Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 10, nr. 739-764)
1955-06-01 / nr. 739
I ORGAN. ăJ. COMITETULUI REBROWftL g.,.M. H. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACI 1 LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA AVRAM BUNACIU București, 30 mai 1955 Pentru pace și La 1 iunie 1955, popoarele din întreaga lume sărbătoresc Ziua internațională a copilului. Milioanele de mame, unite în Federația Democrată Internațională a Femeilor, au fixat data de 1 iunie, ca zi de luptă pentru pacea și fericirea tinerelor vlăstare. Anul acesta, Ziua internațională pentru apărarea vieții copiilor se desfășoară în condițiile unui nou și puternic avînt al mișcării oamenilor simpli, pentru pace. Atitudinea unui stat față de copiii săi oglindește esența politicii sale. Se poate oare trece cu ușurință peste situația grea a copiilor oamenilor muncii din țările capitaliste ? însăși presa burgheză subliniază că pretutindeni în lumea capitalistă bolile și mortalitatea fac tot mai multe victime în rîndurile copiilor. Numai în S.U.A. mor în fiecare an peste 100.000 de copii în vîrstă pînă la 1 an . 80 °/» din familiile americane nu pot achita taxele de asistență medicală. Sistemul învățămîntului public din lumea capitalistă trece printr-o criză adîncă. In țările coloniale și dependente situația copiilor este mult mai grea. In lumea capitalistă, sănătatea morală a copiilor este primejduită în egală măsură ca și cea fizică. Emisiunile de radio, cinematografele, televiziunea, literatura bulevardieră, ciapta să întipărească în mintea copiilor necesitatea violenței, a urii față de oameni și civilizație. Cercurile agresive urmăresc pe toate căile să transforme tînăra generație în carne de tun, intr-un instrument de înfăptuire a planurilor lor războinice. Insă popoarele din lumea întreagă văd tot mai limpede de unde vine pericolul care amenință fericirea și viața copiilor lor. De aceea lupta pentru supărarea copiilor a devenit o parte integrantă a luptei generale pentru pace. Un exemplu minunat ele ceea ce se poate face pentru tînăra generație, acolo unde la cîrma statului se află cei ce muncesc, unde oamenii creează în numele păcii și al vieții, îl constituie țările lagărului păcii, democrației și socialismului. In Uniunea Sovietică, grija pentru copii a devenit o lege i a vieții oamenilor sovietici. In U.R.S.S. s-a creat și se dezvoltă necontenit cea mai largă rețeta din lume de case de naștere, creșe, grădinițe de copii, tabere pentru pionieri și Școlari. In U.R.S.S. a fost introdus învățămîntul general obligatoriu de 7 ani și se înfăptuiește trecerea la învățămîntul general obligatoriu de 10 ani. Ca urmare ia grijii pentru tinerele vlăstare, populația U.R.S.S. crește în fiecare an cu peste 3.000.000 locuitori. Familia, școala și organizațiile obștești sovietice acordă o deosebită grijă educării copiilor și tineretului în spiritul dragostei înflăcărate față de patrie, în spiritul prieteniei între popoare și al egalității lor în drepturi, în spiritul dragostei pentru pace și munca constructivă. In U.R.S.S. crește o generație de constructori ai comunismului, o generație de oameni sănătoși, viguroși și plini de viață. Urmînd exemplul Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R. P. Chineză, și din celelalte țări de democrație populară înconjoară copiii cu dragoste și au o grijă deosebita de creștere și educare a lor. Copiii din țările de democrație populară sunt educați pentru s a deveni cetățeni culți cu bogate și multilaterale cunoștințe. In patria noastră, copiii simt zi de zi dragostea și atenția partidului și guvernului care fac ca viața lor să fie mereu mai fericită. Instaurarea regimului de democrație populară a făcut fericirea copiilor ca ocrotirea mamei și copilului să devină una din preocupările de seamă ale statului. Niciodată pe pămîntul patriei noastre maternitatea n-a fost sprijinită, prețuită și cinstită, ca astăzi. Despre acestea vorbesc cele peste 25.000 femei distinse cu titlul de „Mamă eroină“ sau decorate cu „Gloria maternă“ și „Medalia Maternității“. Numărul creșeloria crescut de 36 de ori față de anul 1944, iar numărul locurilor în căminele de zi reprezintă o creștere de circa 43 de ori. In vederea lichidării analfabetismului, care făcea ravagii în Romînia burghezo-moșierească,au fost înființate în anii de democrație populară peste 2.500 școli elementare noi, nou și minunat este faptul că multe din aceste școli funcționează în 15 limbi ale minorităților naționale. Condiții bune au fost creeate pentru dezvoltarea literaturii pentru copii și tineret. In ultimii ani Editura Tineretului a tipărit peste 18 milioane exemplare cărți ; apar o serie de publicații pentru copii și tineret ca : „Scînteia pionierului“, „Cravata roșie“, și altele. Emisiunile radiofonice pentru copii, filmele cu desene animate și cele 21 de teatre de păpuși din țaba noastră cultivă în rîndul copiilor noștri cinstea și curajul, prietenia și hărnicia, modelînd caracterul viitorilor constructori ai socialismului și comunismului. Oamenii muncii din regiunea noastră, pentru a cinsti ziua de 1 Iunie, au inițiat o serie de acțiuni prin care și-au concretizat dragostea lor pentru tinerele vlăstare ale socialismului. Au fost reactiviziate comitetul regional pentru apărarea și comitetele raionale și copilului cît orășenești. Cu ajutorul acestor comitete cît și al comisiilor de femei, în decursul lunilor aprilie și mai, peste 6.380 femei au fost antrenate la înfrumusețarea și gospodărirea orașelor și satelor,îngrijirea parcurilor etc. La 32 grădinițe sezoniere organizate în satele regiunii noastre sau mentele necesare pentru asigurat alihrana copiilor. Pe lingă grădinițele sezoniere sînt loturi însămînțate cu legume și zarzavaturi, pentru amenajarea și întreținerea cărora gospodinele, antrenate de comisiile de femei, și-au dat o însemnată parte de contribuție, asa cum a fost bunăooată în Drăpranești și Băltătești din comunele raionul Tg. Neamț. În cinstea zilei de 1 Iunie au fost confecționate numeroase costume și articole de lenjerie pentru copil. u .... Ziua Internaționala a copilului, are loc în preajma deschiderii Congresului Mondial al Mamelor, convocat de F.D.I.F., care va permite o largă discuție între reprezentantele femeilor din țările cele mai îndepărtate. Acest Congres va arăta că sentimentul înălțător, dragostea de mamă nu este plămădit doar din duioșie, că el poarta în sine ura pentru cei ce amenință viața copiilor. Lupta pentru apărarea copiilor este nedespărțită de lupta pentru pace. De aceea, Ziua Internațională a copilului trebuie să constituie un nou imbold în lupta pentru zădărnicirea planurilor agresive ale imperialiștilor, împotriva reînvierii militarismului german revanșard, pentru rezolvarea pașnică a problemelor internaționale litigioase, pentru micșorarea încordării în relațiile internaționale. Cu gîndul la toți copiii din lume și în dorința de a le apăra viața, oamenii muncii din patria noastră pășesc cu încredere înainte pe drumul construirii socialismului, prin munca lor constructivă, luptînd pentru apărarea păcii și viitorului copiilor. MWmmw MXU" a", 4 p a gi n i ; 20 bani miercuri: 1 iunie 1955 Nr. 739 (2218) : In Interiorul ziarulut s VIAȚA’ DE PARTID: Să acordăm mai multă atenție învățămîntului de partid. (pag. 2-a). GH. ȘOLDAN: Pe marginea conferinței raionale U.T.M. Tg. Neamț. (pag. 2-a) GH. NEGRU : Luptăm pentru îmbunătățirea calității produselor și lărgirea sortimentelor de hîrtie și cartoane. (pag. 2-a)’ Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale : Coraportul Comisiei de Afaceri Externe. Discuții la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varșovia. (pag. 3-a) In legătură cu apropiatele convorbiri dintre Japonia și U.R.S.S. (pag. 4-a) KOBBMI*k" Of "T "'"VK«* închiderea lucrărilor celei de - a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a R. P. R. Marți au continuat lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. La discuțiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955, au luat cuvîntul deputații : Dumitru Balalia, din circumscripția electorală Ploești-sud, regiunea Ploești ; Gavrilă Popa, din circumscripția electorală Adam Klisi, regiunea Constanța ; Gh. Hossu, din circumscripția electorală Medgidia regiunea Constanța; Elena Barbălată, din circumscripția electorală Odobești, regiunea Bîrlad ; Mathe Ludovic, din circumscripția electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară ; colonel Ion Gheorghe, din circumscripția electorală Alexandria, regiunea București ; Liuba Chișinevschi, din circumscripția electorală Constanța-sud, regiunea Constanța; Emil Mazilu, din circumscripția electorală Ștefan cel Mare, regiunea Iași; Romulus Zăroni, din circumscripția electorală Ilia, regiunea Hunedoara ; Ion Pas, din circumscripția electorală Aldeni, regiunea Ploești ; Alexandru Sencovici, din circumscripția electorală Oradea-nord, orașul Oradea ; Gaston Marin, din circumscripția electorală Ceahlău, regiunea Bacău ; Ioan Țurai, din circumscripția electorală Drăgănești regiunea București. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit și supus aprobării deputaților. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însuflețire, Legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Națională a votat apoi Legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naționale. De asemenea, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate Legea pentru modificarea articolelor 43 și 50 din Constituția R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcțiilor și Industriei materialelor de construcții și Comitetul de stat pentru colectarea produselor agricole, înființîndu-se Ministerul Construcțiilor, Ministerul Industriei Materialelor de construcție și Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Națională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciților de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcția de membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, și a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale pe deputatul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, din aceleași motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcția de membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, membru al aceleiași comisii. Intrucit deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, Marea Adunare Națională l-a eliberat din funcția de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegind ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vințe. Ora 14,30. Președintele Marii Adunări Naționale, deputatul C. Pîrvulescu, rostești cuvîntul de închidere a sesiunii : Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naționale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară, Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a Tratatului de către Marea Adunare Națională, "dovedește votați de neclintit a poporului nostru de a-și apăra munca sa creatoare și viața fericită, de a contribui la asigurarea păcii și securității popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat și votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naționale în toate ramurile sale, a instituțiilor noastre culturale și sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite rațional ca să dăm un nou avînt economiei și culturii și să creăm condiții mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăși deputați, să contribuim cu toată energia și priceperea la realizarea planului de stat și a prevederilor bugetului! Declar închisă cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naținnale. (Agerpres) (Continuare în pag. 3-a) Expunerea tovarășului Gh. asupra tratatului de la Varșovia Tovarăși deputați. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române supune spre ratificare Marii Adunări Naționale Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romnia, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Conferința de la Varșovia a devenit necesară în urma faptului că parlamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele naționale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german încadrarea Germaniei occidentale în bloșicul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei și Franței, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a sistemului agresiv al blocului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In același timp are loc intensificarea activității forțelor agresive și în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat și mijlociu se exercită presiuni asupra țărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu țină seama. Poporul român, ca și celelalte popoare reprezentate la Varșovia, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi și suferințe. Iar Conferința de la Varșovia s-a caracteritocmai prin preocuparea adîncă plină de răspundere a tuturor participaniților de a stabili măsurile necesare pentru a garanta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca pașnică a popoarelor lor și a bara calea agresorului în Europa. încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală semnat la Varșovia, cele opt state europene și-au reafirmat năzuința de a crea un sistem de securitate colectivă in Europa, Bazat pe participarea tuturor statelor europene, indiferent de orînduirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui țel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, în cazul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, tratatul celor 8 state europene își pierde valabilitatea. In tratat își găsesc de asemenea expresia grija și preocuparea pe care le manifestă și pe mai departe statele participante pentru reglementarea problemei germane, înfăptuind repulitarizarea Germaniei occidentale și incluzînd-o în grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvîrșire atît interesele securității popoarelor din Europa cît și interesele naționale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la unificarea • în cadrul unui stat democrat unit. In opoziție cu această tendință, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cît mai grabnice a Germaniei pe baze pașnice și democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declarația făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, președintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane pornește de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligațiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate și acorduri militarr-paMtice încheiate înainte de unificare“. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis și altor state, indiferent de ortâlnuirea lor socială și de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace — în scopul asigurării păcii și securității popoarelor“. Și în această privință tratatul de la Varșovia se deosebește im mod fundamental de alianțele militare din Occident, care se izolează de alte țări prin bariere ideologice, economice și de altă natură. Tratatul de la Varșovia este un tratat cu adevărat pașnic și defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii și securității în Europa. Acest tratat nu amenință pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri și a nici unui grup de puteri străine. In fața popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internațională. De o parte, tratatul de la Varșovia menit a servi cauza păcii și securității, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat și mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privință că în zilele Conferinței de la Varșovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord. Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea armei atomice în război, ultima sesiune a consfințit hotărîrea cu privire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă ? Conferința de la Varșovia a scos din nou la iveală unitatea desăvîrșită a țărilor lagărului socialist, prietenia și frăția de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului și la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanții la conferință în tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relațiilor noi fără precedent în istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relații bazate pe comunitatea de scopuri și interese, pe principiile egalității in drepturi, respectării suveranității de stat și neamestecului în treburile interne. Tratatul de la Varșovia este un tratat încheiat între state care doresc în mod sincer să se ajute unul de altul, este un tratat care întruchipează mărețele idei ale prieteniei frățești între popoare libere și egale în drepturi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naționale ale lor. Tocmai interesele naționale fundamentale și întreaga experiență istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferința de la Varșovia să participe la măsurile pentru prevenirea agresiunii în Europa. Dar cine ar putea susține cu temei că interesele naționale îi dictează spre pildă Franței, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experiență istorică arată că aceste țări sînt primele care sunt puse în primejdie prin refacerea militarismului german ! Nu interesele naționale, ci Statele Unite sunt acelea care dictează hotărîrile luate la blocurile și uniunile militare din Occident, la fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependenței pe plan economic, politic și militar a țărilor vest-europene față de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obține „unanimitatea“ la luarea acestor hotărîri, cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau lasături de a folosi cele mai grosolane și brutale presiuni și amenințări la adresa aliaților lor. Aceasta este realitatea în ceea ce privește mult trîmbițata „solidaritate occidentală“, pe care personalitățile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relații între state. In opoziție cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinței de la Varșovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea și unitatea lui de monolit, uriașa superioritate a noilor relații care s-au statornicit între țările acestui lagăr. Principiul egalității suverane și al respectării intereselor reciproce la relațiile dintre statele mari și mici, promovat pe arena internațională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenței ei, constituia astăzi un principiu de bază la relațiile internaționale ale statelor lagărului socialist. Noua situație creată în Europa reclamă o coordonare și mai strînsă a eforturilor țărilor lagărului socialist și luarea de noi măsuri pentru întărirea capacității lor de apărare și pentru asigurarea inviolabilității granițelor lor. Aceasta își găsește expresia în strîngerea legăturilor de colaborare frățească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute la tratat în vederea apărării comune la cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanți, în crearea mentului unificat și luarea altor comandamăsuri necesare pentru întărirea capacității de aapărare a statelor semnatare (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi la legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, la care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forțelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înțelegerii dintre ele, sub acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanții la Conferința de la Varșovia la funcția de comandant suprem al forțelor armate unificate a fost numit mareșalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român și celorlalte popoare, care își amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerismului. (Aplauze). Tratatul de la Varșovia se bucură de sprijinul puternic și hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă — a spus la Varșovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pîn De-huai, locțiitor al premierului Consiliului de Stat și ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, daci agresorii imperialiști vor declanșa războiul împotriva țărilor europene iubitoare de pece, guvernul nostru și eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele și popoarele țărilor noastre frățești, vor duce lupta împotriva agresiunii pînă la victoria finală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varșovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpinarea războiului, pentru apărarea păcii și securității popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziții de forță“ a fost și este ineficace la relațiile cu țările lagărului socialist. Tratatul de la Varșovia corespunde în întregime scopurilor și principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. După cum se știe, art. 1 al Cartei proclamă ca țel primordial „Menținerea păcii și securității internaționale și la acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni și îndepărta amenințările împotriva păcii, a reprima orice act de agresiune și orice încălcare a păcii și a realiza, prin mijloace pașnice, conform principiilor justiției și dretului internațional, îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situațiilor cu caracter internațional, care pot duce la o încălcare a păcii“. Măsurile prevăzute în tratat la cazul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu art. 51 al Cartei Organizației Națiunilor Unite Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii. Semnînd tratatul de la Varșovia, guvernul român și-a manifestat din nou hotărîrea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acțiunile internaționale care au drept scop asigurarea păcii și securității internaționale, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată pe baza respectării stricte a Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegația romînă a subliniat, în cadrul lucrărilor conferinței, dorința de care este însuflețit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenței pașnice, relații de bună vecinătate cu toate țările, fără deosebire de sistem politic, precum și hotărîrea de a face tot ce este necesar și stă la puterea noastră în vederea înlăturării obstacolelor care mai există la calea îmbunătățirii relațiilor cu alte state. (Aplauze puternice). Republica Populară Romînă a fost și este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărîte a armamentelor și a interzicerii armei atomice. Această năzuință a poporului și guvernului român și-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor și guvernelor participante la conferință, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obțină adoptarea, de, comun acord cu alte state care doresc să colaboreze la acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor și interzicerea armei atomice, cu hidrogen și a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Poporul și guvernul român consideră că examinarea serioasă de către toate statele, și desigur la primul rînd de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în problemele dezarmării, constituie în prezent mijlocul cel mai important pentru a se obține rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relațiile dintre state, a eliberării popoarelor de povara, grea pe care o suportă din cauza cursei înarmărilor și a asigurării posibilității de a folosi resursele eliberate pentru ridicarea bunei stări a popoarelor. Tovarăși deputați. Cunoașterea aprofundată a tuturor prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciați întreaga lui însemnătate pentru poporul romîn, pentru Republica Populară Romînă. Este evident că niciodată, la decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de