Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)

1955-07-01 / nr. 765

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACIK­ 1 iss»»«»® ® In întîmpinarea Sărbătorii tinereții și prieteniei In c­apitalia Poloniei reconstruită din ruini, se vor întîlni între 31 iulie și 14 august, tineri și tinere de pe toate meridianele și paralelele globului in cadrul celui de-al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului și Studenților, pentru pace și prietenie, timp de două săptămîni, zeci de mii de tineri își vor manifesta di­n nou hotărîrea de a-și uni eforturile în lupta pentru victoria forțelor păcii, late vieții, îm­potriva forțelor negre ale războiului. Tineretul, căruia îi sunt proprii vi­surile cele mai înaripate, leagă acea­stă grandioasă sărbătoare a priete­niei — Festivalul — de năzuința de a-și închina eforturile muncii pașnice și a progresului, asigurării­ unui vi­itor senin. Această năzuință își gă­­­sește expresia în pregătirile­­ care se fac pretutindeni pentru Festival. Tineretul patriei noastre — care poartă neștearsă amintirea zilelor celui de-al TV-lea Festival Mondial de la București - se pregătește cu entuziasm și bucurie în vederea în­­tîlnirii tineretului lumii. Acest entu­ziasm se oglindește cu putere și în regiunea noastră, în fabrici și pe o­­goare, în școli, în instituții și între­prinderi — peste tot. In cinstea Festi­valului s-­au­ născut noi Întreceri și inițiative. Mai bine de 19.000 de­ ti­ne­­ participă la întrecerea socialistă obținînd frumoase succese. Pe șantie­rul național al tineretului, de la O­­zana-Cracău, tinerii brigadieri, s-au angajat ca învingînd greutățile­ să termine lucrările căii ferate forestiere pînă l­a 7 noiembrie. Pe șantierul lu­minii de la Bicaz, brigăzile­ de tineri luptă pentru grăbirea străpungerii­­ tunelului de aducțiune, succese fru­moase obțin tinerii de la I.M.S. ..Ce­a­­hlăul’­Piatra Neamț, de la Atelierele Centrale Moinești, de la „Proletarul“­­Bacău, ca și din multe alte locuri. Pregătirile pentru Festivalul de la Varșovia, găsește tineretul de la sate antrenat — alături de vîrstnici — la muncile de întreținerea culturilor, de pregătirea cam­paniei de recoltare­­ și treieriș. Peste 7.500 de tineri și pio­nieri, au curățat mari suprafețe cu d­iferite culturi de buruienile ce cres­cuseră în ele. Multilaterale sunt pregătirile și suc­cesele pe care tinerii din regiunea noastră le închină marii sărbători­ a tinereții și prieteniei de la Varșovia. Cu mult entuziasm s-a desfășurat și se desfășoară în cuprinsul regiunii noastre, acțiunea de strîngere a fie­rului vechi. Utemîștii și pionierii au colectat pînă acum mai bine de 600.000 km fier vechi. Sute de tineri participă la acțiuni de muncă volun­tară pentru înfrumusețarea orașelor și satelor noastre. Tinerii de la sate, de pildă, au curățit șanțurile pe o dis­tanță de mai bine de 100 km. au îm­prăștiat pietriș,pe o lungime de­ 48 km. șosea și au reparat 243 podețe, tot în cadrul acțiunii de înfrumuse­țare a orașelor si satelor, tinerii din orașul Tg. Neamț își construiesc un parc­­ al lor. Mii de tineri participă de asemenea la concursurile sportive ale tineretului, organizează colțuri ale Festivalului etc. Ca un semn al dra­gostei și solidarității internaționale a tineretului nostru cu tineretul lu­mii, pot fi socotite și numeroasele daruri lucrate cu mult suflet de tine­rii de la fabrica „Partizanul“ din Ba­cău, ,.Comuna din Paris“ Piatra Neamț, Buhuși și din alte locuri clare vor fi trimise la Varșovia. Avîntul cu care se desfășoară în regiunea no­astră pregătirile în vede­rea celui de-al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului și Studenților de la Varșovia, exprimă hotărîrea tine­retului din regiunea noastră de a păși alături de tineretul întregii noastre țări și­­ a tinerilor din toate țările, pe drumul înfrățirii între popoare, pe drumul păcii și al viitorului luminos. Pînă la Festival, a m­ai rămas o lună de zile, perioadă c­are trebuie să constituie pentru tineretul nostru, prilej de obținere a noi lupta pentru îndeplinirea succese în sarcinilor din primul nostru plan cincinal, pen­tru obținerea de recolte bogate, pen­tru întărirea puterii de animare a pa­triei no­astre draigi. Organizațiile U.T.M. din întreprin­deri, sunt chemate în această perioadă să-și aducă din plin contribuția l­a mobilizarea tineretului în întrecerea socialistă în scopul îndeplinirii și de­pășirii planului de producție la toți in­dicii, ridicării productivității muncii, reducerii prețului de cost, realizării de economii și îmbunătățirii calității pro­duselor. Organizațiile U.T.M. — în­drumate de comitetele raionale și oră­șenești U.T.M. — trebuie să mun­cească în­­ așa fel cu tinerii, încît să sădească în conștiința acestora do­rința de a-și însuși o calificare înaltă, tehnica nouă, pentru a deveni frun­tași ai întrecerii. Fruntașii în pro­ducție, tinerii care muncesc cu ab­negație și se comportă în mod demn, sînt chemați să creeze o opinie de masă împotriva acelor tineri — pu­țini la număr — care se comportă indisciplina­ în muncă, care au atitu­dini nedemne, străine imensei majo­rități a tineretului nostru. Organizațiile U.T.M. de la sate, tre­buie să se preocupe de antrenarea tineretului din agricultură, la reali­zarea sarcinilor ce le stau în față. Ne mai desparte puțin timp de ziua cînd­ pe ogoarele regiunii va începe ’­ecal­­tatul și treierișul păioaselor. Tinerii de la sate. mecanizatori, muncitori în G.A.S., membri ai G.A.C. sau ai în­tovărășirilor agricole, sau țăranii mun­citori cu gospodării individuale, să fie în primele rînduri în lun+a pentru o recoltă bogată. Organizațiile U.T.M. de la sate, să arate tinerilor că mun­cind pentru­ a întreține bine culturile, recoltînd la timp, iși aduc contribuția la ridicarea nivelului de trai a­ po­porului nostru muncitor, la întărirea patriei. Pregătirile care se f­ac în cinstea Festivalului, sunt multilaterale. Con­cursurile sportive ale tineretului tre­buie să fie sprijinite deopotrivă de or­ganizațiile U.T.M. ca și de sfaturile populare, care pot contribui la asigu­rarea condițiilor necesare bunei des­fășurări a acestora. Sfaturile popu­lare pot și trebuie să sprijine și cele­lalte manifestări închinate Festiva­lului de la Varșovia. In toate acțiunile, organizațiile U.T.M. trebuie să simtă din plin spri­­jinul organizațiilor de partid. Exerci­­tîndu-și rolul de conducător al orga­nizației de tineret, organizațiile de p­artid trebuie să sprijine inițiativele bune, luate în scopul mobilizării ti­nerilor în diferite acțiuni. Organiza­țiile de partid pot și au datoria să a­­jute organizațiile U.T.M. în mobili­zarea și organizarea a tot mai multe manifestări menite să contribuie la întîmpinarea cu cinste a Festivalului. Tineretul regiunii noastre, este har­nic și priceput­, el este însuflețit de un înalt patriotism și animat de do­rința de a contribui prin eforturile sale, l­a prietenia între tineretul de pretutindeni. Tineretul nostru iubește viața și luptă pentru ca nimeni să nu i-o răpească. El dovedește aceasta în muncă, prin faptele de­ zi cu zi, prin succesele pe care le obține." Să facem din zilele care ne-au mai rămas pînă la deschiderea Festiva­lului Mondial al Tineretului și Stu­denților, zile de muncă însuflețită, de rodnice realizări închinate marii sărbători a păcii și prieteniei ce se va desfășura la Varșovia. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. Miercuri s-au desfășurat în conti­nuare lucrările sesiunii generale i a Academiei Republicii Populare Ro­mâne. In ședința de dimineață, prezidată de acad. prof. Traian Săvulescu, s-­au purtat discuții asupra expunerii ge­nerale prezentate l­a deschiderea se­siunii de către președintele Acade­miei R.P.R. și asupra corapoartelor privind realizările și perspectivele de dezvoltare ale cercetărilor științifice în diferite domenii. La discuții, au luiat cuvîntul: acad. Iorgu Iordan, prof. Traiian Gheorghiu, membru corespondent al Academiei R.P.R., acad. Mihail Roller, prof. dr. B. Menkes, membru corespondent al Academiei R.P.R., acad. Gh. Călinescu, prof. G. Nenițescu, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., prof. N. Giosan, directorul stațiunii experimen­­tale ICAR-G­uj, prof. C. Daicoviciu, directorul Institutului de istorie din Cluj al Academiei R.P.R., ing. Martin Bercovici, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. N. Teodore­­scu, colaborator științific din cadrul Institutului de matematică al Acade­miei R.P.R., acad. Al. Rosetti, prof. C. I. Gullian, directorul Institutului de filozofie al Academiei R.P.R., Gherasie Constantinescu, colaborator științific din cadrul ICAR, dr. I. Jianu, medic, emerit, acad. E. Nyárády, prof. V. Gligor, locțiitor al ministrului A­­griculturii și Silviculturii, ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. Gr. Obre­jian, director adjunct al ICAR, dr. N. Cajal, director adjunct al Institutului de In­­framicrobiologie al Academiei R.P.R., și prof. N. Dinculescu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., rectorul Institutului politehnic din București. In cursul după-amiezii au avut loc ședințe de comunicări științifice pe secții. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). Im Interiorul ziarului­­ La Bianca de Investiții Bacău (pag. 2-a) Despre comportarea echipelor de fotbal (categoria B­) din regiunea Bacău (pag. 2-a) VIAȚA DE PARTID: D. Berezs­­­chi — Să traducem în viață hotărîrile conferințelor raionale și orășenești de partid ! (pag. 3-a) Din realizările colectiviștilor din Săucești (pag- 3-a) Popoarele își­­ intensifică lupta pen­t­tru împlinirea speranțelor lor (pag- 4-a) Plecarea din S.U.A. a delegațiilor U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene și R.S.S. Bieloruse care iau participat la sesiu­nea jubiliară la O.N.U. (pag- 4-a) Formarea unui grup parlamentar național al U.R.S.S. și intrarea aces­tui grup în Uniunea interparlamen­tară (pag. 4-a) ADUNAREA MONDIALA A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor în­­tîlni pentru prima oară după zece ani, în condi­țiile unei lumi scindate, șefii celor patru m­ari puteri. Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge ne­încrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanții a 68 de țări, a creat certitudinea că, cu toate divergențele profunde și diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme impor­tante poate fi realizat și numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forță, împotriva­ blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor și a înspăimântătoa­rei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, conferința de la Bandung, neutra­litatea Austriei consfințită printr-un­­ratat, decla­rația de la Belgrad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei publice care și-a găsit expresia în poziția guvernelor. In problema dezarmării și a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicții ireductibile pînă în pre­zent, punctele de vedere s-au apropiat atît de mult încît un acord nu mai este decit o chestiune de bunăvoință, in problema securității principiile adoptate la conferința de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea pașnică între țări cu orînduiri sociale diferite poate fi în­temeiată pe concepții de felul acelora care au fost proclamate de China și India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferința celor patru va ține seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în con­struirea unei Europe în care să fie garantată secu­ritatea tuturor statelor europene, în care acestea să pășească pe calea unei strînse colaborări eco­­nomice și culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliții militare, a unei Germanii ferite de renașterea militarismului. Tot în acest spirit, conferința ce­lor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferința trebuie să vegheze la stricta respec­tare a acordurilor de la Geneva cu privire Indochina. Ea trebuie să dea Organizației Națio­ni­nilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forțe cărora le convine războiul rece și acționează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor națiunilor lumii să se împotrivească acestor forțe și să sprijine pe participanții la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încu­nunată de succes dacă forțele iubitoare de pace care au țeluri comune, și îndeosebi diferitele mișcări pentru apărarea păcii, marile organizații pacifiste de orientare creștină și social-democrată vor întreprinde acțiuni unite pentru a risipi ne­încrederea și a apăra pacea. Contradicțiile internaționale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Să îngrijim bine culturile, să ne pregătim pentru recoltare și treieriș Exemplul Semănate i­a ------------- tmp și în condiții colectiviștilor agrotehnice supe­­­­rioare, păioasele de pe tarlalele gospodăriei agricole co­lective din comuna Girov, raionul Piatra Neamț au răsărit și s-­au dez­voltat viguros. Colectiviștii le-au pri­vit de două ori, astfel că în prezent lanul cu grîne arată frumos. Acum colectiviștii se pregătesc pen­tru a recolta păioasele. Ei știu din experiența anilor trecuți că numai munca bine organizată poate duce la obținerea de succese. Și în acest an gospodăria și-a întocmit un plan con­cret de muncă care a fost discutat în prezența colectiviștilor. Planul a fost îmbogățit cu propunerile acestora, astfel că­­ pregătirile s-au putut des­fășura și mai organizat. In prezent, colectiviștii sînt gata să înceapă re­coltatul și treierișul. Ei au stabilit locul ariei pe care au înzestrat-o cu toate cele necesare — butoaie, lopeți, găleți etc.; a fost reparat cîntarul și revizuit zr­orul și numiți oamenii care vor munci la arie, la batoză etc. Colectiviștii au curățit și magazia cu o capacitate de 15 vagoane în care vor depozita noua recoltă. Pentru buna desfășurare a trans-Din cuprinsul regiunii ne sosesc mereu alte vești din care aflăm des­pre munca ce se desfășoară pe o­­goare pentru îngrijirea culturilor, despre pregătirile ce se fac în ve­derea apropiatei bătălii a muncilor d.­ • recoltări și treieriș. Oamenii muncii de pe ogoare știu că mun­cind cu însuflețire în aceste­ zile contribuie la obținerea unor recolte­­ bogate care să ducă la îndestula­­­­rea traiului celor ce muncesc­ portului de la arie la gospodărie, vi­tele care sînt folosite la transport iau fost lăsate libere de mai bine de două săptămîni. In comuna Intr-o convorbire —---------— avută cu tov. Cos-Grigoreni tache Prisăcaru, secretarul Sfatului popular din comuna Grigoreni, raio­nul Moinești, acesta ne-a relatat felul în care se desfășoară în comună lu­crările de îngrijire a culturilor și pre­gătirile pentru recoltare și treieriș. Iată ce ne-a spus dînsul : ,,Țăranii muncitori din comuna noastră știu că obținerea unor recolte bogate depinde în mare măsură și de felul cum sînt privite și prășite cul­turile, cum se fac pregătirile pentru recoltarea cerealelor. Iată de ce de­­îndată ce au terminat piivi­tul păioa­selor, țăranii muncitori au început muncia la prășit porumbul, cartofii și floarea-soarelui. Pînă în prezent au prășit întîia oară porumbul pe o su­prafață de 364 de ha. și pentru a doua oară pe 45 de ha. Prașila a doua a fost făcută și la 15 ha. semă­nate cu cartofi și 5 ha. cu floarea­­soarelui. Fruntași în munca de între­ținere a culturilor sînt în primul rînd membrii gospodăriei agricole colec­tive ,,Octombrie roșui“ care au exe­cutat la timp toate muncile, ca și țărani muncitori: Costache Ion Ciom­­neag și Ion Ion Tudor din Grigoreni, Gheorghe Andrei Bețea și Gheorgh­­io­e Aslan din Pustiana și mulți alții. In comună au început și pregăti­rile pentru campania de seceriș și­ treieriș. A fost întocmit un plan de muncă în care s-au stabilit diferite măsuri pe care le vom lua. Pînă în prezent au fost delimitate cele 5 larii, s-au reparat uneltele necesare, printre care și batoza, s-au numit echipele, care vor munci pentru prevenția e­­ventualelor incendii etc“. Comuna Brusturi a îndeplinit planul de colectare la lînă Convinși că a preda l­a timp cotele datorate patriotică, statului, este o îndatorire țăranii muncitori din Brusturi s-au achitat cu cinste de a­­ceastă sarcină. Urmînd exemplul ță­ranului muncitor Vasile C. Irina care a obținut chitanța nr. 1, urmat de Vasile Ungureanu, Mihai Zahiaria și alții, țăranii muncitori din Brusturi și-au pred­at în întregime cotele de lînă cuvenite statului. Această co­mună s­e numără astăzi în rîndul ce­­lor fruntașe, îndeplinind planul de colectare a lînii în termenul stabilit. PETRE TĂRĂBOANȚĂ coresp. Oaspeți dragi Zilele acestea, muncitorii fabricii de postav din Buhuși au primit vi­zita unei caravane documentare com­pusă dintr-un număr de 23 pictori și caricaturiști veniți pentru documen­tare în vederea creării unor noi lu­crări . Printre aceștia erau și cunos­cuții caricaturiști I. Doru și Ross, pictorii Claus Tiberiu, Danian Pa­­naite, Anastasiu, scluptorul Manole Gabriel și alții. Oaspeții au vizitat, secțiile fabri­­cii, au stat de vorbă cu numeroși muncitori și tehnicieni ,și au luat u­­nele schițe necesare creării unor noi lucrări. Nr. 765 (2244) 4 pagini 20 bani VINERI 1 iulie 1955 Lumina cărții peste tot Măreața operă de construire a socialismului presupune continua ridi­care a nivelului cultural al oamenilor muncii, lichidarea analfabetismului —­ plagă rușinoasă lăsată de regimurile trecute, Iată de ce cuprinderea unui număr din ce in ce mai mare de copii ai oamenilor muncii în unită­țile școlare și preșcolare, constituie o preocupare permanentă a partidului și guvernului nostru. In regiunea noastră a funcționat în anul școlar 1954-1955 sute de u­­nități școlare și preșcolare. Semnificativ este "faptul că numărul acestor unități și mai ales al elevilor a crescut cu mult față de anul școlar ante­rior. In cele 542 școli elementare au fost cuprinși mai mult cu 3.101 elevi decit în anul școlar precedent. De asemenea, cele 180 școli elementare și medii de 7 și 10 ani au fost frecventate de un număr de 15.243 elevi față de 12.218 cît fuseseră în anul școlar 1953-1954. Pentru a da posibilitate oamenilor muncii să-și complecteze studiile, au funcționat în regiune un număr de 3 școli medii serale. Dacă in anul 1953-1954 numărul elevilor acestor școli era de 154, în anul școlar 1954- 1955, numărul elevilor a ajuns la 393.In regiune s-au construit și se construiesc noi școli. Acestea dau po­sibilitate copiilor oamenilor muncii să învețe în condițiuni din ce în ce mai bune, iar numărul elevilor să fie în continuă creștere. IN CLIȘEU­: Noua Școală elementară din satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș raionul Tg. Ocna. l ■ ——----------------------—I, I,­­ , Vești de pe șantierul de la Bicaz Oaspeți dragi pe șantier In cadrul schimbului de experiență și vizitei pe care o face în țara noas­tră o delegație ia oamenilor de știință cehoslovaci — oaspeții au vizitat du­minică lucrările de pe marele șantier al hidrocentralei de la Bicaz. Ei au urmărit cu interes lucrările de la Ba­raj și tunelul de aducțiune, cerînd lămuriri conducătorilor de partid, teh­nicienilor și inginerilor șantierelor. Delegația este condusă de Jiri Hen­­­drich, secretar­­ al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia și cuprinde numeroși tehnicieni și profesori din țara vecină și prietenă. Pretutindeni oaspeții au fost pri­miți de constructori cu bucurie, vizită lor fiind o nouă contribuție la adîn­­cirea prieteniei romîno-cehoslovace. Solii artei noastre muzicale De cîtev­a zile o delegație de compo­zitori, dirijori și fruntași­i ai muzicii romînești vizitează Valea Bistriței și în special lucrările hidrocentralei. Prin­tre ei se numără compozitorii și diri­jorii orchestrei Filarmonice de stat „George Enescu“ din București, Al­fred Alexandrescu, Alfred Mendel­sohn, compozitorii Paul Constanti­nescu, Ion Dumitrescu, H. Marineanu, Ion Vasilescu, George Klein și alții. Cu prilejul vizitei făcute de delega­ția fruntașilor artei noastre muzicale, constructorii și-au exprimat dorința de a asculta la radio, cît mai multe lucrări și cîntece noi, inspirate din munca creiatoiare de pe marele șantier, care să vorbească oamenilor muncii și lumii întregi despre înfăptuirea măre­țului plan de electrificare inițiat de partid. Manifestări sportive Cu ocazia împlinirii a 6 ani de la apariția Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la stimula­rea și dezvoltarea continuă a mișcării de cultură fizică și sport, colectivul sportiv „Constructorul“ Bicaz a or­ganizat o gală de box cu participa­rea boxerilor de la Locomotiva Ga­lați. Gala s-a desfășurat în sala clubu­lui central și a constituit o reușită propagandă a sportului cu mănuși. Printre tinerii constructori de la Bicaz care s-au evidențiat cucerind meritate victorii se numără sportivii muncitori Patrichi Dumitru, Ion Co­­ciș, Lates Lutfi, Dragoș Ștefan și alții. B. STOICESCU coresp. Prin muncă voluntară Răspunzînd chemării organizației de partid, țăranii muncitori din Va­lea Rea­s­at — raionul Tg. Ocna,­­a­­cordă o deosebită atenție reparării drumurilor și a podurilor pe care ur­mează să transporte însemnate can­tități de lemne de foc și recoltele. Zi­lele trecute, prin muncă voluntară ei au reparat o porțiune de 250 m. t. de drum și au construit un pod de­­ 2 m. la locul numit Biserica Catolică. La efectuarea acestor lucrări s-au situat în frunte comuniștii lojă Roșu și Ștefan M. Roșu, deputatul V. Stan­­ciu, urmați de Petre Benedic, Șt. Be­­nedic, Neculai Hazaparu și alții. A­­ceste lucrări efectuîndu-se prin muncă voluntară, s-a făcut o economie de 3.500 lei. ȘT. ROȘU coresp. Blocuri-magazin Nu de mult, într-unul din blocurile muncitorești din Lucăcești a fost des­chis un magazin alimentar. Zilele trecute, alături de acesta a fost des­chis și un magazin de textile și în­călțăminte. Petroliștii au salutat cu bucurie deschiderea magazinului cu produse industriale, în rafturile căruia se gă­sesc felurite mărfuri pentru sezonul de vară.­­ In același bloc, funcționează și un chioșc Aprozar aprovizionat după cerințele consumatorilor. In curînd tot aci se va deschide și o frizerie. Expoziție cu vînzare Nu de mult, Uniunea raională a cooperativelor de consum Tg. Ocna a organizat în comuna Onești o expo­ziție de­­ mărfuri cu vînzare. Expozi­ția s-a bucurat de un frumos suc­ces. In cele trei zile cît a funcționat, s-au vîndut mărfuri în valoare totală de 64.595 lei, evidențiindu-se în mod deosebit tovarășii Tom­a Nicolae și Lazăr Ghidate. Numeroși colectiviști și țărani mun­citori din comună și-au valorificat cu această ocazie surplusul de pro­duse agricole. In numai trei zile — cît a funcționat expoziția — a­­chiziționat cantitatea de 2.090 kg. porumb. Printre colectiviștii care și-au valorificat surplusul de cereale au fost tov. Șimon I. Ștefan, I. Bu­­cioacă, Ștefan Bohoș și alții. GH. MANOLACHE coresp.

Next