Steagul Roşu, august 1956 (Anul 11, nr. 1102-1126)

1956-08-01 / nr. 1102

V < Nr. 1102 (2581) MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 pagini 20 bani Să întîmpinăm cu noi succese ziua de 23 August Angajamente... Dornici să întîmpine ziua de 23 August cu noi succese în muncă, oa­menii muncii din fabrica de postav Buhuși s-au angajat în consfătuirile de producție ținute pe grupe sindicale, pe secții și pe fabrică, să lupte cu mai multă hotărîre pentru punerea în practică a Directivelor celui de-al II- lea Congres al partidului. Pe baza angajamentelor individuale ți colective luate în consfătuirile de­­ producție pe grupe sindicale și secții, colectivul de muncă al fabricii s-a an­gajat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să producă o serie de articole noi, să mărească producția și produc­tivitatea muncii, să îmbunătățească calitatea produselor, să reducă prețul de cost și să realizeze o serie de obiective pe tărîm social-cultural. Astf­el, pînă la 23 August va fi îmbunătățit sortimentul de țesături prin producerea a 500 m.p. pardesiu băr­bătesc velur ,dublu­ în trei­ culori, 500 m.p. postav fin țărănesc, 1000 m.p. faicord de vngoare, 1000 m.p. costum bărbătesc sport în trei culori, 500 m. p. rochițe din fire de lînă și mă­tase în cinci culori și 500 m.p. parde­siu femei sport. In această perioadă productivitatea muncii va fi sporită cu 1,3 la sută față de plan, iar indicile de calitate se va îmbunătăți cu 15 la sută față de plan. . . Prețul de cost se va reduce cu 1,2 la sută față de procentul de reducere planificat. Pe tărîm social-cultural se vor realiza în cinstea zilei de 23 Au­gust revizuirea, și repararea casei de odihnă Tazlău, se va organiza o ser­bare cîmpenească și patru spectacole cu contribuția ansamblului artistic „Suveica” și se va sprijini construi­rea unei cabane pentru cazarea munci­torilor șantierelor de construcții ce efectuează lucrări în fabrică. ...Primele realizări In urma angajamentelor luate în cin­stea zilei de 23 August în cadrul consfă­tuirilor de producție, oamenii muncii din sectorul țesătoriei-bumbac al fabricii au și început să lupte cu însuflețire pentru­ punerea lor în practică. Munca plină de avînt ce se desfă­șoară astăzi în sector, dă roade tot mai bune. Astfel, în primele două de­cade ale lunii iulie, planul de produc­ție a fost depășit cu 5 la sută. La aceste realizări au contribuit majori­tatea muncitorilor din cadrul sectoru­lui și în mod deosebit fruntașii în producție, al căror număr crește de la o lună la alta. Alături de veteranii care se țin me­reu în fruntea întrecerii socialiste, se ridică noi și noi fruntași în producție, care folosind din plin metodele avan­sate de muncă, reușesc să-și depășească sarcinile de producție șî să îmbună­tățească calitatea produselor lor. In primele două decade ale lunii iulie, rîndurile fruntașilor în producție din secția preparația țesătoriei de Una cuprinde printre alții pe Saveta Tiron, Maria Rîncu, Ruxandra Huminceanu, Ecaterina Olaru, Elena Barcan, Fră­­sina Cocu și Virginia Romașcu, care în această perioadă și-au depășit sar­cinile de producție, dînd în plus între 250—400 kg. fire. în secția de țesătorie s-au situat pînă acum în fruntea întrecerii ce se des­fășoară în cinstea zilei de 23 August țesătorii: Elena Custură, Neculai Bucur, Gheorghe Pușcalău și Vasile Santa, care au dat însemnate cantități de produse peste plan. Cu deosebită însuflețire se desfășoară munca în cinstea zilei de 23 August, mai ales în cadrul brigăzilor de pro­ducție. In cele două decade ale lunii iulie, brigăzile de producție nr. 19, 20 și 23 de la preparații, conduse de Laba Vasile, Boboc Ioan și Mihai Dumitru și-au depășit sarcinile de producție cu 2—3 la sută. C. VIRLAN coresp. ÎNAINTEA VREMII întrecerea în întîmpinarea zilei de 23 August a adus constructorilor din sectorul tunel-intrare al hidrocentralei „V. I. Lenin“ da la Bicaz succese importante. In continuarea realizărilor obținute­ în prima jumătate a anului cinci tuneliștii au obținut o depășire de 35­ procente, în primele decade ale lunii iulie s-au excavat peste plan 227 metri cubi steril și s-au turnat 729 metri cubi de beton la inelele tunelu­lui de aducțiune în sectorul intrare. In întrecerea pentru întîmpinarea Zilei eliberării patriei noastre, pe frontul construcției tunelului, mi­nerii din grupa lui Pavel O­­țet, au depășit planul primelor 20 zile ale lunii iulie cu 51 la sută, iar cei de sub conducerea lui Mezei Fran­­cisc, Sza­bon Alexandru, și a Eroului Muncii Socialiste, Gavrilă Pașca, au obținut depășiri de 43—47 la sută. De­pășiri importante au obținut de ase­menea tuneliștii conduși de Marcu Raicovici, Ion Catană și Alexandru Pașca. Pe lângă munca însuflețită a constructorilor, la realizarea și depă­șirea planului în sectorul tunel-intrare au contribuit aprovizionarea la timp cu materialele necesare și funcționarea în bune condițiuni a transportului subte­ran datorită în bună măsură sprijinu­lui­ acordat de atelierele C.F.R. — material cale Buzău. 138 tone cărbune peste plan cu puțin timp în urmă colectivul minei Galion a întreprinderii carboni­fere Comănești s-a angajat să întîm­­pine „Ziua minerului” și cea de a 12-a aniversare a eliberării patriei, ax­­trăgînd din­­ abataj 250 tone cărbune peste plan. Pînă în dimineața zilei de 28 iulie, angajamentul a fost depășit cu 77 tone. Numai în 27 de zile ale lunii iulie au fost extrase 138 de tone cărbune peste prevederile planului de producție. Grupa de mineri condusă de comunistul Ion Ghicajanu a depășit în această perioadă sarcinile de pian în mod sensibil, ca și cea a lui Gh. Ciuriică. Realizări importante a obți­nut de asemenea și grupa lui Gh. Co­­jocaru. In cursul lunii, iulie absențele nemotivate au scăzut cu 20 la sută față de cele înregistrate în luna precedentă. Ce se poate citi în telegrame In după-amiaza zilei de simbătă 28 iulie a. c., în biroul său, tov. Bic­­ler S., directorul Trustului de indus­trializare a lemnului Bacău, făcea o serie de calcule. — Ca­ să­ zică planul de produc­ție pe trust a fost depășit, își spunea el cu mîndrie. In telegramele sosite încă de di­mineață de la unitățile de industria­lizare, puteai citi: desfășurîn­d larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, pînă la 27 iulie a. c., colectivul de muncitori și tehnicieni de la U.I.S. Cosmești a tăiat cu 1.403 m. c. cherestea rășinoase mai mult față de sarcina planificată, A.I.L. A*­găș cu 410 m. c. mai mult, H.C.C. și „7 Noiembrie” Bacău cu 472 m. c. mai mult, și așa mai departe. Cen­­tralizînd situația pe trust, lucrurile se prezintă astfel: la cherestea răși­­noase planul lunar a fost îndeplinit încă la data de 27 iulie. La che­restea fag s-a produs mai mult cu 2.100 m. c., (numai U.I.L. Onești a dat cu 1.350 m. c. mai mult) la che­restea esență diferită cu 465 m. c., lăzi rășinoase export cu 975 m. c. etc. Din calculele directorului trustului reiese că în această perioadă randa­­mentul a crescut cu 1,5 la sută, iar prin reducerea consumului specific s-au realizat 990 m. c. cherestea ră­șinoase. La acest rezultat a contri­buit în mare măsură colectivul de la U.I.L. Comănești care a spintecat la circulare 3.593 m. c. cherestea răși­noase. Telegramele sosite la trust sunt în­soțite și de nume de muncitori, ca cei din brigada lui Voica Dumitru de la U.I.L. Comănești, care și-a rea­lizat planul lunar în proporție de 147 la sută, brigada lui Lucaci An­drei de la U.I.L. Agăș — cu 132 la sută, cea a lui Băiețelu Radu de la U.I.L. Onești cu 172 la sută și alții. M­ăsuri bune Incepînd cu anul acesta, în bazi­nul petrolifer din Moldova pe baza u­­nui plan tehnic s-a trecut la intensi­ficarea selecționării țițeiului extras, în vederea reducerii cheltuielilor de tratare a acestuia. In acest scop, în schele s-au mon­tat Uin număr de 4 rezervoare de mare capacitate și s-au instalat peste 5.000 m. liniari conducte. Prin aceasta s-a reușit ca producția de țiței să fie di­rijată pe parcurs după calități, fapt ce a făcut ca în luna trecută să se obțină cu mii de tone țiței curat mai mult față de ultima lună a anului trecut. In prezent s-a ajuns ca 50 la sută din producția totală de țiței să fie selecționat fără operații de tratare Prin sporirea cantităților de țiței 'Selecționat, "numai în semestrul I a. c., petroliștii din Moldova au redus chel­tuielile de tratare a țițeiului față de semestrul II al anului trecut cu peste 2.500.000 lei. La uzina „Muncitorul liber“ din orașul Bacău, folosirea chibzuită a ma­șinilor a constituit întotdeauna o preo­­cupare atît a colectivului de condu­cere, a organizației de partid, cît și a tuturor muncitorilor care lucrează aici. Faptul că primul cincinal a fost reali­zat înainte de termen, sau că uzina a ieșit ci­ligătoare a întrecerii pe țară, pe ramură in ce privește calitatea pro­duselor fabricate, constituie dovezi e­­locvente in această direcție. Intr-una din zile, am vizitat din nou această uzină. De fiecare dată, gă­sești aici lucruri noi, fapte și oameni noi. Iată numai citeva din multiplele realizări obținute in cinstea zilei de 23 August, in domeniul folosirii la ma­ximum a mașinilor. De la 12 la 20 mm. Mașina de rulat filet 630-01, a fost utilizată zeci de ani pentru dlotarea șuruburilor cu diametru pînă la 12 mm. „Această mașină poate să ruleze și șuruburi cu diametru mai mare —și-au spus comuniștii de aici. Trebuie să ne ocupăm de acest lucru, să încercăm. MAȘINILE POT DA MAI MULT! fliații Biiii Biiii Hiiiiaiii Hiiiniiii Hiinii Hiiii Hiiinii! ,E. Spa:. Erai.. ..1­iii Biiii Biinaii inin­ii Să vedem ce mai putem face pentru ca inițiativa celor de la uzinele ,J. C. Frimu"-Sinaia să poată fi aplicată peste tot acolo unde este posibil..“. S-au apucat de lucru. Cei de la a­­telierul de reparații au pus la punct mașina pînă la cea mai mică piesă. Apoi, cînd totul a fost gata, s-a în­ceput rularea șuruburilor mai mari de 12 mm. De atunci a mai trecut o bună bucată de timp. Tovarășa Huștiu Virginia, pe care o vedeți în fotogra­fia din stingă sus, lucrează astăzi la această mașină și rulează șuruburi pricepere, s-o îngrijești. Felul cum muncește tovarășa Huș­tiu, constituie un exemplu pentru cei­lalți muncitori. Ea se menține în r­o­dul fruntașilor în producție. Același lucru se poate spune și des­pre presatorul la rece, Lefter­ton, pe care fotografia din mijloc (sus) ni-l înfățișează reglînd un dispozitiv, la mașina lui. Înainte de începerea pro­gramului, tovarășul Lefter își reglează mașina pentru comenzile date in fa­bricație. In aparență, un mic amă­nunt. Insă această operație executată înainte de a începe lucrul ii dă posi­bilitate ca să obțină un randament sporit pe mașină. Cu ajutorul metode­lor înaintate pe care le aplică, tova­rășul Lefter, a reușit să producă in luna iunie a.c., peste prevederile planu­lui 74.200 bucăți piese prelucrate. In cadrul întrecerii pe profesii, in care este antrenat, reușește să fie primul de vreo două luni de zile, dovedin­­du-se a fi cel mai bun presator. La mai multe mașini Caii­b­urea la locul de muncă pe o mașină complet automatizată, nu este un lucru chiar așa de ușor. Minuirea cu dexteritate a u­­nei asemenea mașini pentru a obține pro­duse de calitate și depășiri de normă, presupune din par­tea celor care se ca­lifică, eforturi mai mari. La uzina „Muncitorul liber” s-au calificat pînă a­­cum 24 de tineri și virstnici care reușesc în bună măsură să-și depășească normele de produc­ție. Printre aceștia se numără și Rotaru Gheorghe, care este pe punctul de a-și întrece profe­sorul, obținind depă­șiri zilnice de normă, cuprinse intre 40—50 la sută. Un alt tovarăș nou calificat la noile mașini de presat șuru­buri mecanice, este și tovarășul Chi­­rica Traian (fotografia a doua din mijloc). Datorită dragostei pentru meserie și dîrzeniei de a învăța tot ce este nou și bun, utemistul Chirică lucrează as­tăzi la două mașini și rezultatele sînt cît se poate de frumoase. De la în­ceputul lunii iunie și pînă­ la 24 iulie a.c., el a produs la cele două mașini la care lucrează 361.700 de diferite șu­ruburi peste plan. Și­stemistul Florea Lucian care este de asemenea nou calificat și lucrează tot la două ma­șini, și-a depășit planul in această lună cu peste 200.000 bucăți șuruburi. Maistrul nu trebuie să fie numai un bun organizator al producției, ci și un sfătuitor de nădejde, un îndru­mător permanent al muncitorilor din sectorul său. Acest lucru , l-a înțeles și tovarășul Miilea Ion, pe care fotografia de sus ni-l reprezintă dînd explicații tov. Popescu Constantin, pe care îl califică in prezent la locul de muncă. Se pare că explicațiile maistrului sînt foarte folositoare tovarășului Popescu Constantin, intrucît el ca mulți alți tineri calificați de maistrul Milea a și început să lucreze singur la mașină. M-am apropiat de echipa de la ma­șinile de frezat piulițe a tovarășului Cicu Titi. Patru fete erau strinse în jurul unei mașini (fotografia din dreapta jos) și ascultau explicațiile tov. Cicu.­­ Astăzi, tovarășă Morărescu, ai obținut o calitate excepțională la fre­­zatul piulițelor, l-am auzit spunînd­ pe Cicu, care se uita atent la piulițele frezate de tînăra Morărescu Ortansa. Bine ai lucrat și tu, Aurica Cocean. Dacă mergem așa, apoi nu va fi de mirare că vom lua steagul de echipă fruntașă. Trebuie insă ca și voi Cior­can Olga și Cojocaru Aurica să fiți mai atente și să mai terminați cu plim­batul prin secții, că altfel randamen­tul la mașinile voastre dă înapoi. Bineînțeles că cele două fete „vizate" s-au pus pe treabă în ceasurile urmă­toare. Altfel intră din nou sub sabia tăioasă a criticii pe care știe s-o fo­losească tov. Cicu... In cîteva cuvinte Succesele dobîndite de harnicii mun­citori de la această uzină, în primul semestru din acest an, au făcut po­sibil ca productivitatea muncii să crească cu 7ß5 la sută față de plan, să se realizeze economii la materia primă, recondiționări de scule etc., în valoare de 31.000 lei și să se producă peste plan 35 tone diferite produse metalice de larg consum. pînă la 20 mm. in diametru. Cele 480 minute sînt folosite din plin. — Mașina merge bine, și iți dă cu­ îi ceri — spune a­­deseori tovarășa Huștiu. Numai să știi s-o utilizezi cu. MOLDTARI BIErtffUPJMILE'UNITh»»] | Itt FOtiOtlal BliftUSέttCbUft gIÜMtß recoltările și Tractoriști harnici Pe ogoarele colectiviștilor din Gîr­­ceni, griul a dat în pîrgă încă de la începutul săptămînii trecute. Văzînd aceasta, tractoriștii de la S.M.T. Po­­doleni, trimișii să ajute colectiviștii la strînsul recoltei, au început­­ seceri­șul. Spicele, mari cît vrabia, pline de boabe aurii, au început să cadă tăiate de cuțitele lacome ale celor două secerători-legători. Unul după altul, snopii legați bine, se înșiruie pe teren în rînduri drepte, semănind cu o­ coloană de sportivi, în marș. Munca continuă cu însuflețire de dimineața pînă seara tîrziu. Am vă­zut și noi pe tractoriști în acțiune. In frunte, pe primul tractor, merge mecanizatorul Popa Stelian ajutat de Constantin Hadmnbu. Secerătoarea mușcă avidă din lanul ce se un­duiește în bătaia vîntului. La fel face și secerătoarea-legătoare, acționată de tractorul pe care lucrează Gheorghe Canache cu Mihai Iosub. —Is harnici tare tractoriștii noș­tri — spune cu mîndrie în glas tor. Mihai Iehim, președintele colectivei. Numai în 4 zile, ei au recoltat griul de pe 43 de hectare. Și, asta e mult dacă ținem socoteala și de faptul că între timp a mai și plouat. Conducătorii colectivei din Gîrleni admiră griul frumos, cum rar se vede prin regiune. Ei sînt, pe drept cuvînt, mîndri de rezultatele obți­nute. Trebuie arătat însă că, munca co­lectiviștilor, în aceste zile hotări­­toare pentru strîngerea pîinii noi, este nesatisfăcătoare. Prea puțini ies zilnic la lucru. Snopii, în loc să fie așezați imediat în clăi, sînt lă­sați pe pămînt în bătaia soarelui. Transportul la arie n-a început. Sînt oare mulțumiți colectiviștii de această situație ? Noi credem că n-au nici un motiv să fie. Griul e foarte frumos. El promite să dea, în medie, cel puțin 2.000 kg. la hectar. O astfel de recoltă, colec­tiviștii n-au mai avut pînă acum. Nu trebuie pierdut însă din vedere că recolta din hotar nu înseamnă încă și belșug în hambar, dacă recolta este lăsată pe cîrm­p, expusă scuturării și deci pierderilor inevitabile ce se pro­duc din această cauză. Sînt interesați colectiviștii din Gri­­seni să obțină în anul acesta can­tități cît mai mari de grîu la zi­­muncă ? Fără îndoială că da. Iată de ce se cere ca, cel puțin în aceste zile, să iasă cu toții la lucru și să adune, de pe cîmp, griul, pînă cînd el nu se usucă de tot și pînă cînd se mai pot înlătura încă pier­derile. Dacă vor face acest lucru, și e recomandabil să-l facă, atunci munca lor va fi pe deplin răsplătită. Recoltările sînt lăsate să meargă de la sine In comuna Racova nu este acum nici un lan de grîu sau orzoaică care să nu fi dat în pîrgă. Dimpotrivă, sînt multe lanuri, ca de pildă, acelea ale întovărășiților, precum și ale ță­ranilor muncitori individuali ca: Du­mitru Doroftei, Maria Cojocaru­, Gh. Gh. Buftea, Ion Brîndușă, Vasile Gh. Popii și alții, care au și trecut de stadiul de pîrgă. Cu toate acestea, secerișul, în co­mună se desfășoară într-un ritm ne­­permis de încet. Aceasta se vede atît din situația existentă la sfatul popu­lar cît și din aceea de pe teren. Pînă în­ ziua de 28 iulie, în toată comuna se seceraseră doar 20 ha. de grîu, două hectare de orzoaică, 5 hectare de secară, deci 27 de hectare din to­talul de 312 hectare cultivate cu a­­ceste culturi. Cum este posibilă această situație în comuna Racova ? Este — pentru că nici comitetul executiv comunal și nici organizațiile de bază nu se o­­cupă, așa cum trebuie, de mersul se­cerișului, ci lasă ca această impor­tantă acțiune să se desfășoare, de la sine. Lucrul acesta se vede și din spusele tov. Gh. Barcan, secretarul comitetului executiv comunal și Gh. Teleman, tehnicianul agronom, care susțin că: „de mîine-poimîine recol­­­tările o să înceapă masiv și la noi”. De ce această tărăgănare? De ,ce se amină recoltările de pe o zi pe alta cînd știut este că orice zi de întir­­ziere la seceriș aduce după sine pier­deri mari de recoltă? Nu-i bine că în comuna Racova e­­xistă o astfel de atitudine din partea organelor locale. De asemenea nu este de loc bine că gazeta de perete e văduvită com­plet de articole care să vorbească des­pre necesitatea executării la termen a recoltărilor, treierișului și dezmiriș­­titului. Ceea ce cuprinde acum ga­zeta de perete „Zorile”, organ al or­ganizației de bază și al Sfatului popular comunal Racova, nu se pot numi în nici un caz articole mobili­zatoare, legate de specificul comunei. Articolul despre recoltări cuprinde de toate­ mersul recoltărilor în regiunile București, Constanța, Craiova, datele RAID-ANCHETI Ministerului Agriculturii cu privire la recoltări, considerații de ordin ge­neral pe țară, numai ceea ce se pe­trece în comuna Racova nu se arată în articol, și mai ales nu se arată ce ar trebui făcut ca recoltările să meargă în ritmul necesar. In comună lipsește complet agita­ția vizuală și scrisă. Lozincile abia acum se fac. Se invocă motivul că n-a fost posibil să se procure mai devreme materialul pentru lozinci. Se pune însă în mod justificat întreba­rea : cum de timp de aproape două luni de zile nu s-a putut procura a­­cest material, și acum în numai cî­­teva zile a fost posibil ? Nu materia­lul e de vină. De vină e nepăsarea de care au dat dovadă, în această pri­vință, atît comitetul executiv comu­nal cît și biroul organizației de bază din satul de centru. Tovarășii susțin că : „e bine și acum”. Desigur. E mai bine și mai tîrziu decît nici­odată. Dar, lucrul făcut la timp­­ e totuși cel mai bun. Și lucrul acesta se putea face ușor și în comuna Ra­cova.­­ Nu numai cu confecționarea lozin­cilor și cu procurarea altor materiale necesare ariilor s-a întîrziat însă în comuna Racova. Intîrziate sînt și lu­crările pentru amenajarea drumurilor și podurilor din comună. Abia acum se repară drumul dintre satele Gura Văii și Hălmăcioaia, și tot acum se repară și podul de pe drumul dintre Racova și satul Gura Văii. Se vede că, conducătorii comunei Racova sînt obișnuiți să facă treabă bună numai cînd „a ajuns cuțitul la os” cum spune înțelepciunea populară. Țăranii muncitori din comună aș­teaptă să se coacă bine griul și a­­poi să-l secere. Ei nu sînt încă lămu­riți cît de important este să-l secere atunci cînd el este în pîrgă. Și de cine ar putea fi oare lămuriți dacă 14 zile din 27, tehnicianul agronom al comunei, tov. Gh. Teleman,­ stă in birou și completează registrul agri­col, face parte din comisia de im­puneri, întocmește diferite situații . Carnetul­­ de activitate zilnică a teh­nicianului amintit stă dovadă grăi­toare în această privință. In­­ comuna Racova sînt țărani muncitori care au început secerișul, printre care se numără și Ion Do­roftei, fruntaș al recoltelor bogate, Vasile Stan, Gh. Pricop și alții. Ei nu sînt însă popularizați la panoul de onoare, care acum servește ca tablă de afișaj pentru diferite comu­nicări cu caracter administrativ. In comuna Racova se poate spune pe bună dreptate că în aceste zile grînele stau pe cîmp, iar conducătorii comunei stau în birou sau se ocupă d­e alte treburi, importante, desigur, și ele dar nu atît de urgente că recoltările. Dezmiriștitul întîrzie Cîndeștenii sînt oameni harnici. Le place să fie printre fruntași. In această direcție, comitetul executiv co­munal (președinte Gh. Ciocoiu) și or­ganizațiile de bază depun o activitate susținută. Aceasta rezultă­ și din fap­tul că, deși secerișul a început doar de cîteva zile, în comună­­ s-au se­cerat peste 75 la sută din supra­fețele existente însămînțate cu grîu și alte păioase. Printre primii care au ieșit la recoltat se numără și fruntașul recoltelor bogate Gh.­­Gh. Acristinei din satul Bărăcănești. Dacă în ceea ce privește secerișul se poate spune că lucrurile merg sa­tisfăcător în comuna Cîndești, nu a­­celași lucru îl putem spune despre dezmiriștit. Pînă acum, în toată co­muna s-a dezmiriștit abia 5 hectare, ceea ce este foarte puțin în raport cu suprafețele recoltate. Nu în suficientă măsură se des­fășoară apoi și acțiunea pentru trans­portul cerealelor pe aici. Griul stă pe cîmp, iar batozele stau la sfatul popular fără să fie duse acolo unde le este destinația. Fiindcă am amintit despre dezmiris­­iri, este cazul să arătăm că această lucrare este­­ deosebit de necesară peste tot. Ea aduce sporuri mari de recoltă care ajung între­ 250-500 kg. de boabe la hectar și chiar mai mult. In comuna Cîndești dezmiriștitul este în­să cu atît mai necesar cu cît în multe părți se pot vedea buruieni în cantități mari, și în special — pălă­­midă. Pentru stîrpirea acestor duș­mani ai culturilor, este absolut nece­sar ca să nu se întîrzie nici o zi cu dezmiriștitul. Altfel, la anul buruie­nile vor fi și mai multe. Aproape 400 ha. secerate și nici un hectar treierat Privirile călătorului care trece în­ aceste zile prin hotarul comunei Re­diu sînt plăcut impresionate la ve­derea elanului cu care țărănimea muncitoare lucrează la seceriș. Ma­joritatea lanurilor sînt deja recoltate, iar acolo unde griul și alte păioase a dat ceva mai tîrziu în pîrgă se lu­crează acum de zor la seceriș. Acesta-i un lucru bun, la realiza­rea căruia au contribuit, fără îndo­ială, conducătorii comunei, care au a­­cordat atenția cuvenită mobilizării ță­ranilor muncitori la strînsul recoltei.­­Și gazeta de perete „Belșugul", or­­gan al organizației de bază și al sfatului popular comunal militează ac­tiv în această direcție. Articolele: „Să strîngem recolta la timp” și „Ce înseamnă a recolta la timp” sînt bine scrise și cuprind indicații pre­țioase pentru lămurirea țărănimii muncitoare. E rău însă că treierișul nu merge la ritmul recoltărilor. Batozele stau și acum la sfatul popular. Ele n-au fost duse pe arie. Din această cauză nici țăranii muncitori nu se gră­besc să care snopii la aici. Concluzii In raport cu timpul înaintat la care ne găsim, ritmul recoltărilor, treierișului și dezmiriștitului în raio­­nul Buhuși se desfășoară, în gene­ral, in mod nesatisfăcător. In tot raionul se recoltaseră, pînă In seara zilei de 28 Iulie a.c., doar 5 la sută din suprafețele cultivate cu pă­ioase. Ariile nu sînt amenajate decît in mică măsură. In cele mai multe locuri, batozele stau prin curțile sfa­turilor populare comunale. Transportul la arie a cerealelor re­coltate merge și el foarte anevoios, după cum se poate vedea și din e­­xemplele date, precum și din cazul comunelor: Bob­ești, Costișa, Podo­­leni și altele. Munca politică de lămurire a ță­rănimii muncitoare despre necesita­tea stringerii la timp și fără pierderi a recoltei și despre necesitatea e­­fectuării fără întîrziere a dezmiriș­titului sau a însămînțării de plante furajere în miriști, se desfășoară sporadic, fără intensitatea cerută de momentul în care ne găsim. Paralel cu aceasta, trebuie arătat că in co­munele Rediu și Cîndești, unde exi­stă cereri pentru formarea de noi întovărășiri agricole, și în alte părți, nu se duce o muncă destul de sus­ținută pentru ca în aceste zile să ia ființă unitățile agricole socialiste pro­iectate. Se rupe, în mod artificial, munca pentru strîngerea recoltei de activitatea ce trebuie depusă pen­tru transformarea socialistă a agri­­culării. Gazetele de perete și panourile de onoare (cu mici excepții la Borlești și Rediu, de pildă, ele sînt folosite din plin) nu sînt folosite ca mij­loace de mobilizare a țărănimii muncitoare la strîngerea recoltei și formarea de noi întovărășiri agricole sau gospodării colective, ci sînt lă­sate fără articole și fără nume de fruntași sau codași. Comitetul raional de partid și co­mitetul executiv al sfatului popular raional, au datoria să intensifice munca de îndrumare, sprijinire și control pe teren. In aceste zile, hotăritoare pentru asigurarea pîinii poporului se­cretarii comitetului raional de partid, membrii biroului comi­tetului raional de partid, membrii comitetului executiv raional și toți activiștii din aparatul de partid și de stat care lucrează în domeniul agricol să fie pe teren. Practica a dovedit că atunci cînd se face acest lucru se obțin rezultate bune. Lu­crul acesta poate și trebuie făcut și în raionul Buhuși. Imbunătățindu-și munca, conducă­torii raionului Buhuși vor obține, fără doar și poate, succese însem­nate în munca lor în bătălia pentru strîngerea recoltei într-un timp cit mai scurt. •

Next