Steagul Roşu, aprilie 1956 (Anul 11, nr. 999-1024)

1956-04-01 / nr. 999

PlttJEETAKT DTN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.­­1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 999 (2478) DUMINICA 1 aprilie 1956 4 naizini 20 bani Bugetul de Stat al R.P.R. pe 1956 — un buget al construcției pașnice Cea de-a VIII-a sesiune a Marii Adunări Naționale a votat pentru aprobarea Bugetului de legea Stat pe anul 1956, buget ce se întemeiază pe Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naționale și a acțiunilor social-culturale, în conformitate cu politica partidului, care urmărește creșterea forțelor productive ale țării în vederea ridicării continue a nive­lului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii din regiunea noas­tră au primit cu vie satisfacție Bu­getul de Stat al R.P.R. pe 1956, deoarece prevederile acestuia oglin­desc posibilitățile sporite ale econo­miei naționale de a finanța volumul mare al lucrărilor capitale, de a a­­sigura mijloace financiare pentru o producție industrială mărită, de a susține efortul în vederea ridicării producției agricole precum și pentru crearea de condiții cît mai favorabile în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii. Bugetul pre­vede alocări sporite pentru nevoile de sănătate, învățămînt, știință, cul­tură și odihnă a oamenilor muncii. Toate aceste prevederi cît și rezulta­tele executării bugetului de stat pe anul 1955 scot în evidență dezvol­tarea pașnică a economiei noastre naționale, în interesul satisfacerii în­­tr-o măsură tot mai largă a nevoilor materiale și culturale ale celor ce muncesc. Rezultatele provizorii în legătură cu executarea Bugetului de Stat pe anul 1955 arată că acesta a fost rea­lizat la venituri cu suma de 44.248,0 milioane lei și la cheltuieli cu suma de 42.680,3 milioane lei, veniturile depășind cheltuielile cu 1.567,7 mi­lioane lei. Partea cea mai importantă a veniturilor Bugetului de Stat pe 1955, în sumă de 39.858,4 milioane lei a fost realizată în sectorul socia­list al economiei. Rezultatele execu­tării Bugetului de Stat­ pe 1955 sunt o mărturie a solidității finanțelor țării noastre, asigurată prin dezvol­tarea continuă a sectorului socialist al economiei naționale, prin sporirea producției industriale și agricole, prin creșterea circulației mărfurilor și a venitului național. Prin prevederile sale Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1956 este un buget al păcii și al construcției socia­liste. La venituri, el însumează 45.430.6 milioane lei și la cheltuieli 44.430.6 milioane lei, veniturile depă­șind cheltuielile cu un miliard lei. Și în acest an principala sursă a Bugetu­lui de Stat o constituie veniturile pro­venite din sectorul socialist­­ al econo­miei. Aceste venituri în sumă de 40.293,8 milioane lei, reprezintă 88,7% din veniturile bugetare, fapt care oglindește rolul predominant al for­mației socialiste în economia noas­tră. Creșterea veniturilor bugetului din acumulările sectorului socialist al e­­conomiei se bazează pe creșterea producției industriale și agricole, a transporturilor, a circulației mărfu­rilor, precum și pe îndeplinirea sar­cinilor de reducere a prețului de cost al producției și a celtuielilor de cir­culație, prevăzute în planul de stat­­ pe 1956. Deosebit de semnificativ este faptul că spre deosebire de țările capi­taliste, partea din buget realizată din impozitele și taxele de la populație este foarte mică, aceasta reprezen­­tînd doar suma de 3.949,0 milioane lei. Impozitele de la populație au o pondere mică de numai 8,7 la sută din totalul veniturilor Bugetului de Stat și sunt destinate ca și celelalte mijloace ale bugetului pentru satis­facerea nevoilor materiale și cultu­rale ale oamenilor muncii. Partea de cheltuieli a bugetului pe anul 1956 reflectă importantele, sarcini cu privire la dezvoltarea in­dustriei și agriculturii și a celorlalte ramuri ale economiei naționale, pre­cum și la creșterea bunei stări a celor ce muncesc. Partea principală a mijloacelor Bugetului de Stat este destinată ca și în anii trecuți dez­voltării economiei naționale și a ac­țiunilor social-culturale în care scop s-a prevăzut suma de 33.837,1 mili­oane lei. Pentru finanțarea industriei s-a alocat suma de 14.958 milioane lei, pentru investițiile capitale în ramu­rile industriei grele sumele prevă­zute de la buget și din resurse pro­prii în acest­ an sînt cu 36,5 la sută mai mari decît în 1955. In anul 1956 se va continua de a­­semenea dezvoltarea industriei bu­nurilor de larg consum. Mijloace fi­nanciare însemnate sînt alocate pentru industria ușoară și alimenta­ră cît și pentru industria locală. A­­ceasta va crea condiții ca în acest an oamenii muncii să fie și mai bine aprovizionați cu bunuri de larg con­sum. Bugetul reflectă totodată pe lîngă preocuparea partidului și guvernului de a asigura dezvoltarea cu precă­dere a industriei noastre grele, im­portanța pe care o acordă dezvoltării agriculturii. In anul 1956 se alocă suma de 4.224,5 milioane lei, din care de la buget­ 3.642,8 milioane lei pentru dezvoltarea agriculturii și sil­viculturii. In 1956 sunt prevăzute pentru a se acorda gospodării­lor agricole colective și întovărășiri­lor agricole credite de stat cu termen lung în sumă de peste 210 milioane lei pentru procurarea de utilaj agri­col, animale de rasă și pentru lu­crări de construcții, pe lîngă creditele pe termen scurt pentru producție. Ca urmare a finanțării din partea statului, volumul de lucrări agricole ce se execută de S.M.T. în 1956 va crește cu cca. 29 la sută față de anul 1955, iar numărul stațiunilor de mașini și tractoare va spori cu încă 14. Grija mare și atenția deosebită pe care statul nostru democrat-popular le acordă îmbunătățirii permanente a condițiilor de viață ale celor­ ce muncesc se desprind puternic și din faptul că bugetul prevede sume im­portante pentru finanțarea acțiuni­lor social-culturale, sume care repre­zintă cu 13,1 la sută mai mult decît cele prevăzute de buget în 1955. In anul acesta se va introduce televi­ziunea în București, se vor înființa noi studiouri regionale de radio, se va lărgi rețeaua cinematografica. Instituțiile de artă, căminele cultu­­­rale și bibliotecile de la sate își vor dezvolta activitatea. Sume impor­tante s-au acordat și pentru cercetă­rile științifice­­ în domeniul chimiei, fizicii nucleare, metalurgiei și side­rurgiei, pentru ocrotirea sănătății, pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației muncitoare etc. Patria noastră luptă cu toate for­țele pentru apărarea păcii în lumea întreagă. Faptul că în acest an su­mele pentru cheltuielile de apărare și securitate prevăzute în Bugetul de Stat sînt mai mici cu 476 mili­oane lei decît suma aprobată prin bugetul pe anul trecut, constituie încă o dovadă a faptului că Republi­ca Populară Romînă își aduce prin fapte contribuția la politica de slă­bire a încordării internaționale. Traducerea în viață a prevederilor Bugetului de Stat pe anul 1956 con­stituie o cauză a întregului popor muncitor. O luptă perseverentă tre­buie să se desfășoare pentru lichida­rea tuturor deficiențelor existente Lupta pentru realizarea veniturilor prevăzute în buget și pentru cheltu­irea cu folos a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a tuturor oamenilor muncii. Știm că izvorul principal al veni­turilor bugetare îl constituie acumu­lările socialiste; de aceea, fiecare conducător din economie, fiecare muncitor trebuie să fie preocupat de luarea tuturor măsurilor pentru în­­deplinirea planului de producție glob­­ală al producției marfă. Fondul de salarii trebuie să fie cheltuit în raport strict cu îndeplinirea planu­lui de producție; o luptă hotărîtă trebuie să se dea pentru reducerea cheltuielilor de circulație, sporirea productivității muncii pentru și reducerea prețului de cost în toate sectoarele vieții economice etc. Interesele dezvoltării economiei naționale, ale ridicării continue a ni­velului de trai, cer totodată perfec­ționarea și ieftinirea continuă a a­­paratului de stat, luptă perseverentă în vederea realizării de economii, păs­trării cu grijă a bunurilor obștești, folosirii rezervelor interne și a bo­gatelor resurse locale. Oamenii muncii din regiunea noas­tră alături de întreg poporul munci­tor strîns­ unit în jurul partidului și guvernului vor munci cu abnegație pentru a realiza prevederile Buge­tului de Stat al R.P.R. pe 1956, bu­get al făuririi unei economii socia­liste unitare, al creșterii continue a nivelului de trai al celor ce muncesc, buget al construcției socialiste și al păcii. BSBLIO ÜNIV68S •4 JE -a Economiile­­— în centrul atenției Chemarea lansată de consfătuirea frunta­șilor în producție pe hidrocentrală, mobi­lizează brigăzile de tuneliști la luptă pen­tru reducerea prețului de cost. Urmărind a­­cest obiectiv însemnat, minerii din bri­gada lui Marcu Raicovici au gospodărit cu grijă materialele primite pentru inelul la care au lucrat. La încheierea lucrărilor s-a constatat că minerii lui Marcu Raic­o­­vici au recuperat­­ importante cantități de material lemnos și au economisit exploziv. Economia la un inel a totalizat 3.300 lei, încheind lucrările unui alt inel, membrii brigăzii de mineri condusă de Alexandru Pașca au realizat și ei o economie în va­loare de 2.828 lei. ★ Tinerii de la uzina Diesel-Bicaz încheie trimestrul I 1956 cu frumoase economii la combustibil și la consumul tehnologic de energie electrică. S-au economisit în pri­mele 3 luni ale anului, 99.700 kg. moto­rină, 8.176 kg. ulei și 33.795 kw. Valoarea tuturor acestor economii însu­mează 82.564 lei. Printre muncitorii care au adus cea mai mare contribuție la obținerea acestor re­zultate se află turele de exploatare conduse de Ion Piic, Gheorghe Ioanovici, precum și muncitorii Dumitru Popescu, Zaharia Gh. și alții. MPREUNA.PE DRUMUL BELȘUGULUI“! VA URMAM EXEMPLUL ! Și în cadrul cercului nostru de politică cu­rentă am prelucrat scri­soarea deschisă cursanților de la Prisă­­n­cani, care ne cheamă să mergem împreună pe drumul belșugului. Ci­tind-o am văzut că par­ticipanții la învățămîn­­­­tul de partid, însușin­­­du-și prevederile Directivelor Congresului partidului, 4 care arată importanța .creșterii sectorului socialist în­­ agricultură au și trecut la traducerea lor în viață. A­­­­celași lucru l-au făcut și cursanții cercului nostru. Z­­­­­lele acestea, împreună cu cei 13 membri ai cercu­­l­­ui de politică curentă — după ce mai înainte am­­ discutat bine conținutul scrisorii — ne-am gîndit să­­ punem­­ temelie unei întovărășiri agricole și în satul­­ nostru. Comitetul de inițiativă, format în acest scop, a stat­­ de vorbă și cu alți țărani muncitori ca să-i îndemne­­ să vină alături de noi. Membrii comitetului au stat­­ de vorbă cu țărani muncitori ca: Ion Prisecaru,­­ Ileana Ghenadîe, Petrușcă Zamfir și alții. Așa au­­ mai venit alături de noi încă 12 familii de țărani­­ muncitori. Acum întovărășirea noastră numără­­ deocamdată 25 de familii care și-au unit laolaltă­­ o suprafață de 14,72 ha. teren. In ziua de 28 mar­­­­tie, noi am inaugurat întovărășirea căreia î-am pus­­ numele „Moldova“ . Cu prilejul inaugurării întovărășirii a fost ales și­­ comitetul de conducere. Cu toții ne-am angajat să­­ continuăm munca, pentru a convinge și alte familii­­ de țărani muncitori să se înscrie în întovărășire,­­ să meargă alături de noi pe drumul belșugului. j DUMITRU ROTARU a­­ propagandist al cercului de politică curentă ?! din satul Corhana, comuna Pildești,­­ raionul Roman ! . Și în comuna :.rȚ Blaga, ca și în celelalte comu­­noge­­­ne­­ din raionul Zeletin, nume­roși țărani mun­­­citori aplică în practică Directivele­­ celui de-al II-lea Congres al parti­­­­­­dului. In urmă cu cîteva zile, 34 de fa­milii de țărani muncitori, cu o su­prafață de 34,75 ha., au rupt cu­­ vechile forme de lucrare a ogoru­­­­lui, unindu-și de bună voie pămîn­­ tu ales calea belșugului turile pentru a fi lucrate cu mij­loacele mecanizate ale statului, într-o întovărășire care poartă nu­mele „Pacea“. Printre primii țărani muncitori care au depus cereri pentru a in­tra în întovărășire au fost comu­niștii Gh. Pușcașu, Vasile Nechita, utemista Profira Halunga, Ecate­­rina Hangiu și alții. Inaugurarea întovărășirii din Blaga a convins și țăranii munci­tori din satele vecine de necesitatea unirii pămîntului într-o tarla în­tinsă și fără haturi, chezășia ob­ținerii unor recolte bogate. Astfel, în satul Fîntînele tot din comuna Blaga, țăranii muncitori au început să depună cereri în vederea consti­tuirii unei întovărășiri agricole și în satul lor. Pînă în prezent, nu­mărul lor a ajuns la 18, urmînd ca în scurt timp, întovărășirea să se inaugureze. FLOREA CHIRCOP și TOMA NECHITA corespondenți Prelungesc viața mașinilor Muncitorii de la atelierul de reparații auto al Oficiului de transpoarte foraj Moi­­nești își aduc contribuția la prelungirea duratei de funcționare a mașinilor, prin efec­tuarea unor reparații de bună calitate. ț­­­n clișeu. Mecanicul Mierlă Teodor, care aplicînd cu succes metodele sovietice Voroșio­ și Bugacev, execută reparații de calitate superioară, și reușește totodată să-și depășească norma cu peste 80 la sută. | Preocupare pentru asigurarea materiei prime sută față de anul trecut, a fost în­deplinit în proporție de 101,3 la sută. Au fost încheiate contracte cu 151 de gospodării agricole colective și întovărășiri agricole, precum și cu peste 400 de asociații simple atît din regiunea noastră cît și din alte re­giuni, pentru cultivarea sfeclei de zahăr pe o suprafață de 14.600 ha. Din suprafața totală, 55 la sută, este contractată pe lungă durată (2-3 ani). In vederea bunei executări a mun­cilor de însămînțări, toate cele peste 800 de semănători au fost reparate, puse în stare de funcționare și expe­diate comunelor. De asemenea s-au pus la dispoziția țăranilor muncitori, cultivatoare de sfeclă de zahăr, întreaga cantitate de sămînță, precum și o cantitate de peste 9.000 tone îngrășăminte chi­mice. Pentru­ obținerea unei producții sporite la hectar, s-au luat­ măsuri prin inginerii și agenții agricoli din cadrul regiunilor de cultura sfeclei de zahăr ca peste 30 la sută din su­prafața totală planificată să fie în­­sămînțată cu sămînță farorizată. Pentru recolte bogate, țăranii mun­citori au transportat pînă acum pe terenurile ce vor fi cultivate cu sfe­clă de zahăr circa 400.000 tone gunoi de grajd. Conducerea fabricii de zahar din Roman se preocupă îndeaproape de asigurarea materiei prime, necesare viitorului ciclu de fabricație. Acest lucru este justificat pe de­plin prin realizările obținute pînă a­­cum. Așa, de pildă, planul de con­tractări cu cultivatorii de sfeclă de zahăr deși este mai mare cu 2,75 la / 4 Premiera piesei „Cei ce caută fericirea" Ieri seara a avut loc în sala Tea­trului de Stat din orașul Bacău, pre­miera spectacolului „Cei ce caută fericirea“ de scriitorul bulgar Drlin Vasiliev. Spectacolul pregătit de către stu­dioul tineretului din cadrul Teatru­lui de Stat din orașul Bacău s-a bucurat de succes. Rolurile princi­pale au fost interpretate de: Florin Mintiel, Eugen Antohi, Ion Mihăi­­lescu, Kitl Stroescu, Dona Stoenescu, Liliana Rusu, Livia Onoh­enco, Aura Rîmniceanu, Ciupi Rădulescu, N. Ro­­șioru, Emil Teodorescu, Al. Roni, Ioana Roni și alții. Regia artistică a spectacolului a­­parține tovarășului Mircea Gh. Gheorghiu, schițele de costume to­varășei­ Rodica Răileanu, iar deco­rul tovarășului Ion Popescu Udriște. Fruntași la plata impozitelor Datorită muncii desfășurate de către a­­gentul fiscal Simion Constantin, planul la impozit pe trimestrul I 1956. In comuna Porcești din raionul Roman era îndeplinit în ziua de 28 martie în proporție de 108 la sută. Planul la A.D.A.S. pe trimestrul 1 a fost îndeplinit în proporție de sută la sută in ziua de 29 martie a. c. Fruntași în plata impozitelor și a sume­lor A.D.A.S. sunt comuniștii: Prepeliță Gri­­gore, Scorțeanu Elena și Donici Gheorghe; deputații: Hadici Constantin, Nichita Ion și Jitaru Constantin, precum și Intovărășiții Gheorghe Aionesei și Gheorghe Maftei. însuflețiți de Directivele celui de-al II-lea Con­gres al partidului care trasează ca obiectiv în cel de-al doilea cincinal creșterea considerabilă a producției agricole-marfă și în primul rînd creș­terea producției-marfă provenită din sectorul so­cialist al agriculturii, noi­ membrii G.A.C. „Dru­­m­ul lui Lenin“ din comuna Mărgineni, chemăm la întrecere socialistă gospodăriile agricole colec­tive din comunele : Dochia, Șerbești, Dobreni, Tu­­piliați și Bîrgăoani din raionul Piatra Neam­ț, Ro­­mîni și Zănești raionul Buhuși, Păstrăveni, Ure­­cheni și Țibucani raionul Tg. Neamț, Chetriș, ra­ionul Bacău, angajîndu-ne ca în anul 1956 să rea­lizăm următoarele: In sectorul producției vegetale La cultura griului să realizăm o producție me­die de 2000 kg. la hectar, la cultura porumbului o producție medie de 2.600 kg. boabe la hectar, la cultura florii-soarelui o producție de 2000 kg. la hectar, la cultura sfeclei de zahăr o producție medie de 22.000 kg. la hectar, la cultura cartofu­lui o producție medie de 16.000 kg. la hectar, la varză de 30.000 kg. la hectar și la roșii de 20.000 kg. la hectar. Pentru a obține asemenea recolte la cultura plantelor de cîmp și legume vom lua următoarele măsuri: —­ Respectarea și aplicarea cu strictețe a tutu­ror regulilor agrotehnice în timpul optim. Printre principalele reguli agrotehnice pe care le vom aplica în anul acesta se numără și polenizarea artificială suplimentară de două ori a culturii po­­rumbului și florii-soarelui. —- Mecanizarea principialelor munci agricole ca : aratul, cultivatul, semănatul și recoltatul in pro­porție de 75 la sută, la cele 42,25 ha. însămînțate cu plante prășitoare (porumb, floarea-soarelui, fasole) se va efectua la fiecare cultură cîte trei prașile mecanice. Crearea de loturi semincere pe o suprafață de 22 hectare de pe care vom obține 36.000 kg. să­mînță de grîu, 5.400 kg. porumb, 630 kg. floarea­­soarelui și 16.000 kg. cartofi pentru sămînță. Urmărirea și întărirea muncii pe brigăzi și e­chipe, respectîndu-se componența brigăzilor și a echipelor. In sectorul creșterii animalelor — Numărul vacilor de lapte va crește anul a­­cesta cu 57 la sută, iar productivitatea lor­ — printr-o îngrijire mai rațională — cu 30 la sută pe cap de vacă furajată față de anul trecut (adică 1.500 kg. lapte). — Numărul scroafelor fătătoare va crește cu 57 la sută, de la care se vor obține circa 275 purcei. Din sectorul porcin se vor obține de asemenea circ­a 1.800 kg. carne greutate vie care va fi va­­lorificată pentru realizarea de venituri bănești. »■— Numărul oilor mame va crește anul acesta cu 18 la sută și se va obține un număr de 114 produși. De la fiecare oaie se va obține cîte 2 kg. lună, iar producția de lapte pe cap de oaie va crește de la 50 litri — cît a fost anul trecut — la 65 litri, obținîndu-se astfel o producție de cel puțin 13 kg. brînză pe cap de oaie.­­­ Numărul păsărilor va crește cu 120 la sută, ajungîndu-se astfel la 500 găini ouătoare, iar pro­ducția să fie de minimum 100 ouă de la fiecare găină (de la cele existente). Pentru realizarea acestor sarcini în sectorul a­­nimal am organizat ferma de scroafe și o fermă mixtă — conform H.C.M. nr. 141/1953. Pentru cointeresarea materială­­a colectiviștilor in obținerea rezultatelor amintite vom introduce plata suplimentară pentru depășirile de producția pe brigăzi și echipe, vom mobiliza colectiviștii la muncă pentru a efectua sută la sută minimul de 120 zile-muncă, stabilit a se efectua anual pentru fiecare colectivist capabil de muncă. In vederea executării bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1956, vom lupta pentru a rea­liza cît mai multe venituri bănești astfel ca rî­e să depășească suma de 330.000 lei din care nu­mai la culturile tehnice de bază să obținem peste 180.000 lei. Pentru completarea și creșterea fon­dului de bază (indivizibil) al gospodăriei noastre vom depune anul acesta din reținerile în suma de 40.000 lei. Averea totală obștească bani să crească cu circa 250.000 lei față de anul trecut. Ziu­a-muncă în gospodăria noastră colectivă va fi răsplătită cu cel puțin 6 kg. grîu, 6 kg. porumb, 3 kg. cartofi, și alte cantități de produse și fu­raje precum și cu cel puțin 9 lei în numerar. In vederea dezvoltării gospodăriei noastre, vom desfășura o asemenea muncă în rîndul țăranilor muncitori cu gospodărie individuală astfel, ca la sfirșitul anului gospodăria să crească cu circa 80 familii și cu o suprafață de 160 hectare teren. Vom lupta pentru respectarea prevederilor sta­tutului și a regulilor interioare și pentru aplica­rea întocmai a IT.C.M. nr. 141/1953. Pentru atingerea obiectivelor amintite, pentru obținerea de recolte bogate, ne luăm următoarele angajamente în vederea executării lucrărilor din campania înămînțărilor de primăvară : — Terminarea campaniei însămînțărilor de pri­măvară cu 5 zile înainte de termen. — Culturile prășitoare (porumb și floarea-soa­relui) vor fi însămînțate în cuiburi așezate în pătrat. — Pentru înmulțirea porumbului hibrid din im­port, vom aplica toate regulile agrotehnice ca­­ îngrășarea suplimentară în timpul vegetației, po­lenizarea suplimentară­­ artificială, copilitul etc. — Vom lua toate măsurile pentru îngrijirea cultu­rilor de toamnă, de la topirea zăpezii pînă la re­coltare, aplicînd la indicația tehnicienilor urmă­toarele lucrări: scurgerea apei, îngrășarea supli­mentară a culturilor slab ieșite din iarnă, grăpa­­rul, tăvălugitul și plivitul ori de cîte ori va fi ne­voie. Ne adresăm cu această chemare vouă, dragi colectiviști, convinși fiind că veți depune toate e­­forturile pentru a realiza cele propuse ,asigurind astfel o creștere simțitoare a producției agricole­­marfă care să contribuie la îndestularea traiului celor ce muncesc. CHEMAREA membrilor G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Mărgineni raionul P. Neamț Președintele G.A.C. „Drumul lui Lenin“, comuna Mărgineni I. AGAFITEI Secretar al organizației de bază P.M.R. ANDREI D. ANDREI N

Next