Steagul Roşu, august 1957 (Anul 12, nr. 1410-1434)
1957-08-01 / nr. 1410
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU ] lin .11 J—..■.NI ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] r ............................. ■ ■ — ■ [UNK] " — ■ [UNK] [UNK]—■» - - - - ■ " | .........................— — .—.III I — Nr 1.410 ( 2.880) JOI 1 AUGUST 1957 4 pa.. 20 bani * Ritmul treierișului trebuie grăbit 11 ' ' — —— “ " I — H —■ » ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■' ... ............................................................ Buletinul muncilor agricole In raionul Buhuși . In raionul Buhuși secerișul, cu excepția ovăzului, s-a terminat de citeva zile. Acum oamenii muncii de pe ogoarele raionului fac eforturi pentru a grăbi treierișul. Din datele centralizate la secția agricolă rezultată pînă la 26 iulie membrii întovărășirilor agricole treieraseră grînele în proporție de 17,4 la sută din suprafețele ocupate cu aceste culturi. In celelalte sectoare însă, treierișul se desfășoară într-un ritm nepermis de încet. In sectorul individual, spre exemplu, 1u s-a treierat decît 9 la sută din totalul păioaselor. In unele comune ca Bahna, Podoleni și Racova, cantitățile treierate sînt extrem de reduse față de posibilitățile locale. La Bahna, de pildă, au fost trimise 5 batoze, la Costișa, dar acestea lucrează cu mult sub norma zilnică. O situație asemănătoare o întîlnim și în alte comune. Destul de anevoiosi se desfășoară treierișul în gospodăriile colective din raion. La gospodăria colectivă din Cîriidești, pînă zilelele trecute se treierase recolta pe o suprafață de 3 ha., iar la Costișa nici nu începuse treierul. Pe raion pînă la data amintită s-a treierat abia 8,8 la sută din suprafața ocupată de cereale. Situația existentă în raionul Buhuși privind desfășurarea treierișului nu poate fi socotită ca mulțumitoare. Pentru lichidarea rămînerii în urmă se impune luarea unor măsuri grabnice care să ducă la impulsionarea treierișului. Organele de partid și de stat din raion, inginerii și tehnicienii agronomi sînt datori să mobilizeze țăranii muncitori pentru a grăbi transportul recoltei de pe cîmp, să urmărea* * *, că ca munca la arie să fie cît mai bine organizată astfel ca batozele să lucreze din plin f Pleacă în croazieră pe Marea Neagră Oficiul național de turism „Carpați“ organizează în cursul lunii august două croaziere pe Marea Neagră, una la 5 august și a doua la 25 august. Se vor vizita principalele porturi de pe litoralul bulgar și sovietic : Varna, Odesa, Sevastopol, Ialta, Soci etc. De la fabrica de ciment pleacă în aceste două croaziere un număr de 25 muncitori, fruntași în producție, ingineri, tehnicieni și funcționari, din care 15 în prima croazieră și 10 în cea de a doua. Cheltuielile de călătorie sînt suportate de conducerea întreprinderii, din fondul întreprinderii, rezultat prin depășirea planului de producție și prin reducerea prețului de cost. Această călătorie a 25 fruntași este dovadă de felul cum sînt răsplătite meritele celor care prin munca lor de fiecare zi contribuie la îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe care le are fabrica, de a da produse mai multe, mai bune și mai etine Printre cei care se vor bucura de Această călătorie frumoasă sînt muncitorii: Pascale Vasile — cariera calcar, — Chiriac Constantin, morar, Stepanov Niculina, laborantă, Iacob Eugen, lăcătuș, Negri Ifrim și Butunaiui Simion, mecanici de locomotivă și alții. — o — Activiști fruntași ai luptei pentru pace în vizită la prietenii bulgari . Peste câteva zile, o delegație de luptători activi pentru pace, din întreaga țară, vor pleca în R. P. Bulgaria, pentru a vizita câteva localități din această țară. Din delegație fac parte și opt muncitori și intelectuali din regiunea noastră, care au desfășurat o activitate bogată în cadrul luptei pentru pace și anume: tov. Marin Elena în vîrstă de 70 ani, Hăidăuț Elena și Clipa Maria, ambele muncitoare la fabrica „Proletarul“, Grigorescu D. de la Uzina metalurgică Bacău, Rădulescu Mișu din P. Neamț, Zănescu Vlad din Tg. Ocna, Gheorghiu Mihai și Scriban Iuliu din orașul Bacău. GH. BRISAN Arături de vară Terminînd recoltatul păroaselor, mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat din regiune au trecut la efectuarea arăturilor de vară. Pînă zilele trecute în unitățile din cadrul trustului regional GOSTAT, s-au efectuat arături pe o suprafață de peste 800 ha. La G.A.S. Secuieni, lucrarea s-a făcut pe o suprafa de 340 ha., iar la G.A.S. Girov și Răcăciuni pe 170 ha. MECANIZATORI DESTOINICI Pe aria întovărășirii agricole „23 August“ din comuna Podul Turcului lucrează la treierat șeful de brigadă Mihai Carp, cu cei doi ajutori:I. Dumbravă și N. Anița. Organizîndu-și bine munca, ei reușesc să-și depășească zilnic norma la treieriș. Predau statului cerealele conform contractului încheiat 1 Ne aflăm în plină campanie de recoltare. In cuprinsul raionului se seiceră de zor. Orzul a și fost secerat, iar griul este pe terminate. Țăranii muncitori din raion grăbești și cu strînsul recoltei. Unii cară la alii pentru treieriș, alții au și treierat și își cară produsele acasă. Pe străzile orașului Tg. Neamț de cîteva zile întîlnim formații de care trase de cai sau boi încărcate cu saci. Sînt cerealele pe care țăranii muncitori le predau statului conform contractelor încheiate prin cooperative Și prin I.C.S. „Recolta“. Baza de recepție a cerealelor din Tg. Neamț sa pregătit din timp. In magazia nr. 1 a și început depozitarea cerealelor. Primul pe raion care s-a prezentat la bază cu cantitatea de grîu ce a contractat-o spre a o preda statului este țăranul muncitor Ion Rusu din Pietricani. Apoi și alți țărani muncitori din Pietricani printre care Vasile Lazăr, Rogin Gh. Mihai etc. au ținut să predea printre primii cerealele contractate cu statul. G.A.C. „Zorile“ Urecheni, a predat 2000 kg. grîu de cea mai bună calitate (greutate hectolitrică 78,5). In ziua de 29 iulie cînd am vizitat din nou această bază de recepție printre carele cu produsele contractate erau și autocamioane. Am recunoscut de departe autocamionul G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Țibucani. " Cîțiva colectiviști descărnau cele 2.640 kg. grîu curat și frumos ca aurul. Greutatea hectolitrică în loc de 75 era de 79,7 la sută. In acea zi și în cea următoare, colectiviștii din Țibucani și-au adus la bază, cu autocamioanele lor, cele 20 tone de grîu contractate cu statul. Și colectiviștii din Davideni au fost printre primii care au adus la bază cereale contractate. Numai în prima zi se predase în bază 25.000 kg. grîu și 20.000 kg. orz de către țăranii , muncitori și colectiviștii din raion care au contracte cu statul, GH. APOSTOL La arta din Homocea Iată-mă din nou la Homocea. Lunca Siretului e așa cum n-am mai văzut-o niciodată. De la răspîntie, de acolo unde șoseaua face brusc la stingă, porumbul colorat în verde negru, umple valea pînă la capătul satului. Satul e același ca în orice zi de vară. Nici un om în puterea muncii, numai cîțiva copîi. Toată lumea e la lucru. La arie și pe cîmp. Așa e vara. — Mai tot satul e la arie — mi-a spus moș Bilibou. A continuat apoi să-mi dea „raportul“. De cînd n-ai mai fost mata pe aici s-au schimbat cîteva fețe. Așa a fost nevoie. Săndel se ocupă acum numai de întovărășire. Ne-a venit secretar și contabil nou. Moș Feraru, agronomul, n-a putut dovedi cu munca și s-a încadrat la S.M.T. Dar nu prea mai am multe a-ți spune, că de la o vreme m-au lăsat singur tot timpul aici. Toți sînt la arie. Ma înnebunit telefonul. Toată lumea dă telefon la sfat să afle ce mai e la aria întovărășirii. Și doar moș Bilibou e om de serviciu la sfat. Nimeni nu și-ar putea imagina sfatul popular al comunei Homocea fără el. Lingă fîntina de la Covrig De mai bine de două săptămîni schțîie în șir cumpăna fîntînii de la Cotăvrig. Aria întovărășirii a fost instalate tarlaua de grîu de aici. Pe aproape 100 hectare peste 200 de oameni au avut de lucru. Pe așa călduri, mare minune că n-a secat, e părerea multor homoceni. Lîngă fîntînă, acolo unde e alta, s-au făcut anul acesta construcții mari de scînduri. Două, trei gherete de strictă necesitate și încolo, pe mai bine de 25 m. lungime, adăposturi pentru grîu. Aici organizați pecete au trecut la rind toți întovărășiții care au semănat grîu, l-au bătut la batoză și apoi au vărsat boabele mășcate de grîu pe țoale. N-am apucat să văd decît parte din marea lor grămadă și sacii care luau drumul spre case. Au venit mulți la rînd aici, toți au pus la grămadă și apoi și-au găsit alte treburi în așteptarea zilei cînd se va împărți. Nimeni nu s-a certat. Aici lîngă fîntîna de la Covrig s-a făcut în fiecare an arie, dar niciodată nu a existat așa bună înțelegere. Aproape trei săptămîni s-a treierat și abia azi se împarte la medie. Socoteli... Se fac multe socoteli la aria întovărășiților homoceni. Cu toate că fiecare știe cît are de luat, totuși după ce verifică hatarul, stă alături de Săndel, secretarul întovărășirii și face din nou socoteala sacilor și cîntarelor. Dar toate acestea decurg în liniște. • Sute de saci iau drumul spre sat și alte sute așteaptă rîndul să fie cîntărite. In scurte răgazuri pe care le au membrii consiliului de conducere al întovărășirii îmi dau cîteva lămuriri. — După ce am socotit întreaga cantitate rezultată — îmi spune Săndel — cu aprobarea tuturor am rotunjit-o. Am dat 2400 kg. pentru fond de bază cooperativei drept contractare, am dat ulumul pentru batoză, am oprit 2 la sută retribuția consiliului și... acum se împarte. Mă uit peste cifre: “după circa 100 de hectare aproape 20 vagoane de grîu. Mai este mult grîu sub adăpost. Cît o fi fost că doar acum e pe sfîrșite ? Intră la rînd Cercelică. A avut un sfert de hectar, își cîntărește partea, achită apoi contractarea, încarcă în căruță sacii și apoi își șterge cu o mișcare lungă a brațului transpirația de pe frunte. Nevasta, cîțiva copii urcă în căruță și boii pornesc spre fîntînă. „Umblă cum trebuie să nu strici căruța îi strigă el nevestei din urmă. Eu mai rămîn să ajut aici“. ‘ Moș Gheorghe Grancea Cel mai important personaj de la arie este moș Gheorghe. Același moș Gheorghe, cu straie albe și cu cornul prins de gît cu un lănțișor. Cornul lui face minuni aici unde este atîta zgomot pe care-l produce motorul și batoza, unde este atîta lume. Cînd sună din corn toți ridică capul sau se întorc. Ascultă porunca lui moș Gheorghe — responsabilul ariei. Se spune la arie, bineînțeles rîzind, că moș Gheorghe nu face minuni numai cu cornul, ci știe să ia măsuri și împotriva beteșugurilor mașinii. Iar prima zi cînd s-a pornit batoza nu erau prea mulțumiți de felul cum treiera. Au oprit-o de cîteva ori, dar „meșterul“ n-a fost chip să o facă să separe mai bine boabele. — E veche — spunea el — și dintr-atît nu poate mai bine. , Moș Gheorghe a suduit. A suduit așa cum numai el știe și batoza, și caii, și luceferii, și n-a scăpat nimeni. „Meșterul“ a oprit batoza, a demontat ceva și a doua zi nimeni nu mai avea nimic de spus. Se spune tot la arie că a suduit Intr-o noapte pe unul care vroia să șuguiască luînd o curea de la batoză. Nici nu mai dă acum pe la arie. Nu de alta, dar n-ar vrea să stîrnească „verva“ moșului. De azi dimineață batoza bate pentru individuali. — In toate cele trei săptămîni cît a funcționat batoza pentru întovărășiți — spunea tov. Babașa — n-a sunat cornul ca azi cu individualii. Moș Gheorghe se scuză. — E greu, dar pînă la urmă i-am obișnuit. Pe la vară nici vorbă că treburile or să meargă mai bine. Și pe ăștia o să-i avem la întovărășire. Nimeni nu-i contrazice. Toți sînt de acord. A vorbit doar comunistul Gh. Grancea, unul dintre cei care au venit printre primii cu tot pămîntul în marea familie de la Homocea. <5. gORNICU Zilele acestea în inima pădurii Privite din depărtare, pădurile seculare de pe valea Bistriței par nemișcate în pîclele albăstrii ale zării. Aia parcă sentimentul liniștei depline și singurătății. Dar dacă pătrunzi în inima lor întîlnești pretutindeni o viață clocotitoare. Din zori și pînă-n noapte tîrziu, zumzuie ferăstraiele electrice, duduie tractoarele, sună blacsoanele autoremorcelor, scîrțîie brațele macaralelor etc. Dispunînd de mașini și mijloace mecanizate, muncitorii de pădure au biruit și biruie mereu. Zilnic trimit la destinații diferite, cantități enorme de bușteni. Pe Valea Tarcăului Nespus de frumoasă și pitorească e Valea Tarcăului cu pădurile sale întinse și falnice. Apele rîului cu același nume și-au deschis calea spre Bistrița, săpînd o cută adîncă între masivii împăduriți. Pe linia îngustă „Mocănița“ (trenul c.f.f.) urcă gîfîind tot mai sus, mereu mai sus, spre Brateș și Ardeluța cu vagoanele pline de muncitori. Pe drum, mulți dintre ei coboară la diferite puncte de lucru. Urcînd tot mai sus spre iniîma muntelui împădurit, în față se deschid frumuseți încîntătoare, care trezesc în inimă simțăminte de măreție. Ochiul se plimbă în voie de pe.creasta masivului împădurit ce spintecă pînza norilor pînă hăt în vale, în așezarea muncitorească Tarcău, de pe malul Bistriței. Pe rampele c.f.f., mii de metri cubi de bușteni așteaptă să fie transportați. Mai sus trenul se oprește la Brateș, o așezare populată de zeci de familii de muncitori de pădure Aici se află sectorul cel mai mare al I.F.E.T.-ului Tarcău. Multe faze de lucru în acest sector, care este fruntaș pe unitate sînt aproape complet mecanizate. Din așezarea Brateș, mai multe poteci bătătorite duc în sus spre gurile de exploatare. Una din acestea duce spre parchetul Pașcu. Urcînd mai bine de jumătate de cale, deodată ecoul pădurii aduce pe aripile sale, de undeva din apropiere, strigătul de muncă al corhănitorilor. — Heei hoo ! Hei hoo! Ne îndreptăm într-acolo. După un cot al văii facem cunoștință cu brigăzile conduse de Jitaru Ion și Anei P. Ion, care lucrează la fasonat și corhănit. E o mare întrecere între aceste două brigăzi. Cînd una, cînd DIN CARNETUL REPORTERULUI alta sînt în fruntea întrecerii. In luna iunie, brigada lui Jitaru Ion formată din 11 muncitori și-a depășit planul cu 500 m. c., iar în iulie, procentul de depășire a planului de producție este cu mult mai mare. La funicular e Pe poteca ce duce spre rampa c.s.f. liniște. Vîntul legănînd creștetul copacilor înalți îi mișcă ca pe o pensulă. Un scîrțîit prelung tulbură tăcerea. E macaraua funicular care transportă peste înălțimi bușteni uriași, pe o distanță de 1.500 metri liniari. Aici lucrează brigada lui Sora Vasile. Șeful parchetului ne informează că toți cei 7 muncitori care formează brigada lui Sora Vasile sînt veniți de prin părțile raionului Cîmpina și că sînt specialiști în treaba aceasta. Ei au pus în funcție funicularul, care în ultimii doi ani n-a funcționat, iar acum îl deservesc cu multă pricepere și își depășesc zilnic planul de producție cu circa 25 la sută. Este grea munca în pădure, dar muncitorii au îndrăgit această meserie și greutățile nu-i sperie. Ei s-au obișinuit să trimită fabricilor de cherestea materia primă la timp.. Realizările de pînă acum confirmă acest lucru. Muncitorii sectorului Brateș, în cinstea ziilei de 23 August, și-au realizat planul de producție pe luna iulie în numai 22 de zile. Pînă în ziua de 24 al lunii, ei au dat 1.445 m. c. lemn rotund de rășinoase în contul lunii august. Peste prevederile planului ei au mai produs 40 m. c. doage, 600 buicăți traverse C.F.R., 6.000 bucăți dra rniță și altele, depășind angajamentul luat. Și în sectoarele Bătrîna și Ardeluța, munca se desfășoară cu mult spor. De la rampele de încărcare, răspîndite printre brădet, pe o distanță de aproape 30 km, coboară zilnic zeci de vagoane încărcate cu bușteni de rășinoase și foioase. Organizați în brigăzi simple complexe și dispunînd de mijloace medicanizate, muncitorii de pădure din cadrul I.F.E.T.-ului Tarcău, pe primii semestru din acest an, au depășit planul la fasonat cu 8.600 m. c. bușteni și au produs în plus 106 tone mangal și 193.000 bucăți draniță. In luna iulie la o parte din sortimente, planul lunar a fost realizat în numai 20 de zile. Unul din sectoarele de bază ale I. F.E.T.-ului Tarcau, este stația de impregnat material lemnos. De la începutul anului și pînă la 25 iulie colectivul de muncă al stației a impregnat peste sarcina de plan 57S m. c. material lemnos. Cifrele arătate mai sus, sînt înfăptuite în focul întrecerii ce se desfășoară între oameni, brigăzi și sectoare. Ele reprezintă realizările muncitorilor de pădure de pe valea Tarcăului, aduse în dar zilei de 23 August. TH. BLEZNIUO Angajamentul a fost Îndeplinit înainte de termen In cinstea zilei de 23 August, colectivul de muncă al fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“, care și-a realizat sarcinile de plan pe primul semestru al anului cu peste 20 de zile înainte de termen, și-a luat angajamentul să producă în plus 8.000 tone de ciment și 4.000 tone clinker. Municind cu însuflețire, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii nu numai că și-au respectat angajamentul, dar l-au depășit cu mult. Pînă la data de 25 iulie s-a produs peste plan 17.630 tone de ciment și 8.500 tone clinker. Pentru copiii noștri Copiii muncitorilor de la „Steaua roșie“ nu sînt deloc supărați că parcul Libertății, unde se află și un spațiu verde pentru copii, este atît de departe de locuințele lor. Comitetul de Intreprindere și conducerea administrativă a fabricii au avut grijă de ei. Lîngă fabrică sa construit un salariu amenajat cu fîntînă arteziană, leagăne de tot felul, balansoare, scrîncioabe etc. Părinții lor sînt fericiți, dar copiii și mai fericiți. IN‘CLIȘEU: Un grup de copii a unor salariați din fabrică au asaltat topoganul. / In cinstea Zilei Minerului In iureșul întrecerii (De la trimisul nostru, TOMA JANINEALA). In aceste zile premergătoare sărbătorii minerilor, iureșul întrecerii socialiste se revarsă din plin peste meleagurile comăneștene. Oricine poposește în orășelul minerilor simte cum din adîncul nenumăratelor abataje, din fundul galeriilor și pînă la suprafață, de la o mină la alta și pînă la silozul central, străbate un neîntrerupt cîntec al muncii avîntate care a cuprins aproape toate grupele de mineri cît și pe funcționarii, tehnicienii și inginerii întreprinderii. La carbonifera Comănești, 91 la sută din personalul întreprinderii se află în întrecere. Acest lucru a făcut ca multe grupe de mineri să se evidențieze în producție .Cifrele privitoare la îndeplinirea planului ilustrează tocmai acest lucru. Analizînd rezultatele obținute remarcăm că în primele două decade ale lunii iulie grupa 11 pregătire a brigadierului T. Botoroacă de la mina Asău a „mînat“ 9 metri liniari galerie peste sarcina planificată. Cei 89 lei obținuți de ortacii grupei la fiecare șut sînt un îndemn la eforturi sporite pentru toți minerii. In abataje activitatea se desfășoară tot mai bine. Rezultatele înregistrate pînă la 22 iulie a. c. scot în evidență mai multe grupe fruntașe. Grupa 12 abataj a brigadierului Constantin Mocanu de la mina Lumina a obținut o depășire a planului de 82 tone cărbune. La aceeași mină s-a evidențiat și grupa lui Spiridon Munteanu care, deși mai redusă numeric, a scos la suprafață 25 tone cărbune peste plan. Flacăra întrecerii socialiste s-a aprins și la mina Galion și printre fruntașele minei se relevă grupa de abataj a brigadierului N. Avram. Mina Rafira — deșii ultima îi cadrul întreprinderii — are totuși cîteva grupe care își depășesc sarcinile de plan. O depășire de 22 procente a realizat grupa 9 pregătire a brigadierului, Gh. Țăranu, iar grupa lui Anghel Zambote a reușit să dea în plus 10 tone cărbune. Rezultatele îmbucurătoare obținute de minerii de la Comănești în preajma „Zilei Minerului“ se datoresc în bună parte faptului că întrecerea socialistă care a cuprins aproape întregul personal al întreprinderii a determinat pe muncitori să folosească cele mai bune metode de muncă și să întărească continuu disciplina în producție, condiții esențiale de care depinde realizarea unei producții sporite de cărbune. Cîte sute de km. vor parcurge locomotivele cu aceste cantități de cărbune date peste plan, e greu de precizat. Un lucru însă se știe: ceferiștii și în special mecanicii locomotivelor din centrele feroviare ale Moldovei vor adresa în aceste zile cuvinte de laudă minerilor comăneșteni pentru cele 3.570 tone de cărbune date peste plan. Citiți în pagina IV-a • Comunicatul comun svoieto-afgari • Declarația comună a reprezentanților partizanilor păcii din R. D. Vietnam și Japonia • Lupta de eliberare a poporului din Oman se bucură de sprijinul deplin al țărilor Africii și Asiei și al tuturor popoarelor iubitoare de pace • Puternicul ecou internațional al Festivalului de la Moscova Aplicarea sistemiü stiinittiofitac salarizare in C. A. Stănești Partidul și guvernul nostru manifestă o grijă deosebită pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de trai a muncitorilor din gospodăriile agricole de stat. Această grijă își găsește expresia printre altele și în sistemul îmbunătățit de salarizare care se experimentează și se aplică efectiv în Q.A.S. începînd de la 15 aprilie 1957. Vom oglindi unele aspecte privind felul cum s-a experimentat și aplicat sistemul îmbunătățit de salarizare în Q.A.S. Zănești și rezultatele obținute. Comisia instituită în cadrul gospodăriei, pentru a se îngriji de coordonarea și aplicarea noului regulament ce a fost întocmit de Ministerul Agriculturii și Silviculturii potrivit îndrumărilor și sarcinilor puse de rezoluția C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 și-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatoric. In acest plan au fost prevăzute printre altele o serie de măsuri menite să ducă la o mai bună organizare a producției și a muncii în gospodărie, lucru cerut de însuși sistemul îmbunătățit de salarizare. Astfel s-au constituit pe gospodărie un număr de două brigăzi zootehnice, două brigăzi de cîmp și o brigadă mecanică, urmărindu-se în primul rînd o mai justă și rațională repartiție a suprafețelor de teren în raport de dispersare și fertilitatea lor, o mai justă repartiție a forțelor de muncă în special ale celor calificate. In scopul evitării vîrfurilor de muncă și asigurării unei mai mari ritmicități în desfășurarea lucrărilor agricole, în special la întreținerea culturîlor, s-au repartizat brigăzilor de cîmp terenuri cu diferite culturi la care termenele de executare a diferitelor lucrări să nu coincidă în timp. ___ Mijloacele mecanizate s-au repartizat pe secții și brigăzi pe tot ciclul de producție, urmărindu-se ca fiecare tractorist sau mai mulți tractoriști, să execute lucrările pe aceleași suprafețe. Repartizarea efectivelor de animale i-a făcut cît mai just pe muncitori în funcție de calificarea acestora, de posibilitatea de cazare a animalelor, reducîndu-se muncitorii auxiliari de deservire. Avînd în atenția sa problema creșterii productivității muncii și reducerea prețului de cost în sectorul zootehnic, precum și problema asigurării unor condiții mai bune de muncă pentru îngrijitorii de animale, conducerea gospodăriei a luat măsuri pentru efectuarea cu resurse proprii a unor lucrări de mică mecanizare în acest sector. Astfel, pentru asigurarea apei la lotul de producție, prin munca voluntară a personalului gospodăriei, s-a săpat o fîntînă căreia urmează a i se face o instalație cu motopompă, care va alimenta cu apă grajdurile sectorului porcin și avicol. De asemenea, gospodăria a luat măsuri pentru ca în atelierul gospodăriei să se confecționeze automate necesare pentru hrană și adăpatul păsărilor și a porcilor. La elaborarea și aplicarea în practică a măsurilor de îmbunătățire a organizării muncii, precum și pentru experimentarea și aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare au fost atrase masele largi de muncitori, ingineri și tehnicieni. Regulamentul nou de salarizare și premiere a muncitorilor din sectorul de stat al agriculturii a fost preliHcrat cu întregul personal al gospodăriei pe brigăzi și secții, cît și pe întreaga gospodărie. Muncitorii au primit cu multă buciurie vestea îmbunătățirii sistemului lor de salarizare. Faptul că partidul și guvernul, pentru elaborarea cît mai justă a noului sistem de salarizare s-a adresat maselor largi de muncitori și i-a chemat să-și spună părerea lor, să facă propuneri, a stimulat într-o măsură foarte mare inițiativa și elanul lor creator. In consfătuirile de producție care au avut loc, muncitorii s-au angajat să muncească mai cu spor, să efectueze lucrări de calitate și în termenele optime. In același timp ei au făcut numeiroase propuneri prețioase. Multe din aceste propuneri au și fost rezolvate local de conducerea gospodăriei. De pildă, sor. Atudorei Elena, muncitoare în sectorul porcin, la îngrijirea scroafelor, a propus ca pentru înlăturarea greutăților legate de transportul hranei și a apei, conducerea gospodăriei să confecționeze și să instaleze în cel mai scurt timp automată de adăpat și hrană, lucru ce s-a făcut în cea mai mare parte. O serie de alte propuneri ale mâncutorilor a căror rezolvare nu intra în competența conducerii gospodăriei au fost studiate de comisia de coordonare și aplicare a sistemului îmbunătățit de salarizare și înaintare forurilor superioare. Așa, de pildă, muncitorii din sectorul ovin au propus să fie și ei salarizați în acord la mulsul oilor pentru laptele obținut, întrucît s-a constatat că nu mai există o cointeresare a muncitorilor de a obține o producție ridicată la lapte de oaie. Muncitorii din sectorul mecanici au propus să se mărească tarifele de plată pe unitate de măsură la fal crările în cîmp în special la secerat păioase deoarece prin aplicarea actualelor tarife nu se creează nici o diferențiere între salariul de bază cînd lucrează în atelier față de cîștigurile obținute la lucrările în cîmp. Muncitorii din sectorul vegetal au propus să se extindă numărul lucrurilor în acord, din anexa B a noului regulament de salarizare. De asemenea s-a propus majorarea tarifelor la lucrările „prășit în urma prășiturii“ și „prășit cu sapa peste tot" care sînt nestimulative în raport cu celelalte lucrări asemănătoare. Prin aplicarea noului sistem de salarizare în G.A.S. Zănești s-a ajuns să se realizeze o mai mare cointeresare a muncitorilor la creșterea producției și productivității muncii. Astfel, în sectorul zootehnic cîștigul mediu al muncitorilor a crescut cu 29 la sută. Aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare a contribuit într-o mare măsură la înlăturarea fluctuației brațelor de muncă și la o permanentizare a muncitorilor. In același timp el a dus la sporirea cointeresării materiale a întregului personal al gospodăriei în creșterea producției și productivității muncii, precum și a reducerii prețului de cost. Recoltele frumoase și bogate pe care le va obține gospodăria anul acesta sunt înainte de toate rodul eforturilor susținute ale muncitorilor, care stimulați de noul sistem de salarizare, au efectuat lucrări de întreținere a culturilor la timp și de bună calitate. ■ e. PODORIU ,ys GglGQgEȘ fiU;