Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 12, nr. 1384-1409)

1957-07-02 / nr. 1384

I~ ORiJAM AL COMITETULUI RECIONAL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAGAO NR. 1.384 (2.863) MARȚI g IULIE 1957,[ pag. 2Q ban! JL Duminică la Bicaz — la devierea cursului apelor Bistriței pe noua cale ^ ■ ■ Devierea apelor Bistriței a atras la Bicaz, în această dimineață de dumi­nică, sute și sute de oameni. Altă dată ar fi părut ciudat să vezi o bătrî­­nică urcînd munții din jur cu sprinte­neala primei tinereți. Dar venea să vadă și ea de sus, cum Bistrița, ne­schimbată în tinerețea ei, va porni pe „o cale chietruită“ o bună bucată... Munții îi comparăm cu peluzele unui uriaș stadion. Îmbrăcămintea multico­loră a participanților, cățărați sus, pe fondul verde al brazilor părea covoare zmălțuite cu culori pe care numai un pictor de talent știa să le îmbine. Canalul era obiectivul. Toate privi­rile ațintite asupra lui și asupra Bis­triței. Aceeași încordare și emoție dom­nea și jos la blocul 21 — la tabloul­­ de comandă de unde va fi declanșată explozia, pentru, ca ultimul dop de pă­­­mînt să­ fie înlăturat. Tovarășul Cer­­nescu­ Nicolae, șeful secției baraj ține permanentă legătură prin telefon cu ar­tificierul Ivancioni Emeric de la blo­cul 35. Iar jos, în canal, tov. ingineri Ostafi Mircea, Vlădoianu Gh. și mai­strul Lascu Gh. făceau ultimele legături electrice cu tabloul de declanșare a exploziei. Sosirea invitaților a fost întîmpinată cu caldă prietenie de toți muncitorii șantierului adunați la sărbătorirea unei noi victorii în munca lor. Douăzeci și unu salve pornite de pe ambele versante, erau simbolul u­­nei bătălii cîștigate — devierea ape­lor Bistriței pe malul sting. Liniștea s­a lăsat doar pentru o clipă... Un hăulit prelung a umplut toată valea. Erau buciumașii, în același tim­p ul­tima bubuitură, însoțită de o tulumbă de pămîn­t și apa a început să curgă prin canal întîi timid, apoi năvalnic. Pe măsură ce apa creștea, după un colț al canalului prima plută și-a făcut botezul... . . «1« MI TI1» TI II î Aspectul sărbătoresc domnea pretu­tindeni. Totul respira această atmos­feră. Sute de steaguri roșii și trico­lore fluturînd în bătaia vîntului, mul­țimea care cobora ca niște torente în­­ vale, era o completare a frumuseții naturii, a brazilor, a stîncilor.­­ învolburată, Bistrița își purta a­­pele pe noua cale. , A început mitingul. Iau loc în tri­bună tovarășul Dumitru Berezițchi, membru al Comitetului Central al Partidului­­ Muncitoresc Român și prim­­secretar al Comitetului regional de partid Bacău, Neculai Gheorghiu, ad­junct al ministrului Industriei Grele, șeful departamentului energiei elec­trice,­ A. Măm­ăș Patiu, adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe, membri­­ ai ambasadei R. Cehoslovace la Bucu­rești, Calimandric Aurel și Ungurașu Gheorghe, secretari ai Comitetului re­­proflat de partid, tov. Ștefan Bu­­­d­escu director general al Hidrocentra­lei „V. I. Lenin“, activiști de partid, muncitori, tehnicieni și ingineri. ; Tov. Ștefan Budescu, a făcut o amplă expunere asupra importanței e­­venimentului — devierea apelor Bis­triței — pentru desfășurarea mai de­parte, a lucrărilor construcțiilor hi­drocentralei. Sunt relevate aspecte din succesele obținute pe întregul complex de lucrări, în timp ce marele stăvilar de beton de la baraj­ își întregește­ tot mai mult conturul,­ la tunel va fi terminată în curînd, betonarea ine­lului exterior. De asemenea­­ se apro­pie de sfîrșit betonarea cămășilor ex­terioare a­­ castelului de echilibru, iar uzina propriu-zisă a intrat în stadiul cînd­ au și a început primele montaje la distribuitor. în continuare, vorbitorul s-a re­ferit la eforturile, depuse timp de 6 ani de către constructorii barajului pînă a se ajunge­ la succesul sărbăto­rit. Pentru turnarea celor 3 blocuri ale barajului, peste care duminică au început să­ treacă apele Bistriței, s-au excavat sub nivelul albiei rîului 50.692 vagoane de pămâ­nt și stîncă turnîn­­du-se în corpul blocurilor 23.080 va­goane de beton și beton armat. Au fost scoase în evidență faptele demne de laudă ale unui număr mare de mun­citori, tehnicieni și­ ingineri, brigă­zile conduse de­­ constructorii fruntași Ștefan­ Cozac, Alexa Moldoveanu, Gh. Mucenicu, Alexandru Pușcaș, Ștefan­­ Balint, Ion Secăleanu, Neculai Bobilică și alții; brigada de dulgheri condusă de Ludovic Melniciuc a montat și demontat­ 27.000 metri pătrați de co­­fraje numai pentru betonarea bara­jului iar­ oamenii din brigada de zi­dari de care răspunde Ion Varga, au executat peste 100.000 metri cubi de zidărie în piatră pentru canalul de deviere. Vorbitorul a relevat în conti­nuare și succesele altor constructori între care: Cerb­esc­u­ Neculai, Groza Octavian, Iyaciom­ Ștefan, Beretca An­­ton, Vida Aurel, Pestrițu Petru, Puș­­cașu Petre, Garabetian Agop, Dor­­neanu Constantin, Roșu Valentin, Fi­lip Ion, Cocoș Gheorghe,­ Abramo­­vici Mircea, și încă mulți alții. Tov. Ștefan Budescu a relevat în cuvîntul­ său ajutorul prețios primit ln­ executarea lucrărilor barajului din par­­tea Uniunii Sovietice și a țărilor prie­tene : R. Cehoslovacă, R. D. Germană. Au rostit cuvântări la miting,­ din partea constructorilor, inginerul Groza Octavian și șeful de brigadă Anto­­noaia Constantin. Ei s-au angajat în numele muncitorilor, tehnicienilor și in­ginerilor să nu precupețească nici un efort pentru terminarea cu mult mai de­vrem­­e față de sarcinile planificate, a lucrărilor barajului. "I­­n cuvîntul său, tov. Neculai Gheor­­ghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, șeful departamentului energiei electrice s-a ocupat de perspectivele care se deschide, pentru dezvoltarea economiei noastre naționale, construcția Hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bi­­caz. De asemenea, tov. Neculai Gheor­­ghiu a subliniat semnificația etapei la care s-a ajuns cu lucrările barajului și în mod deosebit marele și frățescul ajutor primit din partea poporului so­vietic. Din partea Comitetului regional de partid, constructorii au fost felicitați pentru succesul obținut de către tov. Dumitru Berezițchi. Tov. Berezițchi a spus: Construc­torii hidrocentralei muncind cu avinit în întrecerea socialistă, fiind conduși si îndrumați de organizațiile de par­tid, dau viață Hot­ărîrii Congresului al II-lea al partidului, privind lucră­rile pentru electrificarea țarii. Merită să evidențiem pe constructorii de la baraj si îndeosebi pe fruntașii cons­tructori cum sunt: Ludovic Melniciuc și Șt. Ivacioni maiștri, Agop _ Gara­­bedian, Anton Beretka, Aurel Vida de­ S toniști, Pușcașu și Frențescu dulgheri, Benovski și Iosif Faltici ca fierari din echipa lui N. Bobilică, excavato­­ristul Gh. Țuțuianu și neîntrecuta e­­chipă a maistrului Ștefan Cazac, in­gineru­l comunist Groza Octavian,­ in­ginerii: E. Lenker, I. Udrea Coca Aurel și alții care au contribuit prin munca­ lor la realizarea acestor lu­crări.­­ Ca pretutindeni în patria noastră la obținerea acestor succese a con­tribuit frățescul ajutor dat de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică care ne-a pus la dispoziție mașini și utilaj de înaltă tehnicitate,­­documen­tații și tehnicieni cu înaltă pregă­tire, a contribuit sprijinul primit­ din­ partea R.D. .Germane. R.. Cehoslovace, " expresie a colaborării de tip nou a spiritului internaționalist care stă la baza relațiilor dintre popoarele lagă­rului socialist. " Vă felicit din toată inima, dragi tovarăși, pentru victoria obținută și cred că putem asigura conducerea partidului­­ nostru că harnicii construc­tori ai marii hidrocentrale care poartă numele lui V. I. Lenin, vor îndeplini cu succes sarcina trasată de­­ cel de al II-lea Congres al P.M.R. ca primă­ parte a hidrocentralei să intre în funcțiune încă în cu­rsul anului 1960. Sper la muncă constructori ai so­cialismului 1 . înainte spre­ noi victorii ! 1 ★ In încheierea mitingului, construc­torii au trimis o telegramă conducerii­­ partidului și guvernului în care se angajează să muncească în așa fel încît hidrocentrala '„V. I. Lenin"' să fie dată în funcțiune cu mult înainte de termien. ...Pînă noaptea tîrziu­, veselia a plă­tit în valea Bicazului. Și la clubul central — în pro­gramele prezentate în după-amiaza aceasta, de echipele din Piatra Neamț, Popești, Bicazul Ardelean, Stejarul, etc., s-a văzut că tinerețea și voio­șia sînt caracteristicele constructori­lor. Amatorii de sport, și sînt mulți dintre aceștia, au fost martorii unor meciuri interesante.­ Au venit doar oaspeți de la Hunedoara, Brăila, Ba­cău să susțină aceste meciuri. Zile, ca aceasta de 30 iunie, nu vor fi uitate de constructorii noștri. VASIL­ICA DINU Bistrița curge domol pe noul dru­m creat de constructorii de la Bicaz­ ,Toy, D. Berezițchi apăsind pe declanșa­torul care a produs explozia, lăsînd cale liberă Bistriței în noua albie. Bilanț și noi angajamente Zilele trecute, petroliștii schelei de producție Zemeș au făcut un scurt bi­lanț al realizărilor obținute în cadrul întrecerii cu schela Moinești. Cu acest prilej ei au constatat că angajamentele luate la începutul anu­lui se îndeplinesc cu succes. Din cele 7.200 tone țiței, cu­ prevedea anga­jamentul anual, pînă la 1 iunie ei au dat peste plan 3415 tone țiței. Reali­zări de seamă s-au obținut și la cele­lalte produse. Așa de pildă la gazolină planul a fost depășit cu 2,9 la sută, la gaze comerciabile cu­ 29,5 la sută iar la gaze comprimate cu 29,8 la sută. Planul producției-marfă a fost îndeplinit în proporție de 103,13 la sută. .­­ Angajamentele prevedeau să se ob­țină o depășire a sarcinii de creștere a productivității muncii cu 1,8 la sută. In această perioadă productivitatea a crescut cu 2,46 la sută iar coeficien­tul de exploatare a sondelor active s-a depășit cu 1,46 față de 0,4 cit era prevăzut. Paralel cu lupta pentru o producție mărită de țiței, petroliștii s-au stră­duit să reducă și prețul de cost. Ast­fel la prețul de cost s-a obțirnut eco­nomii în valoare totală de 600.000 lei obținîndu-se în același timp un beneficiuu peste plan de 590.000 lei. Acest bilanț fructuos a dat un nou imbold în muncă petroliștilor zeme­­șeni. In consfătuirea de producție ți­nută recent pe întreprindere ei și-au luat o serie de angajamente în cinstea zilei de 23 August și cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste d­­e Octombrie. Din­ angajamentul anual de 7.200 tone, pînă la 23 August se va reali­za 4744 tone iar pînă la 7 Noiembrie 6410 tone. *:1"­­Aceasta înseamnă că de la î Iunie și pînă la 7 Noiembrie schela de pro­ducție Zemeș va da peste plan canti­tatea de 2725 tone țiței. La celelalte produse pînă la 7 No­iembrie angajamentul pentru întregul an va fi realizat astfel: Volumul de gaze comerciabile va fi depășit cu 14,6 (față de 1,2 la sută angajament anual). Volumul de gaze comprimate va fi depășit cu 8,4 la sută (față de 0,8 angajament anual). Se vor da peste plan 470 tone gazo­lină depășindu-se angajamentul anual cu 1,7 la sută. Prin introducerea unei gospodăriri mai judicioase, a unei mai bune repartizări a forțelor de muncă, prin extinderea metodelor noi, prin inovații, raționalizări­ , etc. pro­ductivitatea muncii va crește cu 2­2 la sută. Din angajamentul anual de 1.050.000 lei economii la prețul de cost, pînă la 7 Noiembrie se vor reali­za 970.000 lei iar beneficiile peste plan de la 1 ianuarie pînă la 7 Noiembrie vor însuma 2.400.000 lei. Succesele unor brigăzi complexe ob­­ținute în primele 20 zile ale acestei luni arată că petroliștii schelei Zemeș luptă cu avînt sporit pentru îndeplini­rea noilor angajamente. Iată nu­m­ai cîteva­­ exemple. ” Brigada complexă condusă de Ton Rizea a­­ dat peste plan 219 tone țiței, brigada a VIII-a în fruntea căreia se află Balica N­lae a extras 178 tone mai mult. In obținerea unor cantități spo­rite de țiței un aport deosebit îl aduc brigăzile de intervenție. Printre bri­găzile de intervenție fruntașe se află cea condusă de Lăcătușu Dumitru care­­ a scurtat timpii de intervenție cu 15 la sută. Suntem­ convinși că și de astă dată (așa cum au făcut-o mereu) petroliștii ze­­m­eșeni își vor respecta cuvîntul dat. ) « Citiți In pagina 4-a: 11 Lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Comunist din­­ Triest. g Pregătiri în vederea Festivalului­­ I! Raportul cu privire la bugetul de stat al R.P. Chineze 53 Dezvoltarea colaborării tehnico­­științifice între U.R.S.S. și R.P.F. Iugoslavia. a încheierea lucrărilor conferinței pe întreaga Ungarie a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. r I Cadrele didactice din orașul Bacău au sărbătorit „Ziua învățătorului“ Adunarea festivă din Bacău închina­­­tă sărbătoririi Zilei învățătorului a fost bogată în momente emoționante.­­ La începutul adunării festive, cînd se aduceau saluturile diferitelor orga­nizații, sala s-a umplut cu sunete de trîmbițe și tobe ale delegației pionierii­lor. Pe chipul fiecărui învățător și profesor citeai dragostea pentru copiii care înaintau spre prezidiu cu buchete de flori în mîini. Și delegația pionieri­lor trăia momente deosebite. Gravi­tatea cu care și-au îndeplinit membrii delegației de pionieri această misiune spunea mai m­ult decît orice că ei înțeleg strădania și grija educatorilor, lor. i«*­i — Sîntemî mici, dar avem putere să -i vedem eforturile dv. și grijile pe care vi le pricinuim nouă luni în fie­care an. De aceea v-am îndrăgit ca pe părinții noștri, căci alături de ei ve­gheați la buna noastră creștere. Sun­tem­ adînc recunoscători pentru tot ceea ce faceți. _ ■ In referatul prezentat de tov. Pe­tre Popescu, șeful secției învățămînt și cultură a Sfatului popular orășe­nesc Bacău au fost trecute în revistă realizările în instruirea și educarea co­­munistă a tineretului școlar. Se citea­ză aici nume de slujitori ai școlii care nu au precupețit nimic pentru a asii­gura o bună instruire a elevilor. Des­pre fiecare în parte se arată cum au muncit, cum s-au­­ străduit să insufle dragoste pentru învățătură, dragostea de patrie și deprinderi­­ folositoare. Nume de cadre didactice ca: Maria Miță, Ion Elena, Teofănescu Viorica, Oprea Panaite, Diac Elena și alții sunt amintite în referat. Activitatea celor mai merituoși primește apoi prețuirea binemeritată: patru decorații cu me­dalia muncii, trei profesori și învă­țători declarați fruntași și mulți evi­dențiați. __ . . Au luat cuvîntul și cei din sală. 1 — Nu sunt meșteră de vorbit la 5­ dunări. Am stat o viață întreagă în­tre copii și cu ei am­ vorbit, cu ei m-am înțeles — a spus tov. Maria Niță. Mul­țumesc din inimă pentru Medalia Mun­cii, semn că mi-am făcut datoria în cei 34 ani de muncă la catedră. Am lucrat totdeauna cu pasiune căci am iubit copiii. Prețuirea muncii mele o simt azi ca niciodată și în același timp o simt cînd întîlnesc sau aflu că acei copii pe care i-am primit­­ pe băncile școlii au ajuns oameni folositori societății. Adesea lacrimile arată bucurie. De acest sentiment a fost încercată învă­țătoarea Maria Postelnicu cînd i s-a înmînat premiul. Dintre cei 36 ani c­e invățămînt, 24 i-am făcut la aceeași școală la Bacău. Niciodată n-am sim­­țit atîta bucurie — a spus dînsa — cai astăzi cînd simt că mi se apreciază munca. j . Au participat la ședința festivă a ca­­drelor didactice din orașul Bacău­ și părinții copiilor. In ceea ce a spus muncitoarea , Maria Mihai de la ..Proi­letarul“ s-a concretizat trăinicia legă­turii dintre părinți­ și educatori­ , „m­­i dau seama că educatorii, învățătorii și profesorii sînt tot părinții ai copiilor. Cu ei împreună ne creștem copiii. Pern­tru fetița mea, educatoarea Drac Elenă este a doua mamă“. •.­ Totul, tot ce s-a petrecut în rîndul cadrelor didactice cu ocazia „Zilei în­vățătorului“ a însemnat o încununare a strădaniei din școală. Programul ar­­­tistic prezentat de elevii școlii nr. 4, orchestra de copii și orchestra membrii­lor sindicatului salariaților din învâțâ­­mint și cultură au înfățișat alt­­ sus cel al cadrelor didactice din­ orașul Bacău. ­Manifestări culturalei la Bacău Ziua de duminică a fost de data aceasta deosebit de bogată în ma­nifestări interesante cu caracter cul­tural. La Teatrul de vară s-au desfășurat întrecerile echipe­lor de dansuri populare în cadrul concursului „G. Galinescu“, a festi­valului „Ion Creangă“ și a Festiva­lului tineretului. Au participat echipele de dansuri ale instituțiilor din cadrul așeză­mintelor culturale de pe cuprinsul raionului Bacău. La clubul C.F.R. și pe scena din str. Oituz 14 In cadrul acelorași întreceri au concurat echipele de teatru ale că­minelor culturale și brigăzile artis­tice de agitație. La Clubul C.F.R. s-au produs și corurile diferitelor sate. Revelația cea mai mare a produs-o corul din Hemeiuș.­ ­ La grădina de vară­­ a cinematografelor S-a desfășurat un concurs „Dru­meții veseli“ la care au participat elevi ai Școlii medii nr. 1. Con­cursul s-a desfășurat „Pe urmele lui Spartakus“ și a fost condus de prof. V. Bogdăneț care a izbutit să dea o notă vioaie „călătoriei“. S-au acordat cîștigătorilor nume­roase premii în obiecte. Putem spune cu bucurie că elevii de la Școala medie nr. 1 și-au început vacanța într-un mod foarte plăcut și atractiv. Și la P.T.T.R. In sala clubului P.T.T.R. a avut loc un concurs similar cu cel de la grădina de vară a cinematogra­felor. Concursul lucrătorilor de la P.T.T.R. s-a desfășurat pe teme profesionale și a fost un bun pri­lej de verificare a cunoștințelor de specialitate. La Teatrul de stat a avut loc spectacolul cu „Dicta­­­­torul“ de Al. Kirițescu — pro­ducția de sfîrșit de an (stagiunea 1956-1957) a studioului artiștilor amatori din orașul Bacău. Conducerea artistică a aparținut regizorului I. G. Russu. Dintre interpreți s-au remarcat Cos­­tache Constantin și Lulu Pînzaru. Spectacolul s-a bucurat de succes. Colectivul de artiști amatori se pre­gătesc în vederea Festivalului. IN FOTO: E. Ovsepian (strigă) din Ervan și G. Betevanian, executînd un dans popular armean, flincă spornnci pe ogoare »I. I. ■. . I-— ---------------------------------- -------------------- - . —. ................... na Secera orzul de toamnă De îndată ce orzul de toamnă a dat in pîrgă, țăranii muncitori din­ Co­­muna Traian, raionul Bacău, au început secerișul. Numai într-o zi, țăranii muncitori Mihai Solomon, Dămuc Petru, Pa­l iade Gheorghe au secerat suprafața de 3,12 hectare. După­ executarea evaluărilor la culturi s-a constatat că producția nudită de orz este de 2.200 kg. la hectar. i «r .. In întreaga comună secerișul orzului de toamnă continuă, pregătindu-se începerea recoltării griului. ** *J VEȘTI DIN COMUNA SĂUCEȘTI A început secerișul Așa ca și în alți ani, harnicii cetățeni din comuna Săucești, raionul Ci4­cău încă de acum 4 zile au început secerișul orzului de toamnă.­­ Pînă în prezent a fost secerată suprafața de 20 hectare din cele 61 hect­tare însămânțate pe comună. Fruntași în aceste munci sunt: Apostolie Gh., membru de partid, Amorăriței loan, deputat în sfatul popular, Lepădata Tom­a,­­ Furtună Constantin, Furtună Neculai, Rotaru loan ș. a. care au secerat su­prafețe variind între 0,20 hectare și 0,50 hectare fiecare. Exemplul lor trebuie urmat și de ceilalți cetățeni din comună, știind bine că dacă vor secera cerealele în pîrgă vor evita pierderile de boabe.­­ „• Prașila a patra la porumb și sfecla de zahăr . Dîndu-și seama că aplicînd în to­tul regulele agrotehnice crește pro­ducția la ha., colectiviștii din Săucești- Bac­ău au început prașila a 4-a la suprafața de 19 ha. porumb­­ hibrid anul II, cit și la cele 3 ha. sfeclă de zahăr. , La cele 19 ha. porumb s-au aplicat pînă acum două p­rașile mecanizate de către S.M.T. Hemeiu și Bacău și una­­ manuală de către membrii colecti­viști iar a 4-a prășilă se aplică în­ prezent. i ■ i ■­­­­­i­­ ■i Pînă la această dată s-a terminat de prășit cele 3 ha, sfeclă de zahăr a 4-a oară, cultura promițînd încă de pe acum o producție mare la ha. Fruntași în această muncă sînt co­­lectiviști ca: Avasiloaie Ștefan, Chir rilom­a Neculai, Enache Alecu, Ghiuță loan, Teacă Didina, Ivani Liomica, Enache Natalia s.a. CONSTANTIN­ CIOATA corespun ...ȘI DIN COMUNA URSA In toiul prășitului Țăranii muncitori din satele comu­nei Ursa, raionul Zeletin, folosesc din plin timpul prielnic și muncesc înzecit pentru terminarea la vreme­a prașilei a doua la porumb. La floarea-soarelui și celelalte plante prășitoare prașila a doua a fost terminată, întovărășirile agri­cole din satele Țepoaia, Burlug și Chi­­cerea au terminat prașila a doua și la porumb pe o suprafață de 82 ha. Pe comună s-a aplicat prașila a doua pe 652 ha. porumb. Mulți dintre țăranii întovărășiți și cu gospodărie individuală au execu­tat prășitul fără mușuroi. Așa a pro­cedat Gheorghiță Petre și Neghină­­ GH. din satul Praja, Colea Ion, Pripă Vasile și Galan Ștefan din Burlug, Tănase Gh., Chicireanu Neculai, NaCil Ioan și alții. D in același timp, țăranii muncitori continuă să execute și lucrările de­ sezon în vii și livezi: prășit, stropiri S-au stropit 2,50 ha. vie nobilă a doua oară, 1 ha. pomi fructiferi Și s-au prășit a doua oară circa 65 ha. vie hibridă. Paralel cu muncile de întrețineri a culturilor prășitoare țăranii mun­citori din comuna Ursa, se pregă­tesc în vederea recoltării păioaselor. I GH. LUPAN Delegați la Festivalul de la Moscova Ca și în țara întreagă, tineretul din regiunea noastră s-a pregătit intens pentru Festivalul al VI-lea al Tinere­tului și Studenților. Printre altele ei și-au ales delegații care să-i­ repre­­zinte în capitala Țării Sovietelor. Va duce la Moscova dorința nestă­vilită de pace a muncitorilor de la „Carbonifera“-Comănești tînărul Q. Gherasim, maistru miner fruntaș de la exploatarea Rafiră. Sondorii moineșteni l-au delegat pe harnicul tînăr Ion Marian, maistru sondor la întreprinderea de foraj. Ion Avramia, turnător la I.M.S. va duce la Moscova dragostea de pace și de muncă a tineretului de la Roman. De asemenea, tinerii țărani munci­tori ai regiunii Bacău vor fi repre­zentanți la cel de-al XVI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de către tînărul O. Ambrozie, colecti­vist destoinic, fruntaș în muncă, din satul Țibucani, raionul Tg. Neamț. Ion Avramia, J ®. Gherasim, Ion Ma­­rian și C. Ambrozie vor duce la Mos­cova, și vor transmite reprezentanților tineretului lumii mesajul scump de pace și prietenie al tinerilor regiunii noas­tre, pTc. ^ . S) £ 7­0 Realizări La Pîngărați In cinstea Festivalului regional lui căminul cultural din Pîngărați se ob­țin unele realizări frumoase. S-au făcut unele amenajări la scena căminului. In curte s-au construit un umbrar și o scenă în aer liber unde au avut loc și se vor mai prezenta numeroase spectacole închinate Festiva­lului tineretului.: i . I Acest umbrar poate fi folosit și pentru hore și diferite serbări poriiM­lare. SERN­A MEREAȚĂ; cores»; In U. R. S. S.

Next