Steagul Roşu, august 1957 (Anul 12, nr. 1410-1434)

1957-08-01 / nr. 1410

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU ] lin .11 J­—..■.NI ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] r ............................. ■ ■ — ■ [UNK]­­ " —­ ■ [UNK] [UNK]—■» - - - - ■ " |­ .........................— — .—.III I — Nr 1.410 ( 2.880) JOI 1 AUGUST 1957 4 pa.. 20 bani * Ritmul treierișului trebuie grăbit 11 ' ' — ——­­ “ " I­­ — H­ —■ » ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■' ... ............................................................ Buletinul muncilor agricole In raionul Buhuși . In raionul Buhuși secerișul, cu ex­­­cepția ovăzului, s-a terminat de citeva zile. Acum oamenii muncii de pe ogoarele raionului fac eforturi pentru a grăbi treierișul. Din datele centrali­zate la secția agricolă rezulta­tă pînă la 26 iulie membrii întovărășiri­­lor agricole treieraseră grînele în pro­porție de 17,4 la sută din suprafețele ocupate cu aceste culturi. In celelalte sectoare însă, treierișul se desfășoară în­tr-un ritm nepermis de încet. In sectorul individual, spre exemplu, 1u s-a treierat decît 9 la sută din totalul păioaselor. In unele comune ca Bah­na, Podoleni și Racova, cantitățile tre­ierate sînt extrem de reduse față de posibilitățile locale. La Bahna, de pil­dă, au fost trimise 5 batoze, la Cos­tișa­­, dar acestea lucrează cu mult sub norma zilnică. O situație asemă­­nătoare o întîlnim și în alte comune. Destul de anevoiosi se desfășoară tre­ierișul în gospodăriile colective din raion. La gospodăria colectivă din­ Cîri­i­­dești, pînă zilelele trecute se treierase re­colta pe o suprafață de 3 ha., iar la Costișa nici nu începuse treierul. Pe raion pînă la data amintită s-a tre­ierat abia 8,8 la sută din suprafața ocupată d­e cereale. Situația existentă în raionul Buhuși privind desfășurarea treierișului nu poate fi socotită ca mulțumitoare. Pen­­tru lichidarea rămînerii în urmă se impune luarea unor măsuri grabnice care să ducă la impulsionarea treie­rișului.­­ Organele de partid și de stat din­ raion, inginerii și tehnicienii agro­nomi sînt datori să mobilizeze țăra­nii muncitori pentru a grăbi transport­­ul recoltei de pe cîmp, să urmărea* * *, că ca munca la arie să fie cît mai bine organizată astfel ca batozele să lucreze din plin f Pleacă în croazieră pe Marea Neagră Oficiul național de turism „Car­­­pați“ organizează în cursul lunii au­gust două croaziere pe Marea Nea­gră, una la 5 august și a doua la 25 august. Se vor vizita principalele por­­turi de pe litoralul bulgar și sovietic : Varna, Odes­a, Sevastopol, Ialta, Soci etc. De la fabrica de ciment pleacă în aceste două croaziere un număr de 25 muncitori, fruntași în producție, ingi­neri, tehnicieni și funcționari, din care 15 în­ prima croazieră și 10 în cea de a doua. Cheltuielile de călătorie sînt supor­tate de conducerea întreprinderii, din fondul întreprinderii, rezultat prin de­pășirea planului de producție și prin reducerea prețului de cost. Această călătorie a 25 fruntași este­­ dovadă de felul cum sînt răsplătite meritele celor care prin munca lor de fiecare zi contribuie la îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe care le are fa­brica, de a da produse mai multe, mai bune și mai e­tine Printre cei care se vor bucura de Această călătorie frumoasă sînt mun­­citorii: Pascale Vasile — cariera cal­car, — Chiriac Constantin, morar, Stepanov Niculina, laborantă, Iacob Eugen, lăcătuș, Negri Ifrim și Butunaiui Simion, mecanici de locomotivă și alții. — o — Activiști fruntași ai luptei pentru pace în vizită la prietenii bulgari . Peste câteva zile, o delegație de lup­tători activi pentru pace, din întrea­ga țară, vor pleca în R. P. Bulgaria, pentru a vizita câteva localități din a­­ceastă țară. Din delegație fac parte și opt mun­citori și intelectuali din regiunea noas­tră, care au desfășurat o activitate bo­gată în cadrul luptei­ pentru pace și anume: tov. Marin Elena în vîrstă de 70 ani, Hăidăuț Elena și Clipa Maria, ambele muncitoare la fabrica „Proletarul“, Grigorescu D. de la Uzina­ metalurgică Bacău, Rădulescu Mișu din P. Neamț, Zănescu Vlad din Tg. Ocna, Gheorghiu Mihai și Scriban Iu­­liu din orașul Bacău. GH. BRISAN Arături de vară Terminînd recoltatul păroaselor, me­canizatorii din gospodăriile agricole de stat din regiune au trecut la e­­fectuarea arăturilor de vară. Pînă zi­lele trecute în unitățile din cadrul trustului regional GOSTAT, s-au e­fectuat arături pe o suprafață d­e pes­­te 800 ha. La G.A.S. Secuieni, lucra­rea s-a făcut pe o suprafa de 340 ha., iar la G.A.S. Girov și Răcăciuni pe 170 ha. MECANIZATORI DESTOINICI Pe aria întovărășirii agricole „23 August“ din comuna Podul Turcului lucrează la treierat șeful de brigadă Mihai Carp, cu cei doi ajutori:I. Dumbravă și N. Anița. Organizîndu-și bine munca, ei reușesc să-și depășească zilnic norma la treieriș. Predau statului cerealele conform contractului încheiat 1 Ne aflăm în plină campanie de re­­coltare. In cuprinsul raionului se sei­ceră de zor. Orzul a și fost secerat, iar griul este pe terminate. Țăranii muncitori din raion grăbești și cu strînsul recoltei. Unii cară la alii pentru treieriș, alții au și treierat și își cară produsele acasă. Pe străzile orașului Tg. Neamț de­­ cîteva zile întîlnim formații de care trase de cai sau boi încărcate cu saci. Sînt cerealele pe care țăranii munci­tori le predau statului conform con­tractelor încheiate prin cooperative Și prin I.C.S. „Recolta“. Baza de recepție a cerealelor din Tg. Neamț s­a pregătit din timp. In magazia nr. 1 a și început depozitarea cerealelor. Primul pe raion care s-a prezentat la bază cu cantitatea de grîu ce a contractat-o spre a o preda statului este țăranul muncitor Ion Rusu din Pietricani. Apoi și alți țărani munci­tori din Pietricani printre care Vasi­le Lazăr, Rogin Gh. Mihai etc. au ți­­­nut să predea printre primii cerealele contractate cu statul. G.A.C. „Zorile“ Urecheni, a predat 2000 kg. grîu de cea mai bună cali­tate (greutate hectolitrică 78,5). In ziua de 29 iulie cînd am vizitat din nou această bază de recepție prin­tre carele cu produsele contractate e­­­rau și autocamioane. Am recunoscut de departe autoca­­mionul G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Țibucani. " Cîțiva colectiviști descărnau cele 2.640 kg. grîu curat și frumos ca aurul. Greutatea hectolitrică în loc de 75 era de 79,7 la sută. In acea zi și în cea următoare, co­lectiviștii din Țibucani și-au adus la bază, cu autocamioanele lor, cele 20 tone de grîu contractate cu statul. Și colectiviștii din Davideni au fost printre primii care au adus la bază cereale contractate. Numai în prima zi se predase în bază 25.000 kg. grîu și 20.000 kg. orz de către țăranii , muncitori și colecti­viștii din raion care au contracte cu statul, GH. APOSTOL La arta din Homocea Iată-mă din nou la Homocea. Lunca Siretului e așa cum n-am mai vă­zut-o niciodată. De la răspîntie, de acolo unde șoseaua face brusc la stin­gă, porumbul colorat în verde negr­u, umple valea pînă la capătul satului. Satul e același ca în orice zi de vară. Nici un om în puterea muncii, numai cîțiva copîi. Toată lumea e la lucru. La arie și pe cîmp. Așa e vara. —­ Mai tot satul e la arie — mi-a spus moș Bilibou. A continuat apoi să-mi dea „rapor­­tul“. De cînd n-ai mai fost mata pe aici s-au schimbat cîteva fețe. Așa a fost nevoie. Săndel se ocupă acum nu­­mai de întovărășire. Ne-a venit se­cretar și­ contabil nou. Moș Feraru, agronomul, n-a putut dovedi cu munca și s-a în­cadrat la S.M.T. Dar nu prea mai am multe a-ți spune, că de la o vreme m-au lăsat singur tot timpul aici. Toți sînt la arie. Ma înnebunit telefo­nul. Toată lumea dă telefon la sfat să afle ce mai e la aria întovărășirii. Și doar moș Bilibou e om­­ de ser­viciu la sfat. Nimeni nu și-ar putea imagina sfatul­ popular al comunei Ho­­m­ocea fără el. Lingă fîntina de la Covrig De mai bine de două săptămîni sch­­­țîie în șir cumpăna fîntînii de la Co­tă­vrig. Aria întovărășirii a fost instala­te tarlaua de grîu de aici. Pe aproape 100 hectare peste 200 de oameni au avut de lucru. Pe așa călduri, mare minune că n-a secat, e părerea multor homo­ce­ni. Lîngă fîntînă, acolo unde e alta, s-au făcut anul acesta construcții mari de scînduri. Două, trei gherete de­­ strictă necesitate și încolo, pe mai bine de 25 m. lungime, adăposturi pentru grîu. Aici organizați pe­cete au trecut la rind toți întovărășiții care au semănat grîu, l-au bătut la batoză și apoi au vărsat boabele mășcate de grîu pe țoale. N-am apucat să văd decît parte din marea lor grămadă și sacii care luau drumul spre case. Au venit mulți la rînd aici, toți au pus la grămadă și apoi și-au găsit alte treburi în așteptarea zilei cînd se va împărți. Nimeni nu s-a certat. Aici lîngă fîntîna de la Covrig s-a făcut în fiecare an arie, dar niciodată nu a existat așa bună înțelegere. A­­proape trei săptămîni s-a treierat și abia azi se împarte la medie. Socoteli... Se fac multe socoteli la aria înto­­vărășiților homoceni. Cu toate că fie­care știe cît are de luat, totuși după ce verifică hatarul, stă alături de Săndel, secretarul întovărășirii și face din nou socoteala sacilor și cîntarelor. Dar toate acestea decurg în liniște. • Sute de saci iau drumul spre sat și alte sute așteaptă rîndul să fie cîn­­tărite. In scurte răgazuri pe care le au membrii consiliului de conducere al întovărășirii îmi dau cîteva lămuriri. — După ce am socotit întreaga can­titate rezultată — îmi spune Săndel — cu aprobarea tuturor am rotunjit-o. Am dat 2400 kg. pentru fond de bază cooperativei drept contractare, am dat ulumul pentru batoză, am oprit 2 la sută retribuția consiliului și... acum se împarte. Mă uit peste cifre: “după circa 100 de hectare aproape 20 vagoane de grîu. Mai este mult grîu sub adăpost. Cît o fi fost că doar acum e pe sfîrșite ? Intră la rînd Cercelică. A avut un sfert de hectar, își cîntărește partea, achită apoi contractarea, încarcă în căruță sacii și apoi își șterge cu o mișcare lungă a brațului transpirația de pe frunte. Nevasta, cîțiva copii urcă în căruță și boii pornesc spre fîntînă.­­ „Umblă cum trebuie să nu strici căruța îi strigă el nevestei din urmă. Eu mai rămîn să ajut aici“. ‘ Moș Gheorghe Grancea Cel mai important personaj de la arie este moș Gheorghe. Același moș Gheorghe, cu straie albe și cu cornul prins de gît cu un lănțișor. Cornul lui face minuni aici unde este atîta zgomot pe care-l produce motorul și batoza, unde este­­ atîta lume. Cînd sună din corn toți ridică capul sau se întorc. Ascultă porunca lui moș Gheorghe — responsabilul ariei. Se spune la arie, bineînțeles rîzind, că moș Gheorghe nu face minuni nu­mai cu cornul, ci știe să ia măsuri și împotriva beteșugurilor mașinii. Iar prima zi cînd s-a pornit batoza nu e­­rau prea mulțumiți de felul cum tre­iera. Au oprit-o de cîteva ori, dar „meșterul“ n-a fost chip să o facă să separe mai bine boabele. — E veche — spunea el — și din­­tr-atît nu poate mai bine. , Moș Gheorghe a suduit. A suduit așa cum numai el știe și batoza, și caii, și luceferii, și n-a scăpat nimeni. „Meșterul“ a oprit batoza, a demon­tat ceva și a doua zi nimeni nu mai avea nimic de spus. Se spune tot la arie că a suduit Intr-o noapte pe unul care vroia să șuguiască luînd o curea de la ba­toză. Nici nu mai dă acum pe la arie. Nu de alta, dar n-ar vrea să stîr­­nească „verva“ moșului. De azi dimineață batoza bate pen­tru individuali. — In toate cele trei săptămîni cît a funcționat batoza pentru întovără­șiți — spunea tov. Babașa — n-a sunat cornul ca azi cu individualii. Moș Gheorghe se scuză. — E greu, dar pînă la urmă i-am obișnuit. Pe la vară nici vorbă că treburile or să meargă mai bine. Și pe ăștia o să-i avem la întovărășire. Nimeni nu­-i contrazice. Toți sînt de acord. A vorbit doar comunistul Gh. Grancea, unul dintre cei care au venit printre primii cu tot păm­­întul în marea familie de la Homocea. <5. gORNICU Zilele acestea în inima pădurii Privite din­ depărtare, pădurile secu­lare de pe valea Bistriței par nemiș­cate în pîclele albăstrii ale zării. Ai­a parcă sentimentul liniștei depline și singurătății. Dar dacă pătrunzi în inima lor întîlnești pretutindeni o viață clocotitoare. Din zori și pînă-n noapte tîrziu, zumzuie ferăstraiele e­­lectrice, duduie tractoarele, sună blac­­soanele autoremorcelor, scîrțîie brațele macaralelor etc. Dispunînd de mașini și mijloace mecanizate, muncitorii de pădure au biruit și biruie mereu. Zil­nic trimit la destinații diferite, canti­tăți enorme de bușteni. Pe Valea Tarcăului Nespus de frumoasă și pitorească e Valea Tarcăului cu pădurile sale în­tinse și falnice. Apele rîului cu ace­lași nume și-au deschis calea spre Bistrița, săpînd o cută adîncă între masivii împăduriți. Pe linia îngustă „Mocănița“ (tre­­nul c.f.f.) urcă gîfîind tot mai sus, mereu mai sus, spre Brateș și Arde­luța cu vagoanele pline de muncitori. Pe drum, mulți dintre ei coboară la diferite puncte de lucru. Urcînd tot mai sus spre iniîma muntelui împă­durit, în față se deschid frumuseți în­­cîntătoare, care trezesc în inimă sim­­țăminte de măreție. Ochiul se plimbă în voie de pe­­.creasta masivului împă­durit ce spintecă pînza norilor pînă hăt în vale, în așezarea muncitorească Tarcău, de pe malul Bistriței. Pe rampele c.f.f., mii de metri cubi de bușteni așteaptă să fie transpor­tați. Mai sus trenul se oprește la Brateș, o așezare populată de zeci de familii de muncitori de pădure Aici se află sectorul cel mai mare al I.F.E.T.-ului Tarcău. Multe faze de lucru în acest sector, care este frun­­taș pe unitate sînt aproape complet mecanizate. Din așezarea Brateș, mai multe po­­­teci bătătorite duc în sus spre gu­rile de exploatare. Una din acestea duce spre parchetul Pașcu. Urcînd mai bine de jumătate de cale, deodată e­coul pădurii aduce pe aripile sale, de undeva din apropiere, strigătul de muncă al c­orhănitorilor. — Heei hoo ! Hei hoo! Ne îndreptăm într-acolo. După un cot al văii facem cunoștință cu brigă­zile conduse de Jitaru Ion și Anei P. Ion, care lucrează la fasonat și cor­­hănit. E o mare întrecere între a­­ceste două brigăzi. Cînd una, cînd DIN CARNETUL REPORTERULUI alta sînt în fruntea întrecerii. In luna iunie, brigada lui Jitaru Ion formată din 11 muncitori și-a depășit planul cu 500 m. c., iar în iulie, procentul de depășire a planului de producție este cu mult mai mare. La funicular­ e Pe poteca ce duce spre rampa c.s.f. liniște. Vîntul legănînd creștetul copacilor înalți îi mișcă ca pe o pensulă. Un scîrțîit prelung tulbură tăcerea. E macaraua funicular care transportă peste înălțimi bușteni uriași, pe o distanță de 1.500 metri liniari. Aici lucrează brigada lui Sora Vasile. Șe­ful parchetului ne informează că toți cei 7 muncitori care formează brigada lui Sora Vasile sînt veniți de prin părțile raionului Cîmpina și că sînt specialiști în treaba aceasta. Ei au pus în funcție funicularul, care în ul­timii doi ani n-a funcționat, iar acum îl deservesc cu multă pricepere și își depășesc zilnic planul de producție cu­ circa 25 la sută. Este grea munca în pădure, dar muncitorii au îndrăgit­­ această meserie și greutățile nu-i sperie. Ei s-au obiși­nuit să trimită fabricilor de cherestea materia primă la timp.. Realizările de pînă acum confirmă acest lucru. Mun­­citorii sectorului Brateș, în cinstea zii­lei de 23 August, și-au realizat pla­­­nul de producție pe luna iulie în nu­mai 22 de zile. Pînă în ziua de 24 al­ lunii, ei au dat 1.445 m. c. lemn ro­tund de rășinoase în contul lunii au­­­gust. Peste prevederile planului ei au mai produs 40 m. c. doage, 600 bui­căți traverse C.F.R., 6.000 bucăți dra­ rniță și altele, depășind angajamentul luat. Și în sectoarele Bătrîna și Ardeluța, munca se desfășoară cu mult spor. De la rampele de încărcare, răspîndite printre brădet, pe o distanță de a­­proape 30 km, coboară zilnic zeci de vagoane încărcate cu bușteni de ră­șinoase și foioase. Organizați în brigăzi simple complexe și dispunînd de mijloace me­di­canizate, muncitorii de pădure din ca­­­drul I.F­.E.T.-ului Tarcău, pe primii semestru din acest an, au depășit pla­nul la fasonat cu 8.600 m. c. bușteni și au produs în plus 106 tone mangal și 193.000 bucăți draniță. In luna iulie la o parte din sor­timente, planul lunar a fost realizat în numai 20 de zile. Unul din sectoarele de bază ale I. F.E.T.-ului Tarcau, este stația de im­­pregnat material lemnos. De la în­­­ceputul anului și­ pînă la 25 iulie colectivul de muncă al stației a im­pregnat peste sarcina de plan 57S m. c. material lemnos. Cifrele arătate mai sus, sînt în­­făptuite în focul întrecerii ce se des­­fășoară între oameni, brigăzi și sec­toare. Ele reprezintă realizările mun­­citorilor de pădure de pe valea Tar­­căului, aduse în­ dar zilei de 23 Au­­gust. TH. BLEZNIUO Angajamentul a fost Îndeplinit înainte de termen In cinstea zilei de 23 August, co­lectivul de muncă al fabricii de ci­ment „Congresul al XIX-lea“, care și-a realizat sarcinile de plan pe primul semestru al anului cu peste 20 de zile înainte de termen, și-a luat angajamentul să producă în plus 8.000 tone de ciment și 4.000 tone clinker. Municind cu însuflețire, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii nu nu­mai că și-au respectat angajamentul, dar l-au depășit cu mult. Pînă la data de 25 iulie s-a produs peste plan 17.630 tone de ciment și 8.500 tone clinker. Pentru copiii noștri Copiii muncitori­lor de la „Steaua roșie“ nu sînt de­loc supărați că par­cul Libertății, unde se află și un spa­țiu verde pentru copii, este atît de departe de locuin­țele lor. Comitetul de In­­treprindere și con­ducerea administra­tivă a fabricii au a­­vut grijă de ei. Lîngă fabrică sa construit un salariu amenajat cu fîn­­tînă arteziană, lea­găne de tot felul, balansoare, scrîn­­cioabe etc. Părinții lor sînt fericiți, dar copiii și mai fericiți. IN‘CLIȘEU: Un grup de copii a u­­nor salariați din fabrică au asaltat topoganul. / In cinstea Zilei Minerului In iureșul întrecerii (De la trimisul nostru, TOMA JANI­­NEALA). In aceste zile premergătoare săr­bătorii minerilor, iureșul întrecerii so­cialiste se revarsă din plin peste me­leagurile comăneștene. Oricine po­posește în orășelul minerilor simte cum din adîncul nenumăratelor aba­taje, din fundul galeriilor și pînă la suprafață, de la o mină la alta și pînă la silozul central, străbate un neîn­trerupt cîntec al muncii avîntate care a cuprins aproape toate grupele de mineri cît și pe funcționarii, tehnicie­nii și inginerii întreprinderii. La carbonifera Comănești, 91 la sută din personalul întreprinderii se află în întrecere. Acest lucru a făcut ca multe grupe de mineri să se evi­dențieze în producție­ .Cifrele privi­toare la îndeplinirea planului ilustrează tocmai acest lucru. Analizînd rezul­tatele obținute remarcăm că în pri­mele două decade ale lunii iulie grupa 11 pregătire a brigadierului T. Boto­­roacă de la mina Asău a „mînat“ 9 metri liniari galerie peste sarcina pla­nificată. Cei 89 lei obținuți de ortacii grupei la fiecare șut sînt un îndemn la eforturi sporite pentru toți minerii. In abataje activitatea se desfășoară tot mai bine. Rezultatele înregistrate pînă la 22 iulie a. c. scot în evidență mai multe grupe fruntașe. Grupa 12 abataj a brigadierului Constantin Mocanu de la mina Lumina a obținut o depășire a planului de 82 tone cărbune. La aceeași mină s-a evidențiat și grupa lui Spiridon Munteanu care, deși mai redusă numeric, a scos la suprafață 25 tone cărbune peste plan. Flacăra întrecerii socialiste s-a a­­prins și la mina Galion și printre fruntașele minei se relevă grupa de abataj a brigadierului N. Avram. Mina Rafira —­ deși­i ultima îi­ cadrul în­treprinderii — are totuși cîteva grupe care își depășesc sarcinile de plan. O depășire de 22 procente a realizat grupa 9 pregătire a brigadierului, Gh. Țăranu, iar grupa lui Anghel Zam­­bote a reușit să dea în plus 10 tone cărbune. Rezultatele îmbucurătoare obținute de minerii de la Comănești în preajma „Zilei Minerului“ se datoresc în bună parte faptului că întrecerea socialistă care a cuprins aproape întregul per­sonal al întreprinderii a determinat pe muncitori să folosească cele mai bune metode de muncă și să întă­rească continuu disciplina în produc­ție, condiții esențiale de care depinde realizarea unei producții sporite de cărbune. Cîte sute de km. vor parcurge loco­motivele cu aceste cantități de căr­bune date peste plan, e greu de pre­cizat. Un lucru însă se știe: ceferiștii și în special mecanicii locomotivelor din centrele feroviare ale Moldovei vor adresa în aceste zile cuvinte de laudă minerilor comăneșteni pentru cele 3.570 tone de cărbune date peste plan. Citiți în pagina IV-a • Comunicatul comun svoieto-afgari • Declarația comună a reprezentan­ților partizanilor păcii din R. D. Viet­nam și Japonia • Lupta de eliberare a poporului din Oman se bucură de sprijinul de­plin al țărilor Africii și Asiei și al tu­turor popoarelor iubitoare de pace • Puternicul ecou internațional al Festivalului de la Moscova Aplicarea sistem­­iü stiin­ittiofit­ac salarizare in C. A. S­tănești Partidul și guvernul nostru mani­festă o grijă deosebită pentru îmbună­tățirea continuă a condițiilor de mun­că și de trai a muncitorilor din gos­podăriile agricole de stat. Această grijă își găsește expresia printre al­tele și în sistemul îmbunătățit­ de sa­larizare care se experimentează și se aplică efectiv în Q.A.S. începînd de la 15 aprilie 1957. Vom oglindi unele aspecte privind felul cum s-a experimentat și aplicat sistemul îmbunătățit de salarizare în Q.A.S. Zănești și rezultatele obținute. Comisia instituită în cadrul gospo­dăriei, pentru a se îngriji de coordo­narea și aplicarea noului regulament ce a fost întocmit de Ministerul Agri­culturii și Silviculturii potrivit îndru­mărilor și sarcinilor puse de rezolu­ția C.C. al P.M.R. din 27—29 decem­brie 1956 și-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatoric. In acest plan au fost prevăzute printre altele o serie de măsuri me­nite să ducă la o mai bună organi­zare a producției și a muncii în gos­podărie, lucru cerut de însuși siste­mul îmbunătățit de salarizare. Astfel s-au constituit pe gospodărie un număr de­­ două brigăzi zootehnice, două brigăzi de cîmp și o brigadă mecanică, urmărindu-se în primul rînd o mai justă și rațională repartiție a suprafețelor de teren în raport de dis­persare și fertilitatea lor, o mai justă repartiție a forțelor de muncă în spe­cial ale celor calificate. In scopul evitării vîrfurilor de mun­că și asigurării unei mai mari rit­micități în desfășurarea lucrărilor agri­­cole, în special la întreținerea cultu­­­rîlor, s-au repartizat brigăzilor de cîmp terenuri cu­­ diferite culturi la care termenele de executare a diferitelor­ lucrări să­ nu coincidă în timp. ___­­ Mijloacele mecanizate s-au repar­tizat pe secții și brigăzi pe tot ciclul de producție, urmărindu-se ca fiecare tractorist sau mai mulți tractoriști, să execute lucrările pe aceleași supra­fețe. Repartizarea efectivelor de animale i-a făcut cît mai just pe muncitori în funcție de calificarea acestora, de po­sibilitatea de cazare a animalelor, re­­­ducîndu-se muncitorii auxiliari de de­servire. Avînd în atenția sa problema creș­terii productivității muncii și reduce­rea prețului de cost în sectorul zoo­tehnic, precum și problema asigurării unor condiții mai bune de muncă pen­tru îngrijitorii de animale, conduce­rea gospodăriei a luat măsuri pentru efectuarea cu resurse proprii a unor lucrări de mică mecanizare în acest sector. Astfel, pentru asigurarea apei la lo­tul de producție, prin munca volun­tară a personalului gospodăriei, s-a săpat o fîntînă căreia urmează a i se face o instalație cu motopompă, care va alimenta cu apă grajdurile secto­rului porcin și avicol. De asemenea, gospodăria a luat mă­­­suri pentru ca în atelierul gospodăriei să se confecționeze automate necesare pentru hrană și adăpatul păsărilor și a porcilor. La elaborarea și aplicarea în prac­tică a măsurilor de îmbunătățire a or­­ganizării muncii, precum și pentru ex­perimentarea și aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare au fost a­­trase masele largi de muncitori, ingi­neri și tehnicieni. Regulamentul nou de salarizare și premiere a muncitorilor din sectorul de stat al agriculturii a fost preliH­crat cu întregul personal al gospodăriei pe brigăzi și secții, cît și pe întreaga gospodărie. Muncitorii au primit cu multă buciu­­rie vestea îmbunătățirii sistemului lor de salarizare. Faptul că partidul și guvernul, pen­tru elaborarea cît mai justă a noului sistem de salarizare s-a adresat mase­lor largi de muncitori și i-a chemat să-și spună părerea lor, să facă pro­puneri, a stimulat într-o măsură foarte mare inițiativa și elanul lor creator. In consfătuirile de producție care au avut loc, muncitorii s-au angajat să muncească mai cu spor, să efectueze lucrări de calitate și în termenele op­time. In același timp ei au făcut numei­roase propuneri prețioase. Multe din aceste propuneri au și fost rezolvate local de conducerea gospodăriei. De pildă, sor. Atudorei Elena, muncitoare în sectorul porcin, la îngrijirea scroa­felor, a propus ca pentru înlăturarea greutăților legate de transportul hra­­nei și a apei, conducerea gospodăriei să confecționeze și să instaleze în cel mai scurt timp automată de adăpat și hrană, lucru ce s-a făcut în cea mai mare parte. O serie de alte propuneri ale mân­­cutorilor a căror rezolvare nu intra în competența conducerii gospodăriei au fost studiate de comisia de coordo­nare și aplicare a sistemului îmbună­tățit de salarizare și înaintare foruri­lor superioare. Așa, de pildă, munci­torii din sectorul ovin au propus să fie și ei salarizați în acord la mul­sul oilor pentru laptele obținut, în­­trucît s-a constatat că nu mai există o cointeresare a muncitorilor de a obține o producție ridicată la lapte de oaie. Muncitorii din sectorul mecanici au propus să se mărească­­ tarifele de plată pe unitate de măsură la fal crările în cîmp în special la secerat păioase deoarece prin aplicarea actua­lelor tarife nu se creează nici o dife­rențiere între salariul de bază cînd lu­­crează în atelier față de cîștigurile ob­ținute la lucrările în cîmp. Muncitorii din sectorul vegetal au­ propus să se extindă numărul lucru­­­­rilor în acord, din anexa B a nou­lui regulament de salarizare. De a­­semenea s-a propus majorarea tari­­felor la lucrările „prășit în urma pră­șiturii“ și „prășit cu sapa peste tot" care sînt nestimulative în raport cu­ celelalte lucrări asemănătoare. Prin aplicarea noului sistem de sa­­larizare în G.A.S. Zănești s-a ajuns să se realizeze o mai mare cointe­resare a muncitorilor la creșterea pro­ducției și productivității muncii. Ast­fel, în sectorul zootehnic cîștigul me­diu al muncitorilor a crescut cu 29 la sută. Aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare a contribuit într-o mare măsură la înlăturarea fluctuației bra­țelor de muncă și la o permanenti­zare a muncitorilor. In același tim­p el a dus la sporirea cointeresării ma­teriale a întregului personal al gospo­dăriei în creșterea producției și pro­ductivității muncii, precum și a redu­cerii prețului de cost. Recoltele frumoase și bogate pe care le va obține gospodăria anul acesta sunt înainte de toate­ rodul eforturilor susținute ale muncitorilor, care stimu­lați de noul sistem de salarizare, au efectuat lucrări de întreținere a cul­turilor la timp și de bună calitate. ■ e. PODORIU ,ys GglGQgEȘ fiU;

Next