Steagul Roşu, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 922-946)

1956-01-03 / nr. 922

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Răspunsurile lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările lui Stanka Veselinova, directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS anunță: Directorul ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“, Stanka Veselinova, a adresat lui N. A. Buk­ganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., o scrisoare în care îl roagă să răspundă la unele între­bări interesînd opinia publică iugoslavă, referitoare la situația internațională. „Aici redacția noastră cît și cititorii iugoslavi, se spune în scrisoarea lui S. Veselinova, ar aprecia mult amabilitatea dvs. de a răspunde la rugămintea noastră. Intenționăm să publicăm declarația dvs. în numărul special de anul nou al ziarului nostru, împreună cu de­clarațiile primilor miniștri ai altor țări cu care Iugo­slavia întreține relații diplomatice bune“. N. A. Bulganin a dat următoarele răspunsuri la în­trebările directorului ziarului iugoslav „Nedelne Infor­­mativne Novine“, S. Veselinova. întrebare : Cum apreciați anul diplomatic care a tre­cut și rezultatele sale în domeniul slăbirii încordării și dezvoltării colaborării internaționale? Răspuns. Ca urmare a eforturilor forțelor iubitoare de pace, în anul care a trecut, au fost obținute rezul­tate pozitive serioase în opera de slăbire a încordării în relațiile internaționale, în dezvoltarea înțelegerii re­ciproce și colaborării între state în interesele menținerii și consolidării p­ăcii. Este necesar să se sublinieze în această ordine de idei un fapt atît de important pentru cauza păcii ca normalizarea deplină a relațiilor sovieto-iugoslave și întărirea prieteniei străvechi dintre popoarele sovietice și iugoslav, prietenie consfințită prin lupta comună îm­potriva dușmanului comun — cotropitorii fasciști. Este necesar să se sublinieze de asemenea rezolvarea pozitivă a problemei austriace, stabilirea de relații di­plomatice între U.R.S.S. și Republica Federală Ger­mană, întărirea continuă a prieteniei frățești și colaborării între Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia și celelalte țări care au pășit pe calea dezvoltării socialiste, precum și lăr­girea legăturilor și dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre U.R.S.S., India, Birmania, Afganistan și alte state constituie un factor puternic al micșorării continue a încordării internaționale și dezvoltării colaborării in­ternaționale. Trebuie subliniat în mod deosebit un asemenea eve­niment istoric ca, conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri — Anglia, Franța, S.U.A. și U.R.S.S., care va rămîne în memoria po­poarelor ca o etapă importantă în dezvoltarea relațiilor internaționale pe calea întăririi păcii. Un important factor al păcii a fost și conferința de la Bandung a țărilor Asiei și Africii, la care a răsunat glasul puternic al popoarelor celor două continente îm­potriva pregătirii unui nou război, împotriva colonia­lismului, pentru prietenie și colaborare între toate po­poarele. Anul acesta a căpătat o largă recunoaștere cu­noscutele principii privind relațiile între state, bazate pe egalitatea în drepturi, respectarea reciprocă a in­tegrității teritoriale și suveranității, neagresiunea, ne­amestecul în treburile interne ale altor țări, egalitatea și avantajul reciproc, coexistența pașnică. Aceste prin­cipii constituie baza politicii externe a unui cerc tot mai larg de state, printre c­are: Iugoslavia, Republica Populară Chineză, India, Uniunea Sovietică, Birmania, Afganistan. Toate acestea sînt un indiciu al năzuinței nestrămu­tate ia popoarelor de a se elibera de primejdia unui nou război, de a pune capăt cursei înarmărilor, de a se sfîrși pentru totdeauna cu colonialismul, al năzuin­ței ca în relațiile dintre state, indiferent de orînduirea lor internă, să se instaureze un spirit de colaborare paș­nică în rezolvarea problemelor internaționale neregle­mentate. Printre rezultatele pozitive ale anului care a tre­cut se numără admiterea în Organizația Națiunilor Unite a celor 16 state — Albania, Iordania, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Italia, Austria, Romînia, Bulgaria, Finlanda, Ceylon, Nepal, Libia, Cambodgia, Laos, Spa­nia. Aceasta constituie o victorie serioasă a politicii co­laborării pașnice a statelor și o înfrîngere a politicii „războiului rece“. Este știut că această hotărîre impor­tantă a Consiliului de Securitate și a Adunării Generale a fost adoptată datorită inițiativei Uniunii Sovietice. O importantă contribuție la cauza întăririi păcii și colaborării între popoare o constituie schimbul de dele­gații parlamentare între U.R.S.S. și o serie de țări și vizitele reciproce ale oamenilor de stat, printre care vizitarea recentă de către conducătorii de stat sovietici a Indiei, Birmaniei și Afganistanului. Intîlnirea dintre conducătorii de stat ai U.R.S.S. și ai acestor țari a întărit și mai mult baza dezvoltării unor relații de prietenie între ele și Uniunea Sovietică, ceea ce are o uriașă însemnătate pentru dezvoltarea colaborării in­ternaționale în ansamblu. Toate acestea trebuie să contribuie la creșterea și dezvoltarea continuă a legă­turilor internaționale politice, economice și culturale. Uniunea Sovietică a făcut tot ce a depins de ea pen­tru a dezvolta relații bune cu toate celelalte țări, a cău­tat să obțină reglementarea problemelor internaționale nerezolvate. Se știe insă că nu s-a făcut încă un pas sub­stanțial în rezolvarea uneia dintre cele mai importante probleme internaționale, și anume: reducerea arma­mentelor și forțelor armate, interzicerea armelor ato­mice și cu hidrogen și stabilirea unui control interna­țional eficace asupra îndeplinirii hotărîrilor în aceste probleme. Din păcate, puterile occidentale și-au schimbat po­ziția în această problemă, poziție la care s-au menținut pînă în mai 1955, și au renunțat chiar la propriile lor propuneri. După cum a arătat conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe, ele renunță de fapt la însăși ideea reducerii armamentelor și forțelor armate și interzicerii armelor atomice și cu hidrogen. Politica acestor puteri a făcut ca problema asigură­rii securității europene și problema germană, care au fost nu odată examinate la conferințele puterilor, să continue de asemenea să rămînă nerezolvate pînă în prezent. Nu poate fi de asemenea trecut cu vederea faptul că anumite cercuri din occident, cărora nu le este pe plac „spiritul Genevei“, încearcă să întoarcă desfășurarea evenimentelor la vechea orientare a „războiului rece". Ele intensifică și mai mult cursa înarmărilor, sporesc cheltuielile pentru pregătirile de război. Astfel, consi­liul N.A.T.O. s-a pronunțat recent pentru înarmarea ar­matelor N.A.T.O. cu arma nucleară, pentru grăbirea reînarmării Germaniei occidentale și intensificarea pre­gătirilor militare în Orientul Apropiat și Mijlociu, pen­tru sporirea cu o treime a forțelor aeriene militare ale N.A.T.O. în Europa occidentală. Sub pretextul fals al pregătirii de „apărare“, aceste cercuri încearcă să continue vechea politică „de pe po­ziții de forță“. Această politică însă, care aruncă pe umerii popoarelor povara grea a cheltuielilor militare și intensifică primejdia unui nou război, este discredi­tată. Popoarele nu se pot împăca cu cursa înarmărilor, cu povara grea a impozitelor și scumperea vieții, cu primejdia războiului atomic. Glasul lor va trebui ascul­tat și de adepții tradiționali ai „politicii de forță“ din Occident, deoarece această politică nu numai că nu poate contribui la rezolvarea pozitivă a problemelor internaționale, ci dimpotrivă, complică reglementarea lor, intensifică încordarea internațională și neîncrede­rea între state. întrebare : Care sînt, după părerea dvs. șansele de întărire continuă a păcii și rezolvare a problemelor in­ternaționale existente ? Răspuns : Năzuința nestrămutată a popoarelor de a trăi în pace și prietenie constitue chezășia sigură a fap­tului că noul an 1956 va fi un an al slăbirii continue a încordării internaționale și ai întăririi păcii. Pentru a­­ceasta este necesar să se renunțe și să se dea uitării politica „de pe poziții de forță“. Dificultățile vremel­nice în rezolvarea diferitelor probleme la diferitele con­ferințe nu pot și nu trebuie să slăbească hotărîrea po­poarelor de a lupta împotriva primejdiei unui nou război, pentru dezvoltarea colaborării internaționale. Folosindu-mă de acest prilej, aș vrea să exprim în încheiere sentimentele de prietenie frățească pe care oa­­menii sovietici le-au nutrit întotdeauna și le nutresc față de popoarele Iugoslaviei și să urez din toată inima poporului iugoslav, cu prilejul noului an, noi succese în construcția socialistă. ........ »■ - 1 ■ ■ ■ 1 1 ■■ 1 •<»X»X»)(»X«X»X«X»X*Xr Nr. 922 (2401) “l ★ 1 : 4 pagini í 20 bani ★ I I ’MARȚI 5 L 3 ianuarie 1956 * In paginile 2—3 S t a t u f u 1 Partidului Muncitoresc Romín Cuvîntarea de Anul Nou a tov. MOSCOVA 2 (Agerpres).­TASS transmite cuvîntarea de anul nou a tovarășului K. E. Voroșilov, preșe­dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.­: Dragi tovarăși ! Dragi cetățeni ai marii noastre patrii socialiste ! Vă felicit din toată inima cu pri­lejul Anului nou ! Trecutul an 1955 a fost bogat în evenimente remarca­bile. El a fost un an de luptă activă și încununată de succes pentru con­solidarea păcii. In acest an poporul sovietic a repurtat o mare victorie în muncă — el a îndeplinit cu succes și înainte de termen cel de al cincilea plan cincinal. Privind drumul parcurs anul trecut, oam­eni­i sovietici pot spune cu mîn­drie , am muncit bine și stăruitor și munca noastră pașnică a adus roade minunate. Pe întinderile de necuprins ale patriei noastre au fost create nu­meroase fabrici și uzine, puternice hidrocentrale, noi S.M.T.-uri și sov­hozuri, s-au construit noi case de locuit, școli și instituții medicale, case de cultură și cluburi. Au fost desțelenite și valorificate noi întin­deri de pămînturi înțelenite. întreaga noastră economie națională a făcut un mare pas înainte. Prin munca sa constructivă, ma­rele popor sovietic, strîns unit în ju­rul partidului comunist și condus de el, face patria noastră an de an tot mai puternică și mai frumoasă. Intrînd în noul an 1956, ne gîndim nu numai la cele realizate, ci de ase­menea la sarcinile neîndeplinite încă, la lupta pentru înlăturarea lipsurilor existente, la dezvoltarea continuă a construcției comuniste. Gloriosul nos­tru partid comunist cheamă pe toți oamenii sovietici să-și intensifice efor­turile pentru a dezvolta cu și mai mult succes industria grea, pentru a obține o nouă creștere a agricultu­rii socialiste, pentru a lărgi produc­ția mărfurilor de consum popular, pentru a ridica productivitatea mun­cii, pentru a construi și mai multe locuințe și instituții cultural-sociale, pentru a asigura ridicarea continuă a bunăstării poporului nostru. In anul care a trecut, Uniunea So­vietică s-a manifestat cu deosebită forță ca bastion al păcii în lumea întreagă ; politica pașnică activă a Uniunii Sovietice a avut un rol din­tre cele mai importante în demasca­rea adepților „războiului rece“, în a­­tenuarea încordării internaționale, în purificarea substanțială a atmosferei internaționale de miasmele­­ războiu­lui. Evenimente importante ca: confe­rința de la Geneva a șefilor guver­nelor celor patru mari puteri, confe­rința de la Bandung, au contribuit în mod favorabil la întărirea păcii, la lărgirea colaborării economice și culturale dintre popoare. Și, deși la ultima conferință a miniștrilor Afa­cerilor Externe ai celor patru pu­teri, datorită poziției statelor occiden­tale, nu s-a ajuns la o înțelegere, totuși, spiritul Genevei trăiește în inimile popoarelor. Popoarele de pe întreg globul pămîntesc se pronunță tot mai activ pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru interzicerea ar­melor atomice și cu hidrogen. Guvernul sovietic a dat un bun exemplu de luptă pentru slăbirea în­cordării internaționale. Uniunea So­vietică și-a redus armata cu 640.000­ de oameni, a predat Republicii Popu­lare Chineze baza maritimă militară Port Arthur, a lichidat baza mari­timă militară sovietică Porkkala-Udid, a redus cu aproape 10 miliarde de ruble cheltuielile pentru apărare în anul ce vine, și, totodată a sporit în mare măsură alocările pentru con­strucția de locuințe și pentru măsu­rile cultural-sociale. Călătoria tovarășilor Bulganin și Hrușciov în India, Birmania și Af­ganistan este apreciată pe drept cu­­vînt nu numai de opinia publică a țărilor din Orient pe care le-au vizi­tat, ci și de toți oamenii iubitori de pace de pe pămînt, ca o uriașă vie­­------------------------------------------------— K. E. Voroșilov torie a ideilor egalității în drepturi și prieteniei popoarelor, ca o victo­rie a principiilor coexistentei pașnice a țărilor cu orînduri sociale diferite. Pe aceste baze s-a statornicit și se va consolida și pe viitor prietenia, co­laborarea economică și culturală a popoarelor Uniunii Sovietice cu po­poarele marii Republici India, ale Birmaniei și Afganistanului. An de an crește tot mai mult prie­tenia frățească de nezdruncinat a oa­menilor muncii din U.R.S.S. cu po­poarele marii Republici Populare Chineze și ale întregului lagăr al socialismului și democrației. Poporul sovietic salută cu căldură normalizarea relațiilor țării noastre cu popoarele frățești ale Iugoslaviei, care construiesc bazele socialismului. Țara noastră întîmpină noul an în ajunul unui eveniment însemnat Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. In le­gătură cu aceasta se poate exprima convingerea fermă că în anul ce vine eroicul nostru popor constructor al comunismului va obține noi realizări și mai mari în construcția economică și culturală. Dragi tovarăși! In numele Comitetului Central al Partidului Comunist și al guvernu­lui sovietic vă felicit din inimă cu ocazia Anului nou pe toți — mun­citori, colhoznici, intelectuali, femei sovietice, minunatul nostru tineret. Felicit de asemenea cu căldură și adresez bune urări de Anul nou tu­turor prietenilor sinceri ai păcii, tu­turor popoarelor iubitoare de pace. Fie ca anul ce vine să fie un an al unei și mai mari înfloriri a patriei noastre iubite, un an al unei păci și mai trainice și al atenuării continue a încordării internaționale, un an al prieteniei crescînde între toate pot­poarele ! La mulți ani dragi tovarăși și prieteni ! Mesajul de Anul Nou rostit la radio de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. In noaptea de 31 decembrie, tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R., a rostit la sta­țiile noastre de radio mesajul de anul nou . Dragi prieteni și tovarăși. In anul care s-a sfîrșit, poporul nostru a încheiat încă un bilanț rodnic, oglindind înfăptuiri de cea mai mare însemnătate in toate sectoarele de activitate. Au muncit cu dragoste și elan lucrătorii și tehnicienii din uzinele și­­ fabricile în care ei se simt adevărat stăpîni , au trudit cu sîrg și hăr­nicie țăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decit în oricare an. Au muncit intens în laboratoare și institutele­­ de cercetări oamenii de știință care pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba intereselor poporului. Nu s-au odihnit bLi creatorii din toate ramurile artelor care au proslăvit în opere de seamă viața cea nouă pe care și-o făurește poporul liber și stăpîn pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii numeroase satisfacții și bucurii, prilejuite de succesele în realizarea sarci­nilor puse de primul plan cincinal înainte de termen. In ultimele zile ale anului acesta aten­ția întregului nostru popor a fost îndrep­tată spre lucrările celui de-al II-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român care a adoptat hotărîri de o deosebită însem­nătate, de importanță istorică pentru mer­sul nostru înainte pe calea construirii so­cietății socialiste. Acest Congres a deschis în fața poporu­lui român perspectivele mărețe ale celui de-al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumați de Partidul Muncitoresc Român, vor cuceri noi izbînzi în lupta pen­tru întărirea și înflorirea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-șii consacre toate forțele înfloririi scumpei sale patrii, poporul nos­tru iubitor de pace și dornic de a trăi în bună înțelegere cu toate po­poarele va continua să sprijine cu tărie politica de pace consecventă a guvernului țării. Acum cînd din inițiativa și cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de țări care au votat pentru admiterea Romî­­niei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit Republica Populară Romînă se simte datoare să-și afirme cu și mai pu­ternică hotărîre voința de a contribui ac­tiv, alături de toate țările lagărului păcii și socialismului în frunte cu Uniunea So­vietică și marea Chină populară, la lupta tuturor popoarelor iubitoare de pace pen­tru­­ triumful spiritului Genevei, pentru sta­tornicirea unei păci trainice în lumea în­treagă. Republica noastră populară nu a avut niciodată atîția prieteni sinceri și de nă­dejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de realiză­rile noastre pașnice, de libertățile și cu­­ceririle sale revoluționare și respinge c­u indignare orice încercări ale cercurilor a­­gresive imperialiste care caută să se a­­mestece în treburile noastre interne. Dragi prieteni și tovarăși. Pășind pragul noului an, al unui nou an de muncă pașnică menită să intăreasc­ă și mai mult scumpa noastră patrie, și să aduca un nou spor de belșug în casele noastre,­ suntem­ hotărîți să nu ne precupețim eforturile pentru atingerea luminosului țel care ne stă înainte. In alianța frățească, trainică, muncito­rii, țăranii muncitori și intelectualii legați de popor, strînși uniți în jurul partidului și guvernului care conduc poporul cu în­țelepciune și cu mină sigură, privim cu toată încrederea viitorul ce ni-1 făurim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor eu tra­diționala urare „La mulți ani!“. ANUL NOU PE IN­TINSUL REGIUNII DE REVELION La mulți ani! . . . . . Cînd tic-tiac­ul ceasornicului mă­sura ultimii pași ai anului 1956, pri­virile s-au căutat, iar apoi, cînd s-a auzit și ultima bătaie care vestea sosirea noului an, mîinile s-au strîns mai puternic. Urarea a pornit sincer, d­in inimă . La mulți ani! La revelionul petrecut împreună cu tovarășii de munca la fabrica, la restaurant, sau în familie, tradițio­nala urare a izbucnit la fel de nă­ mă vedem dragi cititori, cum și-au petrecut revelionul cîțiva din tova­rășii noștri î­ ­n mijlocul muncitorilor forestieri Sala cantinei fabricii „7 Noiem­brie Mirni harnice au împodobit-o ca de sărbătoare. Mesele frumos a­ranjate, cu sticlele scânteind în lu­mina becurilor își așteaptă oaspeții familiile muncitorilor de la fabricile „H.C.C.", „7 Noiembrie“, „I.C. Fri­­mu", cele ale funcționarilor Trustului de Industrializare a Lemnului. Curînd sala este plină. Muzica a­­tacă primele dansuri. Mai înainte, însă, cei de față au fost felicitați pen­tru succesele de pînă acum, pentru cele viitoare, de tov. Luca Ion, din partea comitetului regional de partid, Richler S., directorul Trustului de In­dustrializare a Lemnului, B. Feld­man, președintele comitetului de în­treprindere, începe petrecerea. Se ciocnesc primele pahare. Tineri și vîrstnici se avîntă laolaltă în iureșul dansului. . Mirosul nelipsitelor sarmale începe să ne gîdise nările. De la bucătărie spre mese e un continuu dute-vino. Oamenii ridică paharele, se felicită. La miezul nopții se face liniște. La radio se transmite mesajul de Anul Nou al președintelui Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale a R.P.R., Dr. Petru Groza. S-a stins și ultima bătaie a ceasu­lui, vestind că noul an a poposit in mijlocul nostru. Oamenii se îmbrățișează, își urează ani mulți, spor la muncă. Muzica a început să cînte mai vioi. Dansul e mai avîntat. La mese se toastează pentru Partidul Muncito­resc Român, pentru Republica Popu­lară Romînă, pentru victoriile noas­tre mari. Forestierii au primit cu bucurie noul an 1956: ... și a celor textiliști Muncitorii de la fabrica „Proleta­rul" din orașul Bacău au sărbătorit, revelionul laolaltă. In sala de festivi­tăți a fabricii, în jurul mesei tovă­rășești îmbelșugată și aranjată cu gust, s-au adunat familiile muncito­rilor. Erau prezenți nereditorul Gh. Comîrlă cu familia, șeful de secție Beni Zagăr, repansatoarele Lazăr Maria și Alexe Violeta, inginerul Fred Blanaru, și mulți alții. Cei prezenți au fost felicitați din partea Comitetului orășenesc de partid de către tov. Prisecaru Spiri­don, care le-a urat ani mulți, succese în muncă. In sunetele vioaie ale muzicii pe­rechile s-au înlănțuit în dans. Se­n­­cing hore. Iată că se aude cunoscutul cîntec românesc „Perinița". Cineva flutură o batistă. Hora începe să crească tot mai mult. Din rîndurile ei se desprind apoi­ mereu alții — băieți și fete. Celor prezenți la revelion le-au fost rezervate și surprize: nelipsi­tele răvașe aduse în dar unor to­varăși. Muzica și dansul au ținut tovără­șie plăcută tinerilor și vîrstnicilor de la fabrica „Proletarul" care au toas­tat pentru noul an, pentru succesele de pînă acum și pentru cele vii­toare. Peste tot voie bună — La mulți ani în pace și bucurie! Cu încredere în viitor s-au felicitat oamenii în noaptea revelionului. Fie că s-au petrecut la restaurantele „Parcul trandafirilor", „Macul roșu", „Central II“, sau în alte locuri de pe întinsul regiunii noastre, urarea , a pornit din inimă. Fiecare și-a felici­tat tovarășul de muncă urîndu-i noi succese în cincinalul care începe. Peste tot a domnit voia bună, peste tot oamenii muncii au întimpinat bucuroși anul 1956. — Noroc ! Unde faci revelionul ? — La fabrică.. — Atunci ne­ întilnim dîseară. Cei doi care discutau în curtea fabricii de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“ din Bacău, își zîmbesc și se despart. Seară. Luminile electrice strălucesc parcă mai viu ca altă dată. Peste tot te întîm­pină voia bună și veselia. E firesc să fie așa. E noaptea de revelion. La clubul fabricii „Steaua roșie“ s-au adunat aproape 200 de oameni. Cu toții petrec, se distrează. Tradiționalul­ „La mulți ani!“ se aude peste tot ca un cu­­noscut refren. .k In timp ce, la club petrecerea era în toi, în fabrică, la locul de muncă, cei de serviciu își sporesc eforturile dornici să întâmpine anul nou cu succese mai mari ca în anul trecut. La secția mașini noi, schimbul de noapte lucrează de zor. N. Măgirescu, Ștefan Mișca, Gheorghe Hurghiș, Maria Duma, Gheorghe Popa, Maria Gervescu și ceilalți urmăresc cu atenție bunul mers al mașinilor. Hirtia albă, curată, se înfă­șoară ușor pe tambur. Secția mașini noi a întimpinat anul 1956 încă de la data de 28 decembrie 1955. In noaptea revelionului, la ora 12 ea produsese în plus, în contul anului 1956, 17.000 kg. hîrtie. Secția a fost mai tot timpul­ fruntașă. In cinstea noului an, muncitorii , de aici, au pus totul la punct de cu zină. Au controlat mașinile, s-au aprovizionat cu pasta necesară pentru pre­lucrat etc. — Știți, ca să meargă totul bine, îmi mărturisi Măgirescu. El mi-a mai povestit și altele... — A sosit anul 1956 ! Cîteva minute mînile celor din sala de mașini au stat împreunate, își urau unul altuia, cu bucurie în glas : „La mulți ani, și sper la muncă !“. — Să trăiești mulți ani, nene Niculaie! — îi spunea un tinerel comunistului Măgi­rescu. — Și tu , la fel, adică cu toții ! — îi răspunse Măgirescu. După ce s-au felicitat, fiecare și-a luat în primire din nou locul de muncă de care răspundea. Totul se desfășoară normal. Dovadă ? Hirtia fabricată în prima zi de muncă din noul an, a fost numai de calitatea in­­tîia. In plus, fiecare mașină a dat peste prevederile planului 300 kg. hîrtie. Este primul succes înregistrat în noul an de harnicii muncitori de la noi. Dar ele vor continua, secția mașini vor fi mai însemnate. IN NOAPTEA DE ANUL NOU

Next