Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 1308-1332)
1957-04-02 / nr. 1308
Pag. 2-1 Z în trecutul mișcării muncitorești din țara noastră La 31 martie ,1893 s-a constituit Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Romînia. Spre sfîrșitul veacului al XIX-lea, odată cu întinderea rețelei de căi Democrat al Muncitorilor din România. Pentru prima oară în istoria mișcării muncitorești, proletariatul din Romînia se unește într-un partid politic care să conducă: ferate, modernizarea porturilor fin lupta acestuia, în vederea înfăpturviate și maritime, exploatarea tot mi țelurilor de veacuri ale maselor mai intensă a petrolului și cărbii muncitoare. Congresul a votat un nelui, proletariatul din Romînia se program cu_ revendicări general dedezvoltă și începe să lupte pentrumocratice din care însă lipseau exlibertăți democratice și revendicări propunerea moșierilor și închegarea economice alianței dintre proletariat și țară Cercurile socialiste, care existau aime, lupta pentru cucerirea pe cale încă de la 1872, au început să re- revoluționară a puteri politice nu simtă lipsa unui îndreptar ideolo- statgic în activitatea lor. Acest fapt a in conducerea Partidului Social determinat apariția revistei „Con- Democrat al Muncitorilor din Retemporanul“ (1881) sub conducerea mînia, s-au infiltrat elemente a lui C. Dobrogeanu-Gherea, revistaportuniste, burgheze care promovare și-a propus să lămurească vau o politică de susținere exclumuncitorimit toate problemele sosiră a luptei pentru votul universal, clale, politice și culturale prin organizarea luptelor economice ale prizma științifică. __ _ muncitorilor și țărănimii nu consti In deceniul 1881—1890, alaturi taie o preocupare esențială a noude revista „Contemporanul“ sec lui partid înființat, ditează de către cercurile munco- prin punct de vedere ideologic, rești o seamă de ziare și reviste ca „Dacia viitoare“, „Revista „Muncitorul“, „Dezrobirea“, socială“, „Munca“ etc. Militînd pentru alcătuirea unui program de luptă a cercurilor muncitorești, publicațiile din aceasta vreme, dar mai ales revista „Contemporanul“ și gazeta „Munca“ au susținut primele greve ale muncitorilor tipografi și greva generală a lucrătorilor ceferiști din București și au pregătit terenul pentru unificarea mișcării proletariatului din Romînia. Ca o urmare a acestei activități, partidul creat în 1893 se afla sub influența social-democrației oportuniste. De aceea în cei șapte ani de existență ai Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romînia, proletariatul român a continuat să se dezvolte pe plan politic, ca o clasă în sine și nu pentru sine. In anul 1899 elementele nemuncitorești, care predominau conducerea partidului, s-au dizolvat trecînd în grup la partidul liberal. Frînată temporar de trădarea „generoșilor“, mișcarea muncitoîn 31 martie 1893 are loc un Connească se va organiza și va lupta greș al cercurilor socialiste munci din ce în ce mai puternic pentru torești din toată țara în cadrul că înfăptuirea țelurilor sale rusa se constituie Partidul Social fienare. revolu- VEȘTI DIN ORAȘUL P. NEAMȚ Au strîns fier vechi Organizațiile de bază U.T.M. din cîteva întreprinderi și instituții din orașul Piatra Neamț întreprind o acțiune de colectare a fierului vechi. De pildă, tinerii de la I.M.S.Ceahlau, care s-au angajat că vor colecta la.0O0 kg. fier au și realizat 1.000 kg. La spitalul de stat, atemistele au colectat 700 kg. fier vechi. In această acțiune se evidențiază tinerii Maria Brănoaia, lancu Ștefan și Maria Pavelescu. Cantități însemnate de fier vechi au colectat și tinerii de la fabricile „Reconstrucția“ și „8 Martie“. Un nou magazin de mercerie Zilele acestea s-a deschis pe strada Pușkin nr. 42 din Piatra Neamț un nou magazin de mercerie. Acest magazin are un bogat sortiment de articole care vor satisface mare parte cerințele consumatorilor.In terminat reparațiile generale ale întreprinderii. In ziua cînd fabrica a început să lucreze din plin, muncitorii, inginerii și tehnicienii s-au angajat să îndeplinească planul lunar de producție înainte de termen. Ei s-au ținut de cuvînt. La data de 25 martie a. c., dăduseră peste planul lunar 36 Tone celuloză. Acest succes a fost posibil datorită organizării mai bune a muncii, aprovizionării ritmice a locurilor de producție cu materii prime, folosirii raționale a utilajelor. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat tovarășii Ion Anitulesei, Vasile Loghin, C. Maftei și alții. IOSIF BERENSTEIN O prețioasă inovație Aneta Ilion este cunoscută la fabrica „8 Martie“ ca o muncitoarevrednică și pricepută. Priceperea ei este dovedită și de recenta inovație pe care a pus-o de curînd în practică. Muncind la secția ciorapi, ea a observat că la mașina circulară viteza de 180 ture pe minut poate fi mărită. In acest scop a modificat 3 segmenți și două aripi la mașonul mașinii. Astfel, acele de tricotat au căpătat o poziție mai orizontală, lucru ce a dus la mărirea turației de la 180 de ture la 240 ture pe minut. Inovația aplicată pe întreprindere sporește productivitatea muncii cu 8 la sută, iar zilnic se obțin cu 900 perechi ciorapi mai mult ca înainte. 36 tone celuloză peste plan De curînd colectivul de muncă al fabricii de celuloză „Reconstrucția“ a STE’SíftTC î?S5tr După reeditarea celor mai importante lucrări de critică, istorie și teorie literară ale lui C. Dobrogeanu- Gherea și Raicu Ionescu-Rion, era firesc să fie puse la îndemîna tineretului studios și a iubitorilor de literatură o parte din studiile literare ale lui G.Ibrăileanu, care împreună cu cele amintite, fac parte din istoria primelor studii de critică literară romînească bazată pe concepția materialistă. Garabet Ibrăileanu, „unul din oamenii cei mai inteligenți ai vremii lui“, cum îl caracterizează academicianul Tudor Vianu, „inima Vieții Românești în înțeles anatomic“, după expresia maestrului Mihail Sadoveanu, a făcut ca revista condusă de el timp de trei decenii să devină cea mai mare publicație literară progresistă din țara noastră. Depășind limitele sale „poporaniste“, revista „Viața Romînească“ a izbutit, în perioada celor mai diverse influențe decadente și cosmopolite, să promoveze o literatură originală strîns legată de viața și năzuințele poporului. Și partea cea mai interesantă a operii lui G. Ibrăileanu a fost cuprinsă în rubricile redacționale ale „Vieții Romînești“, care apoi au apărut în volume ca „Scriitori și curente“ (1909), „Note și impresii“ (1920), „Scriitori romîni și străini“ (1926), „Studii literare“ (1931) ș.a. Volumul apărut recent sub titlul „Studii literare“ este o culegere întocmită în special pentru folosul elevilor, cujsprinzînd o mică parte din opera lui Ibrăileanu. In acest volum se î ntîlnesc îndeosebi acele studii și articole de critică și istorie literară care pot fi considerate o adevărată călăuză pentru un tînăr și aspirant la o pregătire teoretică înaltă. Se știe că Ibrăileanu a continuat, în bună măsură, critica științifică a lui Gherea, sau mai precis, „școala critică“, de la revista „Contemporanul“. Condamnînd impresionismul și critica judecătorească maioresciană, Ibrăileanu este primul critic al nostru care a îmbinat criteriile științifice cu acea artă de a sezisa specificul creației literare și al personalității creatorului. In unele articole ale sale ca, de pildă, „Caracterul specific național în literatura romînă“, întîlnim însemnate demonstrații de teorie a literaturii, scoțînd în relief valoarea națională a.literaturii Ingenere. Tot astfel în articolul „Poezia populară“ subliniază ,că „poezia cultă nu e altceva decit evoluția poeziei populare“, tocmai pentru a demonstra că poezia populară este veșnicul izvor de înviorare a literaturii și că ea imprimă astfel caracterul său specific național. O serie de alte articole publicate m *) Pe marginea cărții „Studii literare“ de G. Ibrăileanu, colecția „Biblioteca școlarului“, Editura tineretului, 1957. ‘ „Evenimentul literar“ de G. Ibrăileanu, din care menționăm în culegere „Inrîurirea artei“ întăresc teoria înaintată a criticului, bazată pe recunoașterea funcției sociale, de cunoaștere și educare, a artei, pe care o consideră „o armă de clasă“. Ibrăileanu arată că în timp ce „arta unei clase care piere e o armă contra sa însăși“, „arta unei clase care se ridică mărește forța și încrederea acestei clase“ („Inrîurirea artei)“. Pornind de la concepția că dezvoltarea culturii nu este posibilă fără participarea maselor la crearea valorilor spirituale, Ibrăileanu condiționează de asemenea evoluția artelor de fenomenele economico-sociale, ceea ce duce la o înțelegere justă, a fenomelnului artistic pe care îl consideră ca o reflectare specifică a realității. Astfel, iicit în ciuda unor confuzii ideologice de nuanță „poporanistă“, critica lui Ibrăileanu se bazează pe analiza operei artistice în strînsă legătură cu realitățile sociale. El a combătut cu perseverența teoria reacționară „arta impersonală“ sau „arta pentru artă“, apreciind opera de artă ca o reflectare tipică a vieții („Literatura și societatea“). G. Ibrăileanu a fost de asemenea un deschizător de drumuri în istoria noastră literară. Fără cunoașterea studiilor sale literare de acest gen, ca de pildă „Spiritul critic în cultura romînească“, nu poți studia și înțelege just multe din valorile moștenirii noastre culturale. El pune bazele unor cercetări științifice ale evoluției culturii noastre, lăsîndu-ne numeroase și valoroase caracterizări asupra începuturilor culturii romînești, asupra mișcării literare de la 1848 („Vasile Alecsandri“), asupra criticii sociale la Eminescu și Caragiale („Critica socială a lui Eminescu“, „Mihail Eminescu“, „Caragiale“, „Numele proprii în opera comică a lui Caragiale“) ca și asupra celorlalți scriitori clasici („Povestirile lui Creangă“ „,Opera literară a d-lui Alexandru Vlahuță“, „Gh. Coșbuc“, „C. Dobrogeanu-Gherea“ etc.), studii care pot fi folosite și azi de elevi și studenți de cititorii și iubitorii de literatură, rămînînd valabile sau puțind fi valorificate în lumina cercetărilor actuale. Ci despre studiile închinate unor contemporani ai săi ca de pildă cele despre scrierile lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Jean Bart sau I. I. Mironescu, utilizarea lor este de neconceput în studiul și înțelegerea adîncă a valorii unor opere ale acestor scriitori, intrate în patrimoniul național. G. Ibrăileanu este o bună călăuză și pentru cunoașterea literaturii universale, îndeosebi a marilor romancieri realiști ruși Tolstoi, Turgheniev, Gorki. Vorbind despre romanul „Război și Pace“ al lui Tolstoi pe care-l găsește „amplu și măreț“ se-ntreabă în cele din urmă: „există oare de-a lungul vremurilor un poet mai mare decit acest Lev Nicolaevici ?“ .(Tolstoi n. n.). Iar despre Turgheniev intr-un studiu despre romanul său „Ape de primăvară“ scrie: „Ca artist, Turgheniev este poate romancierul cel mai mare din veacul al 19-lea“ („Ape de primăvară“). Pentru ca pe Gorki să-l aprecieze pentru opera sa scrisă de pe poziția realismului critic, „el găsește adesea omenescul adevărat în sufletele tulburi ale celor din fundul cel mai de jos al omenirii...). Sau mai departe : „La Gorki, oamenii mici, ignorați, pierduți nu mai sînt sfinți, nu mai sînt moraliști, nu mai sînt revelatori, dar sînt profund oameni“. Opera lui Ibrăileanu rămîne o bună călăuză pentru cunoașterea și aprofundarea moștenirii noastre literare. M. C. DELASABAR ----C--- RECENZIE G. IBRĂILEANU — Călăuza pentru cunoașterea și aprofundarea moștenirii noastre literare** Consfătuire cu corespondenții, și cititorii ziarului nostru din raionul de curînd în sala de ședințe Comitetului raional de partid Zeleatin a avut loc o consfătuire a ziarului nostru cu corespondenții, colaboratorii și cititorii din acest raion. După prezentarea unui referat asupra felului în care ziarul nostru a tratat problemele raionului Zeletin, au luat cuvîntul numeroși participanți la consfătuire. Ei au făcut diferite propuneri legate de îmbunătățirea muncii ziarului. In cadrul consfătuirii s-a arătat că deși raionul Zeletin este un raion fruntaș, în opera de transformare socialistă a agriculturii, redacția nu s-a preocupat îndeajuns cu generalizarea experienței acumulate în această direcție de organele de partid și de stat din raion. Participanții la consfătuire au cerut redacției să acorde mai multă atenție acestei probleme. Corespondenți ca tovarășii: Ionescu Aneta din Zeletin, Ene Vasile, din satul Lozinca, I. Ebrașcu tehnician agronom în comuna Ursa, Eugen Mihalache din Burdusaci și alții, s-au referit în cuvîntul lor la felul în care redacția a îndrumat corespondenții voluntari din raion. Mai mulți tovarăși au cerut redacției să dea dovadă de mai multă operativitate în rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii. In cadrul consfătuirii a luat cuvintul și corespondentul Năsturaș _ D. Dumitru din comuna Buda. Printre altele el a spus: „"Raionul _ nostru este un raion agricol, un raion cu numeroase unități socialiste în agricultură. Sarcina noastră, a corespondenților de presă este nu numai de a populariza succesele obținute în raion în opera de transformare socialistă a agriculturii. In același timp, avem datoria de a fi noi înșine în fruntea luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii. Iată de ce chem pe toți corespondenții sătești din raionul și regiunea noastră , la întrecere sub lozinca : „Fiecare corespondent sătesc, un aprig luptător pentru transformarea socialistă a agriculturii”. Inițiativa tovarășului Năsturaș D. Dumitru din comuna Buda este valoroasă. Ea a fost însușită de toți participanții la consfătuirea de la Zeletin. Ea trebuie însușită de toți corespondenții sătești din regiunea noastră. In cadrul ziarului nostru consfătuirii, cititori ai asemenea tov. Damian Minea, directorul Școlii medii din comuna Zeletin, au făcut propuneri prețioase privind îmbunătățirea conținutului și formei ziarului nostru. Mm legumicolă a trebuie să rase iifaf Moinești fie extinsa Primăvară. încă din aceste zile, gospodinele încep să caute piele mult apreciatele legume , în și zarzavaturi trufandale. O legătură de ceapă verde, de mărar, de leușean, lucruri mărunte în aparență, au o mare importanță în arta culinară. Apoi, în tot timpul verii și pînă la căderea iernii, consumul de roșii, ardei, pătlăgele vinete și ie alte legume și zarzavaturi stă pe primul plan. In multe luni de zile uin an, mai ales vara, legumele și zarzavaturile stau la baza alimentației cetățenilor. De aici, se poate trage ușor concluzia că grădinăritul este o treabă foarte importantă care poate influența în mod direct bunul rai al populației. Controlînd o serie de statistici, se poate stabili că raionul Moinești este deficitar în producerea de legume și zarzavaturi. Cantitățile de produse ce se obțin de pe terenurile cultivate cu aceste plante nu satisfac cererea de consum a populației și în consecința în fiecare an este necesar să se aducă din alte regiuni ale țării, sute de tone de roșii, varză, ceapă, fasole, ardei, castraveți etc. Acest lucru este costisitor și nu rareori aceste mărfuri ușor alterabile ajung la destinație cu mult sub calitatea inițială. In plus, cheltuielile de transport ridică prețul de desfacere. Se pune deci problema ca toate sau aproape toate cantitățile necesare de legume și zarzavaturi necesare consumului să fie produse pe scară locală. Este oare posibil acest lucru ? Chiar și o sumară cercetare a condițiilor de sol și climă arată că da. In raion se folosește anual pentru grădinărit o suprafață de mativ 283 ha., din care circa aproxi52 ha. de terenuri irigate. Acestea din urmă în comunele Măgirești, Ardeoani, Tescani, Berești-Tazlău, Scorțeni. Dacă ținem cont că din suprafața totală, circa 50 ha. de terenuri cultivate cu grădini aparțin gospodăriilor anexe, care aprovizionează cantinele petroliștilor și ale Ministerului sănătății, vedem că pentru desfacere la piață rămîne producția abia de pe circa 230 ha., în timp ce pe baza unor calcule s-a stabilit că pentru satisfacerea completă a nevoilor pieții ar fi necesară suprafața de 1.050 ha. de grădini. Această suprafață de 1.050 ha. există: Pe Valea Tazlăului Sărat și Tazlăului Mare sînt multe terenuri care se pretează la cultura legumelor și zarzavaturilor dispunînd de asemenea terenuri mai ales comunele Măgirești, Ardeoani, Tescani, Berești-Tazlău, Scorțeni și Pîrjol. De asemenea, pe Valea Trotușului la Dărmănești, și în parte la Comănești se poate crea o puternică bază legumicolă. In general grădinarii din raion sunt avantajați de faptul că apele ce curg au debit mare și nu seacă în tot cursul anului. Suprafața terenurilor ce se pot iriga poate crește de la 52 la 450 ha. și sunt condiții pentru desfășurarea unei irigări mecanizate. Totuși aceste posibilități nu sunt nici pe departe folosite. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Moinești nu se ocupă în mod organizat de extinderea terenurilor cultivate cu legume și zarzavaturi. Apoi, U.R.C.C. Moinești nu acordă sprijinul pe care-l datorează cultivatorilor mai ales în ce privește aprovizionarea cu semințe. Astfel Moinești nu a încheiat din U.R.C.C. timp contract cu I.S.A.P.V.S. pentru livrarea de semințe, iar cînd această instituție a căzut de acord să livreze semințele necesare și fără existența unui contract anticipat, U.R.C.C. Moinești a dovedit nepăsare, tărăgănind aprovizionarea. Această chestiune împiedică de fapt, în perioada actuală, extinderea suprafețelor cultivate cu legume și zarzavaturi. Un exemplu grăitor în acest sens îl constituie situația de la întovărășirea din satul Iliești, comuna Ardeoani Țăranii muncitori de aici dispun de o suprafață de 2,9 ha, teren foarte propice pentru grădinărit. Semințele, dacă ar fi procurate de la piața neorganizată, ar costa cîteva mii de lei. întovărășirii nu dispun deocamdată de sumele necesare și vor să contracteze producția de legume cu U.R.C.C. Moinești. A mers în comună ur, împuternicit, a discutat. Măsuri practice nu s-au luat. Iar întovărășiții așteaptă, în plus, deși există condiții prielnice pentru formarea de asociații legumicole in comunele Măgirești, Berești-Tazlău și Scorțeni, U.R.C.C. Moinești se dovedește a nu fi cîtuși de puțin interesat în această privință, deși are sarcină de plan la contractarea de legume și zarzavaturi. O situație asemănătoare există și în ce privește cultura cartofului. Deși în Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. se arăta că trebuie extinsă cultura cartofului în regiunile de munte, special citată fiind Valea Trotușului, preocuparea în această direcție este mai mult decit slabă. In anul trecut în întreg raionul , s-au cultivat abia vreo 200 ha., anul acesta se prevăd să se însămînțeze 700 ha. Dar nici ceasta nu acoperă necesarul de consum care se ridică la producția de pe suprafața de 1.200 ha. teren. Membrii secțiunii agricole a sfatului popular raional sunt de acord că se poate ajunge să se cultive cu cartofi suprafața de 1.200-1.300 ha. Totuși eforturi suficiente în această direcție nu se depun. In raionul Moinești sunt condiții pentru extinderea suprafețelor cultivate cu legume și zarzavaturi. Trebuie depuse însă eforturi ca această problemă de mare importanță să fie rezolvată. Chiar și pentru anul acesta este încă timp să se ia măsuri care să ducă la extinderea acestor culturi. D. BUZNEA r1 Muncesc pentru o recoltă bogată Țăranii muncitori din comuna Fildești raionul Roman au învățat cercul agrotehnic multe lucruri frumcoase și interesante. Printre altele ei au învățat că pentru a obține o recoltă sporită la hectar este printre altele nevoie să folosească din plin timpul prielnic la arat și însămînțat. Iată de ce țăranii muncitori din această comună de îndată ce timpul a permis au început muncile de primăvară. Numai în cîteva zile ei au reușit să însămnîțeze o suprafață importantă cu orz, ovăz și floarea-soarelui, precum și 10 ha. de sfeclă de zahăr. De asemenea ei au executat arături adinei de primăvară pe o suprafață de circa 40 ha. Printre țăranii muncitori care au și executat o parte din lucrările de primăvară ca însămînțatul orzului, ovăzului, a floarei-soarelui sau a sfeclei de zahăr se numără și loja M. Martinaș, Anton Mîrț, Gheorghe Avădani și alții. Unele lucrări s-au executat și pe lotul zootehnic al sfatului popular comunal. Aici pînă în prezent s-au arat 19 ha. și s-au însămînțat 9 ha. cu ovăz, 13 ha. cu trifoi în cultură dublă și 3 ha. cu lucerna. /fir. T.S68 "(2.787)1 pe săptămîna 1—7 aprilie 1957 Timpul fiind favorabil, toată atenția agricultorilor în cursul acestei săptămîni se îndreaptă spre executarea însămînțărilor. Se însămînțează culturile din urgența I-a (orz, ovăz, mazăre, borceag, lucernă, trifoi, floareasoarelui, in, sfeclă de zahăr etc). . Datele meteorologice nu prevăd ploi în această perioadă, deci trebuie luate toate măsurile de grăbire a executării arăturilor și însămînțărilor, precum și toate măsurile de păstrare a umezelei din sol adunată în timpul iernii. In acest scop, arăturile de primăvară se grăpează în aceeași zi pentru a nu fi zvîntate. Tot în acest timp se face grăparul arăturilor adinei făcute în toamnă, indiferent dacă parcelele respective se însămînțează acuma sau mai tîrziu cu plante din epoca II-a. Se continuă cu îngrășatul terenului cu gunoi de grajd, introducîndu-l sub brazdă. Nu se seamănă nici unn fel de sămînță pînă nu se verifică calitatea lor germinativă, iar rezultatul probelor de germinație ne arată dacă trebuie găsită altă sămînță sau se dă la ha. o cantitate de sămînță în plus. Toată sămînță de orz se tratează cu formalină în ziua semănatului sau cu 1-2 zile înainte de semănat. Se verifică starea de vegetație a semănăturilor de toamnă și se grăpează parcelele pe care solul s-a întărit sau se tăvălugesc semănăturile unde firele de grîu au rădăcini dezgolite din cauza vîntului sau altor cauze. Semănăturile ieșite slabe din iarnă se îngrașă cu îngrășăminte chimice înainte de grăpare. Se continuă cu asigurarea cartofilor de sămînță, se pregătește terenul și se începe plantarea cartofilor timpurii. In sectorul legumicol Se continuă cu întreținerea răsadului de legume în răsadnițele calde și semicalde și anume: plivit, udat, aerisit, păstrarea temperaturii necesare ș. a. Se continuă cu repararea roților de irigat. Se face amenajarea terenului pentru grădini și îngrășarea lor. Se confecționează ghivece nutritive și straturi nutritive și se face transplantarea răsadului. In sectorul viticol-pomicol se continuă dezgropatul viilor altoite, întrucît frigul nu mai poate prezenta pentru coarde nici un pericol. Intîrzierea dezgropatului poate produce stricarea mugurilor iar pe de altă parte se produce aglomerarea lucrărilor în jumătatea a doua a lunii aprilie. In livezi trebuie terminate lucrările de curățirea pomilor (de uscături, cuiburi de omizi, rărit crengi). Se urgentează executarea plantărilor noi de pomi — în ogrăzi și completarea golurilor în livezi. In scopul preîntîmpinării pagubelor ce se pot produce la pomi din cauza înghețurilor tîrzii, se pregătesc în livezi grămezi de gunoi, pentru a fi aprins să producă fum în nopțile cînd se prevede scăderea mai mare de temperatura. Se fac arături în livezi și se sapi în jurul pomilor. In sectorul creșterii animalelor Se dă toată atenția hrănirii animalelor de muncă în special cu furaje concentrate, pentru a se păstra forța necesară executării arăturilor și însămînțărilor. De asemenea se dă toată grija îngrijirii noilor născuți (miei, viței ș. a.) asigurîndu-se condițiunile necesare pentru dezvoltare (lumină, aer, căldură, hrană, loc de mișcare) avînd grijă și de prevenirea îmbolnăvirii lor. Se continuă curățenia, grăparul și îngrășarea pășunilor și fînețelor, precum și a lucernierilor și trifoiștilor. Ing. I. ATANASIO; Aspecte ale campaniei agricole de primăvară din raionul Roman Datorită desprimăvărării timpurii din acest an, în multe sate și comune a raionului Roman, oamenii muncii din agricultură au început cu avînt lucrările agricole de primăvară — arăturile, însămînțările și îngrijirea culturilor semănate din toamnă. La gospodăria agricolă de stat din Secuieni, campania agricolă de primăvară se desfășoară de la o zi la alta într-un ritm tot mai viu. In zece zile lucrătoare, brigăzile de tractoare au grăpat și tăvălugit 426 ha, semănături de toamnă, au discuit și grăpat 411 hectare arături adinei de toamnă și au executat arături de primăvară pe o suprafață de 224 hectare. In aceeași perioadă de timp muncitorii acestei gospodării agricole de stat au însămînțat 191 ha. cu culturi de primăvară și au împrăștiat îngrășăminte chimice pe o suprafață de aproape 1000 de hectare. Pentru grăbirea lucrărilor, mecanizatorii folosesc cuplul de mai multe grupe,cultivatoare și mașini de semănat. Acest lucru permite mecanizatorilor să depășească zilnic norma de lucru. Tractoristul Ichim Vasile, de exemplu, a grăpat într-o singură zi 51 hectare în loc de 43 cut prevedea norma. Timpul prielnic pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară i-a găsit pe membrii G.A.C. din satele Doljești, I. Creangă, Poenari, bine pregătiți pentru începerea însămînțlrilor de primăvară. Pînă acum colectiviștii din Poenari au însămînțat 40 hectare cu diferite culturi de primăvară, cei din Doljești — 10 ha., iar cei din I. Creangă au executat alături de primăvară pe o suprafață de peste 30 hectare. P Ia scurt timp după sosire pe tarlelețăranilor întovărășiți din satele Butnărești, Recea, tractoriștii au și început munca. Hotărîți să-și respecte angajamentele luate. Mecanizatorii au realizat însemnate succese. De cînd au început lucrările agricole de primăvară, puțini țărani muncitori rămîn pe acasă în timpul zilei în comuna Bozieni. Pe ogoare, atelajele sînt folosite din plin. Pînă la 21 martie în această comună au fost executate alături de primăvară pe o suprafață de peste 300 de hectare, din care circa 100 hectare au fost însămînțate cu diferite culturi de primăvară. Cu multă însuflețire se lucrează și în comunele Porcești, Sagna. In aceste comune există foarte mulți țărani muncitori care au însămînțat și sfecla de zahăr. Printre aceștia se numără și cultivatorii Staicu V. Ioan, Ciobanu Gh. Vasile, Bădărău Constantin și mulți alții care avînd terenul pregătit din toamnă au terminat de însămînțat sfecla de zahăr. In comunele unde muncile agricole de primăvară au început, unde fiecare zi, fiecare ceas prielnic este folosit cu chibzuință pentru grăbirea lucrărilor. In multe comune organizațiile de bază, comitetele executive ale sfaturilor populare și organelor agricole au știut cum să mobilizeze pe țăranii muncitori în executarea lucrărilor din această importantă etapă a muncilor agricole. Comuniștii și deputații au fost în majoritatea cazurilor în primele rînduri, constituind un exemplu viu, pentru ceilalți țărani muncitori. Pe raion au fost însămînțate pînă la 24 martie aproape 1000 de hectare cu orz, ovăz, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, iar arăturile de primăvară au fost executate pe o suprafață de circa 2000 ha. Totuși cu toate că în cele mai multe comune muncile agricole de primăvară au început, situația lucrărilor pe raion nu este atît de mulțumitoare. La data de 21 iulie, în multe comune mai erau încă de reparat o bună parte din pluguri, grape și alte unelte agricole. Astfel de situație putea fi întîlnită în comunele Trifești, Bîra și altele. Această tărăgănare se explică numai prin faptul că munca nu a fost temeinic organizată în timpul pregătiri campaniei agricole de primăvară, iar în momentul cînd timpul a permis începerea muncilor agricole de primăvară comitetele de partid comunale, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și organele agricole au neglijat munca vie, operativă și legătura strînsă cu oamenii muncii de pe ogoare așteptînd de cele mai multe ori „declanșarea" campaniei de către organele de la raion. In această situație sînt comunele Gîdinți, Averești, Cîrligi, Miron Costin și altele. Din cauza unor lipsuri cu caracter organizatoric, sînt cazuri cînd tractoarele își pierd timpul în așteptare- 2 tractoare din brigada a 8-a de pilda, condusă de tov. Bangău Gheorghe, au stat timp de aproape 4 zile în comuna Trifești fără să lucreze, pentru că organele locale nu le-au indicat terenurile care, conform contractului încheiat, trebuiau lucrate. Ne aflăm la începutul muncilor agricole de primăvară. Lipsurile ce se manifestă în unele comune trebuie de pe acum lichidate. Comitetul executiv al sfatului popular raional, sfaturile populare comunale și organizațiile de bază au datoria să se ocupe cu mai mult simț de răspundere și să asigure succesul deplin al acestei etape hotărîtoare a muncilor agricole de care depinde în mare măsură recolta din acest an. Organele agricole trebuie să stea în această perioadă în mijlocul colectiviștilor, întovărășiților și țăranilor muncitori cu gospodării individuale. Să le explice dînd exemple concrete, că numai aplicînd regulile agrotehnice înaintate pot obține sporuri mari de recoltă. M. CERNOMAZ \ 1 RADIO Ascultați emisiunea de miercuri 3 aprilie 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și buletin meteorologic — 5.05 Melodii populare romînești — 5.30 Buletin de știri — 5.35 Melodii populare romînești (continuare) —5.45 Secția de gimnastică — 5.55 Sfatul medicului — 6.00 Muzică ușoară— 6.15 Emisiune agrară — 6.25 Muzică — 6.45 Clubul curioșilor — 7.00 — Buletin de știri, buletin meteorologic și sumarul presei centrale — 7.10 Muzică ușoară Romînească — 7.30 Anunțuri și muzică — 7.35 Cîntece și jocuri populare romînești — 7.55 Din cîntecele țărănimii noastre muncitoare — 8.15 Materiale din presă — 8.30 Muzică — 9.00 Muzică din operetele lui Milutin ■— 9.30 „Roza vînturilor“ — 10.00 Muzică de cameră — 11.00 Buletin de știri — 11.03 Teatru la microfon : „Fiul meu“ — 12.51 Cîntece — 13.00 Buletin de știri — 13.05 Mic concert de prînz — 13.35 înregistrări de la finala celui de-al III-lea concurs național al tinerilor soliști — 14.00 Muzică de estradă — 14.30 Cotele apelor Dunării — 14.45 Cîntă la țambal George Pantazi — 15.00 Buletin de știri — 15.05 „Săptămîna muzicii maghiare“ — 15.30 Muzică ușoară — 16.00 „Și totuși se mișcă“ — 16.15 „Inșirte mărgărite“ — 16.45 Din cîntecele popoarelor — 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic — 17.15 Recomandări din program — 17.19 Cîntă Maria Sereea — 17.35 Sfaturi gospodărești — 17.40 Orchestra de muzică populară din diferite orașe ale țării— 18.00 Vorbește Moscova! — 18.30 Muzică din opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu •— 19.00 Buletin de știri și comentariu — 19.10 Muzică ușoară franceză — 19.45 Răspundem ascultătorilor — 19 „Noapte bună, copii“ — 20.00 viața muzicală a orașelor și regiunii patriei — 20.30 „Părinți și copii“ 21.00 Piese instrumentale de m. popularitate — 21.15 Scriitori evietici — 21.45 Cîntă Iacob Savu Nelu Orian — 22.00 Buletin de șt buletin meteorologic și sport — 22. Muzică ușoară — 22.50 Cîntă Vloria Baciu — 23.10 Noi înregistri primite din partea Radiodifuziunii Belgrad — 23.52 -23.55 Buletin Știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri — 14.03 Ci fă Ansamblul de cîntece și danst „Ciprian Porumbescu“ — 14.20 Laureați ai Premiului de Stat 1955 — 14.40 Anunțuri și muzică -— 15.00 Muzică populară din diferi regiuni ale țării — 15.40 Mici pic:simfonice — 16.00 Buletin de știri buletin meteorologici — 16.15 Recomandări din program — 16.20 Emsiune dedicată maestrului Tiberiu Budiceanu — 17.15 Tribuna Radio —17.3 Cîntă orchestra Jean Ionescu — 18.0 Buletin de știri — 18.10 Cărți și ela 18.30 Cîntă la vioară Nelu Urziceanu — 18.45 Anunțuri și muzică -18.55 Sfatul medicului 19.00 Preocupări gospodărești — 19.20 Pentru fiecare melodia preferată — 20.00 Buletin de știri — 20.03 Muzică -20.55 Buletin de știri — 21.00 „Compozitorul săptămînii“ — 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic , sport — 23.15—24.00 Concert desoaptej J