Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 11, nr. 947-970)

1956-02-01 / nr. 947

Pag. f\ HJf STEA-AU­r fi«!?UP Pentru continua reducere a prețului de cost In cursul anului care a trecut, I.F.E.T. Piatra Neamț a obți­nut o seamă de re­zultate deosebite în­­­ direcția reducerii pre­­­­­­țului de cost, factor important în creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii, întreprinderea livrat economiei noastre naționale, cantități însemnate­­ de material lemnos, cu un preț de vînzare mai mic. In această problemă un trimis al ziarului nostru a stat de vorbă cu tovarășul Dumitru Ștefan, directorul întreprinderii, căruia i-a pus cîteva întrebări. ÎNTREBARE : Care sînt succesele înregistrate de întreprinderea dv. în direcția reducerii prețului de cost ? RĂSPUNS . Situația prețului de cost este oglinda întregii activități a unei întreprinderi. Prețul de cost arată modul in care conducerea administrativă a știut să gospodărească întreprinderea, să folosească fondu­rile bănești, utilajele, stocurile de materii prime și au­xiliare necesare desfășurării procesului de producție. Din această cauză reducerea lui oglindește îmbună­tățirea pe deplin a întregii activități a întreprinderii, aît în privința producției cît și a aprovizionării cu ma­teriale și a desfacerii produselor. Pot afirma că problema prețului de cost a ocupat un loc central în activitatea colectivului nostru de muncă. Astfel, în anul care a trecut, noi am înregistrat unele­­ succese în direcția micșorării acestui principal indice.­­De pildă, în primele 11 luni ale anului 1955, prețul de cost a fost redus cu 1,47 la sută față de cel planificat. Numai în perioada 1 ianuarie-30 octombrie 1955, valoa­rea economiilor obținute prin reducerea prețului de cost se ridică la peste 250.000 lei. Paralel cu aceasta, muncitorii și tehnicienii noștri au­­ reușit ca în 1955 să producă în plus față de sarcinile­­ planificate cantitățile de 1.822 metri cubi bușteni răși­­­noase, 5.915 bucăți traverse normale de fag, 296 metri șicubi doage de fag pentru butoaie și altele. ÎNTREBARE: Căror factori se datorește obținerea­­ rezultatelor arătate? RĂSPUNS : Buna organizare a producției constituie factorul principal al creșterii productivității muncii, care poate asigura o permanentă reducere a prețului de cost­ Pornind de l­a aceasta, noi am căutat ca la fiecare loc de muncă procesul de exploatare să se desfășoare în mod normal. In această direcție noi am procedat în fe­lul următor: In exploatările forestiere, majoritatea muncitorilor­­ sînt flotanți. Din diferite regiuni ale țării, ne vin munci­tori pregătiți într-o anumită ramură de lucru. Noi îi punem să lucreze numai în direcția pregătirii lor pro­fesionale. Astfel, munca se desfășoară în mod ritmic și se înlătură complet risipa de materiale, fiindcă un mun­­citor care lucrează numai la fasonat știe ce este bun ide exploatat dintr-un copac doborît și ceea ce prezintă o t­­t mai mică importanță. O grijă deosebită am acordat organizării muncitori­­­­­­lor în brigăzi. In felul acesta, am reușit să scurtăm «[timpul planificat pe anumite operațiuni și deci să re­­» aducem prețul de manoperă. Cele 30 brigăzi simple și 2 complexe sunt un exem­­­­piu grăitor în acest sens. In sectorul Caejdi, brigada­­[complexă condusă de candidatul de partid Vasile Ciocoiu lucrînd după metoda Kiriș și-a depășit în anul 1955 pla­­­nul cu 65 la sută, realizînd în plus peste prevederile­­[programului de producție cantități însemnate de mate­­­­rial lemnos. Asemenea rezultate a obținut și brigada­­ Ia simplă condusă de Ioan Diascălu, de la­ sectorul Vaduri Colaborarea strînsă cu comitetul de întreprindere sub­­ îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid, permis ca întrecerea socialistă să se desfășoare în mod­a satisfăcător. Permanent muncitorii noștri au fost antre­nați in întrecere in proporție de peste 65 la sută. Obiec­tivul principal al în­t­trecerii a fost crește­rea muncii productivității și reducerea prețului de cost. De­­ ... asemenea, larg răs­pândite au fost metodele i avansate sovietice. Peste 300 de muncitori folosesc cu pricepere metodele Jurencov, Pavlenco și altele. Prin aplicarea metodei Jurencov, normele de producție sunt depășite zilnic cu 40 la sută. Sortarea și încărcarea în vagoane se face mult mai ușor, înlăturîndu-se la timp materialul lemnos care nefiind de bună calitate iar putea să aducă preju­dicii prețului de cost. Pentru reducerea continuă a prețului de cost, mult interes am acordat introducerii unor măsuri tehnice­­organizatorice. In parchetele Almaș și Gloduri, au fost amenajate goange (alunecătoare) care au înlăturat transportul materialului lemnos cu cărăușii particulari, aducînd întreprinderii o economie de mai bine de 71­ 000 lei. De asemenea, prin construirea unui uluc care trece printr-un tunel, s-a înlăturat transportul materialului lemnos cu vitele, ceea ce a adus o economie de 51.000 lei. ÎNTREBARE : Directivele celui de-al II-lea Con­gres al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naționale în cel de-al doilea plan cincinal prevăd sar­cini deosebite în exploatarea pădurilor în cele mai bune condițiuni. Pentru a contribui la îndeplinirea acestor sarcini vă rugăm să ne vorbiți despre măsurile ce le veți lua în anul acesta pentru reducerea prețului de cost. RĂSPUNS . Colectivul de muncă al întreprinderii noastre a primit cu multă bucurie Directivele celui de-al doilea Congres al partidului. In ședințele de producție, cu ocazia închiderii anului 1955 și a primului plan cincinal, muncitorii, tehnicienii și inginerii I.F.E.T.-ului s-au angajat ca în cursul anu­lui 1956, ținînd cont de faptul că sarcinile de plan sunt dublate, să obțină rezultate și mai frumoase. Majoritatea angajamentelor sunt legate de reducerea continuă a prețului de cost. In anul 1956, vom pune un accent mai mare pe utilizarea deplină și rațională a par­cului de utilaje. In această problemă vom accentua ridi­carea calificării cadrelor de tractoriști. La locurile de muncă vor fi repartizați tehnicieni pricepuți care să poată da oricînd un ajutor calificat muncitorilor. Astfel, vom putea să reducem în permanență numărul de ore pentru reparații, consumurile specifice și orele de regie, care ne-au împiedicat ca în anul 1955 să ob­ținem rezultate mult mai însemnate. Tot pentru reduce­rea prețului de cost, vom folosi cu grijă și parcul de vite. Așa cum se arată în Directive, noi vom folosi în mod rațional masa lemnoasă, valorificind-o pe sortimentele cele mai indicate, încă din anul 1955, pentru a ne putea achita de această sarcină cu sprijinul Ocolului Silvic, s-a reușit să se marcheze din timp parchetele ce vor fi exploatate. In scopul economisirii de materii prime, confecționa­rea traverselor se va face numai mecanic cu ajutorul gaterului mobil. De asemenea, ne vom preocupa mai mult de organiza­rea judicioasă a muncii, astfel incit procesul de produc­ție să se desfășoare în mod ritmic, eliminîndu-se loca­țiile și penalizările C.F.R., care în anul trecut s-au ridi­cat la suma de 300.000 lei. In această direcție vom ex­tinde mai departe­­ metodele Juriavliov, Pavlenko, Kiriș și altele. Totodată vom lua măsuri ca să putem avea urmă­rirea exactă a prețului de cost. Pentru aceasta vom­ in­troduce o evidență contabilă bine organizată, iar la­­­ toate sectoarele de lucru, metoda de gospodărire chibzuită so­cialistă — hozrasciotul. Acestea sunt sarcinile pe baza cărora se va desfășura în 1956, activitatea întreprinderii noastre în vederea con­tinuei dezvoltări a economiei noastre naționale. — Convorbire cu tovarășul Dumitru Ștefan, directorul întreprinderii de exploatare și transport al lemnului din Piatra Neamț — Combinatele de producție vor obține noi succese în valorificarea resurselor locale La începutul anului 1951, pe lângă cooperativele de consum, au luat fiin­ță sectoarele de producție, unități de sine stătătoare, precum și combi­natele de producție și de valorificare a resurselor locale. Noile unități, a­­­vînd ca sarcină să pună în valoare bogățiile de pe întinsul­ regiunii, au început să prelucreze piatra de cal­car, argilă, lemn,­­plop, răchită) și alte materii prime pe care le-au transformat în bunuri de larg con­sum (oale, cărămizi, coșuri diferite, cherestea și mobilă). La început, sectorul de producție era format doar din 22 de secții. In anii cincinalului el a crescut. In re­giunea noastră au luat ființă 4 noi combinate de producție în raioanele Tg. Neamț, Tg. Ocna, Buhuși și Ceah­lău și s-au mai înființat aproape 125 secții. Sectorul de producție în 1955 față de 1951, a înregistrat o creș­tere cu 230 la sută. Prin munca en­tuziastă a muncitorilor, sectorul de producție și-a realizat planul cincinal încă de la data de 1 septembrie. Dacă în primii ani de la înființare în combinatele de producție se produ­ceau mese, sclaune etc., astăzi, datorită mecanizării atelierelor de tîmplărie și construirii de fabrici de cherestea, la combinatele din Buhuși, P. Neamț, Comănești, Tg. Neamț și Tg. Ocna, se produc camere­ studio, garnituri de bucătărie și altele. Combinatul de producție din Comă­nești a reușit ca în anii cincinalului să producă mii de tone de var cu aju­torul cuptoarelor acționate cu gaze de sondă, ca și alte produse apreciate de consumatori. Numai în anul 1955, de la acest combinat au plecat in țară peste 1.050 vagoane cu mărfuri. Combinatele de producție au fost prezente și pe cele două mari șan­tiere din regiunea noastră — hidro­centrala „V. I. Lenin“-Bicaz și termo­centrala de la Borzești — cărora le-au livrat cherestea, cioplitură, var etc. De asemenea, în anii 1954-1955 com­binatele de producție s-au achitat cu cinste și de sarcina de a face schimb de mărfuri cu țările de democrație populară, printre care R. P. Ungară, R.D. Germană etc. Directivele Congresului partidului cu privire la cel de-al doilea plan cin­cinal, prevăd ca în industria locală să se înregistreze o creștere a pro­ducției de 45—50 la sută în anii ce vin. Aceasta presupune din partea combinatelor de producție să-și orga­nizeze mai bine munca pentru a va­lorifica cît mai multe resurse locale, de a identifica noi resurse pe care să le pună în exploatare. In acest scop, se va construi un cuptor de var acționat cu gaze de sondă la Moinești și se va lărgi capacitatea cuptoarelor existente pentru a asigura necesarul regiunii. Se va construi un cuptor pentru te­racotă la combinatul Tg. Ocna pentru nevoile acestui raion. In scopul deser­virii muncitorilor din regiunea noas­tră care-și construiesc locuințe cu credite acordate de stat se va lărgi capacitatea de producție a cărămizi­lor manuale. Pentru creșterea productivității muncii se vor mecaniza complet ate­lierele de la combinatele Tg. Neamț și Tg. Ocna. De asemenea, prin schim­barea unor gatere vechi și a unor ma­șini cu aburi vom obține o creștere a productivității pe gater în 8 ore. Toate aceste măsuri vor duce în mod nemijlocit la o mai bună folosire a resurselor locale, la realizarea o­­biectivelor trasate în noul cincinal. I. BENEȘ Șeful serviciului producție U.R.C.C.—Bacău ANUNȚ Se aduce la cunoștința cetățenilor că în cadrul Cooperativei „Moldova“-Bacău, s-a organizat un centru de cumpărare a obiecte­­lor uzate de la populație. Acest centru cumpără obiecte uzate ca: — încălțăminte și articole de piele, îm­brăcăminte de orice fel, blănărie și mobilier. Cumpărarea de la populație a obiectelor v [UNK]zate se face în Bacău, strada Alexandru Petőfi nr. 10, (în dosul Pieții). __ De asemenea, tot la acest centru se face și desfacerea obiectelor achiziționate și recondiționate. — Pentru obie­ctele voluminoase, cetățenii pot cere deplasarea prețuitorilor de la cen­trul de cumpărare la domiciliul lor. Obiectele uzate se cumpără la prețuri corespunzătoare stării lor de uzură. — Plata la cumpărare se face contra­­numerar. — Plata obiectelor cumpărate la domi­ciliu, se face după ce obiectul vîndut a intrat în centrul de cumpărare. Pentru orice neînțelegere ivită la evalua­rea obiectelor, adresați-vă la Biroul Cen­­­tral al Cooperativei strada Dr. Aroneanu nr „Moldova“-Bacău, 1—7, telefon 2122-1628. Miercuri 1 februarie 1956 PROGRAMUL I 5.00 Jocuri populare romînești — 5.05 Gimnastică — 5.15 Agenda zi­lei — 5.25 Cintece — 5.30 Radio­jurnal — 5.40 Muzică ușoară romî­­nească — 6.15 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“ — 6.30 Jocuri popu­lare executate la instrumente de ciu­pit — 6.45 Emisiunea „Bună dimi­neața, copii“ — 7.00 Radiojurnal și buletin meteorologic — 7.12 Cîntece de Eberhard Schmidt, compozitor din R. D. Germană — 7.30 Emisiune pentru sate — 7.40 Recomandări din program — 7.44 Muzică populară macedo-romînă — 8.00 Sumarul pre­sei centrale — 8.10 Muzică de balet — 8.30 Materiale din presă. — 9.00 Muzică ușoară de compozitorul so­vietic Hrenikov — 9.30 Emisiunea „Pentru cei mici“ — 10.00 Muzică — 10.30 Teatru la microfon: „Mo­mente din viața lui Mihail Eminescu“ —• 12.30 Muzică ușoară — 12.55 Bu­letin de știri — 13.00 Cîntă Alexan­dru Grozuță — 13.30 Muzică sim­fonică — 14.05 Cîntă corurile uzine­lor „Mao Tze­ dun“ și „Republica“ — 14.30 Cotele apelor Dunării — 14.45 Concert de estradă — 15.30 Buletin de știri — 15.35 Cvintetul de suflători opus 88 nr. 3 de Anto­nin Rejcha — 16.02 Muzică ușoară — 16.15 Emisiunea „Prietena noas­tră cartea“ — 16.45 Muzică de Paul Constantinescu — 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic — 17.45 Re­comandări din program — 17.48 „Compozitorii și operele lor“ — 18.55 Buletin de știri — 19.00 Program muzical la cererea fruntașilor și co­lectivelor fruntașe în producție din industrie și agricultură: 19.30 Gazeta Radio — 20.15 Muzică populară ar­delenească — 20.30 Lectură drama­tizată : „Moș Goriot“ de Balzac — 21.00 Muzică ușoară — 21.15 Re­transmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. — 21.45 Cîntece de compo­zitori din țări de democrație popu­lară — 22.00 Cîntă Capella emerită de Stat de banduriști din R.S.S. U­­craineană — 22.30 Muzică ușoară — 23.00 Radiojurnal și buletin spor­tiv — 23.15—23.55 Concert simfonic. PROGRAMUL II 13.00 Recomandări din program — 13.05 Arii și duete din operete — 14.00 Cărți și eroi „Florile pămîntu­lui“ de Zaharia Stancu — 14.20 Poem liric de Mircea Basarab — 14.30 Su­marul ziarului „Scînteia“ — 14.40 Cîntece d­espre' patrie' de compozitori romîni — 15.00 Buletin de știri — 15.05 Melodii populare romînești — — 15.35 Program interpretat de or­chestrele de muzică ușoară — 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic — 16.15 Cîntă Veronica Borisenko—16.45 Conferință — 17.00 Muzică popu­lară chiliană și indoneziană — 17.30 Curs de limba rusă — ciclul 1 — 17.54 Sfatul medicului — 18.00 Pro­gram muzical la cererea fruntașilor și colectivelor fruntașe în producție din industrie și agricultură — 18.40 Muzică ușoară — 19.00 Jurnalul sa­telor — 19.30 Opera „Boris Godu­nov“ de Mussorgski — 21.40 Ra­diojurnal și buletin sportiv — 22.00 Muzică instrumentală — 22.40 Mu­zică populară romînească — 23.00— 24.00 Muzică de dans. mm m. m­T242ST Spartachiada de iarnă a tineretului Activitatea colectivelor din asociația „Progresul“ Cele mai multe colective sportive din regiunea Bacău și-au înțeles pe deplin sarcinile ce le reveneau în ve­derea organizării și desfășurării în bune condițiuni a „Spartachiadei de iarnă a tineretului“. Consiliul regional „Progresul“ a­­nalizînd felul în care s-au desfășurat întrecerile pînă în prezent, a consta­tat că în cadrul colectivelor sportive ce-i aparțin, datorită măsurilor luate din vreme s-a asigurat în prima e­­tapă o cît mai largă participare a maselor de salariați. Acolo unde munca de agitație și propagandă a fost dusă în mod te­meinic prin afișe, fotomontaje, ga­zete de perete, acolo unde nu au fost precupețite eforturile pentru pregăti­rile celor ce urmau să ia startul la diferite probe prevăzute în regula­mentul competiției, într-un cuvînt a­­colo unde a existat preocupare și interes pentru asigurarea succesului deplin al spartachiadei — rezultatele nu au întîrziat să se arate. Astfel, se poate afirma că printre colectivele sportive care au dat do­vadă de inițiativă și dragoste de muncă în privința organizării spar­tachiadei se numără și colectivul spor­tiv „Progresul“-Piatra Neamț. Cei peste 750 de tineri (dintre care 375 la șah, 220 la săniuș, 92 la schi etc.), care s-au întrecut cu însuflețire pînă în prezent dovedesc clar că în a­­cest colectiv s-a muncit. Un mare aport și a adus la obți­nerea acestor rezult­a­te cercurile spor­tive „23 August“ și I.M.S. Ceahlău, precum și o serie de tovarăși din conducerea consiliului colectivului care au sprijinit din plin acțiunile întreprinse. De asemenea, un sprijin prețios l-a dat și instructorul Grigo­­rescu Cornel care în permanență a mobilizat masele de salariați în în­trecere. Un frumos succes a înregistrat și colectivul sportiv „Progresul“ Bacău. Aici, datorită muncii depuse de că­tre instructorul colectivului, N. Pașcu, care a stat aproape tot timpul în mij­locul cercurilor dînd îndrumările și sprijinul necesar s-au antrenat în în­treceri 785 de salariați. Numai la șah s-au întrecut peste 300 tineri, peste 200 la tenis de masă, 30 la gimnastică etc. Pe sindicate, cele mai bune rezultate le-au obținut sin­dicatul I.A.S., Sindicatele Finanțe­­,Sfaturi, Gospodării și Poligrafie. Dintre cercuri sau remarcat „23 August“, C.L.D.C., B.R.P.R., Sanitar și Poligrafia. Un sprijin prețios a fost dat de către unii membri ai consiliului co­lectivului cum sînt Marcel Rotem­berg, Iozefina Oros, Pincu Bernad și alții, care s-au interesat direct de bunul mers al spartachiadei consti­tuind însăși ei exemplu pentru cei­lalți. Numărul de aproape 2.000 partici­panți pînă în prezent dovedește clar succesul Consiliului regional „Pro­gresul“ și în același timp preocupa­rea în permanență pentru angrenarea maselor tot mai largi în practicarea sportului de masă. Frumoasele succese obținute de co­lectivele sportive „Progresul“ din re­giunea Bacău sînt din păcate umbrite de o serie de aspecte mai puțin îm­bucurătoare și care arată că nu din toate punctele de vedere i se acordă spartachiadei importanța cuvenită. La colectivul sportiv „Progresul“ Tg. Ocna rezultatele de pînă acum ar fi fost mult mai frumoase dacă toți membrii consiliului colectivului s-ar fi străduit să se ocupe și de problema spartachiadei. Aici munca a fost lăsată pe seama instructoru­lui Bogdan Lambru, a președintelui colectivului și a tovarășului Botez Gheorghe, restul de membri fiind simpli figuranți. O lipsă destul de serioasă se ma­nifestă prin faptul că s-a Îndreptat atenția muncii prea mult asupra u­­nor discipline neglijîndu-se altele. Dacă la șah, tenis de masă și să­niuțe au participat un număr mare de tineri, nu tot atîția au participat la gimnastică, trîntă și tir, unde se poate afirma că nu s-a făcut aproape nimic. Toate aceste lipsuri provin și din cauza slabei colaborări între orga­nizațiile U.T.M., colective sportive și sindicatele respective pe ramuri de producție. Un exemplu viu îl consti­tuie organizația U.T.M. și sindicatul Poligrafie din Tg. Ocna care nu făcut nimic pentru spartachiadă,­ pînă a în prezent nu s-a înscris nici un tînăr la concursuri. Aceste lipsuri se mai datoresc și Consiliului regional „Progresul“ care nu a sprijinit îndeajuns și nu a tras la răspundere unele consilii de co­lective care s-au complăcut în situa­ția de a lăsa munca pe 2-3 tovarăși. In puținele zile care au mai rămas pînă la sfîrșitul primei etape și ți­­nînd cont de lipsurile constatate, co­lectivele sportive „Progresul“ din re­giunea Bacău vor trebui să-și inten­­sifice activitatea în cadrul sparta­­chiadei pentru obținerea celor mai bune rezultate la toate disciplinele prevăzute în regulament. ROMEO LUNGU secretarul Consiliului regional „Progresul“ Bacău­ Acțiuni în cadrul luptei pentru pace Comitetul raional de luptă pentru pace Tg. Ocna întreprinde numeroase acțiuni în vederea informării mase­lor de oameni ai muncii asupra eve­nimentelor internaționale. In acest scop, în cursul lunii ianuarie 1956 a avut loc o adunare a pensionarilor din orașul Tg. Ocna. La adunare au participat 239 pensionari; cu acest prilej s-a prelucrat articolul din zia­rul „Scînteia“ intitulat „Glasul Uniu­nii Sovietice — glasul păcii“. A fost de asemenea organizată cu­ ajutorul secției culturale a sfatului popular raional ținerea unei confe­rințe intitulate: „Energia nucleară și folosirea ei în scopuri pașnice“ care a fost ascultată de un număr de ac­tiviști culturali între care și directo­rii căminelor culturale de centru din raion. ANDREI PISARU coresp. Gazele de sondă — o importantă bogăție care trebuie valorificată In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R., prezentat la cel de-al II-lea Congres al partidului de către tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej se a­­rată printre altele că în cel de-al doi­lea plan cincinal, să se dea atenție continuei folosiri a gazelor de sondă, astfel ca în 1960 gazele de sondă să fie utilizate în proporție de 85-90 la sută. Un rol de seamă în această direcție revine și regiunii petrolifere a Moldovei. Pentru a explica pe scurt prove­niența gazelor de sondă, trebuie ară­tat că ele ies la suprafața pămîntului odată cu țițeiul, care vine în conducte prin erupție naturală sau artificială. Gazele, datorită proprietăților lor fi­zice sînt la suprafața stratului de ți­ței și erup primele. Din această cauză se pot capta cu ușurință. Aceste gaze sînt denumite gaze bogate. La Moi­nești, producția lor a crescut față de anul 1952 în 1955 cu 290 la sută. Gazele obținute odată cu țițeiul și separate de acesta prin intermediul unor vase mari numite separatoare sunt dirijate pe conducte aparte și fo­­­osite după ce au trecut prin stații de compresoare la gaz liftare (erup­ție artificială) și la injecții (introdu­cerea gazelor în stratul petrolifer pen­tru menținerea sistemului de erup­ție în diverse strate petrolifere). Alte cantități de gaze sunt folosite drept carburanți pentru funcționarea motoarelor, bateriilor de cazane, la termocentrala Comănești etc. Majori­tatea întreprinderilor industriale din schela noastră întrebuințează gazele de sonde pentru combustibil și car­buranți. Din anul 1953, gazele care conțin metan 80 la sută, etan, propan, pen­tan și alte hidrocarburi mai grele in proporție de 20 la sută, au în­ceput să fie degazolinate, adică să se scoată din ele gazolina cu ajutorul unor instalații moderne de desbenzi­­nare. Gazele bogate sînt supuse unui proces tehnologic de absorbție prin folosirea cărbunelui activ și a abu­rului produs de bateria de cazane, abur care reține părțile benzinoase care se compun din butan, pentan și alte hidrocarburi grele. Acestea apoi sînt depozitate în vase condensatoare prin care circulă un curent de apă rece, obținîndu-se un produs lichid, incolor și volatil cu o densitate de 0,650-0,680, numit gazolină. Gazolina extrasă se utilizează în rafinării, amestecîndu-se direct cu benzinele grele pentru ridicarea ci­frei octanice a benzinei. Gazele re­zultate după desbenzinare sînt gaze sărace. Din totalul gazelor utilizate, în anul 1955, numai circa 25 la sută au fost desbenzinate. Trebuie să recunoaștem că în pro­­blema desbenzinării gazelor, anul tre­cut, n-a existat o preocupare intensă. Am căutat mai mult să le întrebuin­țăm brute, fără a le valorifica pe sortimente. O vină în această direc­ție revine și colectivului nostru care nu s-a străduit să termine la timp stațiile de desbenzinare prevăzute în plan. Avantajele oferite de utilizarea ga­zelor de sondă în industrie sunt im­portante aducînd economii patriei prin faptul că eliberează pentru alte scopuri cantități importante de țiței, cărbune și lemn, ce se foloseau drept combustibil. De exemplu, întreprin­derea nr. 8 Dărmănești în locul ga­zelor de sondă ce le folosește astăzi, trebuia să consume zilnic cîteva vagoane păcură sau la termocen­trala Comănești, erau necesare pen­tru ardere într-o singură zi 43 va­goane cărbune. Aceste gaze întrebuin­țate aici, înainte se suflau în aer. Pentru instalațiile industriale ale schelei noastre, gazele de sondă des­benzinate prezintă un avantaj cali­tativ superior gazelor bogate. Astfel, prin folosirea lor la moto­compresoa­­rele 8 G.K. 3, mașini moderne sovietice de înaltă productivitate — se mă­rește viața acestora și se întrețin în condiții optime — gazolina fiind ex­trasă nu mai spală uleiul folosit pentru ungerea părților de metal în frecare. Utilizarea gazelor sărace a­­sigură o ardere continuă și în con­diții superioare. In Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956-1960, se arată că se va da o atenție deo­sebită lucrărilor de menținere a pre­siunii de zăcămînt și lucrărilor de recuperare secundară. De asemenea, se prevede dezvoltarea continuă a folosirii gazelor de sondă. In 1955, la Moinești gazele au fost utilizate în proporție de 70 la sută. Noi ne vom strădui, conform Directivelor să captăm întreaga producție de gaze de sondă. De aceea, în curînd vom pune în funcțiune o nouă stație de desbenzinare, care va desbenzina o cantitate de gaze de două ori mai mare față de cea existentă. Prin noua stație se va ridica procentul de fo­losire a gazelor de sondă cu circa 10 la sută. Muncitorii de la oficiul gaze și compresoare au început să pună în practică cu dragoste Directivele Con­gresului, depășind planul prevăzut pînă la data actuală cu 1 la sută la lucrările pentru menținerea pre­siunii de zăcămînt. Desigur, înregis­trarea acestui succes se datorește și măsurilor tehnico-organizatorice luate de oficiul nostru. Printre acestea se numără: asigurarea circulației gaze­lor bogate și sărace pe conducte ma­gistrale pentru alimentarea punctelor de consum interioare și exterioare ale schelei ; menținerea în stare de funcțiune a stației de transport gaze Moinești ; menținerea în stare de func­ționare a stațiilor de compresoare pen­tru asigurarea menținerii presiunii de zăcămînt și lucrărilor de recuperare secundară. Acest lucru s-a realizat prin efectuarea la timp a reparațiilor periodice conform graficelor unite și aprovizionarea ritmică în joc­cu piesele de schimb. In stațiile de de­­gazalinare, prin înzestrarea cu insta­lații pentru gaze lichide, se vor obține și produse de o volatilitate mare care se dau la consum în bu­telii de aragaz sub o presiune pînă la 25 atmosfere. Pentru folosirea judicioasă a insta­lațiilor, noi vom acorda și de a mm înainte o atenție deosebită ridicării profesionale a cadrelor. In captării mai bine a gazelor, scopul vem construi anul acesta încă 30 km. de conducte de gaze. Punînd în practică toate măsurile arătate, introducînd zi de zi procedee înaintate de muncă și bazîndu-ne pe elanul nestăvilit al muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor noștri, sîntem siguri că vom reuși să utilizăm și mai bine gazele de sondă, astfel ca și oficiul nostru să-și aducă o contri­buție de seamă la îndeplinirea mă­rețelor sarcini trasate de Directivele celui de-al II-lea Congres al parti­dului nostru drag. ION BARBU, director MARCEL SEVERIN, Inginer principal Oficiul gaze și compresoare — Moinești

Next