Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 1308-1332)

1957-04-02 / nr. 1308

Pag. 2-1 Z în trecutul mișcării muncitorești din țara noastră La 31 martie ,1893 s-a constituit Partidul Social-Democrat al Muncito­rilor din Romînia. Spre sfîrșitul veacului al XIX-lea, odată cu întinderea rețelei de căi Democrat al Muncitorilor din Ro­­mânia. Pentru prima oară în isto­ria mișcării muncitorești, proleta­riatul din Romînia se unește în­tr-un partid politic care să conducă: ferate, modernizarea porturilor fin­ lupta acestuia, în vederea înfăptur­­viate și maritime, exploatarea tot m­i țelurilor de veacuri ale maselor mai intensă a petrolului și cărbii muncitoare. Congresul a votat un nelui, proletariatul din Romînia se program cu_ revendicări­ general de­­dezvoltă și începe să lupte pentru­mocratice din care însă lipseau ex­­libertăți democratice și revendicări propunerea moșierilor și închegarea economice alianței dintre proletariat și țară­ Cercurile socialiste, care existau aime, lupta pentru cucerirea pe cale încă de la 1872, au început să re- revoluționară a puteri politice nu simtă lipsa unui îndreptar ideolo- stat­­gic în activitatea lor. Acest fapt a in conducerea Partidului Social determinat apariția revistei „Con- Democrat al Muncitorilor din Re­­temporanul“ (1881) sub conducerea mînia, s-au infiltrat elemente a lui C. Dobrogeanu-Gherea, revista­portuniste, burgheze care promo­­vare și-a propus să lămurească vau o politică de susținere exclu­­muncitorimit toate problemele so­­siră a luptei pentru votul universal, clale, politice și culturale prin organizarea luptelor economice ale prizma științifică. __ _ muncitorilor și țărănimii nu consti­ In deceniul 1881—1890, alaturi taie o preocupare esențială a nou­­de revista „Contemporanul“ se­c­ lui partid înființat, ditează de către cercurile munc­o- prin punct de vedere ideologic, rești o seamă de ziare și reviste c­a „Dacia­ viitoare“, „Revista „Muncitorul“, „Dezrobirea“, socială“, „Mun­ca“ etc. Militînd pentru alcătuirea unui program de luptă a cercurilor muncitorești, publicațiile din a­ceasta vreme, dar mai ales revista „Contemporanul“ și gazeta „Munca“ au susținut primele greve ale mun­citorilor tipografi și greva generală a lucrătorilor ceferiști din București și au pregătit terenul pentru unifi­carea mișcării proletariatului din Romînia. Ca o urmare a acestei activități, partidul creat în 1893 se afla sub influența social-democrației oportu­niste. De aceea în cei șapte ani de existență ai Partidului Social De­mocrat al Muncitorilor din Romî­nia, proletariatul român a continuat să se dezvolte pe plan politic, ca o clasă în sine și nu pentru sine. In anul 1899 elementele nemun­citorești, care predominau condu­cerea partidului, s-au dizolvat tre­­cînd în grup la partidul liberal. Frînată temporar de trădarea „generoșilor“, mișcarea muncito­în 31 martie­ 1893 are loc un Con­­nească se va organiza și va lupta greș al cercurilor socialiste munci­ din ce în ce mai puternic pentru torești din toată țara în cadrul că­ înfăptuirea țelurilor sale rusa se constituie Partidul Social fienare. revolu- VEȘTI DIN ORAȘUL P. NEAMȚ Au strîns fier vechi Organizațiile de bază U.T.M. din cîteva întreprinderi și instituții din o­­rașul Piatra Neamț întreprind o acțiu­ne­ de colectare a fierului vechi. De pildă, tinerii de la I.M.S.­­Ceahlau, care s-au angajat că vor colecta la.0O0 kg. fier au și realizat 1.000 kg. La spitalul de stat, atemistele au colectat 700 kg. fier vechi. In această acțiune se evidențiază tinerii Maria Brănoaia, lancu Ștefan și Maria Pavelescu. Can­tități însemnate de fier vechi au co­lectat și tinerii de la fabricile „Recon­strucția“ și „8 Martie“. Un nou magazin de mercerie Zilele acestea s-a deschis pe strada Pușkin nr. 42 din Piatra Neamț un nou­ magazin de mercerie. Acest ma­gazin are un bogat sortiment de ar­ticole care vor satisface mare parte cerințele consumatorilor.In terminat reparațiile generale ale între­prinderii. In ziua cînd fabrica a în­ceput să lucreze din plin, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii s-au angajat să îndeplinească planul lunar de produc­ție înainte de termen. Ei s-au ținut de cuvînt. La data de 25 martie a. c., dăduseră peste pla­nul lunar 36 Tone celuloză. Acest suc­ces a fost posibil datorită organizării mai bune a muncii, aprovizionării rit­mice a locurilor de producție cu ma­terii prime, folosirii raționale a uti­lajelor. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat tovarășii Ion Anitulesei, Vasile Loghin, C. Maftei și alții. IOSIF BERENSTEIN O prețioasă inovație Aneta Ilion este cunoscută la fa­brica „8 Martie“ ca o muncitoare­­vrednică și pricepută. Priceperea ei este dovedită și de recenta inovație pe care a pus-o de curînd în practică. Muncind la secția ciorapi, ea a ob­servat că la mașina circulară viteza de 180 ture pe minut poate fi mărită. In acest scop a modificat 3 seg­­menți și două aripi la mașonul mași­nii. Astfel, acele de tricotat au că­pătat o poziție mai orizontală, lucru ce a dus la mărirea turației de la 180 de ture la 240 ture pe minut. Inovația aplicată pe întreprindere sporește productivitatea muncii cu 8 la sută, iar zilnic se obțin cu 900 pe­rechi ciorapi mai mult ca înainte. 36 tone celuloză peste plan De curînd colectivul de muncă al fabricii de celuloză „Reconstrucția“ a STE’SíftTC î?S5tr După reeditarea celor mai impor­tante lucrări de critică, istorie și teorie literară ale lui C. Dobrogeanu- Gherea și Raicu Ionescu-Rion, era fi­resc să fie puse la îndemîna tineretu­lui studios și a iubitorilor de literatură o­­ parte din studiile literare ale lui G.­­Ibrăileanu, care împreună cu cele amin­tite, fac parte din istoria prime­lor s­tudii de critică literară romî­nească­ bazată pe concepția materia­listă. Garabet Ibrăileanu, „unul din oa­menii cei­­ mai inteligenți ai vremii lui“, cum îl caracterizează academicianul Tudor Vianu, „inima Vieții Românești în înțeles anatomic“, după expresia maestrului Mihail Sadoveanu, a făcut ca revista condusă de el timp de trei decenii să devină cea mai mare pu­blicație literară progresistă din țara noastră. Depășind limitele sale „po­poraniste“, revista „Viața Romînească“ a izbutit, în perioada celor mai di­verse influențe decadente și cosmo­polite, să promoveze o literatură origi­nală strîns legată de viața și năzu­ințele poporului. Și partea cea mai in­teresantă a operii lui G. Ibrăileanu a fost cuprinsă în rubricile redacționale ale „Vieții Romînești“, care apoi au apărut în volume ca „Scriitori și cu­rente“ (1909), „Note și impresii“ (1920), „Scriitori romîni și străini“ (1926), „Studii literare“ (1931) ș.a. Volumul apărut recent sub titlul „Studii literare“ este o culegere întoc­mită în special pentru folosul elevilor, cujsprinzînd o mică parte din opera lui Ibrăileanu. In acest volum se î ntîl­­nesc îndeosebi acele studii și arti­cole­­ de critică și istorie literară care pot fi considerate o adevărată călăuză pentru un tînăr și aspirant la o pr­e­­gătire teoretică înaltă. Se știe­­ că Ibrăileanu a continuat, în bu­n­ă măsură, critica științifică a lui Gherea, sau mai precis, „școala critică“, de la revista „Contempora­nul“. Condamnînd impresionismul și critica judecătorească maioresciană, Ibrăileanu este primul critic al nostru care a îmbinat criteriile științifice cu acea artă de a sezisa specificul crea­ției literare și al personalității crea­torului. In unele articole ale sale ca, de pildă, „Caracterul specific național în­­ literatura romînă“, întîlnim însem­nate demonstrații de teorie a litera­turii, scoțînd în relief valoarea națio­nală a­.literaturii In­genere. Tot ast­fel în articolul „Poezia populară“ subliniază ,că „poezia cultă nu e alt­ceva decit evoluția poeziei populare“, tocmai pentru a demonstra că poezia populară este veșnicul izvor­­ de în­viorare a literaturii și că ea imprimă astfel caracterul­ său specific națio­nal. O serie de alte articole publicate m *) Pe marginea cărții „Studii lite­­rare“ de G. Ibrăileanu, colecția „Biblio­teca școlarului“, Editura tineretului, 1957. ‘ „Evenimentul literar“ de G. Ibrăileanu, din care menționăm în culegere „In­­rîurirea artei“ întăresc teoria înaintată a criticului, bazată pe recunoașterea funcției sociale, de cunoaștere și edu­care, a artei, pe care o consideră „o armă de clasă“. Ibrăileanu arată că în timp ce „arta unei clase care piere e o armă contra sa însăși“, „arta unei clase care se ridică mărește forța și încrederea acestei clase“ („Inrîurirea artei)“. Pornind de la concepția că dezvolta­rea culturii nu este posibilă fără parti­ciparea maselor la crearea valorilor spirituale, Ibrăileanu condiționează de asemenea evoluția artelor de fenome­nele economico-sociale, ceea ce duce la o înțelegere justă, a fenome­­l­nului artistic pe care îl consideră ca o reflectare specifică a realității. Astfel, iicit în ciuda unor confuzii ideologice de nuanță „poporanistă“, critica lui Ibrăileanu se bazează pe analiza operei artistice în strînsă legătură cu realitățile sociale. El a combătut cu perseverența teoria reac­ționară „arta impersonală“ sau „arta pentru artă“, apreciind opera de artă ca o reflectare tipică a vieții („Li­teratura și societatea“). G. Ibrăileanu a fost de asemenea un deschizător de drumuri în istoria noastră literară. Fără cunoașterea stu­diilor sale literare de acest gen, ca de pildă „Spiritul critic în cultura ro­mînească“, nu poți studia și înțelege just multe din valorile moștenirii noas­tre culturale. El pune bazele unor cer­cetări științifice ale evoluției culturii noastre, lăsîndu-ne numeroase și va­loroase caracterizări asupra începutu­rilor culturii romînești, asupra mișcă­rii literare de la 1848 („Vasile Alec­­sandri“), asupra criticii sociale la Eminescu și Caragiale („Critica socială a lui Eminescu“, „Mihail Emi­nescu“, „Caragiale“, „Numele proprii în opera comică a lui Caragiale“) ca și asupra celorlalți scriitori clasici („Povestirile lui Creangă“ „,Opera li­terară a d-lui Alexandru Vlahuță“, „Gh. Coșbuc“, „C. Dobrogeanu-Gherea“ etc.), studii care pot fi folosite și azi de elevi și studenți de cititorii și iu­bitorii de literatură, rămînînd vala­bile sau puțind fi valorificate în lu­mina cercetărilor actuale. Ci­ despre studiile închinate unor contemporani ai săi ca de pildă cele despre scrierile lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Jean Bart sau I. I. Mironescu, utilizarea lor este de ne­conceput în studiul și înțelegerea a­­dîncă a valorii unor opere ale acestor scriitori, intrate în patrimoniul națio­nal. G. Ibrăileanu este o bună călăuză și pentru cunoașterea literaturii uni­versale, îndeosebi a marilor romancieri realiști ruși Tolstoi, Turgheniev, Gorki. Vorbind despre romanul „Război și Pace“ al lui Tolstoi pe care-l găsește „amplu și măreț“ se-ntreabă în cele din urmă: „există oare de-a lungul vremurilor un poet mai mare decit a­cest Lev Nicolaevici ?“ .(Tolstoi n. n.). Iar despre Turgheniev intr-un studiu despre romanul său „Ape de primă­vară“ scrie: „Ca artist, Turgheniev este poate romancierul cel mai mare din veacul al 19-lea“ (­„Ape de primă­vară“). Pentru ca pe Gorki să-l a­­precieze pentru opera sa scrisă de pe poziția realismului critic, „el gă­sește adesea omenescul adevărat în sufletele tulburi ale celor din fundul c­el mai de jos al omenirii...). Sau mai departe : „La Gorki, oamenii mici, ig­norați, pierduți nu mai sînt sfinți, nu mai sînt moraliști, nu mai sînt reve­latori, dar sînt profund oameni“. Opera lui Ibrăileanu rămîne o bună călăuză pentru cunoașterea și aprofun­darea moștenirii noastre literare. M. C. DELASABAR ----C---­ RECENZIE G. IBRĂILEANU — Călăuza pentru cunoașterea și aprofundarea moștenirii noastre literare** Consfătuire cu corespondenții, și cititorii ziarului nostru din raionul de curînd în sala de ședințe Comitetului raional de partid Zele­­a­tin a avut loc o consfătuire a ziaru­lui nostru cu corespondenții, colabo­ratorii și cititorii din acest raion. După prezentarea unui referat asu­pra felului în care ziarul nostru a tratat problemele raionului Zeletin, au luat cuvîntul numeroși participanți la consfătuire. Ei au făcut diferite propuneri legate de îmbunătățirea muncii ziarului. In cadrul consfătuirii s-a arătat că deși raionul Zeletin este un raion fruntaș, în opera de transformare so­cialistă a agriculturii, redacția nu s-a preocupat îndeajuns cu genera­lizarea experienței acumulate în a­­ceastă direcție de organele de partid și de stat din raion. Participanții la consfătuire au cerut redacției să a­­corde mai multă atenție acestei pro­bleme. Corespondenți ca tovarășii: Io­nescu Aneta din Zeletin, Ene Vasile, din satul Lozinca, I. Ebrașcu tehni­cian agronom în comuna Ursa, Eu­gen Mihalache din Burdusaci și al­ții, s-au referit în cuvîntul lor la fe­lul în care redacția a îndrumat co­respondenții voluntari din raion. Mai mulți­ tovarăși au cerut redacției să dea dovadă de mai multă opera­tivitate în rezolvarea scrisorilor oa­menilor muncii. In cadrul consfătuirii a luat cuvin­­tul și corespondentul Năsturaș _ D. Dumitru din comuna Buda. Printre altele el a spus: „"Raionul _ nostru este un raion agricol, un raion cu numeroase unități socialiste în agri­cultură. Sarcina noastră, a corespon­denților de presă este nu numai de a populariza succesele obținute în raion în opera de transformare so­cialistă a agriculturii. In același timp, avem datoria de a fi noi în­șine în fruntea luptei pentru trans­formarea socialistă a agriculturii. Iată de ce chem pe toți coresponden­ții sătești din raionul și regiunea noastră , la întrecere sub lozinca : „Fiecare corespondent sătesc, un a­­prig luptător pentru transformarea socialistă a agriculturii­­”. Inițiativa tovarășului Năsturaș D. Dumitru din comuna Buda este va­loroasă. Ea a fost însușită de toți participanții la consfătuirea de la Zeletin. Ea trebuie însușită de toți corespondenții sătești din regiunea noastră. In cadrul ziarului nostru consfătuirii, cititori ai asemenea tov. Da­mian Minea, directorul Școlii medii din comuna Zeletin, au făcut propu­neri prețioase privind îmbunătățirea conținutului și formei ziarului nostru. Mm legumicolă a trebuie să rase iifaf Moinești fie extinsa Primăvară. încă din aceste zile, gospodinele încep să caute piele mult apreciatele legume , în și zarzavaturi trufandale. O legătură de ceapă verde, de mărar, de leuș­­ean, lucruri mărunte în aparență, au o mare­­ importanță în arta culi­nară. Apoi, în tot timpul verii și pînă la căderea iernii, consumul de roșii, ardei, pătlăgele vinete și ie alte legume și zarzavaturi stă pe primul plan. In multe luni de zile uin an, mai ales vara, legumele și zarzavaturile stau la baza alimenta­ției cetățenilor. De aici, se poate trage ușor concluzia că grădinăritul este­ o treabă foarte importantă care poate influența în mod direct bunul rai al populației. Controlînd o serie de statistici, se poate stabili că raionul Moinești este deficitar în producerea de legu­me și zarzavaturi. Cantitățile de produse ce se obțin de pe terenurile cultivate cu aceste plante nu satisfac cererea de consum a populației și în consecința în fiecare an este necesar să se aducă din alte regiuni ale ță­rii, sute de tone de roșii, varză, cea­pă, fasole, ardei, castraveți etc. A­­cest lucru este costisitor și nu rare­ori aceste mărfuri ușor alterabile a­­jung la destinație cu mult sub cali­tatea inițială. In plus, cheltuielile de transport ridică prețul de desfa­cere. Se pune deci problema ca toate sau aproape toate cantitățile nece­sare de legume și zarzavaturi nece­sare consumului să fie produse pe scară locală. Este oare posibil acest lucru ? Chiar și o sumară cercetare a con­dițiilor de sol și climă arată că da. In raion se folosește anual pentru grădinărit o suprafață de mativ 283 ha., din care circa aproxi­52 ha. de terenuri irigate. Acestea din urmă în comunele Măgirești, Ar­­deoani, Tescani, Berești-Tazlău, Scor­­țeni. Dacă ținem cont că din supra­fața totală, circa 50 ha. de terenuri cultivate cu grădini aparțin gospodă­riilor anexe, care aprovizionează can­tinele petroliștilor și ale Ministerului sănătății, vedem că pentru desfa­cere la piață rămîne producția abia de pe circa 230 ha., în timp ce pe baza unor calcule s-a stabilit că pentru satisfacerea completă a ne­voilor pieții ar fi necesară suprafa­ța de 1.050 ha. de grădini. Această suprafață de 1.050 ha. există: Pe Valea Tazlăului Sărat și Tazlăului Mare sînt multe terenuri care se pretează la cultura legumelor și zar­zavaturilor dispunînd de asemenea terenuri mai ales comunele Măgirești, Ardeoani, Tescani, Berești-Tazlău, Scorțeni și Pîrjol. De asemenea, pe Valea Trotușului la Dărmănești, și în parte la Comănești se poate crea o puternică bază legumicolă. In general grădinarii din raion sunt avantajați de faptul că apele ce curg au debit mare și nu seacă în tot cu­rsul anului. Suprafața terenuri­lor ce se pot iriga poate crește de la 52 la 450 ha. și sunt condiții pentru desfășurarea unei irigări mecaniza­te. Totuși aceste posibilități nu sunt nici pe departe folosite. Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular raional Moinești nu se ocupă în mod orga­nizat de extinderea terenurilor culti­vate cu legume și zarzavaturi. Apoi, U.R.C.C. Moinești nu acordă spriji­nul pe care-l datorează cultivatorilor mai ales în ce privește aproviziona­rea cu semințe. Astfel Moinești nu a încheiat din U.R.C.C. timp contract cu I.S.A.P.V.S. pentru livra­rea de semințe, iar cînd această in­stituție a căzut de acord să livreze semințele necesare și fără existența unui contract anticipat, U.R.C.C. Moinești a dovedit nepăsare, tărăgă­­nind aprovizionarea. Această ches­tiune împiedică de fapt, în perioada actuală, extinderea suprafețelor cul­tivate cu legume și zarzavaturi. U­n exemplu grăitor în acest sens îl con­stituie situația de la întovărășirea din satul Iliești, comuna Ardeoani Țăranii muncitori de aici dispun de o suprafață de 2,9 ha, teren foarte propice pentru grădinărit. Semințele, dacă ar fi procurate de la piața ne­organizată, ar costa cîteva mii de lei. întovărășirii n­u dispun deocam­dată de sumele necesare și vor să contracteze producția de legume cu U.R.C.C. Moinești. A mers în comu­nă ur, împuternicit, a discutat. Mă­suri practice nu s-au luat. Iar în­­tovărășiții așteaptă, în plus, deși e­­xistă condiții prielnice pentru forma­rea de asociații legumicole in comu­nele Măgirești, Berești-Tazlău și Scorțeni, U.R.C.C. Moinești se do­vedește a nu fi cîtuși de puțin interesat în această privință, deși are sarcină de­ plan la contractarea de legume și zarzavaturi. O situație asemănătoare există și în ce privește cultura cartofului. Deși în Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. se arăta că tre­buie extinsă cultura cartofului în regiunile de munte, special citată fiind Valea Trotușului, preocuparea în această direcție este mai mult decit slabă. In anul trecut în întreg raionul , s-au cultivat abia vreo 200 ha., anul acesta se prevăd să se însămînțeze 700 ha. Dar nici ceasta nu acoperă necesarul de con­sum care se ridică la producția de pe suprafața de 1.200 ha. teren. Membrii secțiunii agricole a sfatului popular raional sunt de acord că se poate ajunge să se cultive cu car­tofi suprafața de 1.200-1.300 ha. Totuși­­ eforturi suficiente în această direcție nu se depun. In raionul Moinești sunt condiții pentru extinderea suprafețelor culti­vate cu legume și zarzavaturi. Trebuie depuse însă eforturi ca aceas­tă problemă de mare importanță să fie rezolvată. Chiar și pentru anul acesta este încă timp să se ia mă­suri care să ducă la extinderea a­­cestor culturi. D. BUZNEA r1 Muncesc pentru o recoltă bogată Țăranii muncitori din comuna Fil­dești raionul Roman au învățat cercul agrotehnic multe lucruri fru­m­­coase și interesante. Printre altele ei au învățat că pentru a obține o recoltă sporită la hectar este printre altele nevoie să folosească din plin timpul prielnic la arat și însămînțat. Iată de ce țăranii muncitori din a­­ceastă comună de îndată ce timpul a permis au început muncile de primă­vară. Numai în cîteva zile ei au reușit să însămnîțeze o suprafață importantă cu orz, ovăz și floarea-soarelui, precum și 10 ha. de sfeclă de zahăr. De ase­menea ei au executat arături adinei de primăvară pe o suprafață de circa 40 ha. Printre țăranii muncitori care au și executat o parte din lucrările de primăvară ca însămînțatul orzului, o­­văzului, a floarei-soarelui sau a sfe­clei de zahăr se numără și loja M. Martinaș, Anton Mîrț, Gheorghe Avă­­dani și alții. Unele lucrări s-au executat și pe lotul zootehnic al sfatului popular co­munal. Aici pînă în prezent s-au arat 19 ha. și s-au însămînțat 9 ha. cu ovăz, 13 ha. cu trifoi în cultură dublă și 3 ha. cu lucerna. /fir. T.S68 "(2.787)1 pe săptămîna 1—7 aprilie 1957 Timpul fiind favorabil, toată aten­ția agricultorilor în cursul acestei săp­­tămîni se îndreaptă spre executarea însămînțărilor. Se însămînțează cul­turile din urgența I-a (orz, ovăz, ma­zăre, borceag, lucernă, trifoi, floarea­­soarelui, in, sfeclă de zahăr etc). . Datele meteorologice nu prevăd ploi în această perioadă, deci trebuie luate toate măsurile de grăbire a executării arăturilor și însămînțărilor, precum și toate măsurile de păstrare a umezelei din sol adunată în timpul iernii. In acest scop, arăturile de primăvară se grăpează în aceeași zi pentru a nu fi zvîntate. Tot în acest timp se face grăparul arăturilor adinei făcute în toamnă, indiferent dacă parcelele res­pective se însămînțează acuma sau mai tîrziu cu plante din epoca II-a. Se continuă cu îngrășatul terenului cu gunoi de grajd, introducîndu-l sub brazdă. Nu se seamănă nici unn fel de să­­mînță pînă nu se verifică calitatea lor germinativă, iar rezultatul probe­lor de germinație ne arată dacă tre­buie găsită altă sămînță sau se dă la ha. o cantitate de sămînță în plus. Toată sămînță de orz se tratează cu formalină în ziua semănatului sau cu 1-2 zile înainte de semănat. Se verifică starea de vegetație a semănăturilor de toamnă și se gră­pează parcelele pe care solul s-a în­­tărit sau se tăvălugesc semănăturile unde firele de grîu au rădăcini dez­golite din cauza vîntului sau altor cauze. Semănăturile ieșite slabe din iarnă se îngrașă cu îngrășăminte chimice înainte de grăpare. Se continuă cu asigurarea cartofi­lor de sămînță, se pregătește terenul și se începe plantarea cartofilor tim­purii. In sectorul legumicol Se continuă cu întreținerea răsa­dului de legume în răsadnițele calde și semicalde și anume: plivit, udat, aerisit, păstrarea temperaturii nece­sare ș. a. Se continuă cu repararea roților de irigat. Se face amenajarea terenului pentru grădini și îngrășarea lor. Se confecționează ghivece nutritive și straturi nutritive și se face trans­plantarea răsadului. In sectorul viticol-pomicol se continuă dezgropatul viilor al­­­toite, întrucît frigul nu mai poate prezenta pentru coarde nici un per­­icol. Intîrzierea dezgropatului poate pr­o­duce stricarea mugurilor iar pe de altă parte se produce aglomerarea lucrărilor în jumătatea a doua a lunii aprilie. In livezi trebuie terminate lucră­rile de curățirea pomilor (de uscături, cuiburi de omizi, rărit crengi). Se urgentează executarea plantărilor noi de pomi — în­­ ogrăzi și comple­tarea golurilor în livezi. In scopul preîntîmpinării pagubelor ce se pot produce la pomi din cauza înghețurilor tîrzii, se pregătesc în l­i­vezi grămezi de gunoi, pentru a fi a­­prins să producă fum în nopțile cînd se prevede scăderea mai mare de tem­peratura. Se fac arături în livezi și se sapi în jurul pomilor. In sectorul creșterii animalelor Se dă toată atenția hrănirii anima­lelor de muncă în special cu furaje concentrate, pentru a se păstra forța necesară executării arăturilor și însă­­­mînțărilor. De asemenea se dă toată grija în­grijirii noilor născuți (miei, viței ș. a.)­ asigurîndu-se condițiunile necesare pentru dezvoltare (lumină, aer, căl­dură, hrană, loc de mișcare) avînd grijă și de prevenirea îmbolnăvirii lor. Se continuă curățenia, grăparul și îngrășarea pășunilor și fînețelor, pre­­cum și a lucernierilor și trifoiștilor. Ing. I. ATANASIO; Aspecte ale campaniei agricole de primăvară din raionul Roman Datorită desprimăvărării timpurii din acest an, în multe sate și comune a raionului Roman, oamenii muncii din agricultură au început cu avînt lu­crările agricole de primăvară — ară­turile, însămînțările și îngrijirea cultu­rilor semănate din toamnă. La gospodăria agricolă de stat din Secuieni, campania agricolă de pri­măvară se desfășoară de la o zi la alta într-un ritm tot mai viu. In zece zile lucrătoare, brigăzile de tractoare au grăpat și tăvălugit 426 ha, semă­nături de toamnă, au discuit și grăpat 411 hectare arături adinei de toamnă și au executat arături de primăvară pe o suprafață de 224 hectare. In aceeași perioadă de timp muncitorii acestei gospodării agricole de stat au însămînțat 191 ha. cu culturi de pri­măvară și au împrăștiat îngrășămin­te chimice pe o suprafață de aproape 1000 de hectare. Pentru grăbirea lucrărilor, mecani­zatorii folosesc cuplul de mai multe grupe,­­cultivatoare și mașini de se­mănat. Acest lucru permite mecani­zatorilor să depășească zilnic norma de lucru. Tractoristul Ichim Vasile, de exemplu, a grăpat într-o singură zi 51 hectare în loc de 43 cut prevedea norma. Timpul prielnic pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară i-a găsit pe membrii G.A.C. din satele Doljești, I. Creangă, Poenari, bine pregătiți pentru începerea însămînțl­­rilor de primăvară. Pînă acum colec­tiviștii din Poenari au însămînțat 40 hectare cu diferite culturi de primă­vară, cei din Doljești — 10 ha., iar cei din I. Creangă au executat alături de primăvară pe o suprafață de peste 30 hectare. P­ Ia scurt timp după sosire pe tarlele­țăranilor întovărășiți din satele Butnărești, Recea, tractoriștii au și început munca. Hotărîți să-și respec­te angajamentele luate. Mecanizatorii au realizat însemnate succese. De cînd au început lucrările agri­cole de primăvară, puțini țărani mun­citori rămîn pe acasă în timpul zilei în comuna Bozieni. Pe ogoare, ate­lajele sînt­­ folosite din plin. Pînă la 21 martie în această comună au fost executate alături de primăvară pe o suprafață de peste 300 de hectare, din care circa 100 hectare au fost însă­­mînțate cu diferite culturi de primă­vară. Cu multă însuflețire se lucrează și în comunele Porcești, Sagna. In aces­te comune există foarte mulți țărani muncitori care au însămînțat și sfe­cla de zahăr. Printre aceștia se nu­mără și cultivatorii Staicu V. Ioan, Ciobanu Gh. Vasile, Bădărău Con­stantin și mulți alții care avînd tere­nul pregătit din toamnă au terminat de însămînțat sfecla de zahăr. In comunele unde muncile agricole de primăvară au început, unde fie­care zi, fiecare ceas prielnic este fo­­losit cu chibzuință pentru grăbirea lucrărilor. In multe comune or­ganizațiile de bază, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare și or­ganelor agricole au știut cum să mo­bilizeze pe țăranii muncitori în exe­cutarea lucrărilor din această impor­tantă etapă a muncilor agricole. Co­muniștii și deputații au fost în majo­ritatea cazurilor în primele rînduri, constituind un exemplu viu, pentru ceilalți țărani muncitori. Pe raion au fost însămînțate pînă la 24 martie a­­proape 1000 de hectare cu orz, ovăz, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, iar arăturile de primăvară au fost exe­cutate pe o suprafață de circa 2000 ha. Totuși cu toate că în­ cele mai multe comune muncile agricole de primăvară au început, situația lucră­rilor pe raion nu este atît de mulțu­mitoare. L­a data de 21 iulie, în multe comune mai erau încă de reparat o bună parte din pluguri, grape și alte unelte­ agricole. Astfel de situație pu­tea fi întîlnită în comunele Trifești, Bîra și altele. Această tărăgănare se explică nu­mai prin faptul că munca nu a fost temeinic organizată în timpul pre­gătiri campaniei agricole de primă­vară, iar în momentul cînd timpul a permis începerea muncilor agricole de primăvară comitetele de partid co­munale, comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale și orga­nele agricole au neglijat munca vie, operativă și legătura strînsă cu oa­menii muncii de pe ogoare așteptînd de cele mai multe ori „declanșarea" campaniei de către organele de la ra­ion. In această situație sînt comu­nele Gîdinți, Averești, Cîrligi, Miron Costin și altele. Din cauza unor lipsuri cu caracter organizatoric, sînt cazuri cînd trac­toarele își pierd timpul în așteptare- 2 tractoare din brigada a 8-a de pil­da, condusă de tov. Bangău Gheorghe, au stat timp de aproape 4 zile în co­muna Trifești fără să lucreze, pentru că organele locale nu le-au indicat te­renurile care, conform contractului în­cheiat, trebuiau lucrate. Ne aflăm la începutul muncilor a­­gricole de primăvară. Lipsurile ce se­ manifestă în unele comune trebuie de pe acum lichidate. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional, sfaturile populare comu­nale și organizațiile de bază au da­toria să se ocupe cu mai mult simț de răspundere și să asigure succesul deplin al acestei etape hotărîtoare a muncilor agricole de care depinde în mare măsură recolta din acest an.­­ Organele agricole trebuie să stea în­ această perioadă în mijlocul colecti­­­viștilor, întovărășiților și țăranilor muncitori cu gospodării individuale. Să le explice dînd exemple concrete, că numai aplicînd regulile agroteh­nice înaintate pot obține sporuri mari de recoltă. M. CERNOMAZ \ 1 R­ADIO Ascultați emisiunea de miercuri 3 aprilie 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și buletin me­teorologic — 5.05 Melodii populare romînești — 5.30 Buletin de știri — 5.35 Melodii populare romînești (con­tinuare) —5.45 Secția de­ gimnastică — 5.55 Sfatul medicului — 6.00 Mu­zică ușoară­­— 6.15 Emisiune agrară — 6.25 Muzică — 6.45 Clubul cu­rioșilor — 7.00 — Buletin de știri, buletin meteorologic și sumarul pre­­sei centrale — 7.10 Muzică ușoară Romînească — 7.30 Anunțuri și muzi­că — 7.35 Cîntece și jocuri populare romînești — 7.55 Din cîntecele țără­nimii noastre muncitoare — 8.15 Ma­teriale din presă — 8.30 Muzică — 9.00 Muzică din operetele lui Milu­­tin ■— 9.30 „Roza vînturilor“ — 10.00 Muzică de cameră — 11.00 Bu­letin de știri — 11.03 Teatru la mi­crofon : „Fiul meu“ — 12.51 Cîntece — 13.00 Buletin de știri — 13.05 Mic concert de prînz — 13.35 înregistrări de la finala celui de-al III-lea concurs național al tinerilor soliști — 14.00 Muzică de estradă — 14.30 Cotele a­­pelor Dunării — 14.45 Cîntă la țambal George Pantazi — 15.00 Buletin de știri — 15.05 „Săptămîna muzicii maghiare“ — 15.30 Muzică ușoară — 16.00 „Și totuși se mișcă“ — 16.15 „Inșir­te mărgărite“ — 16.45 Din cîn­­tecele popoarelor — 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic — 17.15 Recomandări din program — 17.19 Cîntă Maria Sereea — 17.35 Sfaturi gospodărești — 17.40 Orchestra de muzică populară din diferite orașe ale țării­­— 18.00 Vorbește Moscova! — 18.30 Muzică din opereta „Ana Lugo­­jana“ de Filaret Barbu •— 19.00 Bu­letin de știri și comentariu — 19.10 Muzică ușoară franceză — 19.45 Răspundem ascultătorilor — 19 „Noapte bună, copii“ — 20.00 viața muzicală a orașelor și regiuni­i patriei — 20.30 „Părinți și copii“ 21.00 Piese instrumentale de m. popularitate — 21.15 Scriitori e­vietici — 21.45 Cîntă Iacob Savu Nelu Orian — 22.00 Buletin de șt­ buletin meteorologic și sport — 22. Muzică ușoară — 22.50 Cîntă V­loria Baciu — 23.10 Noi înregistri primite din partea Radiodifuziunii­­ Belgrad — 23.52 -23.55 Buletin Știri.­ ­ PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri — 14.03 Ci fă Ansamblul de cîntece și danst „Ciprian Porumbescu“ —­ 14.20 Laureați ai Premiului de Stat 1955 — 14.40 Anunțuri și muzică -— 15.00 Muzică populară din diferi regiuni ale țării — 15.40 Mici pic:­simfonice — 16.00 Buletin de știri buletin meteorologici — 16.15 Reco­mandări din program — 16.20 Em­siune dedicată maestrului Tiberiu Bu­diceanu — 17.15 Tribuna Radio —17.3 Cîntă orchestra Jean Ionescu — 18.0 Buletin de știri — 18.10 Cărți și ela 18.30 Cîntă la vioară Nelu Urzicea­nu — 18.45 Anunțuri și muzică -18.55 Sfatul medicului 19.00 Preocu­pări gospodărești — 19.20 Pentru fie­care melodia preferată — 20.00 Bu­letin de știri — 20.03 Muzică -20.55 Buletin de știri — 21.00 „Com­­pozitorul săptămînii“ — 23.00 Bule­tin de știri, buletin meteorologic , sport — 23.15—24.00 Concert d­esoaptej J

Next