Steagul Roşu, august 1956 (Anul 11, nr. 1102-1126)
1956-08-01 / nr. 1102
V < Nr. 1102 (2581) MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 pagini 20 bani Să întîmpinăm cu noi succese ziua de 23 August Angajamente... Dornici să întîmpine ziua de 23 August cu noi succese în muncă, oamenii muncii din fabrica de postav Buhuși s-au angajat în consfătuirile de producție ținute pe grupe sindicale, pe secții și pe fabrică, să lupte cu mai multă hotărîre pentru punerea în practică a Directivelor celui de-al II- lea Congres al partidului. Pe baza angajamentelor individuale ți colective luate în consfătuirile de producție pe grupe sindicale și secții, colectivul de muncă al fabricii s-a angajat ca în cinstea zilei de 23 August să producă o serie de articole noi, să mărească producția și productivitatea muncii, să îmbunătățească calitatea produselor, să reducă prețul de cost și să realizeze o serie de obiective pe tărîm social-cultural. Astfel, pînă la 23 August va fi îmbunătățit sortimentul de țesături prin producerea a 500 m.p. pardesiu bărbătesc velur ,dublu în trei culori, 500 m.p. postav fin țărănesc, 1000 m.p. faicord de vngoare, 1000 m.p. costum bărbătesc sport în trei culori, 500 m. p. rochițe din fire de lînă și mătase în cinci culori și 500 m.p. pardesiu femei sport. In această perioadă productivitatea muncii va fi sporită cu 1,3 la sută față de plan, iar indicile de calitate se va îmbunătăți cu 15 la sută față de plan. . . Prețul de cost se va reduce cu 1,2 la sută față de procentul de reducere planificat. Pe tărîm social-cultural se vor realiza în cinstea zilei de 23 August revizuirea, și repararea casei de odihnă Tazlău, se va organiza o serbare cîmpenească și patru spectacole cu contribuția ansamblului artistic „Suveica” și se va sprijini construirea unei cabane pentru cazarea muncitorilor șantierelor de construcții ce efectuează lucrări în fabrică. ...Primele realizări In urma angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August în cadrul consfătuirilor de producție, oamenii muncii din sectorul țesătoriei-bumbac al fabricii au și început să lupte cu însuflețire pentru punerea lor în practică. Munca plină de avînt ce se desfășoară astăzi în sector, dă roade tot mai bune. Astfel, în primele două decade ale lunii iulie, planul de producție a fost depășit cu 5 la sută. La aceste realizări au contribuit majoritatea muncitorilor din cadrul sectorului și în mod deosebit fruntașii în producție, al căror număr crește de la o lună la alta. Alături de veteranii care se țin mereu în fruntea întrecerii socialiste, se ridică noi și noi fruntași în producție, care folosind din plin metodele avansate de muncă, reușesc să-și depășească sarcinile de producție șî să îmbunătățească calitatea produselor lor. In primele două decade ale lunii iulie, rîndurile fruntașilor în producție din secția preparația țesătoriei de Una cuprinde printre alții pe Saveta Tiron, Maria Rîncu, Ruxandra Huminceanu, Ecaterina Olaru, Elena Barcan, Frăsina Cocu și Virginia Romașcu, care în această perioadă și-au depășit sarcinile de producție, dînd în plus între 250—400 kg. fire. în secția de țesătorie s-au situat pînă acum în fruntea întrecerii ce se desfășoară în cinstea zilei de 23 August țesătorii: Elena Custură, Neculai Bucur, Gheorghe Pușcalău și Vasile Santa, care au dat însemnate cantități de produse peste plan. Cu deosebită însuflețire se desfășoară munca în cinstea zilei de 23 August, mai ales în cadrul brigăzilor de producție. In cele două decade ale lunii iulie, brigăzile de producție nr. 19, 20 și 23 de la preparații, conduse de Laba Vasile, Boboc Ioan și Mihai Dumitru și-au depășit sarcinile de producție cu 2—3 la sută. C. VIRLAN coresp. ÎNAINTEA VREMII întrecerea în întîmpinarea zilei de 23 August a adus constructorilor din sectorul tunel-intrare al hidrocentralei „V. I. Lenin“ da la Bicaz succese importante. In continuarea realizărilor obținute în prima jumătate a anului cinci tuneliștii au obținut o depășire de 35 procente, în primele decade ale lunii iulie s-au excavat peste plan 227 metri cubi steril și s-au turnat 729 metri cubi de beton la inelele tunelului de aducțiune în sectorul intrare. In întrecerea pentru întîmpinarea Zilei eliberării patriei noastre, pe frontul construcției tunelului, minerii din grupa lui Pavel Oțet, au depășit planul primelor 20 zile ale lunii iulie cu 51 la sută, iar cei de sub conducerea lui Mezei Francisc, Szabon Alexandru, și a Eroului Muncii Socialiste, Gavrilă Pașca, au obținut depășiri de 43—47 la sută. Depășiri importante au obținut de asemenea tuneliștii conduși de Marcu Raicovici, Ion Catană și Alexandru Pașca. Pe lângă munca însuflețită a constructorilor, la realizarea și depășirea planului în sectorul tunel-intrare au contribuit aprovizionarea la timp cu materialele necesare și funcționarea în bune condițiuni a transportului subteran datorită în bună măsură sprijinului acordat de atelierele C.F.R. — material cale Buzău. 138 tone cărbune peste plan cu puțin timp în urmă colectivul minei Galion a întreprinderii carbonifere Comănești s-a angajat să întîmpine „Ziua minerului” și cea de a 12-a aniversare a eliberării patriei, axtrăgînd din abataj 250 tone cărbune peste plan. Pînă în dimineața zilei de 28 iulie, angajamentul a fost depășit cu 77 tone. Numai în 27 de zile ale lunii iulie au fost extrase 138 de tone cărbune peste prevederile planului de producție. Grupa de mineri condusă de comunistul Ion Ghicajanu a depășit în această perioadă sarcinile de pian în mod sensibil, ca și cea a lui Gh. Ciuriică. Realizări importante a obținut de asemenea și grupa lui Gh. Cojocaru. In cursul lunii, iulie absențele nemotivate au scăzut cu 20 la sută față de cele înregistrate în luna precedentă. Ce se poate citi în telegrame In după-amiaza zilei de simbătă 28 iulie a. c., în biroul său, tov. Bicler S., directorul Trustului de industrializare a lemnului Bacău, făcea o serie de calcule. — Ca să zică planul de producție pe trust a fost depășit, își spunea el cu mîndrie. In telegramele sosite încă de dimineață de la unitățile de industrializare, puteai citi: desfășurînd larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, pînă la 27 iulie a. c., colectivul de muncitori și tehnicieni de la U.I.S. Cosmești a tăiat cu 1.403 m. c. cherestea rășinoase mai mult față de sarcina planificată, A.I.L. A*găș cu 410 m. c. mai mult, H.C.C. și „7 Noiembrie” Bacău cu 472 m. c. mai mult, și așa mai departe. Centralizînd situația pe trust, lucrurile se prezintă astfel: la cherestea rășinoase planul lunar a fost îndeplinit încă la data de 27 iulie. La cherestea fag s-a produs mai mult cu 2.100 m. c., (numai U.I.L. Onești a dat cu 1.350 m. c. mai mult) la cherestea esență diferită cu 465 m. c., lăzi rășinoase export cu 975 m. c. etc. Din calculele directorului trustului reiese că în această perioadă randamentul a crescut cu 1,5 la sută, iar prin reducerea consumului specific s-au realizat 990 m. c. cherestea rășinoase. La acest rezultat a contribuit în mare măsură colectivul de la U.I.L. Comănești care a spintecat la circulare 3.593 m. c. cherestea rășinoase. Telegramele sosite la trust sunt însoțite și de nume de muncitori, ca cei din brigada lui Voica Dumitru de la U.I.L. Comănești, care și-a realizat planul lunar în proporție de 147 la sută, brigada lui Lucaci Andrei de la U.I.L. Agăș — cu 132 la sută, cea a lui Băiețelu Radu de la U.I.L. Onești cu 172 la sută și alții. Măsuri bune Incepînd cu anul acesta, în bazinul petrolifer din Moldova pe baza unui plan tehnic s-a trecut la intensificarea selecționării țițeiului extras, în vederea reducerii cheltuielilor de tratare a acestuia. In acest scop, în schele s-au montat Uin număr de 4 rezervoare de mare capacitate și s-au instalat peste 5.000 m. liniari conducte. Prin aceasta s-a reușit ca producția de țiței să fie dirijată pe parcurs după calități, fapt ce a făcut ca în luna trecută să se obțină cu mii de tone țiței curat mai mult față de ultima lună a anului trecut. In prezent s-a ajuns ca 50 la sută din producția totală de țiței să fie selecționat fără operații de tratare Prin sporirea cantităților de țiței 'Selecționat, "numai în semestrul I a. c., petroliștii din Moldova au redus cheltuielile de tratare a țițeiului față de semestrul II al anului trecut cu peste 2.500.000 lei. La uzina „Muncitorul liber“ din orașul Bacău, folosirea chibzuită a mașinilor a constituit întotdeauna o preocupare atît a colectivului de conducere, a organizației de partid, cît și a tuturor muncitorilor care lucrează aici. Faptul că primul cincinal a fost realizat înainte de termen, sau că uzina a ieșit ciligătoare a întrecerii pe țară, pe ramură in ce privește calitatea produselor fabricate, constituie dovezi elocvente in această direcție. Intr-una din zile, am vizitat din nou această uzină. De fiecare dată, găsești aici lucruri noi, fapte și oameni noi. Iată numai citeva din multiplele realizări obținute in cinstea zilei de 23 August, in domeniul folosirii la maximum a mașinilor. De la 12 la 20 mm. Mașina de rulat filet 630-01, a fost utilizată zeci de ani pentru dlotarea șuruburilor cu diametru pînă la 12 mm. „Această mașină poate să ruleze și șuruburi cu diametru mai mare —și-au spus comuniștii de aici. Trebuie să ne ocupăm de acest lucru, să încercăm. MAȘINILE POT DA MAI MULT! fliații Biiii Biiii Hiiiiaiii Hiiiniiii Hiinii Hiiii Hiiinii! ,E. Spa:. Erai.. ..1iii Biiii Biinaii ininii Să vedem ce mai putem face pentru ca inițiativa celor de la uzinele ,J. C. Frimu"-Sinaia să poată fi aplicată peste tot acolo unde este posibil..“. S-au apucat de lucru. Cei de la atelierul de reparații au pus la punct mașina pînă la cea mai mică piesă. Apoi, cînd totul a fost gata, s-a început rularea șuruburilor mai mari de 12 mm. De atunci a mai trecut o bună bucată de timp. Tovarășa Huștiu Virginia, pe care o vedeți în fotografia din stingă sus, lucrează astăzi la această mașină și rulează șuruburi pricepere, s-o îngrijești. Felul cum muncește tovarășa Huștiu, constituie un exemplu pentru ceilalți muncitori. Ea se menține în rodul fruntașilor în producție. Același lucru se poate spune și despre presatorul la rece, Lefterton, pe care fotografia din mijloc (sus) ni-l înfățișează reglînd un dispozitiv, la mașina lui. Înainte de începerea programului, tovarășul Lefter își reglează mașina pentru comenzile date in fabricație. In aparență, un mic amănunt. Insă această operație executată înainte de a începe lucrul ii dă posibilitate ca să obțină un randament sporit pe mașină. Cu ajutorul metodelor înaintate pe care le aplică, tovarășul Lefter, a reușit să producă in luna iunie a.c., peste prevederile planului 74.200 bucăți piese prelucrate. In cadrul întrecerii pe profesii, in care este antrenat, reușește să fie primul de vreo două luni de zile, dovedindu-se a fi cel mai bun presator. La mai multe mașini Caiiburea la locul de muncă pe o mașină complet automatizată, nu este un lucru chiar așa de ușor. Minuirea cu dexteritate a unei asemenea mașini pentru a obține produse de calitate și depășiri de normă, presupune din partea celor care se califică, eforturi mai mari. La uzina „Muncitorul liber” s-au calificat pînă acum 24 de tineri și virstnici care reușesc în bună măsură să-și depășească normele de producție. Printre aceștia se numără și Rotaru Gheorghe, care este pe punctul de a-și întrece profesorul, obținind depășiri zilnice de normă, cuprinse intre 40—50 la sută. Un alt tovarăș nou calificat la noile mașini de presat șuruburi mecanice, este și tovarășul Chirica Traian (fotografia a doua din mijloc). Datorită dragostei pentru meserie și dîrzeniei de a învăța tot ce este nou și bun, utemistul Chirică lucrează astăzi la două mașini și rezultatele sînt cît se poate de frumoase. De la începutul lunii iunie și pînă la 24 iulie a.c., el a produs la cele două mașini la care lucrează 361.700 de diferite șuruburi peste plan. Șistemistul Florea Lucian care este de asemenea nou calificat și lucrează tot la două mașini, și-a depășit planul in această lună cu peste 200.000 bucăți șuruburi. Maistrul nu trebuie să fie numai un bun organizator al producției, ci și un sfătuitor de nădejde, un îndrumător permanent al muncitorilor din sectorul său. Acest lucru , l-a înțeles și tovarășul Miilea Ion, pe care fotografia de sus ni-l reprezintă dînd explicații tov. Popescu Constantin, pe care îl califică in prezent la locul de muncă. Se pare că explicațiile maistrului sînt foarte folositoare tovarășului Popescu Constantin, intrucît el ca mulți alți tineri calificați de maistrul Milea a și început să lucreze singur la mașină. M-am apropiat de echipa de la mașinile de frezat piulițe a tovarășului Cicu Titi. Patru fete erau strinse în jurul unei mașini (fotografia din dreapta jos) și ascultau explicațiile tov. Cicu. Astăzi, tovarășă Morărescu, ai obținut o calitate excepțională la frezatul piulițelor, l-am auzit spunînd pe Cicu, care se uita atent la piulițele frezate de tînăra Morărescu Ortansa. Bine ai lucrat și tu, Aurica Cocean. Dacă mergem așa, apoi nu va fi de mirare că vom lua steagul de echipă fruntașă. Trebuie insă ca și voi Ciorcan Olga și Cojocaru Aurica să fiți mai atente și să mai terminați cu plimbatul prin secții, că altfel randamentul la mașinile voastre dă înapoi. Bineînțeles că cele două fete „vizate" s-au pus pe treabă în ceasurile următoare. Altfel intră din nou sub sabia tăioasă a criticii pe care știe s-o folosească tov. Cicu... In cîteva cuvinte Succesele dobîndite de harnicii muncitori de la această uzină, în primul semestru din acest an, au făcut posibil ca productivitatea muncii să crească cu 7ß5 la sută față de plan, să se realizeze economii la materia primă, recondiționări de scule etc., în valoare de 31.000 lei și să se producă peste plan 35 tone diferite produse metalice de larg consum. pînă la 20 mm. in diametru. Cele 480 minute sînt folosite din plin. — Mașina merge bine, și iți dă cu îi ceri — spune adeseori tovarășa Huștiu. Numai să știi s-o utilizezi cu. MOLDTARI BIErtffUPJMILE'UNITh»»] | Itt FOtiOtlal BliftUSÎttCbUft gIÜMtß recoltările și Tractoriști harnici Pe ogoarele colectiviștilor din Gîrceni, griul a dat în pîrgă încă de la începutul săptămînii trecute. Văzînd aceasta, tractoriștii de la S.M.T. Podoleni, trimișii să ajute colectiviștii la strînsul recoltei, au început secerișul. Spicele, mari cît vrabia, pline de boabe aurii, au început să cadă tăiate de cuțitele lacome ale celor două secerători-legători. Unul după altul, snopii legați bine, se înșiruie pe teren în rînduri drepte, semănind cu o coloană de sportivi, în marș. Munca continuă cu însuflețire de dimineața pînă seara tîrziu. Am văzut și noi pe tractoriști în acțiune. In frunte, pe primul tractor, merge mecanizatorul Popa Stelian ajutat de Constantin Hadmnbu. Secerătoarea mușcă avidă din lanul ce se unduiește în bătaia vîntului. La fel face și secerătoarea-legătoare, acționată de tractorul pe care lucrează Gheorghe Canache cu Mihai Iosub. —Is harnici tare tractoriștii noștri — spune cu mîndrie în glas tor. Mihai Iehim, președintele colectivei. Numai în 4 zile, ei au recoltat griul de pe 43 de hectare. Și, asta e mult dacă ținem socoteala și de faptul că între timp a mai și plouat. Conducătorii colectivei din Gîrleni admiră griul frumos, cum rar se vede prin regiune. Ei sînt, pe drept cuvînt, mîndri de rezultatele obținute. Trebuie arătat însă că, munca colectiviștilor, în aceste zile hotăritoare pentru strîngerea pîinii noi, este nesatisfăcătoare. Prea puțini ies zilnic la lucru. Snopii, în loc să fie așezați imediat în clăi, sînt lăsați pe pămînt în bătaia soarelui. Transportul la arie n-a început. Sînt oare mulțumiți colectiviștii de această situație ? Noi credem că n-au nici un motiv să fie. Griul e foarte frumos. El promite să dea, în medie, cel puțin 2.000 kg. la hectar. O astfel de recoltă, colectiviștii n-au mai avut pînă acum. Nu trebuie pierdut însă din vedere că recolta din hotar nu înseamnă încă și belșug în hambar, dacă recolta este lăsată pe cîrmp, expusă scuturării și deci pierderilor inevitabile ce se produc din această cauză. Sînt interesați colectiviștii din Griseni să obțină în anul acesta cantități cît mai mari de grîu la zimuncă ? Fără îndoială că da. Iată de ce se cere ca, cel puțin în aceste zile, să iasă cu toții la lucru și să adune, de pe cîmp, griul, pînă cînd el nu se usucă de tot și pînă cînd se mai pot înlătura încă pierderile. Dacă vor face acest lucru, și e recomandabil să-l facă, atunci munca lor va fi pe deplin răsplătită. Recoltările sînt lăsate să meargă de la sine In comuna Racova nu este acum nici un lan de grîu sau orzoaică care să nu fi dat în pîrgă. Dimpotrivă, sînt multe lanuri, ca de pildă, acelea ale întovărășiților, precum și ale țăranilor muncitori individuali ca: Dumitru Doroftei, Maria Cojocaru, Gh. Gh. Buftea, Ion Brîndușă, Vasile Gh. Popii și alții, care au și trecut de stadiul de pîrgă. Cu toate acestea, secerișul, în comună se desfășoară într-un ritm nepermis de încet. Aceasta se vede atît din situația existentă la sfatul popular cît și din aceea de pe teren. Pînă în ziua de 28 iulie, în toată comuna se seceraseră doar 20 ha. de grîu, două hectare de orzoaică, 5 hectare de secară, deci 27 de hectare din totalul de 312 hectare cultivate cu aceste culturi. Cum este posibilă această situație în comuna Racova ? Este — pentru că nici comitetul executiv comunal și nici organizațiile de bază nu se ocupă, așa cum trebuie, de mersul secerișului, ci lasă ca această importantă acțiune să se desfășoare, de la sine. Lucrul acesta se vede și din spusele tov. Gh. Barcan, secretarul comitetului executiv comunal și Gh. Teleman, tehnicianul agronom, care susțin că: „de mîine-poimîine recoltările o să înceapă masiv și la noi”. De ce această tărăgănare? De ,ce se amină recoltările de pe o zi pe alta cînd știut este că orice zi de întirziere la seceriș aduce după sine pierderi mari de recoltă? Nu-i bine că în comuna Racova există o astfel de atitudine din partea organelor locale. De asemenea nu este de loc bine că gazeta de perete e văduvită complet de articole care să vorbească despre necesitatea executării la termen a recoltărilor, treierișului și dezmiriștitului. Ceea ce cuprinde acum gazeta de perete „Zorile”, organ al organizației de bază și al Sfatului popular comunal Racova, nu se pot numi în nici un caz articole mobilizatoare, legate de specificul comunei. Articolul despre recoltări cuprinde de toate mersul recoltărilor în regiunile București, Constanța, Craiova, datele RAID-ANCHETI Ministerului Agriculturii cu privire la recoltări, considerații de ordin general pe țară, numai ceea ce se petrece în comuna Racova nu se arată în articol, și mai ales nu se arată ce ar trebui făcut ca recoltările să meargă în ritmul necesar. In comună lipsește complet agitația vizuală și scrisă. Lozincile abia acum se fac. Se invocă motivul că n-a fost posibil să se procure mai devreme materialul pentru lozinci. Se pune însă în mod justificat întrebarea : cum de timp de aproape două luni de zile nu s-a putut procura acest material, și acum în numai cîteva zile a fost posibil ? Nu materialul e de vină. De vină e nepăsarea de care au dat dovadă, în această privință, atît comitetul executiv comunal cît și biroul organizației de bază din satul de centru. Tovarășii susțin că : „e bine și acum”. Desigur. E mai bine și mai tîrziu decît niciodată. Dar, lucrul făcut la timp e totuși cel mai bun. Și lucrul acesta se putea face ușor și în comuna Racova. Nu numai cu confecționarea lozincilor și cu procurarea altor materiale necesare ariilor s-a întîrziat însă în comuna Racova. Intîrziate sînt și lucrările pentru amenajarea drumurilor și podurilor din comună. Abia acum se repară drumul dintre satele Gura Văii și Hălmăcioaia, și tot acum se repară și podul de pe drumul dintre Racova și satul Gura Văii. Se vede că, conducătorii comunei Racova sînt obișnuiți să facă treabă bună numai cînd „a ajuns cuțitul la os” cum spune înțelepciunea populară. Țăranii muncitori din comună așteaptă să se coacă bine griul și apoi să-l secere. Ei nu sînt încă lămuriți cît de important este să-l secere atunci cînd el este în pîrgă. Și de cine ar putea fi oare lămuriți dacă 14 zile din 27, tehnicianul agronom al comunei, tov. Gh. Teleman, stă in birou și completează registrul agricol, face parte din comisia de impuneri, întocmește diferite situații . Carnetul de activitate zilnică a tehnicianului amintit stă dovadă grăitoare în această privință. In comuna Racova sînt țărani muncitori care au început secerișul, printre care se numără și Ion Doroftei, fruntaș al recoltelor bogate, Vasile Stan, Gh. Pricop și alții. Ei nu sînt însă popularizați la panoul de onoare, care acum servește ca tablă de afișaj pentru diferite comunicări cu caracter administrativ. In comuna Racova se poate spune pe bună dreptate că în aceste zile grînele stau pe cîmp, iar conducătorii comunei stau în birou sau se ocupă de alte treburi, importante, desigur, și ele dar nu atît de urgente că recoltările. Dezmiriștitul întîrzie Cîndeștenii sînt oameni harnici. Le place să fie printre fruntași. In această direcție, comitetul executiv comunal (președinte Gh. Ciocoiu) și organizațiile de bază depun o activitate susținută. Aceasta rezultă și din faptul că, deși secerișul a început doar de cîteva zile, în comună s-au secerat peste 75 la sută din suprafețele existente însămînțate cu grîu și alte păioase. Printre primii care au ieșit la recoltat se numără și fruntașul recoltelor bogate Gh.Gh. Acristinei din satul Bărăcănești. Dacă în ceea ce privește secerișul se poate spune că lucrurile merg satisfăcător în comuna Cîndești, nu același lucru îl putem spune despre dezmiriștit. Pînă acum, în toată comuna s-a dezmiriștit abia 5 hectare, ceea ce este foarte puțin în raport cu suprafețele recoltate. Nu în suficientă măsură se desfășoară apoi și acțiunea pentru transportul cerealelor pe aici. Griul stă pe cîmp, iar batozele stau la sfatul popular fără să fie duse acolo unde le este destinația. Fiindcă am amintit despre dezmirisiri, este cazul să arătăm că această lucrare este deosebit de necesară peste tot. Ea aduce sporuri mari de recoltă care ajung între 250-500 kg. de boabe la hectar și chiar mai mult. In comuna Cîndești dezmiriștitul este însă cu atît mai necesar cu cît în multe părți se pot vedea buruieni în cantități mari, și în special — pălămidă. Pentru stîrpirea acestor dușmani ai culturilor, este absolut necesar ca să nu se întîrzie nici o zi cu dezmiriștitul. Altfel, la anul buruienile vor fi și mai multe. Aproape 400 ha. secerate și nici un hectar treierat Privirile călătorului care trece în aceste zile prin hotarul comunei Rediu sînt plăcut impresionate la vederea elanului cu care țărănimea muncitoare lucrează la seceriș. Majoritatea lanurilor sînt deja recoltate, iar acolo unde griul și alte păioase a dat ceva mai tîrziu în pîrgă se lucrează acum de zor la seceriș. Acesta-i un lucru bun, la realizarea căruia au contribuit, fără îndoială, conducătorii comunei, care au acordat atenția cuvenită mobilizării țăranilor muncitori la strînsul recoltei.Și gazeta de perete „Belșugul", organ al organizației de bază și al sfatului popular comunal militează activ în această direcție. Articolele: „Să strîngem recolta la timp” și „Ce înseamnă a recolta la timp” sînt bine scrise și cuprind indicații prețioase pentru lămurirea țărănimii muncitoare. E rău însă că treierișul nu merge la ritmul recoltărilor. Batozele stau și acum la sfatul popular. Ele n-au fost duse pe arie. Din această cauză nici țăranii muncitori nu se grăbesc să care snopii la aici. Concluzii In raport cu timpul înaintat la care ne găsim, ritmul recoltărilor, treierișului și dezmiriștitului în raionul Buhuși se desfășoară, în general, in mod nesatisfăcător. In tot raionul se recoltaseră, pînă In seara zilei de 28 Iulie a.c., doar 5 la sută din suprafețele cultivate cu păioase. Ariile nu sînt amenajate decît in mică măsură. In cele mai multe locuri, batozele stau prin curțile sfaturilor populare comunale. Transportul la arie a cerealelor recoltate merge și el foarte anevoios, după cum se poate vedea și din exemplele date, precum și din cazul comunelor: Bobești, Costișa, Podoleni și altele. Munca politică de lămurire a țărănimii muncitoare despre necesitatea stringerii la timp și fără pierderi a recoltei și despre necesitatea efectuării fără întîrziere a dezmiriștitului sau a însămînțării de plante furajere în miriști, se desfășoară sporadic, fără intensitatea cerută de momentul în care ne găsim. Paralel cu aceasta, trebuie arătat că in comunele Rediu și Cîndești, unde există cereri pentru formarea de noi întovărășiri agricole, și în alte părți, nu se duce o muncă destul de susținută pentru ca în aceste zile să ia ființă unitățile agricole socialiste proiectate. Se rupe, în mod artificial, munca pentru strîngerea recoltei de activitatea ce trebuie depusă pentru transformarea socialistă a agriculării. Gazetele de perete și panourile de onoare (cu mici excepții la Borlești și Rediu, de pildă, ele sînt folosite din plin) nu sînt folosite ca mijloace de mobilizare a țărănimii muncitoare la strîngerea recoltei și formarea de noi întovărășiri agricole sau gospodării colective, ci sînt lăsate fără articole și fără nume de fruntași sau codași. Comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional, au datoria să intensifice munca de îndrumare, sprijinire și control pe teren. In aceste zile, hotăritoare pentru asigurarea pîinii poporului secretarii comitetului raional de partid, membrii biroului comitetului raional de partid, membrii comitetului executiv raional și toți activiștii din aparatul de partid și de stat care lucrează în domeniul agricol să fie pe teren. Practica a dovedit că atunci cînd se face acest lucru se obțin rezultate bune. Lucrul acesta poate și trebuie făcut și în raionul Buhuși. Imbunătățindu-și munca, conducătorii raionului Buhuși vor obține, fără doar și poate, succese însemnate în munca lor în bătălia pentru strîngerea recoltei într-un timp cit mai scurt. •