Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 12, nr. 1384-1409)
1957-07-02 / nr. 1384
I~ ORiJAM AL COMITETULUI RECIONAL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAGAO NR. 1.384 (2.863) MARȚI g IULIE 1957,[ pag. 2Q ban! JL Duminică la Bicaz — la devierea cursului apelor Bistriței pe noua cale ^ ■ ■ Devierea apelor Bistriței a atras la Bicaz, în această dimineață de duminică, sute și sute de oameni. Altă dată ar fi părut ciudat să vezi o bătrînică urcînd munții din jur cu sprinteneala primei tinereți. Dar venea să vadă și ea de sus, cum Bistrița, neschimbată în tinerețea ei, va porni pe „o cale chietruită“ o bună bucată... Munții îi comparăm cu peluzele unui uriaș stadion. Îmbrăcămintea multicoloră a participanților, cățărați sus, pe fondul verde al brazilor părea covoare zmălțuite cu culori pe care numai un pictor de talent știa să le îmbine. Canalul era obiectivul. Toate privirile ațintite asupra lui și asupra Bistriței. Aceeași încordare și emoție domnea și jos la blocul 21 — la tabloul de comandă de unde va fi declanșată explozia, pentru, ca ultimul dop de pămînt să fie înlăturat. Tovarășul Cernescu Nicolae, șeful secției baraj ține permanentă legătură prin telefon cu artificierul Ivancioni Emeric de la blocul 35. Iar jos, în canal, tov. ingineri Ostafi Mircea, Vlădoianu Gh. și maistrul Lascu Gh. făceau ultimele legături electrice cu tabloul de declanșare a exploziei. Sosirea invitaților a fost întîmpinată cu caldă prietenie de toți muncitorii șantierului adunați la sărbătorirea unei noi victorii în munca lor. Douăzeci și unu salve pornite de pe ambele versante, erau simbolul unei bătălii cîștigate — devierea apelor Bistriței pe malul sting. Liniștea sa lăsat doar pentru o clipă... Un hăulit prelung a umplut toată valea. Erau buciumașii, în același timp ultima bubuitură, însoțită de o tulumbă de pămînt și apa a început să curgă prin canal întîi timid, apoi năvalnic. Pe măsură ce apa creștea, după un colț al canalului prima plută și-a făcut botezul... . . «1« MI TI1» TI II î Aspectul sărbătoresc domnea pretutindeni. Totul respira această atmosferă. Sute de steaguri roșii și tricolore fluturînd în bătaia vîntului, mulțimea care cobora ca niște torente în vale, era o completare a frumuseții naturii, a brazilor, a stîncilor. învolburată, Bistrița își purta apele pe noua cale. , A început mitingul. Iau loc în tribună tovarășul Dumitru Berezițchi, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și primsecretar al Comitetului regional de partid Bacău, Neculai Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, șeful departamentului energiei electrice, A. Mămăș Patiu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, membri ai ambasadei R. Cehoslovace la București, Calimandric Aurel și Ungurașu Gheorghe, secretari ai Comitetului reproflat de partid, tov. Ștefan Budescu director general al Hidrocentralei „V. I. Lenin“, activiști de partid, muncitori, tehnicieni și ingineri. ; Tov. Ștefan Budescu, a făcut o amplă expunere asupra importanței evenimentului — devierea apelor Bistriței — pentru desfășurarea mai departe, a lucrărilor construcțiilor hidrocentralei. Sunt relevate aspecte din succesele obținute pe întregul complex de lucrări, în timp ce marele stăvilar de beton de la baraj își întregește tot mai mult conturul, la tunel va fi terminată în curînd, betonarea inelului exterior. De asemenea se apropie de sfîrșit betonarea cămășilor exterioare a castelului de echilibru, iar uzina propriu-zisă a intrat în stadiul cînd au și a început primele montaje la distribuitor. în continuare, vorbitorul s-a referit la eforturile, depuse timp de 6 ani de către constructorii barajului pînă a se ajunge la succesul sărbătorit. Pentru turnarea celor 3 blocuri ale barajului, peste care duminică au început să treacă apele Bistriței, s-au excavat sub nivelul albiei rîului 50.692 vagoane de pământ și stîncă turnîndu-se în corpul blocurilor 23.080 vagoane de beton și beton armat. Au fost scoase în evidență faptele demne de laudă ale unui număr mare de muncitori, tehnicieni și ingineri, brigăzile conduse de constructorii fruntași Ștefan Cozac, Alexa Moldoveanu, Gh. Mucenicu, Alexandru Pușcaș, Ștefan Balint, Ion Secăleanu, Neculai Bobilică și alții; brigada de dulgheri condusă de Ludovic Melniciuc a montat și demontat 27.000 metri pătrați de cofraje numai pentru betonarea barajului iar oamenii din brigada de zidari de care răspunde Ion Varga, au executat peste 100.000 metri cubi de zidărie în piatră pentru canalul de deviere. Vorbitorul a relevat în continuare și succesele altor constructori între care: Cerbescu Neculai, Groza Octavian, Iyaciom Ștefan, Beretca Anton, Vida Aurel, Pestrițu Petru, Pușcașu Petre, Garabetian Agop, Dorneanu Constantin, Roșu Valentin, Filip Ion, Cocoș Gheorghe, Abramovici Mircea, și încă mulți alții. Tov. Ștefan Budescu a relevat în cuvîntul său ajutorul prețios primit ln executarea lucrărilor barajului din partea Uniunii Sovietice și a țărilor prietene : R. Cehoslovacă, R. D. Germană. Au rostit cuvântări la miting, din partea constructorilor, inginerul Groza Octavian și șeful de brigadă Antonoaia Constantin. Ei s-au angajat în numele muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor să nu precupețească nici un efort pentru terminarea cu mult mai devreme față de sarcinile planificate, a lucrărilor barajului. "In cuvîntul său, tov. Neculai Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, șeful departamentului energiei electrice s-a ocupat de perspectivele care se deschide, pentru dezvoltarea economiei noastre naționale, construcția Hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. De asemenea, tov. Neculai Gheorghiu a subliniat semnificația etapei la care s-a ajuns cu lucrările barajului și în mod deosebit marele și frățescul ajutor primit din partea poporului sovietic. Din partea Comitetului regional de partid, constructorii au fost felicitați pentru succesul obținut de către tov. Dumitru Berezițchi. Tov. Berezițchi a spus: Constructorii hidrocentralei muncind cu avinit în întrecerea socialistă, fiind conduși si îndrumați de organizațiile de partid, dau viață Hotărîrii Congresului al II-lea al partidului, privind lucrările pentru electrificarea țarii. Merită să evidențiem pe constructorii de la baraj si îndeosebi pe fruntașii constructori cum sunt: Ludovic Melniciuc și Șt. Ivacioni maiștri, Agop _ Garabedian, Anton Beretka, Aurel Vida de S toniști, Pușcașu și Frențescu dulgheri, Benovski și Iosif Faltici ca fierari din echipa lui N. Bobilică, excavatoristul Gh. Țuțuianu și neîntrecuta echipă a maistrului Ștefan Cazac, inginerul comunist Groza Octavian, inginerii: E. Lenker, I. Udrea Coca Aurel și alții care au contribuit prin munca lor la realizarea acestor lucrări. Ca pretutindeni în patria noastră la obținerea acestor succese a contribuit frățescul ajutor dat de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică care ne-a pus la dispoziție mașini și utilaj de înaltă tehnicitate,documentații și tehnicieni cu înaltă pregătire, a contribuit sprijinul primit din partea R.D. .Germane. R.. Cehoslovace, " expresie a colaborării de tip nou a spiritului internaționalist care stă la baza relațiilor dintre popoarele lagărului socialist. " Vă felicit din toată inima, dragi tovarăși, pentru victoria obținută și cred că putem asigura conducerea partidului nostru că harnicii constructori ai marii hidrocentrale care poartă numele lui V. I. Lenin, vor îndeplini cu succes sarcina trasată de cel de al II-lea Congres al P.M.R. ca primă parte a hidrocentralei să intre în funcțiune încă în cursul anului 1960. Sper la muncă constructori ai socialismului 1 . înainte spre noi victorii ! 1 ★ In încheierea mitingului, constructorii au trimis o telegramă conducerii partidului și guvernului în care se angajează să muncească în așa fel încît hidrocentrala '„V. I. Lenin"' să fie dată în funcțiune cu mult înainte de termien. ...Pînă noaptea tîrziu, veselia a plătit în valea Bicazului. Și la clubul central — în programele prezentate în după-amiaza aceasta, de echipele din Piatra Neamț, Popești, Bicazul Ardelean, Stejarul, etc., s-a văzut că tinerețea și voioșia sînt caracteristicele constructorilor. Amatorii de sport, și sînt mulți dintre aceștia, au fost martorii unor meciuri interesante. Au venit doar oaspeți de la Hunedoara, Brăila, Bacău să susțină aceste meciuri. Zile, ca aceasta de 30 iunie, nu vor fi uitate de constructorii noștri. VASILICA DINU Bistrița curge domol pe noul drum creat de constructorii de la Bicaz ,Toy, D. Berezițchi apăsind pe declanșatorul care a produs explozia, lăsînd cale liberă Bistriței în noua albie. Bilanț și noi angajamente Zilele trecute, petroliștii schelei de producție Zemeș au făcut un scurt bilanț al realizărilor obținute în cadrul întrecerii cu schela Moinești. Cu acest prilej ei au constatat că angajamentele luate la începutul anului se îndeplinesc cu succes. Din cele 7.200 tone țiței, cu prevedea angajamentul anual, pînă la 1 iunie ei au dat peste plan 3415 tone țiței. Realizări de seamă s-au obținut și la celelalte produse. Așa de pildă la gazolină planul a fost depășit cu 2,9 la sută, la gaze comerciabile cu 29,5 la sută iar la gaze comprimate cu 29,8 la sută. Planul producției-marfă a fost îndeplinit în proporție de 103,13 la sută. . Angajamentele prevedeau să se obțină o depășire a sarcinii de creștere a productivității muncii cu 1,8 la sută. In această perioadă productivitatea a crescut cu 2,46 la sută iar coeficientul de exploatare a sondelor active s-a depășit cu 1,46 față de 0,4 cit era prevăzut. Paralel cu lupta pentru o producție mărită de țiței, petroliștii s-au străduit să reducă și prețul de cost. Astfel la prețul de cost s-a obțirnut economii în valoare totală de 600.000 lei obținîndu-se în același timp un beneficiuu peste plan de 590.000 lei. Acest bilanț fructuos a dat un nou imbold în muncă petroliștilor zemeșeni. In consfătuirea de producție ținută recent pe întreprindere ei și-au luat o serie de angajamente în cinstea zilei de 23 August și cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste de Octombrie. Din angajamentul anual de 7.200 tone, pînă la 23 August se va realiza 4744 tone iar pînă la 7 Noiembrie 6410 tone. *:1"Aceasta înseamnă că de la î Iunie și pînă la 7 Noiembrie schela de producție Zemeș va da peste plan cantitatea de 2725 tone țiței. La celelalte produse pînă la 7 Noiembrie angajamentul pentru întregul an va fi realizat astfel: Volumul de gaze comerciabile va fi depășit cu 14,6 (față de 1,2 la sută angajament anual). Volumul de gaze comprimate va fi depășit cu 8,4 la sută (față de 0,8 angajament anual). Se vor da peste plan 470 tone gazolină depășindu-se angajamentul anual cu 1,7 la sută. Prin introducerea unei gospodăriri mai judicioase, a unei mai bune repartizări a forțelor de muncă, prin extinderea metodelor noi, prin inovații, raționalizări , etc. productivitatea muncii va crește cu 22 la sută. Din angajamentul anual de 1.050.000 lei economii la prețul de cost, pînă la 7 Noiembrie se vor realiza 970.000 lei iar beneficiile peste plan de la 1 ianuarie pînă la 7 Noiembrie vor însuma 2.400.000 lei. Succesele unor brigăzi complexe obținute în primele 20 zile ale acestei luni arată că petroliștii schelei Zemeș luptă cu avînt sporit pentru îndeplinirea noilor angajamente. Iată numai cîteva exemple. ” Brigada complexă condusă de Ton Rizea a dat peste plan 219 tone țiței, brigada a VIII-a în fruntea căreia se află Balica Nlae a extras 178 tone mai mult. In obținerea unor cantități sporite de țiței un aport deosebit îl aduc brigăzile de intervenție. Printre brigăzile de intervenție fruntașe se află cea condusă de Lăcătușu Dumitru care a scurtat timpii de intervenție cu 15 la sută. Suntem convinși că și de astă dată (așa cum au făcut-o mereu) petroliștii zemeșeni își vor respecta cuvîntul dat. ) « Citiți In pagina 4-a: 11 Lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Comunist din Triest. g Pregătiri în vederea Festivalului I! Raportul cu privire la bugetul de stat al R.P. Chineze 53 Dezvoltarea colaborării tehnicoștiințifice între U.R.S.S. și R.P.F. Iugoslavia. a încheierea lucrărilor conferinței pe întreaga Ungarie a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. r I Cadrele didactice din orașul Bacău au sărbătorit „Ziua învățătorului“ Adunarea festivă din Bacău închinată sărbătoririi Zilei învățătorului a fost bogată în momente emoționante. La începutul adunării festive, cînd se aduceau saluturile diferitelor organizații, sala s-a umplut cu sunete de trîmbițe și tobe ale delegației pionieriilor. Pe chipul fiecărui învățător și profesor citeai dragostea pentru copiii care înaintau spre prezidiu cu buchete de flori în mîini. Și delegația pionierilor trăia momente deosebite. Gravitatea cu care și-au îndeplinit membrii delegației de pionieri această misiune spunea mai mult decît orice că ei înțeleg strădania și grija educatorilor, lor. i«*i — Sîntemî mici, dar avem putere să -i vedem eforturile dv. și grijile pe care vi le pricinuim nouă luni în fiecare an. De aceea v-am îndrăgit ca pe părinții noștri, căci alături de ei vegheați la buna noastră creștere. Suntem adînc recunoscători pentru tot ceea ce faceți. _ ■ In referatul prezentat de tov. Petre Popescu, șeful secției învățămînt și cultură a Sfatului popular orășenesc Bacău au fost trecute în revistă realizările în instruirea și educarea comunistă a tineretului școlar. Se citează aici nume de slujitori ai școlii care nu au precupețit nimic pentru a asiigura o bună instruire a elevilor. Despre fiecare în parte se arată cum au muncit, cum s-au străduit să insufle dragoste pentru învățătură, dragostea de patrie și deprinderi folositoare. Nume de cadre didactice ca: Maria Miță, Ion Elena, Teofănescu Viorica, Oprea Panaite, Diac Elena și alții sunt amintite în referat. Activitatea celor mai merituoși primește apoi prețuirea binemeritată: patru decorații cu medalia muncii, trei profesori și învățători declarați fruntași și mulți evidențiați. __ . . Au luat cuvîntul și cei din sală. 1 — Nu sunt meșteră de vorbit la 5 dunări. Am stat o viață întreagă între copii și cu ei am vorbit, cu ei m-am înțeles — a spus tov. Maria Niță. Mulțumesc din inimă pentru Medalia Muncii, semn că mi-am făcut datoria în cei 34 ani de muncă la catedră. Am lucrat totdeauna cu pasiune căci am iubit copiii. Prețuirea muncii mele o simt azi ca niciodată și în același timp o simt cînd întîlnesc sau aflu că acei copii pe care i-am primit pe băncile școlii au ajuns oameni folositori societății. Adesea lacrimile arată bucurie. De acest sentiment a fost încercată învățătoarea Maria Postelnicu cînd i s-a înmînat premiul. Dintre cei 36 ani ce invățămînt, 24 i-am făcut la aceeași școală la Bacău. Niciodată n-am simțit atîta bucurie — a spus dînsa — cai astăzi cînd simt că mi se apreciază munca. j . Au participat la ședința festivă a cadrelor didactice din orașul Bacău și părinții copiilor. In ceea ce a spus muncitoarea , Maria Mihai de la ..Proiletarul“ s-a concretizat trăinicia legăturii dintre părinți și educatori , „mi dau seama că educatorii, învățătorii și profesorii sînt tot părinții ai copiilor. Cu ei împreună ne creștem copiii. Perntru fetița mea, educatoarea Drac Elenă este a doua mamă“. •. Totul, tot ce s-a petrecut în rîndul cadrelor didactice cu ocazia „Zilei învățătorului“ a însemnat o încununare a strădaniei din școală. Programul artistic prezentat de elevii școlii nr. 4, orchestra de copii și orchestra membriilor sindicatului salariaților din învâțâmint și cultură au înfățișat alt sus cel al cadrelor didactice din orașul Bacău. Manifestări culturalei la Bacău Ziua de duminică a fost de data aceasta deosebit de bogată în manifestări interesante cu caracter cultural. La Teatrul de vară s-au desfășurat întrecerile echipelor de dansuri populare în cadrul concursului „G. Galinescu“, a festivalului „Ion Creangă“ și a Festivalului tineretului. Au participat echipele de dansuri ale instituțiilor din cadrul așezămintelor culturale de pe cuprinsul raionului Bacău. La clubul C.F.R. și pe scena din str. Oituz 14 In cadrul acelorași întreceri au concurat echipele de teatru ale căminelor culturale și brigăzile artistice de agitație. La Clubul C.F.R. s-au produs și corurile diferitelor sate. Revelația cea mai mare a produs-o corul din Hemeiuș. La grădina de vară a cinematografelor S-a desfășurat un concurs „Drumeții veseli“ la care au participat elevi ai Școlii medii nr. 1. Concursul s-a desfășurat „Pe urmele lui Spartakus“ și a fost condus de prof. V. Bogdăneț care a izbutit să dea o notă vioaie „călătoriei“. S-au acordat cîștigătorilor numeroase premii în obiecte. Putem spune cu bucurie că elevii de la Școala medie nr. 1 și-au început vacanța într-un mod foarte plăcut și atractiv. Și la P.T.T.R. In sala clubului P.T.T.R. a avut loc un concurs similar cu cel de la grădina de vară a cinematografelor. Concursul lucrătorilor de la P.T.T.R. s-a desfășurat pe teme profesionale și a fost un bun prilej de verificare a cunoștințelor de specialitate. La Teatrul de stat a avut loc spectacolul cu „Dictatorul“ de Al. Kirițescu — producția de sfîrșit de an (stagiunea 1956-1957) a studioului artiștilor amatori din orașul Bacău. Conducerea artistică a aparținut regizorului I. G. Russu. Dintre interpreți s-au remarcat Costache Constantin și Lulu Pînzaru. Spectacolul s-a bucurat de succes. Colectivul de artiști amatori se pregătesc în vederea Festivalului. IN FOTO: E. Ovsepian (strigă) din Ervan și G. Betevanian, executînd un dans popular armean, flincă spornnci pe ogoare »I. I. ■. . I-— ---------------------------------- -------------------- - . —. ................... na Secera orzul de toamnă De îndată ce orzul de toamnă a dat in pîrgă, țăranii muncitori din Comuna Traian, raionul Bacău, au început secerișul. Numai într-o zi, țăranii muncitori Mihai Solomon, Dămuc Petru, Pal iade Gheorghe au secerat suprafața de 3,12 hectare. După executarea evaluărilor la culturi s-a constatat că producția nudită de orz este de 2.200 kg. la hectar. i «r .. In întreaga comună secerișul orzului de toamnă continuă, pregătindu-se începerea recoltării griului. ** *J VEȘTI DIN COMUNA SĂUCEȘTI A început secerișul Așa ca și în alți ani, harnicii cetățeni din comuna Săucești, raionul Ci4cău încă de acum 4 zile au început secerișul orzului de toamnă. Pînă în prezent a fost secerată suprafața de 20 hectare din cele 61 hecttare însămânțate pe comună. Fruntași în aceste munci sunt: Apostolie Gh., membru de partid, Amorăriței loan, deputat în sfatul popular, Lepădata Toma, Furtună Constantin, Furtună Neculai, Rotaru loan ș. a. care au secerat suprafețe variind între 0,20 hectare și 0,50 hectare fiecare. Exemplul lor trebuie urmat și de ceilalți cetățeni din comună, știind bine că dacă vor secera cerealele în pîrgă vor evita pierderile de boabe. „• Prașila a patra la porumb și sfecla de zahăr . Dîndu-și seama că aplicînd în totul regulele agrotehnice crește producția la ha., colectiviștii din Săucești- Bacău au început prașila a 4-a la suprafața de 19 ha. porumb hibrid anul II, cit și la cele 3 ha. sfeclă de zahăr. , La cele 19 ha. porumb s-au aplicat pînă acum două prașile mecanizate de către S.M.T. Hemeiu și Bacău și una manuală de către membrii colectiviști iar a 4-a prășilă se aplică în prezent. i ■ i ■i ■i Pînă la această dată s-a terminat de prășit cele 3 ha, sfeclă de zahăr a 4-a oară, cultura promițînd încă de pe acum o producție mare la ha. Fruntași în această muncă sînt colectiviști ca: Avasiloaie Ștefan, Chir riloma Neculai, Enache Alecu, Ghiuță loan, Teacă Didina, Ivani Liomica, Enache Natalia s.a. CONSTANTIN CIOATA corespun ...ȘI DIN COMUNA URSA In toiul prășitului Țăranii muncitori din satele comunei Ursa, raionul Zeletin, folosesc din plin timpul prielnic și muncesc înzecit pentru terminarea la vremea prașilei a doua la porumb. La floarea-soarelui și celelalte plante prășitoare prașila a doua a fost terminată, întovărășirile agricole din satele Țepoaia, Burlug și Chicerea au terminat prașila a doua și la porumb pe o suprafață de 82 ha. Pe comună s-a aplicat prașila a doua pe 652 ha. porumb. Mulți dintre țăranii întovărășiți și cu gospodărie individuală au executat prășitul fără mușuroi. Așa a procedat Gheorghiță Petre și Neghină GH. din satul Praja, Colea Ion, Pripă Vasile și Galan Ștefan din Burlug, Tănase Gh., Chicireanu Neculai, NaCil Ioan și alții. D in același timp, țăranii muncitori continuă să execute și lucrările de sezon în vii și livezi: prășit, stropiri S-au stropit 2,50 ha. vie nobilă a doua oară, 1 ha. pomi fructiferi Și s-au prășit a doua oară circa 65 ha. vie hibridă. Paralel cu muncile de întrețineri a culturilor prășitoare țăranii muncitori din comuna Ursa, se pregătesc în vederea recoltării păioaselor. I GH. LUPAN Delegați la Festivalul de la Moscova Ca și în țara întreagă, tineretul din regiunea noastră s-a pregătit intens pentru Festivalul al VI-lea al Tineretului și Studenților. Printre altele ei și-au ales delegații care să-i reprezinte în capitala Țării Sovietelor. Va duce la Moscova dorința nestăvilită de pace a muncitorilor de la „Carbonifera“-Comănești tînărul Q. Gherasim, maistru miner fruntaș de la exploatarea Rafiră. Sondorii moineșteni l-au delegat pe harnicul tînăr Ion Marian, maistru sondor la întreprinderea de foraj. Ion Avramia, turnător la I.M.S. va duce la Moscova dragostea de pace și de muncă a tineretului de la Roman. De asemenea, tinerii țărani muncitori ai regiunii Bacău vor fi reprezentanți la cel de-al XVI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de către tînărul O. Ambrozie, colectivist destoinic, fruntaș în muncă, din satul Țibucani, raionul Tg. Neamț. Ion Avramia, J ®. Gherasim, Ion Marian și C. Ambrozie vor duce la Moscova, și vor transmite reprezentanților tineretului lumii mesajul scump de pace și prietenie al tinerilor regiunii noastre, pTc. ^ . S) £ 70 Realizări La Pîngărați In cinstea Festivalului regional lui căminul cultural din Pîngărați se obțin unele realizări frumoase. S-au făcut unele amenajări la scena căminului. In curte s-au construit un umbrar și o scenă în aer liber unde au avut loc și se vor mai prezenta numeroase spectacole închinate Festivalului tineretului.: i . I Acest umbrar poate fi folosit și pentru hore și diferite serbări poriiMlare. SERNA MEREAȚĂ; cores»; In U. R. S. S.