Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 10, nr. 894-921)

1955-12-01 / nr. 894

T/ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGION M. BACĂU Să răspîndim experiența fruntașilor recoltelor bogate Obținerea de recolte sporite la hectar, este una din cele mai importante sarcini ce stau in fața oamenilor muncii de pe ogoare. Muncind cu elan patriotic pentru tra­ducerea în viață a acestei sarcini, oa­menii muncii din agricultură din regiunea noastră au obținut în acest an recolte mai mari ca în anii trecuți. Creșterea producției agricole este ro­dul măsurilor luate de partid și guvern, pentru înzestrarea tehnică a agriculturii, pentru pregătirea cadrelor ; este rodul a­­plicării în practică a unor rate de muncă, a experienței metode înain­fruntașilor recoltelor bogate. Cu fiecare an ce trece, tot mai mare este numărul țăranilor mun­citori care părăsesc obiceiurile vechi de a munci pămîntul, și își însușesc metode înaintate, metode întemeiate pe cuceririle științei agrotehnice,, aducătoare de recolte bogate. „Am aplicat regulile agrotehnice — spunea nu de mult Gheorghe Maftei, pre­ședintele G.A.C. „Drumul lui Lenin” din Țibucani, cu ocazia împărțirii veniturilor­­și am adunat recolte cum niciodată nu s-au adunat prin părțile noastre”. Intr-adevăr, pregătind din vreme tere­nul pentru însămînțări, semănînd la timpul optim sămînță bună și tratată, îngrijind­­ bine culturile de grîu, colectiviștii din Ți­­­buca­ni au reușit să adune în acest an o producție medie de 3.106 kg. grîu la ha., de pe 58 de hectare ; la porumb­ei au ob­ținut peste 3.200 kg. la hectar, iar la car­tofii semănați în rigole — 58.000 kg. la hectar. La gospodăria colectivă din Păstrăveni,­­(raionul Tg. Neamț) s-au obținut, datori­ta aplicării regulilor agrotehnice, peste 4.500 kg. porumb șiiuleți la hectar, la în­tovărășirea din Mileștii de Jos (comuna Părincea, raionul Bacău) — peste 3.000 kg. orz de toamnă la hectar etc. Asemenea recolte dovedesc pe deplin marile foloase ale cooperativizării agri­culturii, marile posibilități pe care le are fiecare gospodărie colectivă, fiecare înto­vărășire agricolă de a spori simțitor pro­ducția la hectar. Recolte bogate s-au obținut și de către un număr însemnat de țărani muncitori cu gospodării individuale, care bucurîndu-se de sprijinul statului nostru democrat-popu­lar și învățînd să aplice regulile agroteh­nice au devenit fruntași ai recoltelor bo­gate. Ion Bobeică din satul Boșoteni (co­muna Tescani, raionul Moinești) a adunat în acest an peste­­ 2.000 kg. grîu și porumb la hectar, Nicolaie Gh. Tănăsescu din satul Cătuna (comuna Urecheni, raionul Tg. Neamț) a recoltat în acest an 2.240 kg. porumb la hectar, Gheorghe Gh. Enășel din comuna Luizi Călugăra (raionul Ba­cău) a obținut peste 2.300 ;g. grîu la hec­tar etc. In fiecare sat și comună sînt as­tăzi fruntași ai recoltelor bogate, care au obținut producții bogate la diferite culturi. stă Posibilitatea de a obține recolte bogate la îndemina fiecărui țăran muncitor. In acest scop, se cere însă ca lucrările a­­gricole să fie făcute potrivit locului, să se pregătească bine pămîntul făcînd la vreme dezmiriștitul și arătura adîncă; să se se­mene cu mașina ; să se întrețină bine cui­turile; să se aplice unele metode înaintate ca îngrășarea cu bălegar de grajd și în­­grășarea suplimentară a culturilor în timpul vegetației, semănatul în rînduri dese și încrucișate a păioaselor ori în cui­buri așezate în pătrat a culturilor prăști­­toare ; să se facă polenizarea artificială suplimentară la porumb, floarea-soarelui etc. Acestea sunt, de altfel, și metodele apli­cate de fruntașii recoltelor bogate, metode care pot și trebuie să devină un bun al maselor largi ale țărănimii muncitoare. Cât de important este acest lucru rezultă și din următorul calcul: dacă fiecare ță­ran muncitor din regiunea noastră ar a­plica la cultura porumbului metodele îna­intate ale fruntașilor recoltelor bogate și ar obține o producție de 2.000—2.500 kg. po­rumb (boabe) la hectar, în regiunea noa­stră s-ar putea produce anual cu cel puțin 6.000—8.000 vagoane mai mult porumb de­cit se produce în prezent. De aici rezultă marea importanță pe care o are răspîndirea largă a experienței frun­tașilor recoltelor bogate și folosirea ei pe scară cît mai largă. Lucrul acesta poate și trebuie să fie făcut de toate organele și organizațiile de partid și de stat. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale și comunale să se ocupe in­tens de popularizarea fruntașilor recoltelor bogate. In această privință, nu este însă de ajuns să se popularizeze numai numele fruntașilor și recoltelor obținute, ci să se arate mai ales experiența lor, felul cum lucrează ei de obțin asemenea recolte bo­gate. Un prilej bun pentru popularizarea experienței fruntașilor sînt consfătuirile organizate cu aceștia pe comune și raioane, sfaturile agrotehnice săptămînale și diferi­tele întîlniri între agronomi și țărani mun­citori la căminele culturale etc. La sfaturile agrotehnice săptămînale, ce se țin pe cir­cumscripții electorale, fruntașii să fie atrași să cum vorbească, celor prezenți, despre felul muncesc ei, să-și împărtășească pe larg experiența. Același lucru să se facă și cu ocazia consfătuirilor precum și in ca­drul programelor ce se organizează la că­minele culturale. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare să cunoască personal un număr cât mai mare de fruntași ai recoltelor bogate, să cunoască metodele lor de lucru și să folosească cu încredere pe fruntași, cari­ sînt oameni înaintați în satele și comunele noastre, la răspîndirea în masă a metode­lor înaintate de muncă. Un rol important în popularizarea expe­rienței fruntașilor recoltelor bogate îl au inginerii și tehnicienii agronomi. In acea­stă privință se poate spune că nu există sarcină mai importantă pentru agronomii noștri decît aceea de a studia zi cu zi ce e nou și înaintat în agricultură, de a lupta pentru răspîndirea noului, de a face ca el să devină un bun al celor mai largi mase ale țărănimii muncitoare. O metodă foarte bună de popularizare a experienței fruntașilor recoltelor bogate este și aceea a tipăririi de broșuri scrise de fruntașii recoltelor bogate. In această privință, Direcția agricolă regională, prin serviciul de propagandă agricolă, să stu­dieze experiența celor mai buni fruntași din regiunea noastră și să-i ajute să­ scrie astfel de broșuri care ar putea fi tipărite pe plan local. La fel, se pot face, ca și în anul trecut, panouri ale fruntașilor recol­telor bogate, pe regiune, raioane și chiar pe comune. Sarcini importante revin, în ceea ce privește răspîndirea experienței fruntașilor recoltelor bogate, și comitetelor raionale de partid. Ele au datoria să ajute și să îndrume organizațiile de bază din sate spre a se ocupa cu dragoste de populari­zarea fruntașilor, de educarea tașii recoltelor bogate, care sînt lor. Frun­­oameni înaintați, pot fi mai ușor atrași în întovă­rășirile agricole și gospodăriile colective existente, sau să formeze noi întovărășiri agricole și gospodării colective. De aceea, ei trebuie folosiți cu încredere în ducerea muncii de lămurire a țărănimii munci­toare pentru cooperativizarea agriculturii. Folosind cele mai variate forme de popularizare a experienței fruntașilor re­coltelor bogate, luptând pentru ca acea­stă experiență să fie aplicată de un număr cît mai mare de țărani muncitori, orga­nele și organizațiile de partid și de stat vor contribui la ridicarea nivelului agricultu­rii noastre, la obținerea unor recolte spo­rite la hectar. In Interiorul ziarului: Gh. Diaconu. Pentru îmbunătăți­rea muncii la I.F.E.T.-Ceahlău (pag. 2-a) Să adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului (pag. 2-a) Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în R.P.R. (pag. 2-3) Dumitru Amadei: Conferința ra­ională a Crucii Roșii Piatra Neamț (pag. 3-a) M. Hausfater: Ucenicii *=­ 'schimrt*­bul de mîine al industriei noastre. —• Din activitatea școlii profesionale „Partizanul” (pag. 3-a) Ecouri la comunicatul agenției TASS (pag. 4-a) Criza de guvern din Franța (pag. 4-a)’. Ședința festivă de la Moscova con­sacrată celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia (pag. 4-a) In cinstea Congresului partidului Inițiativa Crește productivitatea muncii La fabrica „Partizanul” din ora­șul Bacău, în secția cusut a fost pusă în funcțiune nu de mult, bandă glisantă. Ea a fost realizată , prin eforturile muncitorilor, mecanici și electricieni, în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. Prin punerea în funcțiune a ace­stei benzi, productivitatea muncii crește­­ cu 23 la sută față de reali­zările anterioare. Creșterea producti­vității muncii se datorește faptului că au fost înlăturate pierderile de timp în transporturile dintre opera­ții, lucru ce permite muncitorilor să folosească mai din plin capacitatea de producție a mașinilor. roși ajutați de banda glisantă, nume­muncitori își depășesc nor­mele. Astfel, Băiculescu Jana, care lucrează la operația cusut-burduf își depășește sarcinile sale cu 70 la sută, Leibu Șmil cu 20 la sută, Va­­siliu Rodica cu 18 la sută. Tovarășa Mihai Maria, fruntașă în producție în această secție își depășește reali­zările sale anterioare cu 12 la sută. L. ZALMAN coresp. creatoare a maselor Întrecerea socialistă în cinstea celui de al II-lea Congres al partidu­lui a însuflețit în muncă și colectivul combinatului forestier „21 Decem­brie” din Vaduri. Iată un aspect ilustrat din atelier­ul mecanic: Clișeul înfățișează pe comunistul Constantin Șerban (strigă) și pe tov. Emil Cristea găurind o placă tubulară de la mașina de f­orță. Pare un moment obișnuit din activitatea acestor harnici muncitori. Intr-adevăr așa este. Pare obișnuit. De la alții am aflat însă că această operație era făcută pina mai ieri în afara întreprinderii, la alte ateliere lucru care, firește, presupunea cheltuieli. Dar tovarășii Constantin Șerban și Emil Cristea au rezolvat această problemă. Ei au confecționat un șeripete care susține placa, lu­cru care permite ca ea să fie găuri­tă la strung, în fabrica lor. Fapte obișnuite în întrecere Afară s-a întu­necat de mult, dar din clubul muncito­resc mai răzbate încă zvon de glasuri. Grupuri, grupuri de oameni ies sau intră în club, unde se află expoziția de inovații a fabricii de postav Buhuși. Intrăm și noi în sală. încă de la intrare ne intîmpină lo­zinca : „Cu fiecare succes în muncă, cu fiecare inovație și raționalizare, grăbim construirea socialismului". In sala luminată puternic sînt ex­puse numeroase prototipuri machete și grafice, care oglindesc strădania și munca inovatorilor din fabrica de postav Buhuși in perioada concursului de inovații desfășurat in cinstea ce­lui de al doilea Congres al P.M.R. Vopsite in gri și roșu prototipurile și machetele trezesc de la început in­teresul. Ne apropiem de prima masă, in jurul căreia stau mai mulți tovarăși. — Bună idee a avut inovatorul cu această uscătorie. Simplă dar dă re­zultate bune. Dacă înainte trebuiau 24 de ore pentru uscatul bobinelor acum in 8 ore bobinele sunt gata us­cate. L-am recunoscut in cel care discuta despre inovația lov. Mehlman Carol privitoare la noul sistem de uscare a bobinelor, pe muncitorul Brucăr Haim din sectorul m­obilare care cunoaște îndeaproape această inovație și rezul­tatele ei, pentru că ea se aplică în sectorul lui. Mai încolo, curățitorul Jvariu din secția filatură nouă examinează cu atenție macheta cofrajului metalic pentru valsurile lucrătoare de la car­­de, inovație ce aparține comunistului Sion Constantin, m­eșter în secția fi­latură nouă. — Tov. Vamanu — se adresează el responsabilului cabinetului tehnic — inovația asta ar fi bine s-o aplicăm și în secția noastră. Ea trebuie să aducă economii serioase atit de timp cit și de materiale. Peste tot in sala clubului, grupuri de muncitori și tehnicieni din fabrică stau strinși in jurul machetelor sau prototipurilor și discută cu însuflețire despre cele ce li se înfățișează îna­intea ochilor. In fundul sălii, printre mai mulți țesători, meșterul Goguț Pavel din secția țesătorie bumbac examinează cu­­ atenție un sul de urzeală confecți­onat din metal cu dispozitive pentru fixarea șaibelor. — Cine o fi făcut oare sulul acesta ? E foarte practic. — Uite că scrie aici — tov. Baciu Petrică — răspunse unul dintre țesă­tori, la întrebarea meșterului. De foarte multă apreciere din partea vizitatorilor se bucură desenul care privește inovația comunistului Mehl­man Carol și a șefului sectorului țe­sătorie bumbac, Savinciu Gheorghe, pentru reducerea tensionării firelor la încleiat. Această inovație a făcut să crească în mod considerabil producti­vitatea muncii la războaiele de țesut bumbac, deoarece prin aplicarea ei, firele din urzelile de bumbac primesc o elasticitate mai mare și devin mult mai rezistente. In rîndul inovatorilor se găsesc mulți comuniști. Inovatorii: Mehlman Carol, Sion Constantin și alții au re­ușit să creeze inovații valoroase, care contribuie în mod simțitor la creșterea producției și productivității muncii, la reducerea prețului de cost și îmbună­tățirea calității. Timpul a trecut pe nesimțite. Părăsim expoziția cu un sentiment de mîndrie pentru realizările munci­torilor și tehnicienilor din fabrica noastră, iar lozinca ce domină parcă întreaga expoziție : „Cu fiecare succes în muncă, cu fiecare inovație și ra­ționalizare grăbim construirea socia­lismului", se întipărește în cuget și constituie și pentru noi ca și pentru mulți alții care au expoziție un îndemn vizitat această pentru munca creatoare pusă în slujba construirii so­cialismului. STOPLER S. și VIRLAN C. coresp. LA O EXPOZIȚIE DE INOVAT» sfu­se­n­tâzî Tineri iubitori ai cărții „Pionierilor le foarte mult basmele plac poveștile ; ei se adună deșr 2-3 ori pe săptămînă la bibliotecă și cer să li se citească basme și povești. Chiar acum puteți lua parte la un asemenea cerc de citit“ — îmi spuse tov. Măzăreanu, responsabilul bibliotecii centrale din o­­rașul Bacău. Am intrat cu pași ușori în sala de lectură a bi­bliotecii. Peste 20 de pe­rechi de ochi vioi s-au îndreptat spre mine. M-am așezat printre ei și am ur­mărit împreună firul în­­tîmplărilor din viața mi­cuței Cenușărese. Tov. Mihăilescu Maria citește copiilor cu glas cald și expresiv... Deodată se oprește din citit și în­treabă cine vrea să po­vestească mai departe. Toate pionierele vor să povestească, toate știu ce s-a întîmplat cu surorile cele rele și cu mama cea vitregă a Cenușăresei. Ele sînt revoltate și le urăsc. Toate pionierele iubesc însă pe blinda, modesta și harnica Cenușăreasă. Ele au înțeles că binele învinge și e mereu răs­plătit. Tov.­ Mihăilescu Maria, activistă a bibliotecii cen­trale din orașul Bacău, îmi spune „Mi-s tare dragi copiii, îmi place să lucrez cu ei, să pătrund în viața și preocupările lor. M-am apropiat foarte m­ult de copii ; și ei știu acest lu­cru“. Pionierele se oferă să interpreteze sceneta „Cum și-a găsit ursul o pipă“. Pioniera Grimfeld Li­ zeta este crainicul. Rolu­rile sînt împărțite astfel: ursul : Katz Aura, vul­pea : Smil Jeni, ciocăni­­toarea: Balcanașu Iuliana, pădurarul: Vîlciu Lucia, nevasta pădurarului: Ber­­covici Frida, lupul : Lonis Neli. Toate pionierele in­terpretează foarte frumos și nuanțat rolurile. Sceneta pe care am prezentat-o a fost impri­mată și transmisă la ra­dio la „Emisiunea pentru cei mici“ spune cu mîn­drie în glas, una din pioniere. Am stat de vorbă cu pionierele despre preocu­pările lor legate de lec­tură și am aflat că sînt mari iubitoare ale cărții. Din discuțiile purtate am aflat că la foarte mult basmele plac și poveștile, cărțile despre pionierii sovietici; pione­ra Jacobson Dora a scris o recenzie despre Pavel Morozov și a trimis-o la radio. De asemenea, pio­nierele mi-au spus că iu­besc cărțile în care se po­vestește despre trecutul de luptă și despre erois­mul poporului nostru. Baras Iulia mi-a spus că îi place să citească des­pre Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit și alte figuri luminoase din isto­ria noastră care au fost alături de popor. Cercul de citit cu pio­nierii este unul din grăi­toarele exemple care ara­tă dragostea pionierilor pentru literatura precum și influența educativă a literaturii. Din aceste tinere vlă­stare cu mindune vom ve­dea cum crește poeta sau scriitoarea de mîine. CECILIA PASCARU Noi baze sportive la Piatra Neamț . Vara ploaioasă din acest an a făcut impracticabil terenul de sport „Comuna din Paris" din P. Neamț. Adesea jucătorii echipelor de fotbal și handbal erau supuși unui efort îndoit, trebuind să joace în apă și noroi. Iată însă că spor­tivii din P. Neamț au primit veste bună , se va reamenaja stadi­o­­nul „Comuna din Paris“. Peste pu­țin timp au și început lucrările și stadionul s-a transformat în­­tr-un vast șantier. Se prevede ca pînă în luna iulie 1956, terenul complet gazonat, avînd și o pistă de atletism cu 6 culoare, să fie dat în folosință sportivilor. • O altă bază sportivă la ca­re se lucrează intens este noua popi­­cărie acoperită, construită chiar în incinta fabricii „Comuna din Pa­ris". In felul acesta se împlinește o veche dorință a iubitorilor acestui sport, care nu poate mult timp își vor încerca puterile intr-un nou campionat între secții. Pentru construirea popicăriei au lucrat în mod voluntar nume­roși muncitori ai fabricii, între care: Ion Zaharia, Eugen Hi­­meș, I. Călugăreanu, C. Vizitiu, Ahmet Margareta și alții. • Noua pîrtie de schi de pe muntele Cozla — lungă de 950 m., — a fost de curînd defrișată și nu așteaptă decît căderea ză­pezii și desigur pe... schiori. Pir­­tta de schi va cunoaște în prime­le luni ale anului o bogată acti­vitate competțională.. In afară de campionatul regional și cele re­publicane, a fost prevăzută o în­­tîlnire triunghiulară între regiu­nile­­ Autonomă Maghiară, Su­ceava și Bacău, care va contri­bui la un prețios schimb de expe­riență între schiorii acestor re­giuni. Merită a fi relevat sprijinul și munca depusă de profesorul Vla­dimir Lașcu, pentru amenajarea acestei baze sportive. • Nici elevii n-au fost uitați. Ei vor putea ca în afara orelor de educație fizică să joace volei, sau baschet în noua sală de gimnasti­că a școlii medii de băieți. Construirea și amenajarea de noi baze sportive oglindesc grija regimului nostru de democrație populară pentru dezvoltarea miș­cării sportive. Noi cuceriri ale științei capătă aplicare largă în industria petroliferă din regiunea noastră : Termoacidi- Termoacidizarea , zarea Straturilor de țiței, ------------------- este una din me­todele, avansate, folosite pe scară­­ largă în­­ ultimul­­ timp în schelele­­ petrolifere din regiunea noastră. Se știe că în­ Moldova țițeiul este pa­­rafinos. Cu timpul, canalele de scurgere a țițeiului se înfundă prin depunerea treptată a parafinei. Pînă nu de multă vreme, pentru denarafinare se foloseau mijinacp­e greoaie, costisitoare și care duceau­­ la o uzare prematură a sondelor­­ de extracție. In momentul de față,­­ se aplică termoacidizarea straturilor­­ pentru deparafinarea canalelor de­­ scurgere a țițeiului. Termoacidizarea co­­stă în introducerea­ în strat (la sondele în extracție), a unor preparate (printre care și­ acidul sulfuric) care descompun carbonații produc­­(prin combinație) o tempe­ratură de peste 60 grade — adică ș­a temperatură peste punctul de to­pire a parafinei — și eliberează ca­­­­nulele de scurgere a țițeiului. Ter­moacidizarea este o metodă simplă, foarte puțin costisitoare și extrem de eficace. Ea duce de multe ori la dublarea debitului de țiței, acolo unde canalele de scurgere a ace­stuia erau înfundate în mare mă­sură cu parafină. Aplicînd acea­stă metodă, rezultate deosebite au obținut: oficiul I producție, schela III producție și schela II producție , Moinești. " Pentru prima Perforatorul Cujet prima dată în țara noa­stră, în schelele petrolifere din Moinești s-a experimentat perfora­rea coloanelor cimentate cu perfo­ratorul Cujet, conceput și confecțio­nat nu de mult în țara noastră de un grup de tehnicieni din Ploești. Acest­ perforator ingenios, de sim­plu (confecționat dintr-o sticlă de calitate inferioară,­­ de mărimea u­­nui ou­ de gîscă, avînd înăuntru un glonț metalic­ și fiind închis la cele două capete), costă mai­ puțin de 8 lei și înlocuiește cu mult suc­ces așa numita pușcă tip „Maza” — care e de fapt un agregat­ intreg, o-r/r­/M* di rtr.f­ii.­îlef Moiri. &,* —w* Y* noui? lui ca Lvyl străpunge dintr-o dată două coloane cimentate, cu ajutorul unei tempe­raturi foarte înalte, pe­­ care o dez­voltă și execută găuri absolut ro­tunde, pătrunzînd cu ușurință în roca dură, care caracterizează te­renurile din Moldova. Perforatorul Cujet este superior „puștii Mara”, atit prin calitatea perforării coloanelor, cît și prin fap­tul că reduce considerabil prețul de cost al acestei operații. In curînd acest perforator (care a dat rezultate excelente în faza ex­perimentală) va fi folosit pe scară industrială în schelele petrolifere din țara noastră. Pînă acum cî­­teva despre săptămîni, carotajul radioactiv se vor­bea ca despre o noutate în faza ex­perimentală. In momentul de față, în regiunea noastră, ca și în alte schele petrolifere din țară, carota­jul radioactiv a intrat în practica curentă. Acesta are rolul de a sta­bili cu mare precizie compoziția stratelor. El este folosit mai ales în terenurile sărate, unde aplicarea ca­rotajului electric este imposibilă. In ultimul timp, a metoda de mutare turlelor nede­montate a căpă­tat o largă extinde­re. Greutatea co­losală a turlelor de foraj, precum și terenul accidentat pe care sînt amplasate, cel din partea sondori­lor și tehnicienilor mult curaj și multă pricepere, c­înd e vorba de mutarea lor în picioare. Luna acea­- i _ 7-------ii ~ l____I.. _ r _ _ i. _______L_L­it­i-+ oca 1A1V-04 Ki luna a­îno­i mai ava ui raionul Moinești de la sonda 1135 la 1112, realizîndu-se o economie de 10 zile lucrătoare. Experiența­­ pri­melor sonde ge­mene nr. 922 și 926, care a dat rezultate excelente în ultimul timp, a fost extinsă la încă alte 3 grupe. Evidența la zi a rezultatelor obți­nute de aceste trei grupe, arată că durata­­ manevrelor (raportată timpul calendaristic) a variat în­la tre 10,8 la sută și 14,5 la sută, față de 20,3 la sută cît este media pe întreg trestul. Timpul productiv, raportat de a­­semenea la cel calendaristic variază între 83,7 la sută și 95,5 la sută și este mult mai mare decît media pe întreg trestul: 61,9 la sută timp productiv din totalul timpului ca­lendaristic. S-au evidențiat în mod deosebit la sondele gemene brigăzile con­duse de comunistul Pătrașcu N. și atemistul Țigău P. V. ENASOAIE Mutarea turlelor nedimontate Termoacidi­zarea

Next