Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 10, nr. 894-921)
1955-12-01 / nr. 894
T/ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGION M. BACĂU Să răspîndim experiența fruntașilor recoltelor bogate Obținerea de recolte sporite la hectar, este una din cele mai importante sarcini ce stau in fața oamenilor muncii de pe ogoare. Muncind cu elan patriotic pentru traducerea în viață a acestei sarcini, oamenii muncii din agricultură din regiunea noastră au obținut în acest an recolte mai mari ca în anii trecuți. Creșterea producției agricole este rodul măsurilor luate de partid și guvern, pentru înzestrarea tehnică a agriculturii, pentru pregătirea cadrelor ; este rodul aplicării în practică a unor rate de muncă, a experienței metode înainfruntașilor recoltelor bogate. Cu fiecare an ce trece, tot mai mare este numărul țăranilor muncitori care părăsesc obiceiurile vechi de a munci pămîntul, și își însușesc metode înaintate, metode întemeiate pe cuceririle științei agrotehnice,, aducătoare de recolte bogate. „Am aplicat regulile agrotehnice — spunea nu de mult Gheorghe Maftei, președintele G.A.C. „Drumul lui Lenin” din Țibucani, cu ocazia împărțirii veniturilorși am adunat recolte cum niciodată nu s-au adunat prin părțile noastre”. Intr-adevăr, pregătind din vreme terenul pentru însămînțări, semănînd la timpul optim sămînță bună și tratată, îngrijind bine culturile de grîu, colectiviștii din Țibucani au reușit să adune în acest an o producție medie de 3.106 kg. grîu la ha., de pe 58 de hectare ; la porumbei au obținut peste 3.200 kg. la hectar, iar la cartofii semănați în rigole — 58.000 kg. la hectar. La gospodăria colectivă din Păstrăveni,(raionul Tg. Neamț) s-au obținut, datorita aplicării regulilor agrotehnice, peste 4.500 kg. porumb șiiuleți la hectar, la întovărășirea din Mileștii de Jos (comuna Părincea, raionul Bacău) — peste 3.000 kg. orz de toamnă la hectar etc. Asemenea recolte dovedesc pe deplin marile foloase ale cooperativizării agriculturii, marile posibilități pe care le are fiecare gospodărie colectivă, fiecare întovărășire agricolă de a spori simțitor producția la hectar. Recolte bogate s-au obținut și de către un număr însemnat de țărani muncitori cu gospodării individuale, care bucurîndu-se de sprijinul statului nostru democrat-popular și învățînd să aplice regulile agrotehnice au devenit fruntași ai recoltelor bogate. Ion Bobeică din satul Boșoteni (comuna Tescani, raionul Moinești) a adunat în acest an peste 2.000 kg. grîu și porumb la hectar, Nicolaie Gh. Tănăsescu din satul Cătuna (comuna Urecheni, raionul Tg. Neamț) a recoltat în acest an 2.240 kg. porumb la hectar, Gheorghe Gh. Enășel din comuna Luizi Călugăra (raionul Bacău) a obținut peste 2.300 ;g. grîu la hectar etc. In fiecare sat și comună sînt astăzi fruntași ai recoltelor bogate, care au obținut producții bogate la diferite culturi. stă Posibilitatea de a obține recolte bogate la îndemina fiecărui țăran muncitor. In acest scop, se cere însă ca lucrările agricole să fie făcute potrivit locului, să se pregătească bine pămîntul făcînd la vreme dezmiriștitul și arătura adîncă; să se semene cu mașina ; să se întrețină bine cuiturile; să se aplice unele metode înaintate ca îngrășarea cu bălegar de grajd și îngrășarea suplimentară a culturilor în timpul vegetației, semănatul în rînduri dese și încrucișate a păioaselor ori în cuiburi așezate în pătrat a culturilor prăștitoare ; să se facă polenizarea artificială suplimentară la porumb, floarea-soarelui etc. Acestea sunt, de altfel, și metodele aplicate de fruntașii recoltelor bogate, metode care pot și trebuie să devină un bun al maselor largi ale țărănimii muncitoare. Cât de important este acest lucru rezultă și din următorul calcul: dacă fiecare țăran muncitor din regiunea noastră ar aplica la cultura porumbului metodele înaintate ale fruntașilor recoltelor bogate și ar obține o producție de 2.000—2.500 kg. porumb (boabe) la hectar, în regiunea noastră s-ar putea produce anual cu cel puțin 6.000—8.000 vagoane mai mult porumb decit se produce în prezent. De aici rezultă marea importanță pe care o are răspîndirea largă a experienței fruntașilor recoltelor bogate și folosirea ei pe scară cît mai largă. Lucrul acesta poate și trebuie să fie făcut de toate organele și organizațiile de partid și de stat. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și comunale să se ocupe intens de popularizarea fruntașilor recoltelor bogate. In această privință, nu este însă de ajuns să se popularizeze numai numele fruntașilor și recoltelor obținute, ci să se arate mai ales experiența lor, felul cum lucrează ei de obțin asemenea recolte bogate. Un prilej bun pentru popularizarea experienței fruntașilor sînt consfătuirile organizate cu aceștia pe comune și raioane, sfaturile agrotehnice săptămînale și diferitele întîlniri între agronomi și țărani muncitori la căminele culturale etc. La sfaturile agrotehnice săptămînale, ce se țin pe circumscripții electorale, fruntașii să fie atrași să cum vorbească, celor prezenți, despre felul muncesc ei, să-și împărtășească pe larg experiența. Același lucru să se facă și cu ocazia consfătuirilor precum și in cadrul programelor ce se organizează la căminele culturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare să cunoască personal un număr cât mai mare de fruntași ai recoltelor bogate, să cunoască metodele lor de lucru și să folosească cu încredere pe fruntași, cari sînt oameni înaintați în satele și comunele noastre, la răspîndirea în masă a metodelor înaintate de muncă. Un rol important în popularizarea experienței fruntașilor recoltelor bogate îl au inginerii și tehnicienii agronomi. In această privință se poate spune că nu există sarcină mai importantă pentru agronomii noștri decît aceea de a studia zi cu zi ce e nou și înaintat în agricultură, de a lupta pentru răspîndirea noului, de a face ca el să devină un bun al celor mai largi mase ale țărănimii muncitoare. O metodă foarte bună de popularizare a experienței fruntașilor recoltelor bogate este și aceea a tipăririi de broșuri scrise de fruntașii recoltelor bogate. In această privință, Direcția agricolă regională, prin serviciul de propagandă agricolă, să studieze experiența celor mai buni fruntași din regiunea noastră și să-i ajute să scrie astfel de broșuri care ar putea fi tipărite pe plan local. La fel, se pot face, ca și în anul trecut, panouri ale fruntașilor recoltelor bogate, pe regiune, raioane și chiar pe comune. Sarcini importante revin, în ceea ce privește răspîndirea experienței fruntașilor recoltelor bogate, și comitetelor raionale de partid. Ele au datoria să ajute și să îndrume organizațiile de bază din sate spre a se ocupa cu dragoste de popularizarea fruntașilor, de educarea tașii recoltelor bogate, care sînt lor. Frunoameni înaintați, pot fi mai ușor atrași în întovărășirile agricole și gospodăriile colective existente, sau să formeze noi întovărășiri agricole și gospodării colective. De aceea, ei trebuie folosiți cu încredere în ducerea muncii de lămurire a țărănimii muncitoare pentru cooperativizarea agriculturii. Folosind cele mai variate forme de popularizare a experienței fruntașilor recoltelor bogate, luptând pentru ca această experiență să fie aplicată de un număr cît mai mare de țărani muncitori, organele și organizațiile de partid și de stat vor contribui la ridicarea nivelului agriculturii noastre, la obținerea unor recolte sporite la hectar. In Interiorul ziarului: Gh. Diaconu. Pentru îmbunătățirea muncii la I.F.E.T.-Ceahlău (pag. 2-a) Să adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului (pag. 2-a) Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în R.P.R. (pag. 2-3) Dumitru Amadei: Conferința raională a Crucii Roșii Piatra Neamț (pag. 3-a) M. Hausfater: Ucenicii *= 'schimrt*bul de mîine al industriei noastre. —• Din activitatea școlii profesionale „Partizanul” (pag. 3-a) Ecouri la comunicatul agenției TASS (pag. 4-a) Criza de guvern din Franța (pag. 4-a)’. Ședința festivă de la Moscova consacrată celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia (pag. 4-a) In cinstea Congresului partidului Inițiativa Crește productivitatea muncii La fabrica „Partizanul” din orașul Bacău, în secția cusut a fost pusă în funcțiune nu de mult, bandă glisantă. Ea a fost realizată , prin eforturile muncitorilor, mecanici și electricieni, în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. Prin punerea în funcțiune a acestei benzi, productivitatea muncii crește cu 23 la sută față de realizările anterioare. Creșterea productivității muncii se datorește faptului că au fost înlăturate pierderile de timp în transporturile dintre operații, lucru ce permite muncitorilor să folosească mai din plin capacitatea de producție a mașinilor. roși ajutați de banda glisantă, numemuncitori își depășesc normele. Astfel, Băiculescu Jana, care lucrează la operația cusut-burduf își depășește sarcinile sale cu 70 la sută, Leibu Șmil cu 20 la sută, Vasiliu Rodica cu 18 la sută. Tovarășa Mihai Maria, fruntașă în producție în această secție își depășește realizările sale anterioare cu 12 la sută. L. ZALMAN coresp. creatoare a maselor Întrecerea socialistă în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului a însuflețit în muncă și colectivul combinatului forestier „21 Decembrie” din Vaduri. Iată un aspect ilustrat din atelierul mecanic: Clișeul înfățișează pe comunistul Constantin Șerban (strigă) și pe tov. Emil Cristea găurind o placă tubulară de la mașina de forță. Pare un moment obișnuit din activitatea acestor harnici muncitori. Intr-adevăr așa este. Pare obișnuit. De la alții am aflat însă că această operație era făcută pina mai ieri în afara întreprinderii, la alte ateliere lucru care, firește, presupunea cheltuieli. Dar tovarășii Constantin Șerban și Emil Cristea au rezolvat această problemă. Ei au confecționat un șeripete care susține placa, lucru care permite ca ea să fie găurită la strung, în fabrica lor. Fapte obișnuite în întrecere Afară s-a întunecat de mult, dar din clubul muncitoresc mai răzbate încă zvon de glasuri. Grupuri, grupuri de oameni ies sau intră în club, unde se află expoziția de inovații a fabricii de postav Buhuși. Intrăm și noi în sală. încă de la intrare ne intîmpină lozinca : „Cu fiecare succes în muncă, cu fiecare inovație și raționalizare, grăbim construirea socialismului". In sala luminată puternic sînt expuse numeroase prototipuri machete și grafice, care oglindesc strădania și munca inovatorilor din fabrica de postav Buhuși in perioada concursului de inovații desfășurat in cinstea celui de al doilea Congres al P.M.R. Vopsite in gri și roșu prototipurile și machetele trezesc de la început interesul. Ne apropiem de prima masă, in jurul căreia stau mai mulți tovarăși. — Bună idee a avut inovatorul cu această uscătorie. Simplă dar dă rezultate bune. Dacă înainte trebuiau 24 de ore pentru uscatul bobinelor acum in 8 ore bobinele sunt gata uscate. L-am recunoscut in cel care discuta despre inovația lov. Mehlman Carol privitoare la noul sistem de uscare a bobinelor, pe muncitorul Brucăr Haim din sectorul mobilare care cunoaște îndeaproape această inovație și rezultatele ei, pentru că ea se aplică în sectorul lui. Mai încolo, curățitorul Jvariu din secția filatură nouă examinează cu atenție macheta cofrajului metalic pentru valsurile lucrătoare de la carde, inovație ce aparține comunistului Sion Constantin, meșter în secția filatură nouă. — Tov. Vamanu — se adresează el responsabilului cabinetului tehnic — inovația asta ar fi bine s-o aplicăm și în secția noastră. Ea trebuie să aducă economii serioase atit de timp cit și de materiale. Peste tot in sala clubului, grupuri de muncitori și tehnicieni din fabrică stau strinși in jurul machetelor sau prototipurilor și discută cu însuflețire despre cele ce li se înfățișează înaintea ochilor. In fundul sălii, printre mai mulți țesători, meșterul Goguț Pavel din secția țesătorie bumbac examinează cu atenție un sul de urzeală confecționat din metal cu dispozitive pentru fixarea șaibelor. — Cine o fi făcut oare sulul acesta ? E foarte practic. — Uite că scrie aici — tov. Baciu Petrică — răspunse unul dintre țesători, la întrebarea meșterului. De foarte multă apreciere din partea vizitatorilor se bucură desenul care privește inovația comunistului Mehlman Carol și a șefului sectorului țesătorie bumbac, Savinciu Gheorghe, pentru reducerea tensionării firelor la încleiat. Această inovație a făcut să crească în mod considerabil productivitatea muncii la războaiele de țesut bumbac, deoarece prin aplicarea ei, firele din urzelile de bumbac primesc o elasticitate mai mare și devin mult mai rezistente. In rîndul inovatorilor se găsesc mulți comuniști. Inovatorii: Mehlman Carol, Sion Constantin și alții au reușit să creeze inovații valoroase, care contribuie în mod simțitor la creșterea producției și productivității muncii, la reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității. Timpul a trecut pe nesimțite. Părăsim expoziția cu un sentiment de mîndrie pentru realizările muncitorilor și tehnicienilor din fabrica noastră, iar lozinca ce domină parcă întreaga expoziție : „Cu fiecare succes în muncă, cu fiecare inovație și raționalizare grăbim construirea socialismului", se întipărește în cuget și constituie și pentru noi ca și pentru mulți alții care au expoziție un îndemn vizitat această pentru munca creatoare pusă în slujba construirii socialismului. STOPLER S. și VIRLAN C. coresp. LA O EXPOZIȚIE DE INOVAT» sfusentâzî Tineri iubitori ai cărții „Pionierilor le foarte mult basmele plac poveștile ; ei se adună deșr 2-3 ori pe săptămînă la bibliotecă și cer să li se citească basme și povești. Chiar acum puteți lua parte la un asemenea cerc de citit“ — îmi spuse tov. Măzăreanu, responsabilul bibliotecii centrale din orașul Bacău. Am intrat cu pași ușori în sala de lectură a bibliotecii. Peste 20 de perechi de ochi vioi s-au îndreptat spre mine. M-am așezat printre ei și am urmărit împreună firul întîmplărilor din viața micuței Cenușărese. Tov. Mihăilescu Maria citește copiilor cu glas cald și expresiv... Deodată se oprește din citit și întreabă cine vrea să povestească mai departe. Toate pionierele vor să povestească, toate știu ce s-a întîmplat cu surorile cele rele și cu mama cea vitregă a Cenușăresei. Ele sînt revoltate și le urăsc. Toate pionierele iubesc însă pe blinda, modesta și harnica Cenușăreasă. Ele au înțeles că binele învinge și e mereu răsplătit. Tov. Mihăilescu Maria, activistă a bibliotecii centrale din orașul Bacău, îmi spune „Mi-s tare dragi copiii, îmi place să lucrez cu ei, să pătrund în viața și preocupările lor. M-am apropiat foarte mult de copii ; și ei știu acest lucru“. Pionierele se oferă să interpreteze sceneta „Cum și-a găsit ursul o pipă“. Pioniera Grimfeld Li zeta este crainicul. Rolurile sînt împărțite astfel: ursul : Katz Aura, vulpea : Smil Jeni, ciocănitoarea: Balcanașu Iuliana, pădurarul: Vîlciu Lucia, nevasta pădurarului: Bercovici Frida, lupul : Lonis Neli. Toate pionierele interpretează foarte frumos și nuanțat rolurile. Sceneta pe care am prezentat-o a fost imprimată și transmisă la radio la „Emisiunea pentru cei mici“ spune cu mîndrie în glas, una din pioniere. Am stat de vorbă cu pionierele despre preocupările lor legate de lectură și am aflat că sînt mari iubitoare ale cărții. Din discuțiile purtate am aflat că la foarte mult basmele plac și poveștile, cărțile despre pionierii sovietici; pionera Jacobson Dora a scris o recenzie despre Pavel Morozov și a trimis-o la radio. De asemenea, pionierele mi-au spus că iubesc cărțile în care se povestește despre trecutul de luptă și despre eroismul poporului nostru. Baras Iulia mi-a spus că îi place să citească despre Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit și alte figuri luminoase din istoria noastră care au fost alături de popor. Cercul de citit cu pionierii este unul din grăitoarele exemple care arată dragostea pionierilor pentru literatura precum și influența educativă a literaturii. Din aceste tinere vlăstare cu mindune vom vedea cum crește poeta sau scriitoarea de mîine. CECILIA PASCARU Noi baze sportive la Piatra Neamț . Vara ploaioasă din acest an a făcut impracticabil terenul de sport „Comuna din Paris" din P. Neamț. Adesea jucătorii echipelor de fotbal și handbal erau supuși unui efort îndoit, trebuind să joace în apă și noroi. Iată însă că sportivii din P. Neamț au primit veste bună , se va reamenaja stadionul „Comuna din Paris“. Peste puțin timp au și început lucrările și stadionul s-a transformat într-un vast șantier. Se prevede ca pînă în luna iulie 1956, terenul complet gazonat, avînd și o pistă de atletism cu 6 culoare, să fie dat în folosință sportivilor. • O altă bază sportivă la care se lucrează intens este noua popicărie acoperită, construită chiar în incinta fabricii „Comuna din Paris". In felul acesta se împlinește o veche dorință a iubitorilor acestui sport, care nu poate mult timp își vor încerca puterile intr-un nou campionat între secții. Pentru construirea popicăriei au lucrat în mod voluntar numeroși muncitori ai fabricii, între care: Ion Zaharia, Eugen Himeș, I. Călugăreanu, C. Vizitiu, Ahmet Margareta și alții. • Noua pîrtie de schi de pe muntele Cozla — lungă de 950 m., — a fost de curînd defrișată și nu așteaptă decît căderea zăpezii și desigur pe... schiori. Pirtta de schi va cunoaște în primele luni ale anului o bogată activitate competțională.. In afară de campionatul regional și cele republicane, a fost prevăzută o întîlnire triunghiulară între regiunile Autonomă Maghiară, Suceava și Bacău, care va contribui la un prețios schimb de experiență între schiorii acestor regiuni. Merită a fi relevat sprijinul și munca depusă de profesorul Vladimir Lașcu, pentru amenajarea acestei baze sportive. • Nici elevii n-au fost uitați. Ei vor putea ca în afara orelor de educație fizică să joace volei, sau baschet în noua sală de gimnastică a școlii medii de băieți. Construirea și amenajarea de noi baze sportive oglindesc grija regimului nostru de democrație populară pentru dezvoltarea mișcării sportive. Noi cuceriri ale științei capătă aplicare largă în industria petroliferă din regiunea noastră : Termoacidi- Termoacidizarea , zarea Straturilor de țiței, ------------------- este una din metodele, avansate, folosite pe scară largă în ultimul timp în schelele petrolifere din regiunea noastră. Se știe că în Moldova țițeiul este parafinos. Cu timpul, canalele de scurgere a țițeiului se înfundă prin depunerea treptată a parafinei. Pînă nu de multă vreme, pentru denarafinare se foloseau mijinacpe greoaie, costisitoare și care duceau la o uzare prematură a sondelor de extracție. In momentul de față, se aplică termoacidizarea straturilor pentru deparafinarea canalelor de scurgere a țițeiului. Termoacidizarea costă în introducerea în strat (la sondele în extracție), a unor preparate (printre care și acidul sulfuric) care descompun carbonații produc(prin combinație) o temperatură de peste 60 grade — adică șa temperatură peste punctul de topire a parafinei — și eliberează canulele de scurgere a țițeiului. Termoacidizarea este o metodă simplă, foarte puțin costisitoare și extrem de eficace. Ea duce de multe ori la dublarea debitului de țiței, acolo unde canalele de scurgere a acestuia erau înfundate în mare măsură cu parafină. Aplicînd această metodă, rezultate deosebite au obținut: oficiul I producție, schela III producție și schela II producție , Moinești. " Pentru prima Perforatorul Cujet prima dată în țara noastră, în schelele petrolifere din Moinești s-a experimentat perforarea coloanelor cimentate cu perforatorul Cujet, conceput și confecționat nu de mult în țara noastră de un grup de tehnicieni din Ploești. Acest perforator ingenios, de simplu (confecționat dintr-o sticlă de calitate inferioară, de mărimea unui ou de gîscă, avînd înăuntru un glonț metalic și fiind închis la cele două capete), costă mai puțin de 8 lei și înlocuiește cu mult succes așa numita pușcă tip „Maza” — care e de fapt un agregat intreg, o-r/r/M* di rtr.fii.îlef Moiri. &,* —w* Y* noui? lui ca Lvyl străpunge dintr-o dată două coloane cimentate, cu ajutorul unei temperaturi foarte înalte, pe care o dezvoltă și execută găuri absolut rotunde, pătrunzînd cu ușurință în roca dură, care caracterizează terenurile din Moldova. Perforatorul Cujet este superior „puștii Mara”, atit prin calitatea perforării coloanelor, cît și prin faptul că reduce considerabil prețul de cost al acestei operații. In curînd acest perforator (care a dat rezultate excelente în faza experimentală) va fi folosit pe scară industrială în schelele petrolifere din țara noastră. Pînă acum cîteva despre săptămîni, carotajul radioactiv se vorbea ca despre o noutate în faza experimentală. In momentul de față, în regiunea noastră, ca și în alte schele petrolifere din țară, carotajul radioactiv a intrat în practica curentă. Acesta are rolul de a stabili cu mare precizie compoziția stratelor. El este folosit mai ales în terenurile sărate, unde aplicarea carotajului electric este imposibilă. In ultimul timp, a metoda de mutare turlelor nedemontate a căpătat o largă extindere. Greutatea colosală a turlelor de foraj, precum și terenul accidentat pe care sînt amplasate, cel din partea sondorilor și tehnicienilor mult curaj și multă pricepere, cînd e vorba de mutarea lor în picioare. Luna acea- i _ 7-------ii ~ l____I.. _ r _ _ i. _______L_Liti-+ oca 1A1V-04 Ki luna aînoi mai ava ui raionul Moinești de la sonda 1135 la 1112, realizîndu-se o economie de 10 zile lucrătoare. Experiența primelor sonde gemene nr. 922 și 926, care a dat rezultate excelente în ultimul timp, a fost extinsă la încă alte 3 grupe. Evidența la zi a rezultatelor obținute de aceste trei grupe, arată că durata manevrelor (raportată timpul calendaristic) a variat înla tre 10,8 la sută și 14,5 la sută, față de 20,3 la sută cît este media pe întreg trestul. Timpul productiv, raportat de asemenea la cel calendaristic variază între 83,7 la sută și 95,5 la sută și este mult mai mare decît media pe întreg trestul: 61,9 la sută timp productiv din totalul timpului calendaristic. S-au evidențiat în mod deosebit la sondele gemene brigăzile conduse de comunistul Pătrașcu N. și atemistul Țigău P. V. ENASOAIE Mutarea turlelor nedimontate Termoacidizarea