Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 11, nr. 972-998)

1956-03-01 / nr. 972

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFA­TULUI POPULAR,REGIOHM. BACĂU .jbd­...•'tfsmm Problemele producției — în centrul activității culturale din întreprinderi In regiunea noastră s-au făcut pași mari In activitatea culturală în întreprinderi; a crescut baza materială — cluburi, carți, cinematografe etc., a crescut preocuparea pentru a da­ conținut acestei activități și pentru ca acest conținut să fie legat de pro­blemele de muncă și de viața lucrătorilor. . ca clubul ,,23 August“ din Moinești, «îr.mciorii și tehnicienii petroliști, precum ș familiile lor ,au participat de la începutul acestui an la multe manifestări ce au avut loc. De­­ pildă, 80 de sondori tineri au a­sistat la o consfătuire în care un maistru cu experiență îndelungată le-a vorbit des­pre condițiile ,de ieri și de azi de munca și de trai in schelele petrolifere. Cu mai in­eres cei care au venit la club au urmă­ri conferința unui profesor universitar des­­pre udăile reducerii prețurilor", sau ciclul de conferințe despre îngrijirea sănătății petroliștilor ; cele 7 conferințe tehnico-eco­­nom­ice printre care: „O înaltă valorificare a țițeiului, sarcină trasată de Congresul Partidului", 6 recenzii a diferite cicluri, pre­cum și interesul cu care cercetează biblio­teca clubului cei 1.320 cititori, sunt numai cîteva din manifestările cultural-educative ce au avut loc la clubul „23 August"­ din Moinești. La bucuria întregului colec­tiv al Oficiului II foraj de a fi îndeplinit planul pe luna ianuarie în proporție de 103,7 la sută au adus o contribuție și artiștii amatori. In fiecare zi poți vedea la clubul ,,23 August“ muncitori privind și cercetînd vitrina cu fotografiile inovato­rilor, precum și temele inovațiilor din schelă. Dar nu numai aici comitetele de întreprin­deri au asemenea preocupări. La ciubul central din Bicaz, ca și la I.M.S. Roman, la „Steaua roșie“ munca cu cartea, confe­rințele ca și activitatea artistică sunt îndru­mate înspre oglindirea și sprijinirea înde­plinirii principalelor obiective ale celui de-al doilea cincinal și în special ridicarea pro­ductivității muncii și reducerea prețului de cost. . Cu toate acestea, marile posibilități create de partid și guvern și puse la dispoziția sindicatelor nu sunt folosite suficient; exista o evidentă rămînere în urmă a activității culturale din întreprinderi față de sarcinile existente. In multe locuri se manifestă for­malism în organizarea și desfășurarea acti­­­rității culturale. Lucrările ultimei plenare a C.C.S. au ară­­tat că multe comitete de întreprindere și ins­­­tiții subapreciază munca culturală și nu-și îndeplinesc­ sarcina de a îndruma și controla activitatea cluburilor, colțurilor roșii și bibliotecilor; activitatea multor u­nitați se desfășoară la nivel scăzut, nu e adaptată la condițiile specifice din între­prinderea respectivă și nu e legată de sar­cinile de producție ale colectivului respectiv. O piedică în calea dezvoltării activității culturale este­ aceea, că unele com­itete de întreprindere și conduceri administrative nu s-au preocupat de îndeplinirea prevederilor contractelor colective, legate de sprijinirea ac­ivității culturale. La I.F.E.T. Tazlau, la „Proletarul", la C.F.R. Adjud, sau la Asău, oamenilor muncii nu li s-au creat condițiile necesare pentru a învăța și prin mijlo­cirea cărții, a radioului și activității artis­tice. . Formalismul în munca culturală apare acolo unde organele sindicale care răspund de activitatea cultural-educativă neglijează întrum­area și controlul conținutului acestei munci. In Raporul tovarășului Gh. Apostol la Plenara C.C.S. este criticată cu asprime munca organizațiilor sindicale din întreprin­deri care î­u se ocupă de educarea munci­torilor pentru folos­rea productivă a fiecărui minut de lucru, pentru lichidarea defi­cen­­țelor care răpesc timp prețios muncitorilor, și provoacă mari pagube. „Ce pagubă pro­voacă economiei naționale și fiecărui mun­­citor în parte, irosirea timpului de lucru, — arată Raportul — se poate vedea și din următorul exemplu : la fabrica de postav Biskuși dacă s-ar micșora numai cu tim­i sub­ timpul pierdut din cauza folosirii in­complete a zilei de lucru și din cauza lip­surilor nemotivate s-ar putea obține un snor de producție anuală de 176.000 m. p. țesäturi de lună". Acestea sînt cunoscute mai de mult de comitetul lucruri de întreprindere (președinte IY V. Căciularul). Ce se poate vedea la clubul acestei în­treprinderi ? (președinte Gh. Mocanu). In hoi un program interesant pe zile și ore, din care reiese cînd se țin conferințe pe teme tehnice, o consfătuire și altele. Dar, așa cum s-a întîmplat la începutul lunii februarie aceste manifestări s-au dovedit a­ fi programate în mod form­al deoarece nu s-au ținut. S-au gîndit oare factorii de răspundere de la Buhuși să organizeze con­ferințe, consfătuiri, programe artistice în care să atace probleme de actualitate, l­a cea amintită mai sus ? Nu ! Cum altfel decit formalism am putea numai postalul de activitate de la clubul din Zemeș care deși la doi pași de locul de unde s-a născut prețioasa inițiativă a brigăzii sondei 1109 nu a oglindit nimic din activitatea muncitorilor în această direcție. Și la com­binatul de la Roznov se fac programări for­male ; comitetul de întreprindere nu se­ o­­cupă de consfătuiri, de conferi­nțe, de agita­ția vizuală în sprijinul producției. In consfătuirile pe ramuri ale fruntașilor în producție ce a avut loc de curînd, oa­menii muncii din regiunea noastră s-au angajat să îndeplinească și să depășească prevederile celui de al doilea plan cincinal. C.S.R. trebuie să îndrume organele sindi­cale pentru ca activitatea cultural-educativă să sprijine din plin eforturile colectivelor din întreprinderi, să popularizeze pe frun­tași și metodele acestora, să critice cu as­prime pe cei ce chiulesc nefolosind timpul de lucru și încurcă și pe alții. In­ perioada actuală activitatea în pro­ducție, care cunoaște­­ succese remarcabile trebuie susținută cu toate mijloacele. Or­ganele sndicale trebuie să folosească con­vorbirile, discuțiile în grupe și în­­ dormi­toare, cluburii, stații de radioamplificare, pentru a explica maselor de muncitori, teh­nicieni, ingineri și funcționari obiectivele celui de-a­l doilea plan cincinal. De o aten­ție deosebită trebuie să se bucure propa­ganda în direcția îmbogățirii cunoștințelor tehnice. Așa cu­m au arătat recenta Plenară cu activul a Comitetului regional P.M.R. și consfătuirile pe ramuri și regională a inovatorilor și fruntașilor în producție, se simte nevoia unei popularizări mai temei­nice a tehnicei înaintate, a realizărilor celor mai înaintați muncitori și tehnicieni, pentru a se face un bun al tuturor muncitor­ilor. Organele sindicale trebuie să îmbunătățeas­că conducerea, îndrumarea și controlul asu­pra activității colțurilor roșii, să pună mai mare accent pe irim­ea culturală în grupe sindicale, orientîndu-se după specificul și preocupările muncitorilor. In domeniul propagandei prin conferințe, să se acorde o atenție mai mare colabo­rării cu organele SRSC și ARLUS. Atitu­dini ca ale comitetelor de întreprindere de la „Muncitorul liber"­, fabrica de confecții unde lectorii vin de 3-4 ori, fără a avea cu cine sta de vorbă,­­ trebuie lichidate. Un rol important îl are activitatea ar­tistică in cadrul celui de al patrulea concurs al cercurilor de amatori. In această direc­ție este pozitivă activitatea comitetelor de întreprindere de la 1ART Tg. Neamț, , Co­muna din Paris“ din Piatra Neamț, OCL , Produse Industriale din Bacău și altele , care se ocupă de îmbunătățirea conținutului­­ repertoriului cercurilor de amatori și-l orien­tează înspre sprijinirea celor mai­­ importante obiective ale producției. O sarcină a com­i­­­­telelor sindicale este de a organiza cît mai mult schimburi de experiență , între echi­pele artistice sindicale. In raionul Piatra Neamț aceste schimburi de experiență au dat rezultate bune. O mai mare atenții ca pînă acum­i trebuie acordată de către organele sindicale alegerii, instruirii și creșterii activului care lucrează in domeniul muncii culturale, culturali să fie ajutați necontenit activiștii pentru lărgirea orizontului lor cultural, politic și ideologic. Printr-o atentă îndrumare, cultural-educativă a sindicatelor, activitatea conduse de organizațiile de partid, trebuie să educe oamenii muncii în spiritul respectului față de proprietatea socialistă, față de bunul obștesc, în spiritul combativității și vigi­lenței de clasă, în spiritul dragostei față de patrie și a internaționalismului proletar. Să stea permanent viu, în mintea fiecărui activist sindical în domeniul cultural, fap­tul că, rostul, eficacitatea conținutului acti­vității cultural-educative se verifică prin rezultatele obținute în producție prin influ­ența pe care o are această activitate asupra efortului general al colectivelor de munci­tori și tehnicieni in îndeplinirea obiective­lor celui de-al doilea cincinal. Pentru cei Comitetul executiv al Sfatului popu­lar al comunei Tg. Trotuș, din raio­nul Tg. Ocna, împreună cu colectorii au luat o serie de măsuri în vederea realizării planului de colectare a pro­­duselor animale. In acest sens au pri­mit îndrumarea și sprijinul organiza­țiilor de bază din comună. Datorită măsurilor luate, în zilele de 8-10 februarie, un număr de 26 gospodării au predat cantitatea de 500 kg. carne de vită, iar în total pe comună, pînă la 10 februarie s-a co­lectat cca. 3.000 kg. carne. de la oraș Fruntași la predarea cotelor locuitorii din satul Tuta, cum iar sunt fi David P. Gheorghe, Iarrgș șt­ Ion, Ioncică P. Gheorghe. Poate fi men­ționat și exemplul candidaților F.D.P. Tudor Petre și Moise Ion. De aseme­nea și-au predat cotele în întregime, și locuitorii Dulhac Petre, din satul Viișoara,, Silcter Șt. Anton și Tatu T. Gatrina din satul Tg. Trotuș. A. PISARU coresp. \ ♦ à V [ Nr. 972 (2451) I * i 4 pagini , 20 bani I ★­­ JOI 1 martie 1956 I Ziua alegerilor se apropie. Au mai rămas 10 zile pînă cina cetățenii patriei noastre vor vota pentru alegerea exe­­putațilo­r în sfaturile populare regionale, orășenești, raio­nale și comunale. Verificați fără întîrziere dacă ați fost înscriși în listele de alegători. Dacă din greșală ați fost omiși din aceste liste, faceți deîndată întîmpinare la comitetul executiv al­­ sfatului popular respectiv, cerînd să fiți înscriși. v I < \î Regiunea se pregătește de alegeri Sfaturile populare antrenează masele la acțiuni obștești . Propunerile cetățenilor­­ sînt luate în seamă vreme îndelungată locuitorii a comunei Ghindăoani din raionul­­ Tg. Neamț, întîmpinau greutăți­­ la transport din pricina u­nor­­ podețe uzate. Cu prilejul adu­­­­nărilor pentru propuneri, de­­ candidați în alegerile de la 11­­ martie, numeroși locuitori au­­ discutat problema construirii din­­ nou a acestor podețe. In a­duna­­­­rea ce a avut loc în circum­­i­scripția electorală raională nr. 1­16, candidatul, tov. Th. Mihăi­­l­lescu, actualul președinte al­­ Sfatului popular din comuna­­ Crăcăoani, a asigurat locuito­­­­rii de tot sprijinul său pentru­­ refacerea podețelor. De la vorbe i s-a trecut la fapte. Pină zilele­­ trecute ,­au fost aduse J lemn de stejar, soneta 10 m. c. pentru ^ bătut picioarele podului ca și ^ I alte materiale. Țăranii muncitori Sandu Con­stantin, Al. N. Savin și alții, au transportat cu viteze proprii materialul amintit. In ciuda­­ timpului nefavorabil lucrările­­ de construcții au și început.­ ­ Circulația a fost reluată l Ninsoarea abundentă a­ tăcut și ea circulația dintre comunele­­ Brusturi și Drăgănești din raio­­­­nul Tg. Neamț, să fie intrerup­­t­­ă. Locuitorii comunelor amin­­­­tite, mobilizați de sfatul , iar au ieșit ur­ număr mare popu­­la­r dezăpezirea drumului. Peste 200­0 de locuitori din comuna Brus­­­­turi și­ 150 din Drăgănești au lu­­­­crat voluntar restabilind circu­­l­­­lația pe această porțiune. Locuitori ca : Mihai­l Da­­­miari, I. Cotor, Gh. Ungureanu,­­ D. C. T­ărăboanță, A­. Zaharia și­­ alții s-au evidențiat în muncă.­ ­ P. TARABOANȚA coresp. Colectivul Teatrului de Stat Bacău a luat cunoștință cu viu interes de chemarea adre­sată de colectivul Teatrului de Operetă al R.P.R., pentru sprijinirea cu mijloacele artei a campaniei alegerilor. Teatrul de Stat Ba­cău a pornit să-și aducă aportul său la cam­pania alegerilor de deputați în sfaturile populare. In prezent, o parte a colectivului, între­prinde un turneu în regiune cu „O scrisoare pierdută“, co­redia clasicului nostru I.­ L. Caragiale, care satirizează necruțător mora­vurile electorale ale burghezo-moșierimii. Itinerariul cuprinde­ aproape toate centrele de raion, precum și localitățile industriale, cum sînt: Moinești, Zemeș, Comănești, Va­duri, Roznov. Spectacolele sînt precedate de un scurt cuvînt introductiv care leagă con­ținutul satiric al comediei lui Caragiale, de semnificația alegerilor din 11 martie 1956. In ajunul alegerilor „O scrisoare pierdută“ va fi prezentată pe scena Teatrului pentru publicul din orașul Bacău. Ceilalți membri ai colectivului teatrului, au pus în scenă comedia într-un act „Jos Tudorache — Sus Tudorache“ de Mircea Ște­­fănescu. Spectacolele cu această piesă vor fi prezentate la cluburile întreprinderilor din Bacău, la colțurile roșii, precum și la cămi­nele culturale din oraș. Se vor organiza și deplasări în comunele învecinate. Activitatea de instructaj artistic a fost de asemenea canalizată în direcția sprijini­rii campaniei de alegeri. Instructajele orga­nizate pe centre de raion, cu participarea unor actori vor urmări realizarea serbări­lor închinate alegerilor, la un nivel cores­punzător. Colectivul Teatrului de Stat în campania electorală Intîlniri între candidați și alegatori In orașul Bacău La școala de băieți nr. 3 din­ orașul Bacău, a avut loc întîlnirea între candidata Profira Motaș, învățătoare și alegătorii, din circumscripția electo­rală nr. 66. Fiind aleasă deputată la alegerile din 1953, tovarășa Pro­fira Motaș s-a achitat cu cinste de îndatoririle ce i-au revenit, obținînd realizări frumoase. Mare parte din cei 36 alegători, ce Acum­ cîteva zile, alegătorii cir­cumscripției electorale orășenești nr. 77 s-au insținit în una din sălile de clasă din localul școlii nr. 6 din car­tierul C.F.R.-Bacău, cu, candidatul lor, tov. Vizitiu Dumitru. Tovarășul Angh­ei Andrei, directo­rul uzinei „Muncitorul Liber“ a pre­zentat pe candidat, vorbind totodată celor peste 40 de cetățeni, despre rea­lizările regimului nostru democrat­­popular in orașul și regiunea Bacău. La discuții, au luat cuvintul mulți alegători. Tovarășul Doroftei Vasile, pensionar C.F.R. a propus, printre au participat la întilnire, s-au în­scris la discuții, propunînd ca să cheme la întrecere celelalte circum­scripții ale orașului în păstrarea cu­rățeniei străzilor­ din circumscripțiile lor. Candidata a promis ajutorul ei permanent în toate acțiunile ce vor fi luate în viitor. A. POPA coresp, artele, prelungirea conductei de iapă pe strada care locuiește, pe o dis­tanță de peste 150 m. Alți alegători au propus înființarea unui depozit de lemne în­ cartier, prelungirea traseu­lui autobusului, amenajarea unui cen­tru de distribuție­­a petrolului în car­tier, pietruirea unor străzi etc. Candidatul s-a angajat că odată ce va fi ales deputat, să muncească fără preget pentru rezolvarea cereri­lor și propunerilor cetățenilor care i-au desemnat candid­at în alegerile de deputați in sfaturile populare. In raionul Zeletin La „Casa alegătorului“ din comu­na Zeletin, cetățenii au avut prilejul să discute cu candidatul lor raional, tov. doctor Beșchea Ion. La această întilnire, tov. Elena Popa, Dragomir Ion și președintele Sfatului popular al­­ comunei Zeletin, tov. Ion V­anciuc, au pus în discuție probleme în legătură cu buna gospo­dărire a comunei. Alegătorii doresc să intre cît mai repede în funcțiune uzina electrică, să se construiască un cămin cultural, cu o sală de cinematograf, etc. In cuvintul său, tov. Beșd­ea Ion a promis că se via preocupa de aceste probleme, depunînd eforturi pentru soluționarea lor. PETRF.A I. SILION și ENE VASILE coresp. „Vrem să facem comuna cît mai frumoasă“ Duminica dimineață, pe ulițele comunei »Călugăra grupuri de cetățeni grăbeau spre sala căminului cultural. Aflaseră din­­ vreme că aici va avea loc întîlnirea dintre candidatul regional cu alegătorii săi și se vor discuta probleme gospodă­rești care frămîntă pe toți locuitorii din comună. Treptat, treptat sala căminului se um­plea de lume. Erau acolo tineri, vârst­nici, femei. Pînă la începerea adunării, oamenii se strîngeau în grupuri, se sfă­tuiau cam ce să discute cu candidatul.­­ Unii își notau pe cîte un petec de hîrtie cele ce aveau să întrebe. Curînd sala era plină. Băncile toate ocupate. Cei care veneau mai tîrziu mai prindeau cîte un loc rezemați de prichi­­ciul ferestrei, sau în alt colț al sălii. Candidatul regional în această circum­scripție, tov. Aurel Calimandric, secretar al comitetului regional de partid este bine cunoscut de alegători. Se mai întîl­­n­ise cu dînșii în urmă cu cîteva zile. Cînd a înc­eput să vorbească, cei din sală l-au ascultat, cu toată atenția. Spunea lucruri adevărate, cunoscute și trăite de locuitorii Călugărei. ...Cîndva pe aceste meleaguri hălăduiau moșierii Brăiescu și Cristoveanu. Ei a­­veau toate pămînturile pe carea trudeau din greu țăranii. Mulți din sală au simțit pe spatele lor harapnicul boierului. Mun­ceau din greu oamenii pentru o bucată de pîine. Vremurile acelea au apus pentru tot­deauna. In țara noastră puterea este în mîna muncitorilor și țăranilor, a obidiți­lor de ieri. Pentru cei ce muncesc crește o viață nouă. Și comuna Călugăra se schimbă de la o zi la alta. Locuitorii ei mănîncă mai bine, se îmbracă mai bine, se bucură de binefacerile regimului demo­crat-popular. In casele multora arde lu­mina electrică, peste 100 de locuitori au aparate de radio. Mulți din copiii locui­torilor Căluigerei învață azi în diferite școli. Din aceștia 46 sînt elevi ai școlilor profesionale, 28 ai școlilor medii, 18 sînt­­ absolvenți de universități, 13 ingineri și profesori. Mulți locuitori mai în vîrstă foști analfabeți, au deprins astăzi slova cărților. Nu-i lipsit de interes nici faptul că în 1955 cooperativa din comună vîndut de 2,3 ori mai multe mărfuri ca în­­ 1948. Spunea tovarășul candidat : „Azi toți oamenii muncii au posibilitatea să mun­cească, să-și cîștige existența. Aveau a­­­­ceasta posibilitate în trecut? Nu! Pe vremuri muncitorii lucrau o zi și stăteau șase." Erau șomeri. — Păi dacă-i vorba de șomaj, să­­ă spun eu cum era pe vremuri, se auzi un glas din sală. Privirile celor prezenți s-au îndreptat spre Nasie Costache, ceferist. Acesta s-a ridicat de pe bancă și cu glas domol a început a istorisi. Oamenii l-au ascultat cu interes. In Călugăra, pe lîngă marele număr de țărani muncitori sînt și mulți lucrători în diferite fabrici și întreprin­deri din orașul Bacău. — Era în 1916, cînd am început să muncesc. Gîndeam că voi lucra mai multă vreme, că voi învăța meserie. N-a fost așa. Peste puțină vreme patronii m-au dat afară. Am căutat de lucru în alte locuri, dar n-am găsit. Umblam șo­mer pe străzile Galațului. Am venit la Bacău. Aici, situația era aceeași. Pieții Florescu — cum era­ numită — i s-ar fi potrivit mai bine numele de piața șome­rilor. Azi, altfel stau lucrurile. Găsim de lu­cru în întreprinderile noastre ale poporu­lui, unde ne bucurăm de toate dreptu­rile. Eu, de exemplu, pentru munca de­pusă am fost trimis de trei ori în sta­țiuni balneo-climaterice unde mi-am re­­făcut forțele. Acum sînt candidat în ale­gerile pentru sfaturile populare. Alte timpuri trăim noi, cei care muncim. Candidatul, tov.­ Calimandric Aurel, a vorbit apoi despre grija partidului și guvernului pentru țărănimea muncitoare, despre creditele acordate de stat acestora subliniind însă, în același timp, rămîne­­rea în urmă a comunei Călugăra în ceea­­ ce privește transformarea socialistă a agri­culturii. Discuțiile care s-au purtat apoi au ară­tat voința comună a oamenilor de a face comuna cît mai frumoasă , s-a văzut preocuparea fiecăruia ca satul în care locuiește, să fie bine îngrijit, să se ridice noi construcții la care să-și dea obolul fiecare cetățean. Ne bucură că într-o parte a comunii arde lumina electrică, dar o să ne dăm silința ca și la noi să tragem lumină electrică, spuneau cei din satul Crihan, nai o să muncim ca să se termine școala spuneau cei de la Osebiți ; noi cerem a­­jutor ca să putem prelungi rețeaua de apă și să facem un drum nou, spuneau cei din Sohodol. Cei care au luat cuvîntul, țăranii mun­citori : Pușcașu Ștefan, Mihai Ciocîrlan, Palade Petre, învățătorul Boca Dumitru și alții au dezbătut și alte probleme ca: islazul comunal, lemnele de pădure, au­to­impunerea și altele. Oamenii nu s-au sfiit să critice și sfatul popular comunal pentru că nu s-a îngrijit de nevoile lor, că uneori propunerile nu sînt luate în seamă. Candidatul a răspuns la problemele ridicate de locuitori. A propus alcătuirea unui plan de muncă privind problemele ce se pot realiza de către comitetul exe­cutiv comunal prin munca voluntară a tuturor cetățenilor și din care să reiese și ce se poate face mai tîrziu. Tov, Caliman­­dric Aurel a chemat alegătorii să participe cu toții la acțiunile ce se vor întreprinde pentru înfrumusețarea comunei, să întîm­­­pine campania însămînțărilor de primă­vară ,bine pregătiți, cu uneltele reparate, semințe selecționate, încît comuna să fie fruntașă în campania de primăvară. Sub­liniind avantajele și superioritatea secto­rului socialist față de cel individual, can­didatul a îndemnat cetățenii comunei Că­lugăra să pornească pe făgașul transfor­mării socialiste a agriculturii, creînd noi întovărășiri și gospodării colective. In întîmpinarea zilei de 8 Martie ★ ★ Succese în producție Cu frumoase succese în producție întîmpină ziua de 8 Martie lucrătoa­rele de la cooperativa meșteșugărească „Tehnica Confecții“ din orașul man. Tovarășele Vasiliu Maria Ro­și Bacalu Matilda, de la secția croitorie nr. 12, au îndeplinit pînă la data de 20 februarie planul lunar de produc­ție într-un procent de 85 la sută. Lucrătoarele din secția croitorie nr. 1 de la Comraiprod au îndeplinit pla­nul de producție pe luna ianuarie u­­ procent de 160 la sută, iar cele din secția 3-a, un procent de 204 la sută. Intensif­icindu-și eforturile în muncă, ele au reușit ca pînă la 20 februarie să îndeplinească aproape în între­gime planul lunar de lucru, în frun­tea Întrecerii situîndu-se tovarășele Nehema Rozen și Vistiernicu Elena. Munca comisiilor de femei Ia întîmpinarea Zilei Internaționale a Femeii comisia și delegatele de fe­mei din orașul­­ Roman desfășoară o intensă activitate. Acțiunile inițiate de comisia de fe­mei de pe lîngă sfatul popular oră­șenesc sînt strîns legate cu munca politică ce se desfășoară în vederea alegerilor de deputați care vor avea loc la 11 martie. Cele 10 cercuri de citit care au fost înființate pe lîngă circumscripțiile electorale, sînt condu­se de gospodine vrednice ca Hirsogin Paraschiva, Barbu Ana, Samoilescu Aspazița și altele. Aici vin numeroase gospodine și citesc împreună diferite broșuri folo­­sitoare ca: „Educația copilului în fa­milie“, „întrebări și răspunsuri cu privire la alegerile de deputați în sfaturile populare“, „Căsătoria și fa­milia în U.R.S.S.“ etc. La o gospodine din oraș, au fost înființate biblioteci de casă de unde zeci de femei vin să împrumute și să citească numeroase cărți și broșuri interesante și folositoare. Activul sindical studiază probleme economice In scopul ridicării nivelului de cu­noștințe a activului sindical, la C.S.R. Bacău s-a deschis un ciclu de confe­rințe pe teme economice. Conferințele sînt dezbătute apoi în cadrul discu­țiilor care stîrnesc un interes deosebit in rîndurile activiștilor sindicali.­­ Pină in prezent s-au ținut două conferințe despre : „Reducerea prețu­­lui de cost“ și „Creșterea productivi­tății muncii“. In cadrul ciclului se vor mai ține conferințe despre: „In­dicii tehnico-economici“, „Planul fi­nanciar al întreprinderii“, „Corelația indicilor de plan“ etc. A. I RIGURA coresp. * Conferință despre foloasele mecanizării agriculturii la Căminul Cultural Zilele trecute, filiala regională S.R.S.C. a organizat la căminul cul­tural Chetriș o conferință despre „Fo­loasele mecanizării agriculturii“. Conferința ascultată cu mult inte­res de cei 250 de țărani muncitori prezenți a fost expusă de profesorul universitar Alex. Romanovici de la Institutul Agronomic din București.­ După conferință au fost puse în­trebări, s-au purtat discuții. A urmat un frumos program artistic dat de echipa căminului cultural Geoseni- Chetriș. C. BRUS coresp. Succese la colectarea produselor animate Pînă la data de 11 februarie 1­956, în comuna Corni din raionul Adjud, planul de colectare a produselor ani­mate pe primul trimestru al anului se realizase în proporție d­e 80 la sută. Mulți țărani muncitori, imediat ce au primit obligațiile de predare a cotelor, și-au și îndeplinit această în­datorire patriotică. In frunte s-iau si­tuat comuniștii Tataru Chiriac, Sam­son Trader și Ursu Costică .■ printre primii în achitarea cotelor de produse animale, sînt și țăranii muncitori Costică Vlad și Andrei Samson. GRIGORE DUȚA coresp. v

Next