Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 11, nr. 972-998)
1956-03-01 / nr. 972
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR,REGIOHM. BACĂU .jbd...•'tfsmm Problemele producției — în centrul activității culturale din întreprinderi In regiunea noastră s-au făcut pași mari In activitatea culturală în întreprinderi; a crescut baza materială — cluburi, carți, cinematografe etc., a crescut preocuparea pentru a da conținut acestei activități și pentru ca acest conținut să fie legat de problemele de muncă și de viața lucrătorilor. . ca clubul ,,23 August“ din Moinești, «îr.mciorii și tehnicienii petroliști, precum ș familiile lor ,au participat de la începutul acestui an la multe manifestări ce au avut loc. De pildă, 80 de sondori tineri au asistat la o consfătuire în care un maistru cu experiență îndelungată le-a vorbit despre condițiile ,de ieri și de azi de munca și de trai in schelele petrolifere. Cu mai ineres cei care au venit la club au urmări conferința unui profesor universitar despre udăile reducerii prețurilor", sau ciclul de conferințe despre îngrijirea sănătății petroliștilor ; cele 7 conferințe tehnico-economice printre care: „O înaltă valorificare a țițeiului, sarcină trasată de Congresul Partidului", 6 recenzii a diferite cicluri, precum și interesul cu care cercetează biblioteca clubului cei 1.320 cititori, sunt numai cîteva din manifestările cultural-educative ce au avut loc la clubul „23 August" din Moinești. La bucuria întregului colectiv al Oficiului II foraj de a fi îndeplinit planul pe luna ianuarie în proporție de 103,7 la sută au adus o contribuție și artiștii amatori. In fiecare zi poți vedea la clubul ,,23 August“ muncitori privind și cercetînd vitrina cu fotografiile inovatorilor, precum și temele inovațiilor din schelă. Dar nu numai aici comitetele de întreprinderi au asemenea preocupări. La ciubul central din Bicaz, ca și la I.M.S. Roman, la „Steaua roșie“ munca cu cartea, conferințele ca și activitatea artistică sunt îndrumate înspre oglindirea și sprijinirea îndeplinirii principalelor obiective ale celui de-al doilea cincinal și în special ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. . Cu toate acestea, marile posibilități create de partid și guvern și puse la dispoziția sindicatelor nu sunt folosite suficient; exista o evidentă rămînere în urmă a activității culturale din întreprinderi față de sarcinile existente. In multe locuri se manifestă formalism în organizarea și desfășurarea actirității culturale. Lucrările ultimei plenare a C.C.S. au arătat că multe comitete de întreprindere și instiții subapreciază munca culturală și nu-și îndeplinesc sarcina de a îndruma și controla activitatea cluburilor, colțurilor roșii și bibliotecilor; activitatea multor unitați se desfășoară la nivel scăzut, nu e adaptată la condițiile specifice din întreprinderea respectivă și nu e legată de sarcinile de producție ale colectivului respectiv. O piedică în calea dezvoltării activității culturale este aceea, că unele comitete de întreprindere și conduceri administrative nu s-au preocupat de îndeplinirea prevederilor contractelor colective, legate de sprijinirea acivității culturale. La I.F.E.T. Tazlau, la „Proletarul", la C.F.R. Adjud, sau la Asău, oamenilor muncii nu li s-au creat condițiile necesare pentru a învăța și prin mijlocirea cărții, a radioului și activității artistice. . Formalismul în munca culturală apare acolo unde organele sindicale care răspund de activitatea cultural-educativă neglijează întrumarea și controlul conținutului acestei munci. In Raporul tovarășului Gh. Apostol la Plenara C.C.S. este criticată cu asprime munca organizațiilor sindicale din întreprinderi care îu se ocupă de educarea muncitorilor pentru folosrea productivă a fiecărui minut de lucru, pentru lichidarea deficențelor care răpesc timp prețios muncitorilor, și provoacă mari pagube. „Ce pagubă provoacă economiei naționale și fiecărui muncitor în parte, irosirea timpului de lucru, — arată Raportul — se poate vedea și din următorul exemplu : la fabrica de postav Biskuși dacă s-ar micșora numai cu timi sub timpul pierdut din cauza folosirii incomplete a zilei de lucru și din cauza lipsurilor nemotivate s-ar putea obține un snor de producție anuală de 176.000 m. p. țesäturi de lună". Acestea sînt cunoscute mai de mult de comitetul lucruri de întreprindere (președinte IY V. Căciularul). Ce se poate vedea la clubul acestei întreprinderi ? (președinte Gh. Mocanu). In hoi un program interesant pe zile și ore, din care reiese cînd se țin conferințe pe teme tehnice, o consfătuire și altele. Dar, așa cum s-a întîmplat la începutul lunii februarie aceste manifestări s-au dovedit a fi programate în mod formal deoarece nu s-au ținut. S-au gîndit oare factorii de răspundere de la Buhuși să organizeze conferințe, consfătuiri, programe artistice în care să atace probleme de actualitate, la cea amintită mai sus ? Nu ! Cum altfel decit formalism am putea numai postalul de activitate de la clubul din Zemeș care deși la doi pași de locul de unde s-a născut prețioasa inițiativă a brigăzii sondei 1109 nu a oglindit nimic din activitatea muncitorilor în această direcție. Și la combinatul de la Roznov se fac programări formale ; comitetul de întreprindere nu se ocupă de consfătuiri, de conferințe, de agitația vizuală în sprijinul producției. In consfătuirile pe ramuri ale fruntașilor în producție ce a avut loc de curînd, oamenii muncii din regiunea noastră s-au angajat să îndeplinească și să depășească prevederile celui de al doilea plan cincinal. C.S.R. trebuie să îndrume organele sindicale pentru ca activitatea cultural-educativă să sprijine din plin eforturile colectivelor din întreprinderi, să popularizeze pe fruntași și metodele acestora, să critice cu asprime pe cei ce chiulesc nefolosind timpul de lucru și încurcă și pe alții. In perioada actuală activitatea în producție, care cunoaște succese remarcabile trebuie susținută cu toate mijloacele. Organele sndicale trebuie să folosească convorbirile, discuțiile în grupe și în dormitoare, cluburii, stații de radioamplificare, pentru a explica maselor de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari obiectivele celui de-al doilea plan cincinal. De o atenție deosebită trebuie să se bucure propaganda în direcția îmbogățirii cunoștințelor tehnice. Așa cum au arătat recenta Plenară cu activul a Comitetului regional P.M.R. și consfătuirile pe ramuri și regională a inovatorilor și fruntașilor în producție, se simte nevoia unei popularizări mai temeinice a tehnicei înaintate, a realizărilor celor mai înaintați muncitori și tehnicieni, pentru a se face un bun al tuturor muncitorilor. Organele sindicale trebuie să îmbunătățească conducerea, îndrumarea și controlul asupra activității colțurilor roșii, să pună mai mare accent pe irimea culturală în grupe sindicale, orientîndu-se după specificul și preocupările muncitorilor. In domeniul propagandei prin conferințe, să se acorde o atenție mai mare colaborării cu organele SRSC și ARLUS. Atitudini ca ale comitetelor de întreprindere de la „Muncitorul liber", fabrica de confecții unde lectorii vin de 3-4 ori, fără a avea cu cine sta de vorbă, trebuie lichidate. Un rol important îl are activitatea artistică in cadrul celui de al patrulea concurs al cercurilor de amatori. In această direcție este pozitivă activitatea comitetelor de întreprindere de la 1ART Tg. Neamț, , Comuna din Paris“ din Piatra Neamț, OCL , Produse Industriale din Bacău și altele , care se ocupă de îmbunătățirea conținutului repertoriului cercurilor de amatori și-l orientează înspre sprijinirea celor mai importante obiective ale producției. O sarcină a comitelelor sindicale este de a organiza cît mai mult schimburi de experiență , între echipele artistice sindicale. In raionul Piatra Neamț aceste schimburi de experiență au dat rezultate bune. O mai mare atenții ca pînă acumi trebuie acordată de către organele sindicale alegerii, instruirii și creșterii activului care lucrează in domeniul muncii culturale, culturali să fie ajutați necontenit activiștii pentru lărgirea orizontului lor cultural, politic și ideologic. Printr-o atentă îndrumare, cultural-educativă a sindicatelor, activitatea conduse de organizațiile de partid, trebuie să educe oamenii muncii în spiritul respectului față de proprietatea socialistă, față de bunul obștesc, în spiritul combativității și vigilenței de clasă, în spiritul dragostei față de patrie și a internaționalismului proletar. Să stea permanent viu, în mintea fiecărui activist sindical în domeniul cultural, faptul că, rostul, eficacitatea conținutului activității cultural-educative se verifică prin rezultatele obținute în producție prin influența pe care o are această activitate asupra efortului general al colectivelor de muncitori și tehnicieni in îndeplinirea obiectivelor celui de-al doilea cincinal. Pentru cei Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Tg. Trotuș, din raionul Tg. Ocna, împreună cu colectorii au luat o serie de măsuri în vederea realizării planului de colectare a produselor animale. In acest sens au primit îndrumarea și sprijinul organizațiilor de bază din comună. Datorită măsurilor luate, în zilele de 8-10 februarie, un număr de 26 gospodării au predat cantitatea de 500 kg. carne de vită, iar în total pe comună, pînă la 10 februarie s-a colectat cca. 3.000 kg. carne. de la oraș Fruntași la predarea cotelor locuitorii din satul Tuta, cum iar sunt fi David P. Gheorghe, Iarrgș șt Ion, Ioncică P. Gheorghe. Poate fi menționat și exemplul candidaților F.D.P. Tudor Petre și Moise Ion. De asemenea și-au predat cotele în întregime, și locuitorii Dulhac Petre, din satul Viișoara,, Silcter Șt. Anton și Tatu T. Gatrina din satul Tg. Trotuș. A. PISARU coresp. \ ♦ à V [ Nr. 972 (2451) I * i 4 pagini , 20 bani I ★ JOI 1 martie 1956 I Ziua alegerilor se apropie. Au mai rămas 10 zile pînă cina cetățenii patriei noastre vor vota pentru alegerea exeputaților în sfaturile populare regionale, orășenești, raionale și comunale. Verificați fără întîrziere dacă ați fost înscriși în listele de alegători. Dacă din greșală ați fost omiși din aceste liste, faceți deîndată întîmpinare la comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cerînd să fiți înscriși. v I < \î Regiunea se pregătește de alegeri Sfaturile populare antrenează masele la acțiuni obștești . Propunerile cetățenilor sînt luate în seamă vreme îndelungată locuitorii a comunei Ghindăoani din raionul Tg. Neamț, întîmpinau greutăți la transport din pricina unor podețe uzate. Cu prilejul adunărilor pentru propuneri, de candidați în alegerile de la 11 martie, numeroși locuitori au discutat problema construirii din nou a acestor podețe. In adunarea ce a avut loc în circumiscripția electorală raională nr. 116, candidatul, tov. Th. Mihăillescu, actualul președinte al Sfatului popular din comuna Crăcăoani, a asigurat locuitorii de tot sprijinul său pentru refacerea podețelor. De la vorbe i s-a trecut la fapte. Pină zilele trecute ,au fost aduse J lemn de stejar, soneta 10 m. c. pentru ^ bătut picioarele podului ca și ^ I alte materiale. Țăranii muncitori Sandu Constantin, Al. N. Savin și alții, au transportat cu viteze proprii materialul amintit. In ciuda timpului nefavorabil lucrările de construcții au și început. Circulația a fost reluată l Ninsoarea abundentă a tăcut și ea circulația dintre comunele Brusturi și Drăgănești din raionul Tg. Neamț, să fie intreruptă. Locuitorii comunelor amintite, mobilizați de sfatul , iar au ieșit ur număr mare popular dezăpezirea drumului. Peste 2000 de locuitori din comuna Brusturi și 150 din Drăgănești au lucrat voluntar restabilind circullația pe această porțiune. Locuitori ca : Mihail Damiari, I. Cotor, Gh. Ungureanu, D. C. Tărăboanță, A. Zaharia și alții s-au evidențiat în muncă. P. TARABOANȚA coresp. Colectivul Teatrului de Stat Bacău a luat cunoștință cu viu interes de chemarea adresată de colectivul Teatrului de Operetă al R.P.R., pentru sprijinirea cu mijloacele artei a campaniei alegerilor. Teatrul de Stat Bacău a pornit să-și aducă aportul său la campania alegerilor de deputați în sfaturile populare. In prezent, o parte a colectivului, întreprinde un turneu în regiune cu „O scrisoare pierdută“, coredia clasicului nostru I. L. Caragiale, care satirizează necruțător moravurile electorale ale burghezo-moșierimii. Itinerariul cuprinde aproape toate centrele de raion, precum și localitățile industriale, cum sînt: Moinești, Zemeș, Comănești, Vaduri, Roznov. Spectacolele sînt precedate de un scurt cuvînt introductiv care leagă conținutul satiric al comediei lui Caragiale, de semnificația alegerilor din 11 martie 1956. In ajunul alegerilor „O scrisoare pierdută“ va fi prezentată pe scena Teatrului pentru publicul din orașul Bacău. Ceilalți membri ai colectivului teatrului, au pus în scenă comedia într-un act „Jos Tudorache — Sus Tudorache“ de Mircea Ștefănescu. Spectacolele cu această piesă vor fi prezentate la cluburile întreprinderilor din Bacău, la colțurile roșii, precum și la căminele culturale din oraș. Se vor organiza și deplasări în comunele învecinate. Activitatea de instructaj artistic a fost de asemenea canalizată în direcția sprijinirii campaniei de alegeri. Instructajele organizate pe centre de raion, cu participarea unor actori vor urmări realizarea serbărilor închinate alegerilor, la un nivel corespunzător. Colectivul Teatrului de Stat în campania electorală Intîlniri între candidați și alegatori In orașul Bacău La școala de băieți nr. 3 din orașul Bacău, a avut loc întîlnirea între candidata Profira Motaș, învățătoare și alegătorii, din circumscripția electorală nr. 66. Fiind aleasă deputată la alegerile din 1953, tovarășa Profira Motaș s-a achitat cu cinste de îndatoririle ce i-au revenit, obținînd realizări frumoase. Mare parte din cei 36 alegători, ce Acum cîteva zile, alegătorii circumscripției electorale orășenești nr. 77 s-au insținit în una din sălile de clasă din localul școlii nr. 6 din cartierul C.F.R.-Bacău, cu, candidatul lor, tov. Vizitiu Dumitru. Tovarășul Anghei Andrei, directorul uzinei „Muncitorul Liber“ a prezentat pe candidat, vorbind totodată celor peste 40 de cetățeni, despre realizările regimului nostru democratpopular in orașul și regiunea Bacău. La discuții, au luat cuvintul mulți alegători. Tovarășul Doroftei Vasile, pensionar C.F.R. a propus, printre au participat la întilnire, s-au înscris la discuții, propunînd ca să cheme la întrecere celelalte circumscripții ale orașului în păstrarea curățeniei străzilor din circumscripțiile lor. Candidata a promis ajutorul ei permanent în toate acțiunile ce vor fi luate în viitor. A. POPA coresp, artele, prelungirea conductei de iapă pe strada care locuiește, pe o distanță de peste 150 m. Alți alegători au propus înființarea unui depozit de lemne în cartier, prelungirea traseului autobusului, amenajarea unui centru de distribuțiea petrolului în cartier, pietruirea unor străzi etc. Candidatul s-a angajat că odată ce va fi ales deputat, să muncească fără preget pentru rezolvarea cererilor și propunerilor cetățenilor care i-au desemnat candidat în alegerile de deputați in sfaturile populare. In raionul Zeletin La „Casa alegătorului“ din comuna Zeletin, cetățenii au avut prilejul să discute cu candidatul lor raional, tov. doctor Beșchea Ion. La această întilnire, tov. Elena Popa, Dragomir Ion și președintele Sfatului popular al comunei Zeletin, tov. Ion Vanciuc, au pus în discuție probleme în legătură cu buna gospodărire a comunei. Alegătorii doresc să intre cît mai repede în funcțiune uzina electrică, să se construiască un cămin cultural, cu o sală de cinematograf, etc. In cuvintul său, tov. Beșdea Ion a promis că se via preocupa de aceste probleme, depunînd eforturi pentru soluționarea lor. PETRF.A I. SILION și ENE VASILE coresp. „Vrem să facem comuna cît mai frumoasă“ Duminica dimineață, pe ulițele comunei »Călugăra grupuri de cetățeni grăbeau spre sala căminului cultural. Aflaseră din vreme că aici va avea loc întîlnirea dintre candidatul regional cu alegătorii săi și se vor discuta probleme gospodărești care frămîntă pe toți locuitorii din comună. Treptat, treptat sala căminului se umplea de lume. Erau acolo tineri, vârstnici, femei. Pînă la începerea adunării, oamenii se strîngeau în grupuri, se sfătuiau cam ce să discute cu candidatul. Unii își notau pe cîte un petec de hîrtie cele ce aveau să întrebe. Curînd sala era plină. Băncile toate ocupate. Cei care veneau mai tîrziu mai prindeau cîte un loc rezemați de prichiciul ferestrei, sau în alt colț al sălii. Candidatul regional în această circumscripție, tov. Aurel Calimandric, secretar al comitetului regional de partid este bine cunoscut de alegători. Se mai întîlnise cu dînșii în urmă cu cîteva zile. Cînd a început să vorbească, cei din sală l-au ascultat, cu toată atenția. Spunea lucruri adevărate, cunoscute și trăite de locuitorii Călugărei. ...Cîndva pe aceste meleaguri hălăduiau moșierii Brăiescu și Cristoveanu. Ei aveau toate pămînturile pe carea trudeau din greu țăranii. Mulți din sală au simțit pe spatele lor harapnicul boierului. Munceau din greu oamenii pentru o bucată de pîine. Vremurile acelea au apus pentru totdeauna. In țara noastră puterea este în mîna muncitorilor și țăranilor, a obidiților de ieri. Pentru cei ce muncesc crește o viață nouă. Și comuna Călugăra se schimbă de la o zi la alta. Locuitorii ei mănîncă mai bine, se îmbracă mai bine, se bucură de binefacerile regimului democrat-popular. In casele multora arde lumina electrică, peste 100 de locuitori au aparate de radio. Mulți din copiii locuitorilor Căluigerei învață azi în diferite școli. Din aceștia 46 sînt elevi ai școlilor profesionale, 28 ai școlilor medii, 18 sînt absolvenți de universități, 13 ingineri și profesori. Mulți locuitori mai în vîrstă foști analfabeți, au deprins astăzi slova cărților. Nu-i lipsit de interes nici faptul că în 1955 cooperativa din comună vîndut de 2,3 ori mai multe mărfuri ca în 1948. Spunea tovarășul candidat : „Azi toți oamenii muncii au posibilitatea să muncească, să-și cîștige existența. Aveau aceasta posibilitate în trecut? Nu! Pe vremuri muncitorii lucrau o zi și stăteau șase." Erau șomeri. — Păi dacă-i vorba de șomaj, săă spun eu cum era pe vremuri, se auzi un glas din sală. Privirile celor prezenți s-au îndreptat spre Nasie Costache, ceferist. Acesta s-a ridicat de pe bancă și cu glas domol a început a istorisi. Oamenii l-au ascultat cu interes. In Călugăra, pe lîngă marele număr de țărani muncitori sînt și mulți lucrători în diferite fabrici și întreprinderi din orașul Bacău. — Era în 1916, cînd am început să muncesc. Gîndeam că voi lucra mai multă vreme, că voi învăța meserie. N-a fost așa. Peste puțină vreme patronii m-au dat afară. Am căutat de lucru în alte locuri, dar n-am găsit. Umblam șomer pe străzile Galațului. Am venit la Bacău. Aici, situația era aceeași. Pieții Florescu — cum era numită — i s-ar fi potrivit mai bine numele de piața șomerilor. Azi, altfel stau lucrurile. Găsim de lucru în întreprinderile noastre ale poporului, unde ne bucurăm de toate drepturile. Eu, de exemplu, pentru munca depusă am fost trimis de trei ori în stațiuni balneo-climaterice unde mi-am refăcut forțele. Acum sînt candidat în alegerile pentru sfaturile populare. Alte timpuri trăim noi, cei care muncim. Candidatul, tov. Calimandric Aurel, a vorbit apoi despre grija partidului și guvernului pentru țărănimea muncitoare, despre creditele acordate de stat acestora subliniind însă, în același timp, rămînerea în urmă a comunei Călugăra în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii. Discuțiile care s-au purtat apoi au arătat voința comună a oamenilor de a face comuna cît mai frumoasă , s-a văzut preocuparea fiecăruia ca satul în care locuiește, să fie bine îngrijit, să se ridice noi construcții la care să-și dea obolul fiecare cetățean. Ne bucură că într-o parte a comunii arde lumina electrică, dar o să ne dăm silința ca și la noi să tragem lumină electrică, spuneau cei din satul Crihan, nai o să muncim ca să se termine școala spuneau cei de la Osebiți ; noi cerem ajutor ca să putem prelungi rețeaua de apă și să facem un drum nou, spuneau cei din Sohodol. Cei care au luat cuvîntul, țăranii muncitori : Pușcașu Ștefan, Mihai Ciocîrlan, Palade Petre, învățătorul Boca Dumitru și alții au dezbătut și alte probleme ca: islazul comunal, lemnele de pădure, autoimpunerea și altele. Oamenii nu s-au sfiit să critice și sfatul popular comunal pentru că nu s-a îngrijit de nevoile lor, că uneori propunerile nu sînt luate în seamă. Candidatul a răspuns la problemele ridicate de locuitori. A propus alcătuirea unui plan de muncă privind problemele ce se pot realiza de către comitetul executiv comunal prin munca voluntară a tuturor cetățenilor și din care să reiese și ce se poate face mai tîrziu. Tov, Calimandric Aurel a chemat alegătorii să participe cu toții la acțiunile ce se vor întreprinde pentru înfrumusețarea comunei, să întîmpine campania însămînțărilor de primăvară ,bine pregătiți, cu uneltele reparate, semințe selecționate, încît comuna să fie fruntașă în campania de primăvară. Subliniind avantajele și superioritatea sectorului socialist față de cel individual, candidatul a îndemnat cetățenii comunei Călugăra să pornească pe făgașul transformării socialiste a agriculturii, creînd noi întovărășiri și gospodării colective. In întîmpinarea zilei de 8 Martie ★ ★ Succese în producție Cu frumoase succese în producție întîmpină ziua de 8 Martie lucrătoarele de la cooperativa meșteșugărească „Tehnica Confecții“ din orașul man. Tovarășele Vasiliu Maria Roși Bacalu Matilda, de la secția croitorie nr. 12, au îndeplinit pînă la data de 20 februarie planul lunar de producție într-un procent de 85 la sută. Lucrătoarele din secția croitorie nr. 1 de la Comraiprod au îndeplinit planul de producție pe luna ianuarie u procent de 160 la sută, iar cele din secția 3-a, un procent de 204 la sută. Intensificindu-și eforturile în muncă, ele au reușit ca pînă la 20 februarie să îndeplinească aproape în întregime planul lunar de lucru, în fruntea Întrecerii situîndu-se tovarășele Nehema Rozen și Vistiernicu Elena. Munca comisiilor de femei Ia întîmpinarea Zilei Internaționale a Femeii comisia și delegatele de femei din orașul Roman desfășoară o intensă activitate. Acțiunile inițiate de comisia de femei de pe lîngă sfatul popular orășenesc sînt strîns legate cu munca politică ce se desfășoară în vederea alegerilor de deputați care vor avea loc la 11 martie. Cele 10 cercuri de citit care au fost înființate pe lîngă circumscripțiile electorale, sînt conduse de gospodine vrednice ca Hirsogin Paraschiva, Barbu Ana, Samoilescu Aspazița și altele. Aici vin numeroase gospodine și citesc împreună diferite broșuri folositoare ca: „Educația copilului în familie“, „întrebări și răspunsuri cu privire la alegerile de deputați în sfaturile populare“, „Căsătoria și familia în U.R.S.S.“ etc. La o gospodine din oraș, au fost înființate biblioteci de casă de unde zeci de femei vin să împrumute și să citească numeroase cărți și broșuri interesante și folositoare. Activul sindical studiază probleme economice In scopul ridicării nivelului de cunoștințe a activului sindical, la C.S.R. Bacău s-a deschis un ciclu de conferințe pe teme economice. Conferințele sînt dezbătute apoi în cadrul discuțiilor care stîrnesc un interes deosebit in rîndurile activiștilor sindicali. Pină in prezent s-au ținut două conferințe despre : „Reducerea prețului de cost“ și „Creșterea productivității muncii“. In cadrul ciclului se vor mai ține conferințe despre: „Indicii tehnico-economici“, „Planul financiar al întreprinderii“, „Corelația indicilor de plan“ etc. A. I RIGURA coresp. * Conferință despre foloasele mecanizării agriculturii la Căminul Cultural Zilele trecute, filiala regională S.R.S.C. a organizat la căminul cultural Chetriș o conferință despre „Foloasele mecanizării agriculturii“. Conferința ascultată cu mult interes de cei 250 de țărani muncitori prezenți a fost expusă de profesorul universitar Alex. Romanovici de la Institutul Agronomic din București. După conferință au fost puse întrebări, s-au purtat discuții. A urmat un frumos program artistic dat de echipa căminului cultural Geoseni- Chetriș. C. BRUS coresp. Succese la colectarea produselor animate Pînă la data de 11 februarie 1956, în comuna Corni din raionul Adjud, planul de colectare a produselor animate pe primul trimestru al anului se realizase în proporție de 80 la sută. Mulți țărani muncitori, imediat ce au primit obligațiile de predare a cotelor, și-au și îndeplinit această îndatorire patriotică. In frunte s-iau situat comuniștii Tataru Chiriac, Samson Trader și Ursu Costică .■ printre primii în achitarea cotelor de produse animale, sînt și țăranii muncitori Costică Vlad și Andrei Samson. GRIGORE DUȚA coresp. v