg. Neamț. (pag. 2-a) GH. NEGRU : Luptăm pentru îmbu­nătățirea calității produselor și lăr­girea sortimentelor de hîrtie și car­toane. (pag. 2-a)’ Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale : Coraportul Co­misiei de Afaceri Externe. Discuții la proiectul de lege privind ratifica­rea Tratatului de la Varșovia. (pag. 3-a) In legătură cu apropiatele convor­biri dintre Japonia și U.R.S.S. (pag. 4-a) KOBBMI*k" O­f "T "'"VK«* închiderea lucrărilor celei de - a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a R. P. R. Marți au continuat lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. La discuțiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955, au luat cuvîntul deputații : Dumitru Balalia, din circumscripția electorală Ploești-sud, regiunea Ploești ; Gavrilă Popa, din circumscripția electorală Adam Klisi, regiunea Constanța ; Gh. Hossu, din circumscripția electorală Medgidia regiunea Constanța; Elena Barbălată, din circumscripția electorală Odobești, regiunea Bîrlad ; Mathe Ludovic, din circumscripția electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Ma­ghiară ; colonel Ion Gheorghe, din circumscripția electorală Alexandria, regiunea Bucu­rești ; Liuba Chișinevschi, din circumscripția electorală Constanța-sud, regiunea Cons­­tanța; Emil Mazilu, din circumscripția electorală Ștefan cel Mare, regiunea Iași; Ro­mulus Zăroni, din circumscripția electorală Ilia, regiunea Hunedoara ; Ion Pas, din cir­cumscripția electorală Aldeni, regiunea Ploești ; Alexandru Sencovici, din circumscripția electorală Oradea-nord, orașul Oradea ; Gaston Marin, din circumscripția electorală Ceahlău, regiunea Bacău ; Ioan Țurai, din circumscripția electorală Drăgănești regiunea București. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit și supus aprobării deputaților. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însuflețire, Legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Națională a votat apoi Legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naționale. De asemenea, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate Legea pentru modificarea articolelor 43 și 50 din Constituția R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construc­țiilor și Industriei materialelor de construcții și Comitetul de stat pentru colectarea produselor agricole, înființîndu-se Ministerul Construcțiilor, Ministerul Industriei Mate­rialelor de construcție și Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Națională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciților de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcția de membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, și a ales ca membru în Prezidiul Marii Adună­ri Naționale pe deputatul Nicolae Ceau­­șescu. De asemenea, din aceleași motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcția de membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, membru al aceleiași comisii. Intrucit deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Na­ționale, Marea Adunare Națională l-a eliberat din funcția de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegind ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vințe. Ora 14,30. Președintele Marii Adunări Naționale, deputatul C. Pîrvulescu, rostești cuvîntul de închidere a sesiunii : Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naționale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară, Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Demo­crată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a Tratatului de către Marea Adunare Națională, "dovedește votați de neclintit a poporului nostru de a-și apăra munca sa creatoare și viața fericită, de a contribui la asigurarea păcii și securității popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat și votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naționale în toate ramurile sale, a instituțiilor noastre culturale și sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite rațional ca să dăm un nou avînt economiei și culturii și să creăm condiții mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăși deputați, să contribuim cu toată energia și priceperea la realizarea planului de stat și a prevederilor bugetului! Declar închisă cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naținnale. (Agerpres) (Continuare în pag. 3-a) Expunerea tovarășului Gh. asupra tratatului de la Varșovia Tovarăși deputați. Consiliul de Miniștri al Republicii Popu­lare Române supune spre ratificare Marii Adunări Naționale Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Re­publica Populară Albania, Republica Popu­lară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Ro­mnia, Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Conferința de la Varșovia a devenit ne­cesară în urma faptului că parlamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele naționale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care pre­văd refacerea militarismului german încadrarea Germaniei occidentale în blo­și­cul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei și Franței, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a sistemului a­­gresiv al blocului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In același timp are loc intensificarea activității forțelor agresive și în alte re­giuni ale lumii. In Extremul orient con­tinuă provocările S.U.A. în regiunea Tai­­wanului, în Orientul apropiat și mijlociu se exercită presiuni asupra țărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri mili­tare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu țină seama. Poporul român, ca și celelalte popoare reprezentate la Varșovia, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi și suferințe. Iar Conferința de la Varșovia s-a caracteri­tocmai prin preocuparea adîncă plină de răspundere a tuturor participan­­i­ților de a stabili măsurile necesare pen­tru a garanta securitatea statelor iubi­toare de pace, a apăra munca pașnică a popoarelor lor și a bara calea agresorului în Europa. încă din preambulul Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală semnat la Varșovia, cele opt state euro­pene și-au reafirmat năzuința de a crea un sistem de securitate colectivă in Eu­ropa, Bazat pe participarea tuturor state­lor europene, indiferent de orînduirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui țel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, în cazul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, tratatul celor 8 state europene își pierde valabilitatea. In tratat își găsesc de asemenea ex­presia grija și preocuparea pe care le ma­nifestă și pe mai departe statele partici­pante pentru reglementarea problemei ger­mane, înfăptuind repu­litarizarea Germaniei oc­cidentale și incluzînd-o în grupări mili­tare agresive, puterile occidentale nesoco­tesc cu desăvîrșire atît interesele secu­rității popoarelor din Europa cît și inte­resele naționale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la­­ unificarea • în ca­­drul unui stat democrat unit. In opoziție cu această­ tendință­, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cît mai­ grabnice a Germaniei pe baze paș­nice și democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declarația făcută la semnarea trata­tului de Otto Grotewohl, președintele Con­siliului de Miniștri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Ger­mane pornește de la premiza că Germa­nia reunificată nu va fi legată de obliga­țiile asumate de o parte sau alta a Ger­maniei prin diferite tratate și acorduri mi­­litarr-paMtice în­cheiate înainte de unifi­care“. De o însemnătate deosebită este arti­colul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis și altor state, indiferent de o­­rtâlnuirea lor socială și de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace — în scopu­l asi­gurării păcii și securității popoarelor“. Și în această privință tratatul de la Varșovia se deosebește im mod fundamental de alian­­țele militare din Occident, care se izolează de alte țări prin bariere ideologice, econo­mice și de alt­ă natură. Tratatul de la Varșovia este un tratat cu adevărat pașnic și defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad intere­sele păcii și securității în Europa. Acest tratat nu amenință pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri și a nici unui grup de puteri străine. In fața popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespun­zătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internațională. De o parte, tra­tatul de la Varșovia menit a servi cauza păcii și securității, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat și mai mult prin atragerea Ger­maniei occidentale. Este grăitor în această privință că în zilele Conferinței de la Var­șovia avea loc la Paris sesiunea Consi­liului blocului Atlanticului de nord. Fie­care sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea armei atomice în ră­zboi, ultima sesiune a consfințit hotărîrea cu privire la reînvierea militarismului ger­man. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agre­sivă ? Conferința de la Varșovia a scos din nou la iveală unitatea desăvîrșită a țărilor la­gărului socialist, prietenia și frăția de ne­zdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu privire la ne­cesitatea încheierii tratatului și la princi­piile ce stau la baza lui, pe care au mani­festat-o participanții la conferință în tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relațiilor noi fără precedent în istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relații bazate pe comunitatea de scopuri și interese, pe principiile egalității in drepturi, respectării suveranității de stat și neames­tecului în treburile interne. Tratatul de la Varșovia este un tratat încheiat între state care doresc în mod sincer să se ajute unul­­ de altul, este un tratat care întruchipează mărețele idei ale priete­niei frățești între popoare libere și egale în drepturi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale in­terese naționale ale lor. Tocmai interesele naționale fundamentale și întreaga expe­riență istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferința de la Var­șovia să participe la măsurile pentru pre­venirea agresiunii în Europa. Dar cine ar putea susține cu temei că interesele națio­nale îi dictează spre pildă Franței, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experiență istorică arată că aceste țări sînt primele care sunt puse în primejdie prin refacerea militaris­mului german ! Nu interesele naționale, ci Statele Unite sunt acelea care dictează ho­­tărîrile luate la blocurile și uniunile mili­tare din Occident, la fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea depen­denței pe plan economic, politic și militar a țărilor vest-europene față de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obține „unanimitatea“ la luarea acestor hotărîri, cercurile guver­nante din S.U.A. nu se dau la­sături de a folosi cele mai grosolane și brutale pre­siuni și amenințări la adresa aliaților lor. Aceasta este realitatea în ceea ce privește mult trîmbițata „solidaritate occidentală“, pe care personalitățile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relații între state. In opoziție cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinței de la Varșovia au de­monstrat puterea lagărului socialist, coeziu­nea și unitatea lui de monolit, uriașa supe­rioritate a noilor relații care s-au statorni­cit între țările acestui lagăr. Principiul egalității suverane și al respec­tării intereselor reciproce la relațiile dintre statele mari și mici, promovat pe arena internațională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenței ei, constituia astăzi un principiu de bază la relațiile in­ternaționale ale statelor lagărului socialist. Noua situație creată în Europa reclamă o coordonare și mai strînsă a eforturilor țări­lor lagărului socialist și luarea de noi mă­­suri pentru întărirea capacității lor de a­­părare și pentru asigurarea inviolabilității granițelor lor. Aceasta își găsește expresia în strîngerea legăturilor de colaborare frățească multila­terală, în măsurile de coordonare prevăzute la tratat în vederea apărării comune la ca­zul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanți, în crearea mentului unificat și luarea altor comanda­măsuri necesare pentru întărirea capacității de a­­apărare a statelor semnatare (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi la legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, la care fiecare stat semnatar va delega un re­prezentant a­utorizat. Tratatul prevede crearea unui Comanda­ment unificat al forțelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înțele­gerii dintre ele, sub acestui co­mandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanții la Conferința de la Varșovia la funcția de comandant suprem al for­țelor armate unificate a fost numit ma­reșalul Uniunii Sovietice Konev, bine cu­noscut poporului român și celorlalte po­poare, care își amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerismului. (Aplauze). Tratatul de la Varșovia se bucură de sprijinul puternic și hotărît al marelui po­por chinez. „Pacea este indivizibilă — a spus la Varșovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pîn De-huai, locțiitor al premierului Consiliului de Stat și mi­nistrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, daci a­­gresorii imperialiști vor declanșa războiul împotriva țărilor europene iubitoare de pece, guvernul nostru și eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele și popoarele țărilor noastre fră­țești, vor duce lupta împotriva agresiunii pînă la victoria finală“. (Aplauze pre­lungite). După cum se vede, tratatul de la Var­șovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpinarea războiului, pentru apărarea păcii și securității popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe po­ziții de forță“ a fost și este ineficace la relațiile cu țările lagărului socialist. Tratatul de la Varșovia corespunde în în­tregime scopurilor și principiilor Cartei Or­ganizației Națiunilor Unite. După cum se știe, art. 1 al Cartei proclamă ca țel primor­dial „Menținerea păcii și securității inter­naționale și la acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni și înde­părta amenințările împotriva păcii, a re­prima orice act de agresiune și orice încăl­care a păcii și a realiza, prin mijloace paș­nice, conform­­ principiilor justiției și dre­­­tului internațional, îndreptarea sau reglemen­­­tarea litigiilor sau situațiilor cu caracter in­­ternațional, care pot duce la o încălcare a păcii“. Măsurile prevăzute în tratat la cazul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu art. 51 al Cartei Organizației Națiunilor Unite Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Con­siliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii. Semnînd tratatul de la Varșovia, gu­vernul român și-a manifestat din nou hotărî­­rea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acțiunile internaționale care au drept scop asigurarea păcii și securității internaționale, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată pe ba­za respec­tării stricte a Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegația romînă a subliniat, în cadrul lucrărilor conferinței, dorința de care este însuflețit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenței pașnice, re­lații de bună vecinătate cu toate țările, fără deosebire de sistem politic, precum și hotărîrea de a face tot ce este necesar și stă la puterea noastră în vederea înlătu­rării obstacolelor care mai există la calea îmbunătățirii relațiilor cu alte state. (A­­plauze puternice). Republica Populară Romînă a fost și este partizană consecventă a unei reduceri gene­­­rale hotărîte a armamentelor și a interzi­cerii armei atomice. Această năzuință a po­porului și guvernului român și-a găsit oglin­direa, alături de aceea a popoarelor și gu­vernelor participante la­­ conferință, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obțină adoptarea, de, comun a­­cord cu alte state care doresc să colaboreze la acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor și in­terzicerea armei atomice, cu hidrogen și a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Poporul și guvernul român consideră că examinarea serioasă de către toate statele, și desigur la primul rînd de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în pro­blemele dezarmării, constituie în prezent mijlocul­­ cel mai important pentru a se obține rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relațiile dintre state, a eliberării popoarelor de povara­, grea pe care o suportă din cauza cursei înarmări­lor și a asigurării posibilității de a folosi resursele eliberate pentru ridicarea bunei stări a popoarelor. Tovarăși deputați. Cunoașterea aprofundată a tuturor pre­­vederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciați întreaga lui în­semnătate pentru poporul romîn, pentru Republica Populară Romînă. Este evident că niciodată, la decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de

Next