Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 12, nr. 1257-1280)

1957-02-02 / nr. 1257

w *W. V.U *—--------------------------— Nr. 1.257 (2.736) ......—I CANDIDAȚI AI F.D.P. t NASTASE GH. VASILEc /muncitor, candidat al F.D.P. în­­ circumscripția electorală nr. SI Dărmănești. BALTAGIU BALAȘ secretar al Comitetului regional ■PJVUî, Bacău, candidat al F.D.P. % Circumscripția electorală nr. 4 Secuieni, NICA ELISABETA iresponsabila comisiei de femei Sfatului popular raional Tg. Neamț, a­nndidată a F.D.P. în circumscripția electorală nr. 29 Bălțătești. MAFIEI GHEORGHE președintele G.A.C. Țibucani, can­didat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 19 Tg. Neamț. NICOI­AE­AMAR­IEI președintele Sfatului popular Roznov, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 24 Roznov, SIMBATA 2 februarie 1957 Pentru socialism, pentru o viață tot mai îmbelșugată Mîine 3 februarie 1957, în țara noas­­tră au loc alegerile pentru Marea A­­dunare Națională. Pentru poporul nos­tru muncitor această zi este o adevă­rată sărbătoare, deoarece el, mîine își alege reprezentanții săi în cel mai înalt for legislativ, de conducere, țării, Marea Adunare Națională. Ale­a­gerile ce vor avea loc mîine vor consti­tui o testare nouă mani­a unității de nezdruncinat din­tre partid, guvern și popor, o nouă manifestare a pa­triotismului socialist. In perioada cam­paniei electorale, care s-a desfășurat sub­ semnul hotărîrii maselor populare de a lupta cu forțe sporite pentru tra­ducerea în viață a hotâririlor celui de al H-lea Congres al P.M.R., cele mai largi pături ale po­porului nostru și-au spus cuvîntul asu­­pra justeței politicii partidului și gu­vernului Republicii Populare Romîne, pe care o consideră ca propria lor politică. Participarea ma­sivă la discuțiile ce s-au purtat în cadrul întîlnirilor dintre candidați și alegători, maturitatea exprimă politică și de gîndire a po­porului nostru, sta­pln în țara sa, sta­pln pe destinele sale, exprimă lar­­gul democratism al regimului de demo­­crație populară in care conducerea po­litică o are clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare. Multe și mărețe sunt realizările re­gimului de democrație populară din țara noastră, despre care oamenii mun­cii au vorbit cu atîta însuflețire în a­­dunări și mitinguri. 100 de fabrici și uzine noi, construite în ultimii ani, pe harta țării au apărut orașe noi; față de 1938, producem astăzi de peste două ori mai mult cărbune, de două ori și jumătate mai multă fontă și aproape de 3 ori mai mult oțel și laminate. Sub conducerea clasei muncitoare, țărănimea muncitoare a scăpat de ex­ploatarea și biciul moșierului, arendașu­lui și chiaburului. Ca de la cer la pă­­mânt se deosebește viața țăranului as­tăzi, față de trecut. Agricultura noastră, în trecut rudi­mentară și înapoiată, are acum la dis­poziție tot mai multe mijloace tehnice, ceea ce permite mecanizarea ei pe scară din ce în ce mai largă. In ultimii an­i au fost puse la dispoziția țărăni­mii muncitoare 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 ba­toze și combine și multe alte unelte a­­gricole. Ca urmare a politicii duse de parti­dul nostru, care în centrul preocupări­lor pune omul cu nevoile sale, nivelul de trai al celor ce muncesc crește neîn­cetat. A fost des­­f­iințat sistemul de a­­­­provizionare pe bază­­ de cartele, s-a îmbunătățit apro­vizionarea cu ali­mente de primă trebuință. In anul 1956 au fost îmbu­nătățite salariile multor categorii de muncitori, tehnicieni și ingineri, func­ționari din indus­trie, construcții, transporturi, inva­­țămînt, personalul medical și al lu­crătorilor din co­merț. Realizări mărețe s-au obținut în do­meniul culturale, revoluției Cartea, ziarele, revistele, fil­mul, teatrul etc., stau la dispoziția fiecărui om al mun­cii, care folosindu-se a învățat să-și iu­bească­­ mai mult patria, să lupte pen­tru înflorirea ei și să urască de moarte pe dușmani. Marile drepturi și libertăți cucerite de către poporul mun­­­­­citor, stau la teme­ anJ. GALAȚEANU.Îlîa regimului demo­crat-popular. Demo­­­­crația socialistă dă­­ posibilitate maselor largi de oameni ai muncii să participe la conducerea tre­burilor obștești, ea apără cuceririle ob­ținute, libertatea și independența țării, luptă împotriva dușmanilor dinăuntrul și din afara granițelor noastre. Faptul că prin modificările aduse, legea noastră electorală asigură drep­tul de vot tuturor cetățenilor, în afara celor bolnavi mintali și celor ce au pierdut drept­ul electoral prin hotărâre judecătorească, constituie o mărturie în plus a tăriei regimului democrat­­popular, in care toți cetățenii sînt e­­gali în drepturi și îndatoriri. In trecut, cind în țara noastră erau stăpîni bancherii și moșierii, cea mai mare parte a populației era lipsită de dreptul de vot. Femeile, militarii și alte categorii de cetățeni, pe atunci nu erau considerați cetățeni, nu aveau dreptul la vot, și deci nu puteau par­ticipa la alegeri. (Continuare în pag. 4-a) La vot Mîine-n răsărit de soare Cinci de-acasă vei porni. Cu­ e țara ta de mare De-ai începe a o privi Vei vedea din depărtare Cum, în grup, poporul tot din orașe și din sate Se va prezenta la vot. Va veni el să aleagă fie cei ce-s desemnați Să conducă-a țării treabă Cei ce-s propuși candidați. Printre acei ce figurează Pe lista de candidați. Se găsesc oameni de vază Multe femei și bărbați Tom­a Ana­ i inginer, Staicu —,lăcătuș fruntaș Ferchiu­ i brigadier, miner Iar țăran, e Vasilaș Toți sunt oameni din popor Ce pe ogoare și-n uzine Se străduie și dau zor Să aducă țării bine. De-aju­ n­gind, uniți ca frații Pentru, a țării fericite Miine-n faptul feeriei Toți vom vota candidații Frontului Democrației ! 4 pagini 20 bani i ’ \ Ati depășit planul lunar In cinstea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională, pe­troliștii din Schela Zemeș și-au inten­sificat eforturile în producție. Pînă în ziua de 31 ianuarie 1957 ei au­­ realizat sarcinile de plan la țiței în proporție de 103 la sută. S-au evidențiat în mod deosebit sec­țiile I-a, condusă de Cucu V. Gh., sec­­ția a IlI-a, condusă de comunistul Ți­­gău Ion și altele. Schimburi de onoare Pe cuprinsul raionului Moinești au fost organizate zilele acestea însufle­țite schimburi de onoare în cinstea alegerilor de la 3 februarie. La întreprinderea minieră Comă­­nești planul de producție în ziua schimbului de onoare a­ fost realizat în proporție de 119,6 la sută. Situîn­­du-se fruntașă pe întreprindere mina­­ Galion care în această zi a extras cu 56,6 la sută mai mult cărbunii f față de prevederile planului. La mina Leorda, ca și la mina Asău, sarcinile de plan au fost depășite cu 28,4 la sută și — respectiv — 10,2 la sută. K­. mod deosebit s-au evidențiat mi­nerii­­ Ion Gnicajanu și Gheorghe Ciurlică de la mina Galion, Dumitru Daviduță de la mina Leorda și Mic. Sîmbeteanu de la mina Asău care au obținut importante depășiri. Schimburi de onoare au mai fost organizate la Atelierul central Moinești, întreprinde­rea de transport de pe lîngă trustul de extracție ca și în alte locuri. ---------­ hotăririi De la­­ la 24 ianuarie, O.R.A.O.A. Bacău a contractat peste 1.130 bo­vine, tineret bovin și porcin în greu­tate de peste 242 tone. Pe lîngă con­tractările făcute, țăranii vînd statu­lui la preț de achiziții, în tîrguri sau achizitorilor ce merg la sate, un mare număr de vite și porci. In afara celor 112 tone de carne preluată din con­tractele încheiate anul trecut, au mai fost cumpărate din tîrguri și sate alte 300 tone carne, cantități care în pri­mele două decade ale lunii ianuarie au fost trimise spre consum centrelor industriale și orașelor­ din regiune. ¥ 1$II... UȘII... VIȘÎL Cine vizitează pentru prima dată a­­ceastă comună rămîne plăcut impre­sionat. Ulițele largi, casele bine în­grijite, precum și acareturile din jurul lor lasă să se înțeleagă că aici lo­cuiesc și muncesc oameni harnici și întreprinzători. Ceea ce îți fură însă ochii în aceste zile este numărul mare de afișe și alte materiale electorale afișate cu grijă pe clădiri, pe garduri. Pe pe­reții multor case, ale căminului cul­tural și în alte locuri se găsesc a­­fișate Manifestul F.D.P., precum și por­tretul tov. Coțoveanu Iacob, candidat al F.D.P. pentru circumscripția elec­torală Adjud. O însemnată cantitate de brad verde descărcat în fața căminului cultural îți atrage atenția. . Ce folosință i se va da oare . Răspunsul îl aflăm de la tov. Lungu, secretarul organizației de bază P.M.R. și anume: „Alegătorii din comuna noastră vor să dea un asi­pect cît mai sărbătoresc secției de vo­tare“ — a spus el. „Dacă mîine veți veni pe aici, veți vedea acest brad transformat în frumoase ghirlande“. La Urechești — In comuna noastră — m-a în­­cunoștințat tov. Podaru Petre, secre­tarul comitetului executiv al sta­tului popular din această comună —■ au fost stabilite două secții de votare. Comuna Urechești,­­ raionul Adjud, are 2.170 alegători Pentru ca operația de votare să se desfă­șoare în bune condițiuni, comitetul e­­xecutiv s-a îngrijit să confecționeze 9 cabine de vot. Cinci vor fi instalate la secția de votare din Urechești și patru la aceea din Cornățel. Din munca tinerilor etemiștii din comuna Berzunți, ra­ionul Tg. Ocna desfășoară o vie acti­vitate în vederea alegerilor. Zilnic pot­ fi văzute echipe, cum ar fi cele ala lui Gh. Burlacu, Ion Fulga, Ion Pas­cu, Ion Nichifor care stau de vorbă cu cetățenii, le dau lămuriri, popularizea­ză realizările regimului și afișează materiale electorale. Tinerii din comună desfășoară o vie activitate cultural-artistică. In urmă cu puține zile, în fața a peste 360 de cetățeni, ei au prezentat sceneta „Re­­ferentul principal“. Pentru ziua ele­geri­lor, echipa a pregătit sceneta „Bărbatul fără opinci“* SCARLAT CONSTANTIN membru al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 8 Onești. VIRGIL TROFIN, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al C.C. al U.T.M., candidat al F.D.P. in circumscripția electorală nr. § Zeletin, Acad. dr. ȘTEFAN MILCU prim-secretar al Academiei R.P.R., candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 16 Roman. ...............i - *- J- Mîine, votați candidații Frontului Democrației Populare « Țelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului muncitor Adunarea cetățenească din circumscripția electorală „23 August 44 București Aproape 3.000 de muncitori, tehni­cieni, funcționari­, gospodine, pensio­nari din cartierul „23 August“ s-au întrunit joi în sala „Recolta“ pentru a se întîlni, într-o însuflețită adunare, cu candidatul F.D.P. în circumscrip­ția electorală „23 August“, tovarășul Chivu Stoica, membru în Biroul Poli­tic al C.C. al P.M.R., președintele Con­siliului de Miniștri al R. P. Române. Un mare număr de cetățeni doritori de a lua parte la adunare, care n-au mai încăput în sală, au ascultat cu­­­vîntările la difuzoarele instalate în jurul clădirii. în prezidiul adunării au luat loc to­varășii : Chivu Stoica, Constantin Pîr­­vulescu, Ștefan Voitec, Vladimir Gheor­­ghiu, F. Dănălache, A. Vlădoiu, și de­legați ai principalelor întreprinderi și instituții din raion. Adunarea a fost deschisă de Iov. N. Matei, membru al Consiliului orășenesc F.D.P., prim-secretar al Comitetului ra­ional „23 August“ al P.M.R. In tot timpul adunării a domnit o atmosferă de puternic entuziasm. Par­­ticipanții au aclamat îndelung în cins­tea partidului și guvernului, în cinstea lagărului social­ in frunte cu marea Uniune Sovietica, în cinstea victoriei în alegeri a Frontului Democrației Populare. Ovații furtunoase au răsunat pentru candidații F.D.P., pentru condu­cătorii iubiți ai partidului și­ guvernu­lui, în frunte cu tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. Vorbitorii au arătat în cuvinte izvo­­rîte din inimă transformările uriașe pe­trecute în ultimii ani în viața întregii țări și a tuturor oamenilor muncii, pre­cum și înnoirile considerabile petre­cute în viața cartierului „23 August“. Nu odată ne-am convins că între cu­vîntul și fapta partidului nu există nici un fel de dezacord, a spus muncitorul fruntaș Ion „Republica“. Burdușan de la uzinele Plenara din decembrie ne-a arătat odată mai mut grija înțe­leaptă a partidului pentru îmbunătă­țirea vieții noastre. Dar traducerea în viață cu succes a hotărîrilor plenarei depinde în primul rînd de noi, de efor­turile noastre. Atemista Maria Partenie de la F.R.3., după ce a arătat că tinerii muncitori de azi cunosc numai din cărți și din povestirile vîrstnicilor viața chinuită a tineretului muncitor pe vremea burghe­ziei și moșierimii, a subliniat perspec­tivele luminoase ce s-au deschis în fața tineretului, în anii democrației popu­lare—perspectivă de calificare, de învă­țătură, de­­ ridicare pe trepte tot mai înalte de cultură și bună stare. „Vom ști să luptăm — a spus vorbitoarea­­ a pentru apărarea acestor cuceriri“. O seamă de vorbitori ca învățăto­­rul Ion Popescu de la școala nr. 67, pensionarul Ion Marinescu, au evo­cat în fața adunării contrastul izbitor între înfățișarea de ieri și cea de b­azi a cartierului „23 August“. Realizările înfăptuite în ultimii 10 ani în cartier au fost arătate în cifre­ convingătoare în cuvîntarea rostită de tov. Radu Dra­gan, președintele Comitetului executiv, al Sfatului popular raional „23 August“. Electrificarea a 204 străzi, pavarea a peste 164 mii m. p. de străzi, cele 45 noi magazine, alimentare, 27 de îm­brăcăminte și încălțăminte, 14 restau­­­rante, marea hală Obor, cele 5 școli și 14 săli de clasă noi, 5 creșe și 6 cămine construite numai în ultimii ani, numărul însemnat, de locuințe muncitor­rești dar mai des splendidul parc „23 August“ cu uriașul său stadion au dă­ruit o nouă înfățișare cartierului îngro­­pat odinioară în noroaie și gunoaie pînă în gîv. Tov. Radu Drăgan a în­fățișat totodată și un însemnat plan de realizări ale sfatului popular pentru anii viitori.­­ Un șir de vorbitori au subliniat a­ i­dîncul democratism al campaniei elec­­torale.­­ Toți vorbitorii au arătat hotărîtul a­­tașament al poporului nostru la cauza păcii în lumea întreagă, voința sa ne­clintită de a da o puternică ripostă tu­turor celor ce ar atenta la cuceririle noastre, la unitatea țărilor socialiste. Inginerul Ioan Costea de la uzinele „23 August“, după ce a demascat „doc­­trina Eisenhower“ și alte încercări im­pe­rialiste de a aprinde focare de război a arătat că prin votul pe care oamenii muncii­­ din țara noastră îl vor da la 3 februarie candidaților F.D.P., vor da totodată o lovitură vrăjmașilor păcii. In aplauzele și ovațiile prelungite aia miilor de participanți a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica. Cuvîntarea sa a fost adesea subliniată de puternice aplauze. ... Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica La 3 februarie 1957 cetățenii patriei noastre sînt chemați să aleagă noi re­prezentanți în orga­nul suprem al pu­terii de stat, Marea Adunare Națională. Forțele democratice și patriotice ale țării, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se prezintă și în actualele ale­geri, unite, în Frontul Democrației Populare. Acest front reprezintă intere­sele și­ unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei munci­­toare, ale țărănimii muncitoare și ale intelectualității progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfășurat într-o atmosferă de avînt politic și elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate în­­tîlnirile dintre alegători și candidați, ca și în această adunare, cetățenii pa­triei noastre, au dezbătut, ca adevă­­rați stăpîni ai țarii și cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, pro­blemele fundamentale ale politicii in­­terne și externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodă­rești.­­ Mai puternic decît oricînd, oamenii muncii și-au exprimat încrederea de nezdruncinat în regimul democrat­­popular, hotărîrea de a aplica în via­ță politica partidului și guvernului de dezvoltare a economiei naționale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei și colaborării frățești cu țările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, po­litică de pace și colaborare cu toate țările lumii.­­ Campania electorală ne dă prilejul să facem un bilanț al drumului stră­bătut pînă acum și în același timp, să privim înainte pentru a vedea sarci­nile care ne stau în față, perspecti­vele economice, politice și sociale ale țării în anii următori. In anii regimului democrat-popular, țara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani, puterea politică și economică se aflau în miinile clase­lor exploatatoare, țara se găsea în­tr-o stare de adîncă înapoiere politi­că, economică și culturală. Clasa muncitoare și țărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capita­liștilor și­ moșierilor. Astăzi situația este radical schimbată. Burghezia și moșierimea au fost alungate de la putere, fabricile, uzinele, băncile au intrat în stăpînirea poporului muncitor, pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se­ află în mîinile oamenilor muncii, ,care își făuresc o viață nouă. Q.ricM ar unelti cercurile imperialiste de dincolo și de dincoace de ocean și foștii capitaliști și moșieri din slujba imperialiștilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul român ia starea de robie burghezo-moșierească. Poporul muncitor a dovedit este capabil să conducă țara pe dru­mă­mul propășirii economice și culturale, pe drumul ridicării nivelului de viață s col­or ce muncesc. Să luăm­, de pildă,­­chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoașteți bine cum­ arăta cartierul înainte de e­­liberare. Aici se găsea o mare uzină metalurgică, o fabrică de ciment, fabrică textilă și alte cîteva întreprin­­­deri. Toate erau proprietatea capita­l­­iștilor. In aceste fabrici trudeau din ren și pînă în noapte, pentru salarii de­ mizerie mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuțe părăginite și bordeie fără lumină e­­lectrică, fără pavaj, fără apă, fără ca­nalizare. Acum fața cartierului este schimbată. Fabricile și uzinele, deveni­te bunuri ale poporului, sînt de nere­cunoscut ; s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost a­­duse noi mașini moderne. Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat și felul de viața­, al oamenilor. In locul maidane­lor pline de gunoaie a apărut un car­­tier­­ nou, s-au construit blocuri cu mai multe etaje. Cetățenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulație con­struită­­ în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul și complexul sportiv „23 August“ construit pe lo­­cul unde odinioară erau gropi și bălă­rii. S-au construit școli noi la Do­­broești, în cartierul Cățelu, în Ostrov, și în alte locuri și s-au lărgit localu­rile de școli existente, l­a numărul paturilor la unitățile înmulțit sani­tare, se construiesc o policlinică și un spital nou la uzinele „23 August“. Desigur că mai există multe greu­tăți și lipsuri, multe probleme­­ nere­zolvate. In adunările cetățenești din cadrul campaniei electorale, oamenii muncii din cartier au arătat necesita­tea de a se lărgi acțiunile de gospo­­rie comunală. Multe din aceste cerințe își vor găsi o rezolvare încă in cursul acestui an. Astfel nu peste mult timp oamenii muncii din raion vor avea la dispoziție o nouă sală de spectacole și alte așezăminte culturale. Chezășia unor noi succese în dez­voltarea economică și culturală a ra­ionului o constituie strînsa legătură a organelor locale ale puterii de stat­ cu masele de cetățeni. Faptul că numai în anul 1956, la lucrările de pavare, elec­trificare, canalizare și la alte lucrări gospodărești executate în acest raion au participat peste 80.000 oameni, care au muncit voluntar peste un milion de ore, este un exemplu de­­ conștiință cetățenească și de inițiativă creatoare a maselor. Cetățeni și cetățene. Clasele exploatatoare hărăziseră pa­triei noastre soarta de a rămîne pe veci o țară înapoiată din punct de ve­dere economic, înrobită trusturilor și monopolurilor străine. Pînă la eliberarea țării noastre un număr de 12 mii moșieri stăpîneau o suprafață de pămînt egală cu cea pe care o aveau, 2,5 milioane familii țărănești. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămînt. Aceasta, în timp ce milioane de gos­podării țărănești nu aveau deloc pă­mînt, sau aveau atît de puțin încît nu putea să-și asigure nici minimum de existență. • In ce privește industria, ea era slab dezvoltată și, nerațional construită, înaintea celui de-al II-lea război mon­dial producția de energie electrică era atît de scăzută încît nu revenea decît 0,04 kw. pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producției de metal ne situam pe ultimele locuri din Europa, iar producția de mașini satisfăcea mai puțin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile și bancherii din apus stă­pîneau 92 la sută din industria noas­tră petroliferă, 95 la sută din industria gazului și electricității, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică.­ După instaurarea regimului demo­crat-popular, partidul clasei muncitoare a chemat masele cele mai largi ale po­porului muncitor la luptă pentru dez­voltarea forțelor de producție ale țării în industrie și agricultură, în vede­rea ridicării continue a nivelului de viață al celor ce muncesc. Statul democrat-popular a alocat amite mjloace materiale și bănești pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independența economică a țării, dezvoltarea economiei naționale și bu­năstarea poporului pot fi asigurate nu­mai dacă avem o bază tehnica înain­tată, o industrie grea capabilă să va­lorifice imensele bogății naturale ale țării, să ridice venitul național, să sprijine temeinic propășirea agricul­turii și industriei ușoare și alimentare. Dușmanii regimului au luat în de­c­rîdere eforturile eroicei clase munci­toare și prevesteau eșecul operei de industrializare a țării. Dar clasa mun­­citoare, în alianța cu țara lumea mun­citoare, cu participarea activă a aproape totalității intelectualilor, sub conduce­rea partidului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte și să gospodărească o puternică economie națională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespun­zătoare intereselor fundamentale ale țării și ale poporului, oricît ar fi de­ aplăcut domnilor capitaliști fugiți peste hotare și trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporului petrolul, gazele naturale, quarțitul, me­talele rare, sărurile și celelalte bogă­ții ale solului și subsolului. La sfîrși­­tul anului 1956 producția industrială a țării a fost de peste trei ori mai mare ca în­­ 1938; energia electrică ce se pro­ducea în 1938 într-un an întreg se produce în prezent în trei luni de zile 1. minereul de fier —■ în 84 de zile j oțe­lul — în trei luni j gazul metan — 23 de zile 1 față de anul 1938, producția de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producția de cărbune de 2,3 ori mai mare, producția de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrșitul celui de-al doilea război mondial producția de petrol a țării scă­zuse pînă la 4 milioane tone anual. As­tăzi industria noastră petroliferă pro­­­duce anual 11 milioane tone țiței. O mare realizare a regimului nostru de­mocrat-popular o constituie făurirea unei industrii proprii de construcții de ma­șini. Cu ajutorul acestei industrii se lărgește și se modernizează continuu baza tehnică a tuturor ramurilor industr­iei, agriculturii, transporturilor și construcțiilor, asigură introducerea tehnicii noi în în­se­treaga economie națională. Producția industriei constructoare de mașini fost în anul 1955 de 4 ori mai mare­a decît în anul 1949. In prezent, nu nu­mai că acoperim aproape în totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantități mereu sporite de mașini și utilaj industrial. In 1956 valoarea ex­portului de mașini a întrecut valoarea importului de mașini; anul acesta va­loarea exportului fie mașini va fi de peste 4,5 ori mai mare decît valoarea mașinilor pe care le importăm, în același timp cu dezvoltarea puter­nică a industriei grele, s-a dezvoltat continuu și industria producătoare de bunuri de larg consum. Față de anul 1938 în țară se fabrică astăzi de 3 ori mai multe țesături, se produc de 5 ori mai multe preparate și conserve de carne, de 3 ori mai multe uleiuri, de aproape 2 ori mai mult zahăr și grăsimi. însemnate progrese s-au realizat și în dezvoltarea agriculturii. In anii pu­terii populare, producția globală de cereale a depășit producția de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul in­dustriei socialiste se fac pași mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai în ultimii patru ani au fost puse­ la îndemîna țărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 6.000 secerători, 5.000 batoze și com­bine și alte mașini și unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ultimele alegeri de deputați în M­ Marea Adunare Naționala sute de mii de familii de ță­rani muncitori urmînd îndemnul parti­dului, au intrat în întovărășiri, coope­rative agricole de producție și gospo­dării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producției agricole și la belșug.­­Cetățeni și cetățeni. Țelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bu­nei stări materiale a poporului mun­citor. In anii primului plan cincinal sala­riul real al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creșterea salariu­lui mediu, cît și prin reducerea prețu­lui bunurilor de larg consum. \u­l nu! (Continuare, în pag. ll­ a). y

Next