Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)
1955-07-01 / nr. 765
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACIK 1 iss»»«»® ® In întîmpinarea Sărbătorii tinereții și prieteniei In capitalia Poloniei reconstruită din ruini, se vor întîlni între 31 iulie și 14 august, tineri și tinere de pe toate meridianele și paralelele globului in cadrul celui de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, pentru pace și prietenie, timp de două săptămîni, zeci de mii de tineri își vor manifesta din nou hotărîrea de a-și uni eforturile în lupta pentru victoria forțelor păcii, late vieții, împotriva forțelor negre ale războiului. Tineretul, căruia îi sunt proprii visurile cele mai înaripate, leagă această grandioasă sărbătoare a prieteniei — Festivalul — de năzuința de a-și închina eforturile muncii pașnice și a progresului, asigurării unui viitor senin. Această năzuință își găsește expresia în pregătirile care se fac pretutindeni pentru Festival. Tineretul patriei noastre — care poartă neștearsă amintirea zilelor celui de-al TV-lea Festival Mondial de la București - se pregătește cu entuziasm și bucurie în vederea întîlnirii tineretului lumii. Acest entuziasm se oglindește cu putere și în regiunea noastră, în fabrici și pe ogoare, în școli, în instituții și întreprinderi — peste tot. In cinstea Festivalului s-au născut noi Întreceri și inițiative. Mai bine de 19.000 de tine participă la întrecerea socialistă obținînd frumoase succese. Pe șantierul național al tineretului, de la Ozana-Cracău, tinerii brigadieri, s-au angajat ca învingînd greutățile să termine lucrările căii ferate forestiere pînă la 7 noiembrie. Pe șantierul luminii de la Bicaz, brigăzile de tineri luptă pentru grăbirea străpungerii tunelului de aducțiune, succese frumoase obțin tinerii de la I.M.S. ..Ceahlăul’Piatra Neamț, de la Atelierele Centrale Moinești, de la „Proletarul“Bacău, ca și din multe alte locuri. Pregătirile pentru Festivalul de la Varșovia, găsește tineretul de la sate antrenat — alături de vîrstnici — la muncile de întreținerea culturilor, de pregătirea campaniei de recoltare și treieriș. Peste 7.500 de tineri și pionieri, au curățat mari suprafețe cu diferite culturi de buruienile ce crescuseră în ele. Multilaterale sunt pregătirile și succesele pe care tinerii din regiunea noastră le închină marii sărbători a tinereții și prieteniei de la Varșovia. Cu mult entuziasm s-a desfășurat și se desfășoară în cuprinsul regiunii noastre, acțiunea de strîngere a fierului vechi. Utemîștii și pionierii au colectat pînă acum mai bine de 600.000 km fier vechi. Sute de tineri participă la acțiuni de muncă voluntară pentru înfrumusețarea orașelor și satelor noastre. Tinerii de la sate, de pildă, au curățit șanțurile pe o distanță de mai bine de 100 km. au împrăștiat pietriș,pe o lungime de 48 km. șosea și au reparat 243 podețe, tot în cadrul acțiunii de înfrumusețare a orașelor si satelor, tinerii din orașul Tg. Neamț își construiesc un parc al lor. Mii de tineri participă de asemenea la concursurile sportive ale tineretului, organizează colțuri ale Festivalului etc. Ca un semn al dragostei și solidarității internaționale a tineretului nostru cu tineretul lumii, pot fi socotite și numeroasele daruri lucrate cu mult suflet de tinerii de la fabrica „Partizanul“ din Bacău, ,.Comuna din Paris“ Piatra Neamț, Buhuși și din alte locuri clare vor fi trimise la Varșovia. Avîntul cu care se desfășoară în regiunea noastră pregătirile în vederea celui de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia, exprimă hotărîrea tineretului din regiunea noastră de a păși alături de tineretul întregii noastre țări și a tinerilor din toate țările, pe drumul înfrățirii între popoare, pe drumul păcii și al viitorului luminos. Pînă la Festival, a mai rămas o lună de zile, perioadă care trebuie să constituie pentru tineretul nostru, prilej de obținere a noi lupta pentru îndeplinirea succese în sarcinilor din primul nostru plan cincinal, pentru obținerea de recolte bogate, pentru întărirea puterii de animare a patriei noastre draigi. Organizațiile U.T.M. din întreprinderi, sunt chemate în această perioadă să-și aducă din plin contribuția la mobilizarea tineretului în întrecerea socialistă în scopul îndeplinirii și depășirii planului de producție la toți indicii, ridicării productivității muncii, reducerii prețului de cost, realizării de economii și îmbunătățirii calității produselor. Organizațiile U.T.M. — îndrumate de comitetele raionale și orășenești U.T.M. — trebuie să muncească în așa fel cu tinerii, încît să sădească în conștiința acestora dorința de a-și însuși o calificare înaltă, tehnica nouă, pentru a deveni fruntași ai întrecerii. Fruntașii în producție, tinerii care muncesc cu abnegație și se comportă în mod demn, sînt chemați să creeze o opinie de masă împotriva acelor tineri — puțini la număr — care se comportă indisciplina în muncă, care au atitudini nedemne, străine imensei majorități a tineretului nostru. Organizațiile U.T.M. de la sate, trebuie să se preocupe de antrenarea tineretului din agricultură, la realizarea sarcinilor ce le stau în față. Ne mai desparte puțin timp de ziua cînd pe ogoarele regiunii va începe ’ecaltatul și treierișul păioaselor. Tinerii de la sate. mecanizatori, muncitori în G.A.S., membri ai G.A.C. sau ai întovărășirilor agricole, sau țăranii muncitori cu gospodării individuale, să fie în primele rînduri în lun+a pentru o recoltă bogată. Organizațiile U.T.M. de la sate, să arate tinerilor că muncind pentru a întreține bine culturile, recoltînd la timp, iși aduc contribuția la ridicarea nivelului de trai a poporului nostru muncitor, la întărirea patriei. Pregătirile care se fac în cinstea Festivalului, sunt multilaterale. Concursurile sportive ale tineretului trebuie să fie sprijinite deopotrivă de organizațiile U.T.M. ca și de sfaturile populare, care pot contribui la asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a acestora. Sfaturile populare pot și trebuie să sprijine și celelalte manifestări închinate Festivalului de la Varșovia. In toate acțiunile, organizațiile U.T.M. trebuie să simtă din plin sprijinul organizațiilor de partid. Exercitîndu-și rolul de conducător al organizației de tineret, organizațiile de partid trebuie să sprijine inițiativele bune, luate în scopul mobilizării tinerilor în diferite acțiuni. Organizațiile de partid pot și au datoria să ajute organizațiile U.T.M. în mobilizarea și organizarea a tot mai multe manifestări menite să contribuie la întîmpinarea cu cinste a Festivalului. Tineretul regiunii noastre, este harnic și priceput, el este însuflețit de un înalt patriotism și animat de dorința de a contribui prin eforturile sale, la prietenia între tineretul de pretutindeni. Tineretul nostru iubește viața și luptă pentru ca nimeni să nu i-o răpească. El dovedește aceasta în muncă, prin faptele de zi cu zi, prin succesele pe care le obține." Să facem din zilele care ne-au mai rămas pînă la deschiderea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, zile de muncă însuflețită, de rodnice realizări închinate marii sărbători a păcii și prieteniei ce se va desfășura la Varșovia. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. Miercuri s-au desfășurat în continuare lucrările sesiunii generale i a Academiei Republicii Populare Române. In ședința de dimineață, prezidată de acad. prof. Traian Săvulescu, s-au purtat discuții asupra expunerii generale prezentate la deschiderea sesiunii de către președintele Academiei R.P.R. și asupra corapoartelor privind realizările și perspectivele de dezvoltare ale cercetărilor științifice în diferite domenii. La discuții, au luiat cuvîntul: acad. Iorgu Iordan, prof. Traiian Gheorghiu, membru corespondent al Academiei R.P.R., acad. Mihail Roller, prof. dr. B. Menkes, membru corespondent al Academiei R.P.R., acad. Gh. Călinescu, prof. G. Nenițescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. N. Giosan, directorul stațiunii experimentale ICAR-Guj, prof. C. Daicoviciu, directorul Institutului de istorie din Cluj al Academiei R.P.R., ing. Martin Bercovici, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. N. Teodorescu, colaborator științific din cadrul Institutului de matematică al Academiei R.P.R., acad. Al. Rosetti, prof. C. I. Gullian, directorul Institutului de filozofie al Academiei R.P.R., Gherasie Constantinescu, colaborator științific din cadrul ICAR, dr. I. Jianu, medic, emerit, acad. E. Nyárády, prof. V. Gligor, locțiitor al ministrului Agriculturii și Silviculturii, ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. Gr. Obrejian, director adjunct al ICAR, dr. N. Cajal, director adjunct al Institutului de Inframicrobiologie al Academiei R.P.R., și prof. N. Dinculescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., rectorul Institutului politehnic din București. In cursul după-amiezii au avut loc ședințe de comunicări științifice pe secții. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). Im Interiorul ziarului La Bianca de Investiții Bacău (pag. 2-a) Despre comportarea echipelor de fotbal (categoria B) din regiunea Bacău (pag. 2-a) VIAȚA DE PARTID: D. Berezschi — Să traducem în viață hotărîrile conferințelor raionale și orășenești de partid ! (pag. 3-a) Din realizările colectiviștilor din Săucești (pag- 3-a) Popoarele își intensifică lupta penttru împlinirea speranțelor lor (pag- 4-a) Plecarea din S.U.A. a delegațiilor U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene și R.S.S. Bieloruse care iau participat la sesiunea jubiliară la O.N.U. (pag- 4-a) Formarea unui grup parlamentar național al U.R.S.S. și intrarea acestui grup în Uniunea interparlamentară (pag. 4-a) ADUNAREA MONDIALA A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor întîlni pentru prima oară după zece ani, în condițiile unei lumi scindate, șefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanții a 68 de țări, a creat certitudinea că, cu toate divergențele profunde și diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat și numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forță, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor și a înspăimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, conferința de la Bandung, neutralitatea Austriei consfințită printr-unratat, declarația de la Belgrad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei publice care și-a găsit expresia în poziția guvernelor. In problema dezarmării și a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicții ireductibile pînă în prezent, punctele de vedere s-au apropiat atît de mult încît un acord nu mai este decit o chestiune de bunăvoință, in problema securității principiile adoptate la conferința de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea pașnică între țări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepții de felul acelora care au fost proclamate de China și India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferința celor patru va ține seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să pășească pe calea unei strînse colaborări economice și culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliții militare, a unei Germanii ferite de renașterea militarismului. Tot în acest spirit, conferința celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferința trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire Indochina. Ea trebuie să dea Organizației Naționinilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forțe cărora le convine războiul rece și acționează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor națiunilor lumii să se împotrivească acestor forțe și să sprijine pe participanții la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forțele iubitoare de pace care au țeluri comune, și îndeosebi diferitele mișcări pentru apărarea păcii, marile organizații pacifiste de orientare creștină și social-democrată vor întreprinde acțiuni unite pentru a risipi neîncrederea și a apăra pacea. Contradicțiile internaționale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Să îngrijim bine culturile, să ne pregătim pentru recoltare și treieriș Exemplul Semănate ia ------------- tmp și în condiții colectiviștilor agrotehnice superioare, păioasele de pe tarlalele gospodăriei agricole colective din comuna Girov, raionul Piatra Neamț au răsărit și s-au dezvoltat viguros. Colectiviștii le-au privit de două ori, astfel că în prezent lanul cu grîne arată frumos. Acum colectiviștii se pregătesc pentru a recolta păioasele. Ei știu din experiența anilor trecuți că numai munca bine organizată poate duce la obținerea de succese. Și în acest an gospodăria și-a întocmit un plan concret de muncă care a fost discutat în prezența colectiviștilor. Planul a fost îmbogățit cu propunerile acestora, astfel că pregătirile s-au putut desfășura și mai organizat. In prezent, colectiviștii sînt gata să înceapă recoltatul și treierișul. Ei au stabilit locul ariei pe care au înzestrat-o cu toate cele necesare — butoaie, lopeți, găleți etc.; a fost reparat cîntarul și revizuit zrorul și numiți oamenii care vor munci la arie, la batoză etc. Colectiviștii au curățit și magazia cu o capacitate de 15 vagoane în care vor depozita noua recoltă. Pentru buna desfășurare a trans-Din cuprinsul regiunii ne sosesc mereu alte vești din care aflăm despre munca ce se desfășoară pe ogoare pentru îngrijirea culturilor, despre pregătirile ce se fac în vederea apropiatei bătălii a muncilor d. • recoltări și treieriș. Oamenii muncii de pe ogoare știu că muncind cu însuflețire în aceste zile contribuie la obținerea unor recolte bogate care să ducă la îndestularea traiului celor ce muncesc portului de la arie la gospodărie, vitele care sînt folosite la transport iau fost lăsate libere de mai bine de două săptămîni. In comuna Intr-o convorbire —---------— avută cu tov. Cos-Grigoreni tache Prisăcaru, secretarul Sfatului popular din comuna Grigoreni, raionul Moinești, acesta ne-a relatat felul în care se desfășoară în comună lucrările de îngrijire a culturilor și pregătirile pentru recoltare și treieriș. Iată ce ne-a spus dînsul : ,,Țăranii muncitori din comuna noastră știu că obținerea unor recolte bogate depinde în mare măsură și de felul cum sînt privite și prășite culturile, cum se fac pregătirile pentru recoltarea cerealelor. Iată de ce deîndată ce au terminat piivitul păioaselor, țăranii muncitori au început muncia la prășit porumbul, cartofii și floarea-soarelui. Pînă în prezent au prășit întîia oară porumbul pe o suprafață de 364 de ha. și pentru a doua oară pe 45 de ha. Prașila a doua a fost făcută și la 15 ha. semănate cu cartofi și 5 ha. cu floareasoarelui. Fruntași în munca de întreținere a culturilor sînt în primul rînd membrii gospodăriei agricole colective ,,Octombrie roșui“ care au executat la timp toate muncile, ca și țărani muncitori: Costache Ion Ciomneag și Ion Ion Tudor din Grigoreni, Gheorghe Andrei Bețea și Gheorghioe Aslan din Pustiana și mulți alții. In comună au început și pregătirile pentru campania de seceriș și treieriș. A fost întocmit un plan de muncă în care s-au stabilit diferite măsuri pe care le vom lua. Pînă în prezent au fost delimitate cele 5 larii, s-au reparat uneltele necesare, printre care și batoza, s-au numit echipele, care vor munci pentru prevenția eventualelor incendii etc“. Comuna Brusturi a îndeplinit planul de colectare la lînă Convinși că a preda la timp cotele datorate patriotică, statului, este o îndatorire țăranii muncitori din Brusturi s-au achitat cu cinste de această sarcină. Urmînd exemplul țăranului muncitor Vasile C. Irina care a obținut chitanța nr. 1, urmat de Vasile Ungureanu, Mihai Zahiaria și alții, țăranii muncitori din Brusturi și-au predat în întregime cotele de lînă cuvenite statului. Această comună se numără astăzi în rîndul celor fruntașe, îndeplinind planul de colectare a lînii în termenul stabilit. PETRE TĂRĂBOANȚĂ coresp. Oaspeți dragi Zilele acestea, muncitorii fabricii de postav din Buhuși au primit vizita unei caravane documentare compusă dintr-un număr de 23 pictori și caricaturiști veniți pentru documentare în vederea creării unor noi lucrări . Printre aceștia erau și cunoscuții caricaturiști I. Doru și Ross, pictorii Claus Tiberiu, Danian Panaite, Anastasiu, scluptorul Manole Gabriel și alții. Oaspeții au vizitat, secțiile fabricii, au stat de vorbă cu numeroși muncitori și tehnicieni ,și au luat unele schițe necesare creării unor noi lucrări. Nr. 765 (2244) 4 pagini 20 bani VINERI 1 iulie 1955 Lumina cărții peste tot Măreața operă de construire a socialismului presupune continua ridicare a nivelului cultural al oamenilor muncii, lichidarea analfabetismului — plagă rușinoasă lăsată de regimurile trecute, Iată de ce cuprinderea unui număr din ce in ce mai mare de copii ai oamenilor muncii în unitățile școlare și preșcolare, constituie o preocupare permanentă a partidului și guvernului nostru. In regiunea noastră a funcționat în anul școlar 1954-1955 sute de unități școlare și preșcolare. Semnificativ este "faptul că numărul acestor unități și mai ales al elevilor a crescut cu mult față de anul școlar anterior. In cele 542 școli elementare au fost cuprinși mai mult cu 3.101 elevi decit în anul școlar precedent. De asemenea, cele 180 școli elementare și medii de 7 și 10 ani au fost frecventate de un număr de 15.243 elevi față de 12.218 cît fuseseră în anul școlar 1953-1954. Pentru a da posibilitate oamenilor muncii să-și complecteze studiile, au funcționat în regiune un număr de 3 școli medii serale. Dacă in anul 1953-1954 numărul elevilor acestor școli era de 154, în anul școlar 1954- 1955, numărul elevilor a ajuns la 393.In regiune s-au construit și se construiesc noi școli. Acestea dau posibilitate copiilor oamenilor muncii să învețe în condițiuni din ce în ce mai bune, iar numărul elevilor să fie în continuă creștere. IN CLIȘEU: Noua Școală elementară din satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș raionul Tg. Ocna. l ■ ——----------------------—I, I, , Vești de pe șantierul de la Bicaz Oaspeți dragi pe șantier In cadrul schimbului de experiență și vizitei pe care o face în țara noastră o delegație ia oamenilor de știință cehoslovaci — oaspeții au vizitat duminică lucrările de pe marele șantier al hidrocentralei de la Bicaz. Ei au urmărit cu interes lucrările de la Baraj și tunelul de aducțiune, cerînd lămuriri conducătorilor de partid, tehnicienilor și inginerilor șantierelor. Delegația este condusă de Jiri Hendrich, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia și cuprinde numeroși tehnicieni și profesori din țara vecină și prietenă. Pretutindeni oaspeții au fost primiți de constructori cu bucurie, vizită lor fiind o nouă contribuție la adîncirea prieteniei romîno-cehoslovace. Solii artei noastre muzicale De cîteva zile o delegație de compozitori, dirijori și fruntașii ai muzicii romînești vizitează Valea Bistriței și în special lucrările hidrocentralei. Printre ei se numără compozitorii și dirijorii orchestrei Filarmonice de stat „George Enescu“ din București, Alfred Alexandrescu, Alfred Mendelsohn, compozitorii Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu, H. Marineanu, Ion Vasilescu, George Klein și alții. Cu prilejul vizitei făcute de delegația fruntașilor artei noastre muzicale, constructorii și-au exprimat dorința de a asculta la radio, cît mai multe lucrări și cîntece noi, inspirate din munca creiatoiare de pe marele șantier, care să vorbească oamenilor muncii și lumii întregi despre înfăptuirea mărețului plan de electrificare inițiat de partid. Manifestări sportive Cu ocazia împlinirii a 6 ani de la apariția Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la stimularea și dezvoltarea continuă a mișcării de cultură fizică și sport, colectivul sportiv „Constructorul“ Bicaz a organizat o gală de box cu participarea boxerilor de la Locomotiva Galați. Gala s-a desfășurat în sala clubului central și a constituit o reușită propagandă a sportului cu mănuși. Printre tinerii constructori de la Bicaz care s-au evidențiat cucerind meritate victorii se numără sportivii muncitori Patrichi Dumitru, Ion Cociș, Lates Lutfi, Dragoș Ștefan și alții. B. STOICESCU coresp. Prin muncă voluntară Răspunzînd chemării organizației de partid, țăranii muncitori din Valea Reasat — raionul Tg. Ocna,acordă o deosebită atenție reparării drumurilor și a podurilor pe care urmează să transporte însemnate cantități de lemne de foc și recoltele. Zilele trecute, prin muncă voluntară ei au reparat o porțiune de 250 m. t. de drum și au construit un pod de 2 m. la locul numit Biserica Catolică. La efectuarea acestor lucrări s-au situat în frunte comuniștii lojă Roșu și Ștefan M. Roșu, deputatul V. Stanciu, urmați de Petre Benedic, Șt. Benedic, Neculai Hazaparu și alții. Aceste lucrări efectuîndu-se prin muncă voluntară, s-a făcut o economie de 3.500 lei. ȘT. ROȘU coresp. Blocuri-magazin Nu de mult, într-unul din blocurile muncitorești din Lucăcești a fost deschis un magazin alimentar. Zilele trecute, alături de acesta a fost deschis și un magazin de textile și încălțăminte. Petroliștii au salutat cu bucurie deschiderea magazinului cu produse industriale, în rafturile căruia se găsesc felurite mărfuri pentru sezonul de vară. In același bloc, funcționează și un chioșc Aprozar aprovizionat după cerințele consumatorilor. In curînd tot aci se va deschide și o frizerie. Expoziție cu vînzare Nu de mult, Uniunea raională a cooperativelor de consum Tg. Ocna a organizat în comuna Onești o expoziție de mărfuri cu vînzare. Expoziția s-a bucurat de un frumos succes. In cele trei zile cît a funcționat, s-au vîndut mărfuri în valoare totală de 64.595 lei, evidențiindu-se în mod deosebit tovarășii Toma Nicolae și Lazăr Ghidate. Numeroși colectiviști și țărani muncitori din comună și-au valorificat cu această ocazie surplusul de produse agricole. In numai trei zile — cît a funcționat expoziția — achiziționat cantitatea de 2.090 kg. porumb. Printre colectiviștii care și-au valorificat surplusul de cereale au fost tov. Șimon I. Ștefan, I. Bucioacă, Ștefan Bohoș și alții. GH. MANOLACHE coresp.