Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 868-893)

1955-11-01 / nr. 868

if Mr. 868 723471 întărirea muncii politice în rîndul femeilor, sarcină de mare răspundere a organizațiilor de partid In anii regimului democrat-popular, viața constituie în momentul de față o sarcină femeilor muncitoare de la orașe și sate, s­a principală. Așa se explică faptul că ar­schimbat radical. Acestora li s-au creat de­ganizația de bază a Uniunii raionale a către partid și guvern posibilități uriașe de cooperativelor de consum Buhuși a înscris a-și aduce aportul lor la lupta comună a numai două femei la învățămîntul de întregului nostru popor pentru făurirea unei partid, din numărul total de 40 care lu­vieți din ce în ce mai fericite, crează în cadrul acesteia. Lipsuri de felul Nu se c­o citte astăzi în patria noastră acesta au existat și la organizațiile de domeniu de activitate unde femeia munci­­lează de la fabrica „8 Martie” din Piatra toate să nu-și aducă contribuția, nu există Neamț, din satul Dragomirești, Ghi­acțiuni inițiate de partid și guvern la care goești și altele. De asemenea, nu toate femeile muncitoare să nu răspundă cu ea­ organizațiile de bază înțeleg că este de­tuziasm, datoria lor să controleze și să îndrume Succesul diferitelor acțiuni întreprinse,, în permanență munca ce o desfășoară în la care femeile muncitoare sînt chemate rîndul femeilor organizațiile de masă, să-și aducă contribuția lor, depinde în mare din planul de măsuri elaborat recent de­parte de felul în care organizația de conducere a partidului nostru, în urma anti­partid­ se preocupă, în primul rînd de an­­ezii muncii de partid în rîndul femeilor, trenarea membrelor de partid, de felul cure reies sarcini precise pentru organele și controlează și îndrumă organizațiile de organizațiile de partid, masă asupra muncii desfășurate în rîndul Organizațiile de partid, sub îndrumarea or­femeii or­­ganelor de partid respective, trebuie să-și există în regiunea noastră organizații îmbunătățească simțitor activitatea. Nu­me de partid care se ocupă îndeaproape și cu mai poate tolera ca munca politică în rîa­simi de răspundere de educarea femeilor, dar femeilor să fie lăsată pe planul al doi­de calificarea lor profesională, de antre­­tea. Organizațiile de partid trebuie să­mn­tarea lor în diferite acțiuni. Pot fi date te leagă că educarea femeilor, antrenarea ca exemplu organizația de bază din co- acestora în masă la realizarea sarcinilor muna Roznov, care a prevăzut în planul trasate de partid și guvern trebuie să său de muncă să încadreze un număr de stea în centrul atenției lor. Experiența 30 femei la cercul de politică curentă, 10 nei a dovedit că femeile reprezintă o forță femei la cursul seral și Istoria P.C.U.S., care nu trebuie neglijată. Este necesar ca anul I, comitetul de partid Bicaz care și-a organele și organizațiile de partid să dea propus ca în acest trimestru să sprijine atenția cuvenită muncii de partid în­­ în­calificarea unui număr de 210 femei și dul femeilor, să îndrume și să contra­tinere fete, organizația de bază din car­­iere în permanență și în mod concret tierul „Vasile Roaită“ din Bacău, care a­u­ în această direcție organizațiile de masă. nalizat munca responsabilelor de circum- Periodic, organele și organizațiile de par­­scripții și se preocupă îndeaproape de a a­­tîci să analizeze munca ce se duce pe a­­trage din rîndul gospodinelor, pe cele mai tinu a atrage pe, cele mai bune femei în­vrednice, de a deveni candidate de partid, rîndul candidaților de partid, pentru încă­ Multe organizații de bază analizează cu dtarea unui număr cît mai mare în învă­fegularitate munca ce se desfășoară în pămîntul de partid; să analizeze munca pe rîndul femeilor, luind în același timp să­ se duce de către organizațiile sindicale știrile necesare. Pot fi date exemplu în centru alfabetizarea tuturor femeilor ne­această direcție organizațiile de bază din știutoare de carte, pentru intensificarea comunele Războieni, Dobreni, Gîrleni, Blă­­mnici­ de educație. Organizațiile de partid gești și altele. trebuie să se preocupe permanent de pro Analizînd activitatea privind antrenarea blema calificării profesionale a femeilor, femeilor în diferite acțiuni, comitetul ra­­de promovarea lor în munci de răspun­s anal de partid Piatra Neamț a luat o cere, de asigurarea condițiilor necesare de serie de măsuri în vederea îmbunătățirii muncă etc. , să analizeze în același timp acesteia; în acest scop a inițiat și spriji­­nctivitatea desfășurată de U.T.M. in scopul in­ organizarea unor consfătuiri pe grupe educarii tinerelor fete în spiritul moralei de comune cu comisiile de femei, constă- comuniste, pentru calificarea lor profesio­narii care au constituit în același timp un na­ a etc. prețios schimb de experiență. O astfel de atenție deosebită trebuie acordată mun­consfătuire a avut loc în comuna Bicazul­uui Politice desfășurate în rîndul femeilor Ardelean; la aceasta au participat comisiile sate și cartierele orașelor. In acest scop de femei din comunele Dămuc, Bicaz-Chei, organele și organizațiile de partid trebuie Bicazul Ardelean și Tașca, cu acest prilej să îndrmmne activitatea sfaturilor populare, s-au dezbătut probleme interesante legate organele de partid raionale și orășenești de activitatea obștească a femeilor, cum ar să dea ca sarcină organizațiilor de bază și organizarea unei „școli a mamei", Iar din sate, gospodării agricole colective și pulsionarea acțiunii privind gospodărirea cartiere, să analizeze munca sfaturilor comunei și altele. La consfătuirea care a populare pentru educarea femeilor, pe a­avut loc în comuna Roznov și la care au­tra antrenarea lor în acțiuni obștești, participat comisiile de femei din comunele Totodată, să fie analizată în mod femei­vecine, s-a hotărît între altele, ca în nic munca comisiilor de femei de la sate, cinstea zilei de 7 Noiembrie să se orga­ din G.A.C., munca responsabilelor de div­nizeze expoziții pentru prezentarea con­­cumscripții din orașe, a delegatelor de gru­servelor de legume și zarzavaturi pregă­­pă pentru a cunoaște cum își duc acestea tite de gospodine pentru timpul iernii. In 1a îndeplinire sarcinile ce le stau în față, scopul generalizării experienței fruntașilor în urma acestor analize să fie luate că­din comerțul de stat, comitetul orășenesc sunt concrete, să fie date îndrumări prac­tie partid al orașului Piatra Neamț a­tice de către organele și organizațiile de organizat o consfătuire la care au luat partid, organizațiilor de masă. Dacă se parte femei fruntașe din unitățile corner­ va munci în felul acesta, munca de partid­­ului de stat. în rîndul femeilor se va îmbunătăți, se Acestea sînt doar numai cîteva exemple vor obține succese tot mai frumoase în care oglindesc preocuparea unor organe antrenarea femeilor la realizarea sarcini­și organizații de partid pentru îmbună- *or Casate de partidul și guvernu­los ru. lățirea muncii de antrenare a femeilor în ELENA STOIAN lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, , .. . . .. . șefa secției muncii de partid in activitatea obștească. . . .­­ . . Mai sînt însă organizații de partid ia nndul femeilor a Comitetului pentru care munca în rîndul femeilor un regional de partid Bacău. STEA­G OE ROȘU Invățînd de la oamenii sovietici Una din cele mai frecvente operații ce se execută in întreprinderile text­ile este legarea capetelor de fire. De felul cum se execută această operație cit și de calitatea nodului rezultat de­pinde in mare măsură productivitat­ea muncii și randamentul utilajului, deoarece ele influențează în fazele de producție următoare a­­supra micșorării sau creșterii numă­rului de ru­peri ale firelor. Pină acum cîțiva ani, bobinatoarele de la fabrica de postav Buhuși executau operația de legare a ca­petelor de fire așa după cum știa fiecare. Din acea­stă cauză nu numai că producția și productivitatea muncii erau scăzute, dar influențau negativ și asupra calității, deoarece nodurile aveau capete lungi și in­egale, iar de multe ori se desfăceau. Din această cauză și frecvența de ruperi de fire la războaiele de țesut era mare, diminuînd randamentul acestor mașini. Și de data aceasta înaintata experiență sovietică a venit în sprijinul textiliștilor de la fabrica de postav Buhuși. La mașinile de la bobinat au fost introduse­­ dispozitive de înnodat, construcție a inginerului sovie­tic M. V. Bașchirov care asigură satisfacerea tutu­ror condițiilor cerute unui dispozitiv manual de înno­dat. Prin folosirea înnodătorului Bașchirov, nodurile îndeplinesc astăzi condițiuni tehnice corespunzătoare : au dimensiuni mici, sunt bine legate, cu capetele tăiate drept și cu­ se poate de scurte și sînt așezate pe cît posibil simetric pe fir. Totodată prin folosirea înnodătorului Bașchirov se obține o însemnată redu­cere a timpului de execuție a nodurilor cît și a nu­mărului de ruperi în țesătorii. La fabrica de postav Buhuși prin aplicarea înno­dătorului Bașchirov se bobinează zilnic în plus pe­ste 150 kg. fire. % IN CLIȘEU : Bobinatoare» Maria Vieru folosește cu mult succes înnodătorul Ea realizează zilnic Bașchirov, depășiri de normă între 20-30 la sută. yCí’pi. 't&ctti/éforfeGi*uz FEME! -------­ Munca comisiilor de femei din raionul Moinești are rezultate din ce în ce mai bune. In multe acțiuni întreprinse de sfa­turile populare, comisiile de femei au reu­șit să mobilizeze un mare număr de fe­mei, al căror sprijin s-a dovedit a fi deo­sebit de important. Dăm cîteva aspecte din munca femeilor și succesele obținute : Vrednice în raionul Moinești. ___________ comisiile și delegatele de femei au desfășurat c­ escaTparfe. O rodnică activitate ~ w U . de îndrumare a ie­de păsări meilor pentru a se ■----------------- ocupa într-o măsură Și animale cît mai mare de ._____________ creșterea și sporirea numărului de păsări, ca și de îngrijirea tot mai bună a anima­lelor. Această acțiune a dat în numeroase localități rezultate frumoase. In satul Vă­­siești, tov. Milița Țigănuș este cunoscută de toate femeile ca o vrednică gospodină, pricepută la toate, dar mai ales în creș­terea și îngrijirea păsărilor. Dimineața o puzderie de păsări de tot felul și de toate culorile dau năvală în curte, scuturîndu-și aripile și grăbirndu-se lacome să-și pri­mească rația de mîncare. Tovarășa Milița țigănuș, știe să le împace pe toate. Boa­bele presărate în curte, jgheaburile curate pline cu apă proaspătă le așteaptă. Pătu­­lele spațioase și luminoase sînt zilnic cu­rățate și aerisite. Sînt aplicate în prac­tică toate sfaturile primite de la zoo­­tehnicianul din comună și acelea citite în broșurile și publicațiile de specialitate. Toate acestea le face cu convingerea că îi pot aduce un real folos. Iată de ce și rezultatele muzicii sale sînt în fiecare an mai frumoase. Anu­l acesta, a crescut 125 de păsări, cu peste 50 de bucăți mai multe ca anul trecut. Succese tot așa de frumoase au avut și tovarășele Maria Ionescu din Comănești, care a crescut 120 de­­ păsări, Maria D. Buftea din Bucșești — 80 de pă­sări, Huța Văcărescu din Dărmănești — 100 de păsări, Eleonora Sărăcuțu, Ana Cucu, Aneta Moise din Ardeoani, care au crescut cîte 80 de păsări, și multe alte femei gos­podine din satele raionului Moinești. îngrijirea vitelor și în special a vacilor cu lapte este o îndeletnicire cu care se ocupă multe femei, dovedind interes și pricepere deosebită. Și în această privință sînt numeroase exemple bune. Iată, bună­oară, tov. Maria Lazăr din Poduri, s-a do­vedit a fi o bună crescătoare de animale. Din cunoștințele pe care le-a căpătat cu ocazia participării la sfatul agrotehnic săp­­tămînal, cît și din cele citite, Mark Lazăr a învățat că numai prin îngrijirea și hră­­nirea rațională a vacilor, se poate obține o producție sporită de lapte și de calitate superioară. Urmînd aceste sfaturi, gospodina Maria Lazăr din Poduri, raionul Moinești, a izbutit să aibă rezultate bune. Canti­tatea de lapte pe care o dă zilnic vaca pe care o îngrijește, satisface din belșug nevoile de consum ale familiei, iar priso­sul ce-i rămîne îl valorifică prin coopera­tivă. In acest scop a contractat predarea a 1000 litri lapte din care o bună parte a fost livrată. Ca tovarășa Maria Lazăr, procedează și tov. Maria Dogaru din Ghi­­meș-Făget și­­ altele dîn cuprinsul raionului. Participă . ..* în acțiunile de : ________interes obștesc și de .. • înfrumusețare neconte-CS acțiuini nstă a satelor, femeile -------- - din raionul Moinești. Un interes mobilizate și îndru­--------— mate de comisiile și obștesc delegatele de femei — __________ au dat dovadă de in­teres și hărnicie. Încă din anul 1954, în satul Coșnea s-a început construirea unui local pentru că­minul cultural. Lucrările mergeau însă cam anevoios. Se simțea nevoia unui ajutor. Comisia de femei, de pe lîngă sfatul popu­lar, analizînd această situație, a pornit fară întîrziere la lucru. Delegatele de femei din Coșnea, au izbutit să mobilizeze un număr însemnat de femei care prin muncă volun­tară contribuie în prezent la terminarea u­­nor lucrări rămase în urmă. In frunte sînt: Wilhelmina Olteanu, Ana Vrînceanu, Elisa­­beta Olah, Ecaterina Vrînceanu și altele. Un exemplu asemănător este și acela al femeilor din comuna Strugari. Aici comisia de femei a luat inițiativa ca prin munca voluntară a femeilor să se facă curățenie și văruitul localului sfatului popular comunal. Acțiunea este sprijinită efectiv de tov. Eli­­sabeta Petrea, deputată, Rodica Mierlușcă, delegată de femei și altele. In numai cîteva zile, localul sfatului popular și-a schim­bat complect înfățișarea. Spiritul gospodă­resc și hărnicia femeilor din Strugari s-au dovedit încă odată cu acest prilej. O contribuție deosebit de prețioasă este aceea pe care tot mai multe femei o aduc la efectuarea controlului obștesc, pentru des­coperirea și combaterea manifestărilor ne­sănătoase din comerțul de stat. Pentru a da un sprijin efectiv în această privință, comisiile de femei din Moinești, și Comănești au trimis în cele 6 comisii de control obștesc pe cele mai bune femei după ce au fost pregătite și îndrumate asupra fe­lului cum trebuie să se desfășoare munca. O activitate rodnică au avut tovarășele Ana Lăzăroiu, Lora Maieroiu, Maria An­­dreescu, Maria Popa și altele din orașul Moinești, cu ajutorul cărora au fost scoase la iveală unele nereguli săvîrșite de ele­mente corupte, împotriva cărora s-au putut lua măsurile legale. Astfel de acțiuni și multe altele între­prinse de comisiile și delegatele de femei dovedesc însemnătatea pe care o are par­ticiparea femeilor atît la munca în produc­ție, cît și la aceea de interes obștesc. (După o corespondență a tov., CONST. V. NUȚU) De cum am primit din mîna directoru­lui „Biletul de intra­re“ hîrtie în fabrica de „Steaua ro­șie”-Bacău, m­-am pregătit să întîlnesc lucruri ne­așteptate. Doar pretutindeni, pe cuprinsul larg al patriei noastre, se petrec zilnic lucruri puțin obiș­nuite. M-am îndreptat înspre brigada lui Bugonea Catinca. Desigur e greu să stai de vorbă cu oa­menii, cînd aceștia se iau la trîntă cu timpul, cu cifra de plan, cu norma. E mai lesne să privești intens, și înțelegi treptat, mai multe. Alături de alte brigăzi de acest fel, brigada de calitate a cărei responsabilă e Catinca Bugonea, are ca obiectiv de a da în circuitul de producție numai hîrtie de calitate. In acest scop, membrele brigăzii aleg foaie cu foaie, separînd hîrtia cu de­fecte de cea bună. Și defectele pot fi de mai multe soiuri: de calandrare, de mărime, de margini, sau hîrtie pistruiată, pătată etc. Se urmăresc lucrînd: sprintene, încinse cu șor­țuri cochete, fetele din brigada Catincăi — adică Cozi­a de Ana, Tofan Elisabeta, Stanțiu Neculina — aleg hîrtia și trec apoi cu pași repezi spre a o de­pozita. — Succesele noastre n-au venit de la sine — mi-a spus tovarășa Eugonea. Din luna ianuarie de cînd sînt responsabila brigăzii am organizat mun­ca mai temeinic. Toate venim la lucru ceva mai devreme, cărăm pe masă stocajul pe măsură ce se poate lucra intr-un rînd, adică 20-30 cm. Apoi pornim la verificarea hîrtiei. O selecționăm repede dar cu atenție, îndepărtînd bracul, o trecem la colțar, și iar, tot așa pînă ajungem și depășim chiar norma care este de 20 colțare în 8 ore (de persoană). ...In acest timp, mîna ei aleargă iute­resfirînd hîrtia ca un evantai enorm care se strînge la loc, la fel de repede, pentru a apare în stocul următor. Tov. Cucu, șeful secției F 3, m-a informat că brigada Catincăi Bugonea a depășit în decada 10- 20 octombrie a.c., norma cu 60 la sută, veghind cu răspundere asupra calității hîrtiei. — Și totdeauna a fost așa ?. — Nu, într-un timp era mai greu de obținut de la Bugonea să-și vadă de lucru. . Dar mai bine să aflăm de la ea personal care e istoricul depășirilor actuale : — ...Lucrez în fabrică din 1951. La început eram la curățenie, apoi am cărat hîrtie, iar mai apoi am lucrat la comenzi ușoare, îmi plăcea munca, dar... mă mai țineam de șotii. Pierdeam minute prețioase de lucru, împiedicînd și pe tovarășele mele să fie mereu atente. Atunci tov. Cucu, șeful secției și tovarășii din organiza­ția de partid m-au chemat să stea de vorbm cu mine. Nu mi-a venit la îndemînă, cînd am­­ văzut că au dreptate, că eu cu felul meu prea neastîm­­părat, împiedic bunul mers al lucrului... Hotărîtă să arate că a înțeles, Catinca Eugonea și-a schimbat atitudinea față de muncă. Rezulta­tele n-au zăbovit. După un timp a fost numită șefa unei brigăzi pe care o antrenează la muncă, astfel ca lună de lună să depășească sarcina de plan. * La cealaltă extremitate a imensei și luminoasei hale, printre stivele de caiete și valuri de hîrtie, brigada condusă de utemista Sprințăroiu Maria e în plină activitate. Mîndrilă Octavia, utemistele Varvarici Mariana, Olaru Elena și celelalte membre ale brigăzii și-au ocupat locul de muncă lucrînd fără pierdere de timp, la confecționarea caietelor. ...Gîndiți voi mici școlari, cînd vă plecați peste caietul cu pătrate, ce drum lung a parcurs buș­teanul din pădure spre a ajunge caiet cu linii sub­țiri, pe care, stîngaci, înscrieți primele cifre? Dru­mul e greu și multe minți s-au frămîntat, sume­denie de mașini au duduit, multe mîini au căutat cu migală de-a lungul drumului... Iat-o pe liniatoarea Varvaridi Mariana la ma­șina de liniat; și mîinile ei caută cu migală printre foile mari. A luat stocul de hîrtie selecționat de Ca­tinca Bogonea și foaie cu foaie îl strecoară prin valurile lacome ________ ale mașinii. Mereu alte foi ies prin partea opusă a mașinii spre a merge la tăiat, cap­sat, legat, într-un cuvînt spre a deveni caiete pen­tru miile de școlari ai Republicii. Utemista Varvarich știe că în curînd avem sărbătorirea lui 7 Noiembrie și mărețul eveniment, Congresul partidului, pe care le așteaptă mereu mai activă, la locul de muncă. La ora 6 dimineața mașina la care lucrează merge din plin, iar cînd sfîrșește schimbul o predă curată, în perfectă funcțiune. Astfel se explică de ce ea nu are rebuturi, dă lucru de calitate, depa­­șindu-și totodată norma zilnică cu 30 la sută. In apropierea mașinii se află eleva de la școala pro­fesională de hîrtie și celuloză. — Se califică aici, la noi, mi-o arată liniatoa­rea. La fiecare mașină avem cîte o elevă. Deo­camdată ele dau drumul la mașină, pregătesc lo­cul de muncă, privesc și învață. Creștem cadre de bază ! Are și o slăbiciune Varvarici Mariana, îi plac mult filmele... Slăbiciune ? Aș trece-o mai de­grabă la calități... Numai vorbe bune ne poate spune despre ea șefa de brigadă Sprințăroiu Ma­ria, ca și despre Olaru Elena, Bălăiță Emilia, utemiste conștiente de răspunderea lor îndoită în munca și viața fabricii, întreaga brigadă de tineret, a utemistei Sprințăroiu, formată din tinere vesele și harnice depășește norma cu 18-20 la sută. Desigur e nespus de greu să transformi codașii in fruntași, sau din tinere nepricepute să faci mun­citoare calificate chemate să mînuiască mașini cu o tehnică avansată. Dar în această fabrică nimic nu se pierde: hîrtia brac merge la ghilotină pen­tru a fi valorificată, iar oamenii sînt transformați cu ajutorul colectivului, acest puternic argument viu. Numai năravurile rele se pierd treptat și ne­regretate de nimeni... Oare acestea nu constituie lucruri neobișnuite le intilriim totuși pretutindeni in cuprinsul !­­*‘ S. G. Două brigăzi — un singur scop PS§. ff-'S de un stat Tovarășul Vasile Cobzaru, președintele comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Rîpile, raionul Tg. Ocna, ne anunță că în ultima vreme în comună s-a intensificat ritmul visămînțărilor și recoltărilor. Alături de Vasile Bar­bu, Neculai Grădinaru, Ion Dia­­conu și Cintea Neculai, fruntași la însămînțări, se situează vrednicite gospodine Elisabeta Răileanu și Ruxandra Răileanu, care au însâ­­mînțat, printre primele, în comună, griul. Exemplu demn de urmat este și cel al țărancelor muncitoare Paras­­chiva N. Turturică, Marița­­. An­gh­ei și Ilinca Gh. Gh. Rusu, frun­tașe la recoltarea porumbului și strugurilor.­­­ Spre baza de recepție din co­muna Plopana, raionul Bacău, se îndreaptă zilnic zeci de care, care transportă produse agricole de toamnă datorate de țăranii munci­tori drept cotă pentru stat. Nume­roși ■ țărani muncitori, din comună, au înțeles că este de datoria lor să predea, imediat după recoltarea porumbului și a florii-soarelui co­­­tele ce se datorează statului. O sea­mă de deputate și delegate de grupă din satele comunei Plopana, sînt fruntașe în achitarea cotelor că­tre stat. Deputata Agripina Mihă­­ilă, care în repetate rînduri a vor­bit cetățenilor din circumscripția sa electorală despre necesitatea a­­chitării la timpi a cotelor către stat, a ținut să întărească prin fapte în­drumările date. Imediat după recol­tare, ea a predat la baza de re­cepție întreaga cantitate de po­rumb și floarea-soarelui cu care a fost impusă la colectare. Tot frun­tașă la predarea cotelor către stat se situează deputata Casandra Murgu, membră a comitetului exe­cutiv și delegată de grupă în satul Rusenii Clăcași, tovarășa Elena Ilaștină și altele. Cooperativa din comuna Ro­­mîni, raionul Buhuși, a reușit să achiziționeze în ultima perioadă importante cantități de produse, îndrumate de către organizația de bază și membrele comisiei de fe­mei, numeroase gospodine din co­mună vind cooperativei cantități importante de produse. Tovarășa Casandra C. Manolache a valorifi­cat prin cooperativă 500 kg. mor­cov, Ursu C. Maria 300 kg. fasole, iar țărancele muncitoare Profira Gh. Testami, Asimionesei N. Vic­toria și Maria D. Mîndrilă au vîn­­dut cooperătivei: prima 1200 litri lapte, a doua 800 litri lapte și ultima 350 litri lapte. Președinta comisiei de femei A­­dela Dobă, din Brătila, ne anunță că în rîndul numeroaselor femei care au valorificat produse prin co­operativă se numără și gospodina Floarea Stanciu; ea a vîndut coo­perativei 300 kg. grîu, 200 kg. po­rumb, și altele. Sfatul popular al comunei Frumoasa din raionul Buhuși, la îndrumarea organizațiilor de bază, a luat hotărîrea de a mobiliza toate forțele în vederea terminării loca­lului în construcție, anexă a că­minului cultural din localitate. La chemarea sfatului popular co­munal și a comisiei de femei, nu­meroase țărance muncitoare din comună și-au dovedit și de data a­­ceasta spiritul gospodăresc, inte­resul pentru rezolvarea probleme­lor obștești. Două zile la rînd un număr de 50 fete și femei din co­mună au terminat de umplut și ten­­cuit pereții localului, în suprafață de 176 m. p. Cu multă însuflețire au muncit tovi: Eugenia Filip, No­­nița Istrate, Maria Ungureanu și Maria Beiu. AURORA NICOLAU coresp Dovezi ale spiritului gospodăresc In comuna Tulgh­eș Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Tulgheș, ra­­ionul Ceahlău, îndrumînd activitatea comisiei de femei, a reușit să antre­neze deopotrivă femeile maghiare și romînce din comună la diferite ac­țiuni obștești, să folosească din­­.’in spiritul gospodăresc al acestora. O serie de țărance muncitoare între care: Olaru Filion Floareia, Szaba Maria, Pop Gh. Ileana, Maria Roza­lia și Crușitu Ana, sprijină activi­tatea comisiei de femei într-o serie de acțiuni ca: achiziții și contrac­­tari, colectarea produselor și altele Nu de multă vreme la chemarea comisiei de femei numeroase gospo­­dine au lucrat cu dragoste la con­fecționarea de rufărie și perdeluțe pentru maternitatea și staționarul din comună. S-au prestat un număr *­d­e 180 d­e muncă voluntară pentru confecționarea a 8 pijamale, 2 că­măși de noapte și 72 perdeluțe. In comunele Pîngarați și Bicaz T&verășa Virginia Curpăn și Eu­­ginia Aiftimiei ne scriu despre pre­ocuparea femeilor din comunele Pîn­­­garați și Bicaz, din raionul Piatra- Neamț pentru conservarea leguma^ lor și zarzavaturilor pe timpul ie­r­nii. In comuna Pîngărați de exem­­plu comisia de femei a întreprins o susținută acțiune în vederea îndru­mării gospodinelor în legătură conservarea legumelor și zarzavatu­u­rilor pentru iarnă. In satul Oant’J s-a înființat un centru de conservare. bila Tov. Eugenia Aiftimiei, responsa­comisiei de femei a Sfatului popular al comunei Bicaz, ne scrie despre faptul că un număr important de gospodine, îndrumate de comisia de femei au făcut conserve pentru iar­nă. Intre acestea se numără tov. Elena Suliman, Elvira Ungureanu și Fl. Măgureanu. In încheierea scrisorii trimise ziarului, coresponden­ța arată că Aprozar­ul trebuie să se preocupe de îmbunătățirea aprovizio­nării cu legume și zarzavaturi, astfel ca acestea să se găsească din abun­dență la dispoziția gospodinelor care vor să facă conserve.

Next