Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 11, nr. 1076-1083)

1956-07-01 / nr. 1076

\ CLtiji în pagina IV-a . • Vizita șahinșahului Iranului la Stalingrad. • Cuvintarea rostită de președin­tele R. P. F. Iugoslavia Iosip Broz­ Tito, la mitingul de la Belgrad. • Renumita bibliotecă a orașului Gotha este restituită de Uniunea Sovietică Republicii Democrate Ger­mane. Nr. 1076 (2555) WTN rtSKft TRUK* fJISYff&W 0RGAH AL COMITETULUI HEGICHAL P.M.R. Șt a­ SFATULUI POPUCAH RECIOHM­IM~] DUMINICA 1 iulie 1956 4 pagini 20 bani In întovărășire muncim mai cu spor întovărășirea noastră a luat ființă în toamna anului 1952. Eram atunci 30 de țărani muncitori, hotărâți să muncim pămîntul laolaltă pentru a scoate roade tot mai îmbelșugate. Tractoarele trimise de S.M.T. Zeletin au tras brazdă adîncă, peste petecele noastre de pâmînt, distrugând hatu­rile ce ne despărțeau pe unul de altul. Prin desființarea haturilor am câștigat peste 4 ha. de pămînt de pe care culegem cîte 6000 kg. de grîu sau alte cereale. In afară de acestea prin înlăturarea haturilor noi am putut să lucrăm mai bine pămîntul, iar cultu­rile le-am rînduit mai chibzuit. Pămîntul lucrat cu mașinile statu­lui a început să rodească mai mult. Incepînd chiar din primul an, mem­brii întovărășiți au adunat recolte de grîu și porumb cu mult mai mari decît ceilalți oameni din sat care mai stăteau încă deoparte de întovărășire. Roabele au crescut an de an și odată cu aceasta și bunăstarea înto­­vărășiților. In anul trecut, de pildă, noi am adunat de pe fiecare hectar cultivat cu porumb cîte 3000 kg. boabe. Recolte mari am obținut la grîu și orz unde i-am întrecut cu cîteva sute de kilograme la hectar pe cei din sectorul individual. Cum de am reușit să adunăm ase­menea recolte ? In primul rînd munca în comun ne dă putință să facem toate furările la timp, să apli­căm metode agrotehnice înaintate și astfel bucatele să sporească. De acest lucru s-a convins fiecare din noi, care aveam mai înainte terenuri împrăș­tiate în mai multe locuri și unde nu reușeam decît să zgîriem la supra­față pămîntul cu vitele noastre și aceasta cu mare întîrziere față de mo­mentul cel mai prielnic. Văzînd cu ochii lor rezultatele obținute de întovărășiți, mulți oameni din sat care mai șovăiau, au venit în scurt timp alături de noi. Astăzi întovără­șirea noastră numără 69 de familii și cuprinde o suprafață de 104 ha. Exemplul întovărășiților din Boghești a fost urmat și de alți țărani munci­tori din celelalte sate ale comunei care au înființat în primăvara aceasta noi întovărășiri agricole. In momentul de față nu există sat din comună în care să nu fie cîte o întovărășire agricolă. Mulți membri întovărășiți care n-au intrat la început cu tot pămîntul în întovărășire, văzînd că obțin de pe terenurile necomasate re­colte mai mici decît cele dobîndite în întovărășire, s-au hotărît să se în­scrie cu toată suprafața de teren in întovărășirea agricolă. Printre aceș­tia sînt: Ioan Berheci, Ioniță Mî­­nioiu, Ioan Popa și alții. In momentul de față culturile înto­vărășirilor sînt bine crescute și dez­voltate. Griul semănat din toamnă, în rînduri încrucișate, promite o re­coltă mănoasă. După cum se prezintă în momentul de față, noi sperăm să recoltăm cu mult peste 2000 kg. la hectar. Cît despre porumbul nostru s-a dus vestea în întreaga comună. El este de toată frumusețea. Și nu-i de mirare. Prima prașilă a fost efec­tuată mecanic, în numai 2 zile, cu ajutorul cultivatorului tras de tractor. De curînd am terminat și prașila a 2-a. In curînd vor începe muncile de recoltare și treieriș. Noi așteptăm cu multă nerăbdare acest moment, cîna vom aduna de pe ogoarele noastre pîinea cea nouă. Aceasta va constitui un minunat prilej pentru a demonstra încă odată superioritatea muncii în comun față de gospodăria țărănească individuală, fărâmițată. IONEL DENIȘ secretarul întovărășirii agricole „Drumul lui Lenin” din satul Boghești raionul Zeletin. Cu gîndul la o recoltă bogată de struguri și un vin de calitate Ocupația de bază a multor țărani muncitori din comuna Păunești, ra­ionul Adjud, este viticultura. Aici, sînt peste 600 ha. de viță de vie din care 350 ha. de viță nobilă. Din experiența căpătată de ani de zile viticultorii din comună cunosc bine nevoile acestei plantații. Ei știu că o recoltă bogată de struguri, un vin de calitate nu se obțin muncind vin la întîmplare, ci după anumite reguli viticole, în mod după natura terenului sau a diferențiat soiului respectiv. In complexul lucrărilor ce se aplică viței de vie, stropitul repetat, contra manei, are în momentul de față un rol hotărîtor în sporirea producției viticole. Ținîn­d seama de acest lucru, viti­cultorii din comună au trecut din timp la stropitul viei. Pînă în prezent stropitul al II-lea a fost terminat, iar unii cultivatori au început și cel de-al treilea stropit. Fruntași în a­­ceastă muncă s-au situat viticultorii Toader Anghel, Ștefan Dodu și alții, care au făcut stropirile la timp și în bune condițiuni. Obiecte de artă populară Anul acesta creațiile de artă populară de pe valea Trotușului a început să cunoască un însemnat avînt de dezvoltare. Pentru a veni în ajutorul acestora U.R.G.M. Moi­­nești a înființat 2 secții de artă populară în comunele Agăș și Pa­lanca. Datorită faptului că aceste secții s­înt sprijinite din plin cu materia­lele necesare de către cooperativă, numărul membrilor înscriși în ambele secții a crescut intr-un timp relativ, scurt la peste 2(Â). Din mîinile vred­nicilor creatori iau drumul comerțul interior și exterior sute de modele de zi, costume cu motive naționale, fețe de mese, milieuri etc. Sub directa supraveghere a tova­rășei Zaharia Geta, maistru al sec­ției Palanca care le asigură comen­zile și le îndrumează, cooperatoarele Ecaterina Ciotloș, Covaci Paraschiva din satul Cuchiniș, Maria Darie și Popovici Elisabeta din Palanca, obțin cele mai frumoase rezultate în execu­tarea obiectelor de artă populară. CĂMIN SEZONIER Prin grija Sfatului popular și a co­misiei de femei din comuna Bălță­­tești, raionul Tg. Neamț s-a deschis de la 11 iunie a. c. un cămin sezo­nier frecventat de un număr de 36 de copii ai țăranilor muncitori. Aici micuții își petrec­ plăcut și educativ timpul zilei, sub directa supraveghere a tovarășei educatoare Aurelia Mun­­teanu, care creează cele mai felurite și interesante preocupări copiilor, în timp ce mamele acestora sunt ocupate cu munca cîmpului. Copiii au asigurată o hrană sub­stanțială care este zilnic pregătită din re­sur­se locale. Printre cei care se bucură de întreaga îngrijire și dra­goste a edi­­toarei acestui cămin se numără și copiii țărancelor munci­toare Maria Bărbieru, Catinca Davi și altele. Un sprijin de preț în buna func­ționare a acestui cămin îl dau mem­brele comisiei de femei Elena Timof­­te, Anica Abageru, Feringănă Elisa­beta și altele. GH. A. BIBLIOTECII UNI­VESS! TAT -1 JB f 3 Au început secerișul Membrii gospodăriei­­ agricole de stat din comuna Pufești, s-au situat fruntași pe raionul Adjud, în ceea ce privește întreținerea culturilor. Bu­ruienile au fost smulse la timp din lanurile cu păioase ale Astfel, culturile fiind bine gopodăriei, îngrijite, au început de timpuriu să dea în pîrgă. Văzînd că orzul ajunge la maturitate, muncitorii de dăria agricolă de stat din la gospo­dulești n-au stat cu mîinile în sîn, ci cu aju­torul combinei sovietice S­i ei au în­ceput deîndată recoltarea. In primele ceasuri de muncă, s-a recoltat o bună bucată din lanul cu orz al gospo­dăriei. Și gospodăria agricolă de stat din comuna Rogoaza a început recoltatul orzului cu cele 3 secerători-legători. Pe lotul „Academia” din comuna Sascut-Tîrg, 2 secerători-legători au început de curînd recoltatul or­zului. In scurt timp au și fost se­cerate peste 6 hectare orz. In raionul Adjud — primul care a început secerișul — munca se desfă­șoară cu însuflețire, astfel, ca nici un bob să nu fie pierdut. ★ Văzînd că lanurile de orz au în­ceput să dea în pîrgă, și țăranii muncitori din comuna Săucești au început secerișul, după sfatul tehni­cianului agronom. In cîteva ceasuri de muncă 3,5 hectare cu orz au fost recoltate. Primul care a început re­coltatul orzului a fost țăranul mijlo­caș Rotaru Ioan din satul Săucești, raionul Bacău. In capătul ogorului lui, 2 femei secerau de zot cele 0,36 hectare lăsînd în urma lor snopii pe care bătrînul Rotaru, îî lega și-i a­­duna în jumătăți. Exemplul lui a fost urmat și de alți țărani muncitori din comună. Printre aceștia se numără: Ionescu Ioan, Gh. Apostoaie, Gh. Cristea, Va­sile Docilițoiu și alții. Cu 3 zile înainte de termen Tinerii de la Uzina metalurgică „Muncitorul liber” din orașul Bacău au desfășurat cu elan întrecerea so­cialistă pentru realizarea și depăși­rea angajamentelor luate în cinstea celui de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Tot ma­i multe brigăzi de tineret din această întreprindere prin apli­carea metodelor înaintate de muncă, organizarea temeinică a procesului de producție și-au depășit cu regulari­tate sarcinile de producție și angaja­mentele luate. Astfel, brigada nr. 1 de tineret de la atelierul, mecanic condusă de Crihan Saveta, a dat cu 64% mai multe, produse peste sarcina ce i-a fost planificată. Asemenea ei și bri­gada nr. 2 de la secția prese reci­ a utemistului Afrențoaie Ion, și-a de­pășit sarcina de plan cu 11 la sută. Utemiștii Spoială Vasile, Flenchea Ion, Nichita Constantin, Costin Con­stantin și alții și-au depășit cu mult angajamentele, dînd produse de cea mai bună calitate. Toate acestea a făcut posibil ca planul producției globale pe întreprin­dere în cel de-al doilea trimestru să fie îndeplinit cu 3 zile înainte de termen, iar productivitatea muncii să crească în această perioadă cu 3,82 la sută peste sarcina planificată. UN CLIȘEU: Utemistul Ianoș Alois care și-a adus o contribuție însemnată la depășirea planului pe întreprindere, lucrînd simultan la două prese. Un nou tip de agregai La începutul acestei luni metalur­­giștii de la I.M.S. Roman au început producția în serie a unui nou tip de agregat pentru antrenarea bato­zelor în campania de treieriș. Noul agregat este prevăzut cu un motor de tractor de 35 C. P. Fa­bricat la uzinele de tractoare de la Orașul Stalin el aduce mari avan­taje unităților care-l utilizează. In timpul campaniei de treieriș acest nou agregat, înlocuiește tractorul care ar trebui să antreneze batoza, iar după terminarea treierișului motorul agre­gatului poate fi instalat cu ușurință pe un tractor căruia i s-ar fi defectat motorul. In plus, reparațiile acestui agregat se pot face cu piese des­tinate pentru repararea tractoarelor. Metalurgiștii sunt hotărîțî ca cele 130 de agregate care formează prima comandă din acest an, să fie ter­minate pînă la 5 iulie a .c. In acest scop, în sectorul doi uzinaj, sector de care răspunde candidatul de partid Mircea Voicu (inginer) și în care sector se lucrează aceste agregate, a fost organizată o justă colaborare între sectoarele prelu­crătoare și cele de montare. Cele mai frumoase rezultate în pu­nerea la pun­ct a noilor agregate se obțin echipele de montori conduse de comuniștii Stențel Gh., de la montarea redactoarelor și cea a lui Ciornei Constantin de la nituitul șa­­siurilor, care realizează zilnic cîte o normă și jumătate. Succesele lor sînt obținute și cu ajutorul strunga­­rilor Andrieș D., Voronca Ștefan, lu­crători la frezarea pinioanelor-redac­­tor, cît și a echipelor de sudori, con­duse de comuniștii Pralea Ion și Bur­lacii Constantin. DE CURÎND CALIFICATĂ Depănăto­area Vădureanu Maria de la fabrica de tricotaje „8 Mar­tie“ din orașul Piatra Neamț, s-a calificat de curînd la locul de muncă. Ea lucrează acum la 32 de fuse. Prin buna organizare a mun­cii reușește ca să dea zilnic peste plan cîte 40—50 kg. fire de bună calitate. In clișeu: tovarășa Vădureanu Ma­ria în plină activitate. Pentru succesul deplin al muncilor agricole de vară, pentru o recoltă bogată în acest an CHEMAREA Colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri de la G.A.S. Secuieni-Roman CĂTRE muncitorii, tehnicienii și inginerii din toate gospodăriile agricole de stat din regiune Tovarăși. Executarea la timp și în condiții agrotehnice optime a recoltărilor, treierișului și dezmiriștitului, are o importanță covîrșitoare în asigurarea unui belșug de produse agricole necesare mai bunei aprovizionări a oamenilor muncii de la orașe și de la sate. Conștienți de sarcinile ce ne revin în această pri­vință, noi, muncitorii, tehnicienii și inginerii din Gos­­­­­­podăria agricolă de stat Secuieni, raionul Roman, ne vom intensifica eforturile și vom munci în așa fel încît să facem la timp și în cele mai bune condiții toate muncile agricole de vară. Pentru aceasta ne luăm următoarele angajamente: Vom mări viteza medie zilnică la recoltatul păroase­lor cu 13 ha., terminînd recoltatul în cel mult 10 zile 1 efectiv lucrătoare. Pentru efectuarea la timp și fără pierderi a recoltă­rilor și pentru reducerea prețului de cost al produselor, vom mări procentul de mecanizare, la recoltări, de la 70 la sută, la 82,3 la sută. Vom da peste plan 140 tone grîu și 10 tone secară. Pentru asigurarea fondului de semințe, vom preda unităților socialiste și la bazele de recepție 900 tone grîu de bună calitate, din soiuri raionate. Vom face dezmiriștitul și arăturile de vară la timp și în condiții agrotehnice superioare. Vom termina treierișul în termen de cel mult 18 zile efectiv lucrătoare. Toate cerealele ce se vom preda statului și cele re­cunoscute le vom selecționa prin selectoare. Pentru asigurarea conveierului verde, în perioada de vară, vom însămînța culturi duble pe o suprafață de 126 ha. Vom da cele mai bune îngrijiri culturii de porumb hibrid de pe suprafața de 50 ha., pentru a obține o să­­mînță hibridă de cea mai bună cali­tate. Pentru înfăptuirea acestor angajamente, conducerea gospodăriei și comitetul de întreprindere, sub conduce­rea și îndrumarea organizației de bază, vor lua urmă­toarele­ măsuri tehnico-organizatorice: 1. Se va asigura, prin colectivul de tehnicieni, con­trolul zilnic al tuturor culturilor de păioase, spre a se putea stabili din vreme timpul optim de recoltare. 2. Pentru recunoașterea a 900 tone de semințe, tehni­cianul aprobator va intensifica recunno­așterea suprafeței de 450 ha, însămînțată cu grîu de toamnă. 3. Se va electrifica o arie și se vor ilumina alte două. 4. Se va organiza un atelier mobil înzestrat cu­ un­­ aparat de s M. DUMBRAVA­parat de sudură, polizor, bormașină electrică și toate sculele necesare, pentru a se putea remedia, în timp, toate defecțiunile ce s-ar ivi la mașini în timpul ex­ploatării. 5. Pentru ca dezmiriștitul și arăturile de vară să se poată face și noaptea, se va asigura instalația electrică necesară la un număr de 9 tractoare. 6. La 2 secerători-legători, vom adapta dispozitive de ridicare pentru recoltatul cerealelor căzute pe unele tarlale. 7. Vom organiza treierișul după metoda graficului orar a mecanizatorului sovietic, Brediuc. 8 Personalul tehnico-administrativ va fi repartizat, pe tot timpul campaniei, la secții pentru a putea da­­ un ajutor cît mai efectiv la fața locului. 9. Vom întocmi grafice de predări, pe care le vom urmări zilnic, pentru ca predările să se facă fără nici o întîrziere. 10. înainte de plecarea în campanie, vom face un instructaj tehnic și de protecție a muncii cu toți me­canizatorii. 11. Se vor asigura condiții optime de cazare, hrană și o justă salarizare și premiere a muncitorilor, sti­­mulînd fruntașii în producție. 12. Comitetul de întreprindere va edita și difuza săptămînal, foaia volantă la brigăzi, secții și toate locurile de muncă. 13. Se va organiza temeinic întrecerea socialistă, iar rezultatele obținute în întrecere vor fi popularizate prin: foaia volantă, gazetele de perete și presa locală. Tovarăși, Vă chemăm alături de noi, în întrecerea socialistă organizată pentru succesul campaniei agricole de vară, pentru ca prin eforturi unite să dăm patriei și poporu­lui muncitor mai multe produse agroalimentare și fir­calitate mai bună în acest an. Muncind mai mult și mai bine, ne vom putea achita­­ o cinste de sarcinile de răspundere ce stau în fața noastră a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din gospodăriile agricole de stat, înainte, cu forțe sporite, pentru succesul deplin al muncilor agricole de vară ! Director, AL. ORADA Președintele comitetului de întreprindere GH. POPESCU Secretarul organizației de bază P.M.R. AUREL ZAHARIA Secretarul organizației U.T.M. Și la Dragomirești se va aprinde „Lampa lui Ilici“ încă­­ de mult, comuniștii, țăranii muncitori și intelectualii din Drago­­mirești, raionul Piatra Neamț discu­tau în adunările din cadrul căminu­lui cultural, în ședințele cu deputații și în alte ocazii posibilitățile insta­lării luminii electrice pentru nevoile satului. Mulți își dădeau cu părerea că ar fi bine să se întindă un fir de la S.M.T. Ștefan cel Mare. Insă acesta era prea costisitor. Pînă la urmă, cu ajutorul comitetului raional de partid această problemă a fost rezolvată. S-a găsit un motor uzat care apoi a fost reparat. Intre timp, prin munca dusă de țăranii muncitori, au fost marcați și transportați stîlpii pentru rețea. Intr-una din zile, în sat la școală, și-au făcut apariția doi to­varăși. — Noroc, tovarăși — se adresă el mie. Vrem să vorbim cu tovarășul director. După ce le-am făcut cu­noștință cu tovarășul director Adăs­­căliței, ei au început să discute și să schițeze pe o bucată de hîrtie instalația electrică la școală. Am aflat mai apoi că acești tova­răși nu erau alții decît tovarășii Dăs­­culescu V., maistru eletrician, și Ma­­nolescu I., veniți ca să ne sprijine în această acțiune. Tovarășii s-au pus pe treabă. Țăranii muncitori din satul Dragomirești au sprijinit și ei cu căldură munca de transportare a stîlpilor pentru a termina cît mai repede instalația electrică. ...înainte de a pleca acasă am ră­mas să mai discut cu tovarășul di­rector Adăscăliței. — Iată dar, visul nostru se îm­plinește și se realizează. Asta în­seamnă că el va deveni o realitate, am spus eu. — Da, răspunse directorul. In cu­rînd școala noastră, satul nostru vor fi luminate de „Lampa lui Iliei”. A­­ceasta ne va ajuta foarte mult în procesul muncii calitative în învăță­­mînt și va fi de folos și muncitori din sat. După ce țăranilor am mai discutat mult timp, ne-am despărțit luînd drumul spre casele noastre cu gîndul că „Lampa lui Ilici” se va aprinde și în satul Dragomirești. ȘTEFAN IOAN coresp. Sfidul S.M.T. Tg. Neamț Zilele acestea s-a ținut sfatul S.M.T. Tg. Neamț. Li acest sfat au participat: președinți și brigadieri din gospodăriile colective, membri ai co­mitetelor de conducere din întovără­șirile agricole, președinți de comitete executive comunale ș. a. c. Discuțiile purtate au scos la iveală o parte dintre tractoriștii din S.M.T. Tg. Neamț ca : Vasile Mosor, Vasile Focșăneanu, Ion Istrate, Va­sile Șargu și alții au făcut lucrări de bună calitate, depășindu-și în ace­lași timp și sarcinile de plan. De asemenea, în campania de pri­măvară în stațiune s-a făcut econo­mie de 5.464 kg. combustibil. Un număr însemnat de participanți la sfatul S.M.T. au criticat lipsa de ajutor și îndrumare agrotehnică din partea tehnicienilor și inginerilor a­­gronomi de la raion, puncte agricole și de la comune. O lipsă serioasă a avut-o în această privință și ingine­rul agronom al stațiunii, tov. Gh. Dron, care n-a îndrumat, în suficien­tă măsură, brigăzile de tractoriști, pentru ca aceștia să facă peste tot numai lucrări de bună calitate. In ceea ce privește pregătirile pen­tru campania agricolă de vară, con­ducerea stațiunii a luat măsuri din vreme pentru repararea a 37 tractoare, 31 batoze, 10 dezmiriștitoare ș. a. Reparațiile n-au putut fi terminate însă, în întregime, la data fixată, de­oarece lipsesc unele piese ce nu se găsesc nici la baza de aprovizionare de la Iași și nici la Bacău. Din a­­ceastă cauză 3 tractoare, 3 batoze și 4 dezmiriștitoare nu sînt încă re­parate în întregime. Ținînd cont de timpul înaintat, conducerea S.M.T. trebuie să procure cît mai grabnic piesele necesare reparării tuturor ma­șinilor. GH. APOSTOL coresp. Fruntașe la concursul grupelor sanitare Numeroase grupe sanitare ale dife­ritelor întreprinderi, instituții și car­tiere ale raionului Tg. Ocna s-au pre­zentat la cel de-al II-lea concurs, că Cu acest prilej ele au demonstrat și­ au însușit însemnate cunoș­tințe de ordin sanitar, pe care sînt gata să le aplice în viața de toate zilele, la locurile lor de muncă. "O bună pregătire a dovedit grupa sanitară de la termocentrala Comă­­­nești, care s-a clasat pe primul loc la concurs, grupa sanitară cartier '.­­O­nești, care a primit premiul II și cea de la Spitalul Unificat de Stat Onești, căreia i s-a înmînat premiul 111. După concurs, membrii grupelor sanitare, participante, în frunte d­­­echipierii lor s-au îndreptat spre res­taurantul din parc, unde au petrecut cîteva momente plăcute. MARISCA ELENA coresp. , FOILETON de ce să fie simplu, dacă se poate complica? De obicei, oamenii se căznesc să găsească noi metode, noi posibilități pentru a rezolva lucrurile mai sim­plu, cu mijloace și cheltuieli mai puține. Dar tovarășul Holingher directo­rul întreprinderii „Combustibil” din Roman este de altă părere! De ce să fie simplu, dacă se poate complica ? Șantierul laminorului de țevi din Roman, d­e pildă, a avut repartizată pentru acest an cantitatea de 100 de vagoane lemne de foc. Lemnele sunt aduse la depozit cu vagoanele C.F.R. Simplu, ar fi fost să fie trase și cîntărite pe linia de garaj a lami­norului și acolo, printr-o singură operație, să fie descărcate. — Nu se poate, a zis tovarășul Holingher. Prea simplu, dragă. Prea simplu. Ce să fac? Nu se poate. Și, nu s-a putut. Zadarnic au țăcănit mașinile de scris de pe șan­tier la adrese pentru secția com­bustibil a Sfatului popular regio­nal, zadarnic s-au rupt pingelele pe scările sfatului popular raional, fiindcă dacă... nu se poate simplu, musai să fie complicat. Complicat, înseamnă sunt trase vagoanele pe cam așa, linia de garaj a depozitului, lemnele sunt­ descărcate și transportate în depo­zit la cîteva sute de metri, și apoi stivuite. Vrea șantierul laminorului lemne ?. Să poftească. Sînt din bel­șug. Se trage camionul lingă stivă, se încarcă lemne în camion, se trage camionul lingă basculă, se descarcă lemnele pe basculei, se cintăresc, se iau iar lemnele de pe basculă și se încarcă în camion și, cu ele... vreo 8 kilometri pînă la șantier unde se descarcă din nou­ și se fac stivă. Nu-i așa că-i fru­mos ? Știe el tovarășul Holingher ce știe. Doar e chiai directorul, ce naiba... Munca e complicată nu glumă, pe placul lui. Dar tot așa de „com­plicat” e și prețul lemnelor. Simplu, în bani mărunți, se cheamă cîteva zeci de lei, cu remorcarea vagoa­nelor pe linia de garaj și descăr­care­a laminorului. (Dar tov. director nu iubește „simplismul”). Compli­cat, după sistemul făcut de tova­rășul Holingher, înseamnă că în­­tr-un vagon intră 10 tone. Bine, dar camionul nu poate nici în ruptul capului să ducă mai mult decit 2,5 tone. Deci, la 100 de vagoane tre­buie 400 de camioane, plus 1200 de silt­em și plus benzină pentru cei 5.400 de kilometri ce trebuie par­curși cu transportul lemnelor in cantitate de vreo 1920 litri și... in loc de cîteva zeci de lei, numai benzină se urcă la 4.760 lei, plus cauciucuri, ulei, uzajul mașinii și plus etc., etc. Ce vrei? Doar complicat, nu-i chiar așa de simplu. Și totuși, pă­rerea noastră este că decit să fie complicat, mai bine să fie simplu. Adică, tovarășul Holingher să fie trimis să învețe aritmetica ele­mentară, iar birocrația să fie tri­misă la plimbare, nu complicat, ci simplu, adică fără întîrziere și­­nu­ se poate de urgent. S. CONSTANTIN

Next