Steagul Roşu, septembrie 1957 (Anul 12, nr. 1435-1459)

1957-09-01 / nr. 1435

f.■> Nr: 1.435 (2.914) 1 DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1957 «fWM­eN touts­ymtv aniri.vAt ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU 4 pagini 20 bani Fruntași ai Întrecerii EMILIAN CITOBESCU­, turnător­ia I.M.S. „Ceahlău“ Pietra Neamț, depășește planul de producție lunar între 80-90 la sută. ION CIOCAN, strungar la atelierul mecanic de la fabrica „Comuna din Paris“ din ora­șul Piatra Neamț, zilnic depășește planul de producție între 40-50%. CINSTE ÎNTREPRINDERILOR FRUNTAȘE 1 Fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“ din Bicaz răsplătită cu drapelul de fruntașă pe ramură De cum intri în valea șugubățului rîu de munte Bicaz, pe șoseaua care se îndreaptă spre cheile ce-i poartă nu­mele, te întîmpină fumegînd semețele siluete ale celor trei coșuri ale fabri­cii de ciment „Congresul al XIX-lea“, aidoma unor torțe cenușii, înălțată în anii celui dîntîi cincinal (prima linie tehnologică a fost pusă în funcțiune în 1952, iar ultima în 1955) noua fabrică, una dintre cele mai tinere din țară, participă cu succes la înălțarea a nu­meroase construcții industriale sau so­­cial-culturale atît din Moldova cît și din alte părți ale țării. Un loc de cinste și-a făurit noua fabrică în apro­vizionarea cu ciment a lucrărilor ce se execută pe șantierele măreței hidrocen­trale „V. I. Lenin". Succesele obținute de constructorii barajului de la „Izvorul Muntelui“ se datoresc între altele și sprijinului acordat de colectivul fabri­cii „Congresul al XIX-lea“ care a li­vrat la timp cimenturile speciale nece­sare construcției acestui important o­­biectiv, încă o dată istorică Dacă anii 1952 și 1955 marchează perioada intrării în funcțiune a primei și ultimei linii tehnologice, anul 1957 consemnează încă o dată importantă în scurta istorie a tinerii fabrici. In primul semestru al acestui an fabrica de ciment de la Bicaz a obținut rea­lizări care o situează fruntașă pe ra­mură. In această perioadă colectivul între­prinderii a depășit producția globală planificată cu 24,1 la sută, producția marfă cu 20,3 la sută. Față de anul trecut, în primul semestru al anului 1957 consumul de păcură pentru cup­toare a fost redus cu 12,1 la sută, iar consumul global de energie elec­trică — cu 10,8 la sută. De la începu­tul lui noiembrie 1956 și pînă în pre­zent nu s-a plătit nici un leu locație, „excepție“ făcînd doar cei 15.977 lei cu care s-au premiat fruntașii în lupta pentru evitarea locațiilor. Toate acestea și alte aspecte ale luptei pentru economii (cele 17 inova­ții și raționalizări aplicate în primul semestru aduc economii antecalculate de 213.000 lei) au condus la depășirea de două ori și jumătate a sarcinii de reducere a prețului de cost. Prin restructurarea planului la pre­țul de cost s-a pus la dispoziția eco­nomiei naționale suma de 1.974.000 lei, precum și peste 3 milioane lei eco­nomisiți la pierderile planificate și 1.^20.000 lei din fondul de rulment. „Secretele“ succeselor și după expirarea primului semes­tru sarcinile de producție au fost depășite neîntrerupt, astfel că de la începutul anului pînă în prezent, colec­tivul fabricii de ciment Bicaz a dat peste plan mai bine de 5115 vagoane de ciment. Printre „secretele“ realizări­lor obținute se numără stimularea în­trecerii socialiste, a inițiativei și res­ponsabilității personale, introducerea gospodăriei chibzuite, respectarea cu strictețe a programului de revizii pe­riodice și executarea lor corectă, întă­rirea disciplinei la ungerea utilajelor etc. Opririle anormale au fost conside­rate ca accidente care necesită justifi­care, iar în cazul unor nejustificări va­labile au fost tratate ca indisciplină de plan. întrecerea socialistă este organizată în secțiile fabricii atît individual cît și pe brigăzi, secții și profesii. Cucăto­­rii Dănilă Onisifor și Maria Ologu dau producția de clincher cea mai mare și de cea mai bună calitate. Morarii Ion Zaiomir și Filip Gherasim­­ de la morile de ciment dau cea mai mare productivitate orară pe schimb, iar Vasile Corcodel și Alexandru Conțu de la morile brute obțin zilnic cel mai mic procent de umiditate în pastă, fapt care aduce o mare economie de com­bustibil. La rampă, brigada lui Enache Lef­ter a înscăuit și încărcat pînă la 1028 tone ciment, cea mai mare cantitate realizată de cînd există fabrica. Pentru făuritorii succeselor Numeroase sînt și înfăptuirile puse in slujba oamenilor — făuritorii succes­selor fabricii din valea Bicazului. In prima jumătate a anului s-a dat in folosință un cămin de zi cu 6 aparta­mente și mobilierul necesar, un bloc muncitoresc cu 27 apartamente (în total s-au dat în folosință pînă acum 14 blocuri cu 273 apartamente), un club muncitoresc amenajat în fostul teatru sătesc din Bicaz, înzestrat între altele cu bibliotecă și stație de radio­­ficare, un ștrand cu plajă și bufet pe rîul Bicaz și o stație de apă carVta­­zoasă. De cum pornești spre gară — și ca o creație a regimului democrat-popular — te conduc pînă departe aceleași siluete de torțe fumegînde ale coșurilor fa­bricii însoțite de sentimente de res­pect pentru cei care, nefiind construc­tori, dețin unul din principalele roluri în așezarea temeliilor economiei noas­tre socialiste, vieții noastre noi din ce în ce mai înfloritoare, din ce în ce mai fericite. 1. BECHERU Pentru șantierele de construcții Prefabricatele din beton au devenit un Element de bază al șantierelor de con­­­fctrucții. Este explicabil de ce. Ele în­locuiesc cu tot mai mult succes lemnul, aerul, cărămida și alte materiale de construcții.­­ De la înființarea sa și pînă acum, tî­­năra fabrică de prefabricate din Român­iei-a mărit încontinuu producția. Din 1954, cînd a livrat primele prefabri­cate care au servit la construcția fa­bricii de antibiotice din Iași, au luat­­ drumul șantierelor de construcții zeci de linii de piese prefabricate de beton. Cu ajutorul lor s-a grăbit construcția fa­bricii de asbociment din Bicaz, a la­minorului de țevi din Roman, a stadio­nului și a abatorului din Bacău, iar­­ în prezent a fabricii de teton de pe Iț Valea Bistriței.­­ Prefabricatele de beton din Roman­­ bînt astăzi cerute de diverse șantiere j din întreaga țară. Cu ele se constru­iesc S.M.T.-uri noi în regiunile Ploești și București, blocuri pentru muncitori, locuințe în cartierul Păcurari din Iași,­­ • precum și alte întreprinderi. Baza producției fabricii o constituie o ieșere pentru obiective industriale și­­ pentru blocuri de locuit. In luna iunie l­a Roman s-a experimentat pentru prima oară în țară fabricarea prefa­bricatelor de beton precomprimat. La schimbul de experiență care a avut loc cu acest prilej rezultatele obținute au fost excepționale. In prezent fabrica a trecut la producția în serie a prefabri­catelor de beton precomprimat. Piesele care se produc acum s­unt destinate con­strucției unei estacade necesare trans­portului de ciment în fabrică și pentru alte trebuințe. La fabricarea pieselor de prefabri­cate de beton precomprimat se cere pricepere, atenție și îndemînare. Echipa condusă de Dumitru Croitoru a reușit ca într-un timp relativ scurt să pună temeinic stăpînire pe procedeul tehnolo­gic de fabricație al acestor piese. Mem­brii echipei au obținut rezultate mulțu­mitoare în realizarea planului. In luna august locul de „secție fruntașă pe fabrică“ l-a cîștigat însă secția condusă de comunistul Ursu Ion care și-a realizat planul în proporție de 171 la sută. Aici se produc corpuri de um­plutură. Aceste piese de beton se În­trebuințează la planșeele clădirilor in­dustriale și a blocurilor de locuit. In ultimul timp, printr-o mai bună dozare a amestecului de beton, prin manipularea corectă și așezarea în stive mici a pieselor, s-a îmbunătățit calita­tea corpurilor de umplutură. Ca urmare, procentul de rebuturi a scăzut de la 5 la sută, cît prevedea coeficientul admis, la 3 la sută. Printre cei care și-au adus din plin contribuția la aceste succese se află și fruntașul secției Nicolau Nicolae, împreună cu brigada sa, Păun Ion, Gal Gheorghe și Mihai Brin. In ultimul timp în fabrică s-a reu­șit să se pună la punct o serie de lu­crări importante. Așa, de pildă, s-au reparat două poduri rulante care erau­ defecte. Prin punerea lor în funcțiune s-a reușit să se mărească productivi­tatea muncii. De asemenea s-a repa­rat un malaxor, s-au adus îmbunătă­țiri simțitoare la dozatorul de apă și de ciment. Prin aceasta se asigură o dozare mai bună a apei și a betonului la malaxat. Aceasta contribuie direct la îmbunătățirea calității prefabricate­lor de beton. C. ANDREESCU Sesiunea VII-a a Sfatului popular al orașului Bacău / Ieri a avut­ loc sesiunea a VII-a a Sfatului popular al orașului Bacău.­­ Sesiunea a dezbătut raportul Secțiunii Învățămînt și cultură a Sfatului popu­lar al orașului Bacău cu privire la pre­­­gătirile pentru deschiderea anului șco­lar în învățămîntul de stat. . Raportul secțiunii a fost prezentat de tov. deputată Ciucescu Aurora, inspec­toare din secția de învățămînt și cul­tură, iar coraportul de tov. Dumitrașcu­­ Ane­ta, membră a comisiei permanente Învățămînt și cultură. Raportul și cora­­­portul au scos în evidență faptul că, în comparație cu anii trecuți în acest­­ an școlile din oraș sînt mult mai bine pregătite, elevii avînd condiții mai bune pentru învățămînt.­­ Pe lingă mărirea spațiului de școlari­zare în școlile existente, în acest an va fi dată în folosință școala nouă din­­ cartierul Șerbănești care are zece săli­i de clasă.­­ Pe marginea celor relatate în raport și coraport, deputații au discutat și făcut propuneri pentru înlăturarea unor­­ deficiențe ce au loc în ce privește pre­gătirile pentru deschiderea noului an de învățămînt de stat. Deputații: Chiriță Gheorghe, Hăidăuț Elena, Hovaneț Vioara, Leibovici Aurel și alții au arătat că dacă comitetul executiv ar fi manifestat m­ai multă operativitate și grijă, toate pregătirile pentru deschiderea anului școlar ar­ fi fost deja terminate pînă la data ți­nerii sesiunii. Alți deputați, printre care număr Si­­mion, Roman Valeria și alții, au vor­bit despre asigurarea spațiului de șco­larizare. S-au făcut propuneri și se­siunea a hotărît ca în cel mai scurt timp comitetul executiv să găsească locuințe pentru personalul ce locuiește în incinta școlilor și spațiul ocupat în prezent de aceștia să fie pus la dis­poziția școlilor.­­ . Hotărîri corespunzătoare s-au luat privind toate celelalte probleme legate de deschiderea în bune condițiuni a a­­nului școlar 1957—1958. Tot în această sesiune, tov. Acatri­­nei Vasile a prezentat raportul delega­ției Sfatului popular al orașului Bacău care a vizitat orașul ufa­n R.A.S.S. Bașchiră (S.R.S.S.)­. Cu acest prilej le-a fost împărtășită deputaților experiența prețioasă a sovie­telor din R.A.S.S. Bașchiră. In repetate rînduri vorbitorul a ară­tat necesitatea studierii posibilităților existente în orașul nostru și aplicarea experienței de 40 de ani a sovietelor din R.A.S.S. Bașchiră, în raport cu condițiile orașului Bacău. Deosebit de prețioasă este experiența sovietelor și ce privește munca deputaților, și a co­misiilor permanente. Concluziile pe baza dezbaterilor au fost trase de tov. Ichim­ Ion, președin­tele celei de-a VII-a sesiuni, după care sesiunea a luat sfîrșit. / * Unitate fruntașă pe regiune De curînd, Uniunea Raională a Coo­perativelor de Consum Buhuși, a pri­mit steagul de unitate fruntașă pe re­giune în urma activității desfășurate în cursul semestrului I a. c. In această perioadă U.R.C.C. Buhuși a îndeplinit planul la primirea de noi membri în proporție de 190,4 la sută, iar pe trimestrul N­ ai c, planul la a­­provizionare a fost realizat în proporție de 101,7 la sută și la desfacere în pro­porție de 103,5 la sută. De asemenea, realizări însemnate s-au obținut și la lărgirea rețelei comerciale, precum și la încasarea fondului social. Cele mai frumoase realizări le-au ob­ținut cooperativele din comunele: Gîr­­­leni, Tazlău, Blăgești, Balcani. C. MIHUȚ, coresp. Ziua Aviației Republcii Populare nomine wwwwwf vw La 1 septembrie poporul român și militarii forțelor armate sărbătoresc „Ziua aviației Republicii Populare Ro­mâne". ‘ Ziua aviației R. P. R. constituie un minunat prilej de trecere în revistă a realizărilor obținute de poporul nostru sub conducerea partidului în dezvoltarea aviației de diferite categorii. *­­ Ziua aviației R. P. R. reprezintă o sărbătoare popu­lară și militară, o zi în care întregul personal care lu­crează în domeniul aviației civile și militare prezintă în fața partidului, guvernului și poporului muncitor un bogat bilanț de realizări. Cu acest prilej el cinstește alături de toți oamenii muncii memoria marilor înaintași, pionieri ai aviației romînești, — Traian Vuia și Aurel Vlaicu — manifestându-și cu și mai multă hotărîre dorința arză­toare de a continua tradiția glorioasă a aviației noastre, de a obține, noi și importante succese în pregătirea avia­tică, pentru apărarea spațiului aerian al R. P. R„ pen­tru slujirea cu abnegație a cauzei construirii socialismu­lui la noi. Semnificația acestei zile pentru poporul nostru, este cu atît mai mare cu cît ea simbolizează cinstirea memo­riei celor mai buni fii ai săi tn descoperirea și stăpînirea tainelor zborului, care­ se înscriu­­ în rîndurile primilor cu­ceriri ai oceanului aerian. Drumul parcurs de gîndirea omenească pentru a în­vinge forțele naturii în aer a fost greu și "--"’c­os. Așa se explică faptul că acest înveliș al pămîntului nu a putut fi cucerit decît în ultimele decenii a­le secolului al XIX-lea, și în deosebi în prima jumătate a secolu­lui XX. Primele succese ca și dezvoltarea ulterioară a aviației sînt incontestabil legate de numele marilor savanți ruși — Lomonosov, Mendeleev, Mojaischi, Jucovschi și alții, care au făcut cercetări în domeniul electricității atmosferice, aerodinamicei, chimiei, meteorologiei etc., ușurînd în fe­lul acesta studiile ulterioare în construirea unui aparat mai greu decît aerul care să se desprindă de pămînt acționat de forțe mecanice. Acest lucru este dovedit cu prisosință de faptul că în Rusia au apărut primii con­structori din lume ai aparatelor de zbor și creatorii știin­­­ței zborului al căror nume este cunoscut tuturora: Mo­jaischi, Jucovschi, Ceaplînchin, Tiok­ovschi, oameni care și-au dedicat întreaga lor viață cauzei cuceririi văzdu­hului. Țara constructorilor comunismului este recunoscută pe drept cuvînt patria aviației. Aici s-a construit primul a­­parat de zbor mai greu decît aerul, aparatul realizat de Mojaischi în anul 1882 și tot aici sub regimul sovietic această minunată creație a genului omenesc cunoaște cea mai mare dezvoltare din zilele noastre. Mijlocul secolului al XIX-lea a fost în­ întreagă lume o epocă a intensificării activității de cercetare a tainelor văzduhului și ale zborului. In 1890, în Franța, Clement Ader reușea să parcurgă cîteva zeci de metri prin aer cu avionul său acționat de un motor de 20 G. P. In același timp, Otto Lilienthal făcea demonstrație de zbor cu pla­norul. In 1903 în S.U.A. frații Wright încercau primele lor zboruri cu un avion construit de ei și echipat cu un motor de 12 G. P. Tot în această perio­adă, fiii poporului român, Traian Vuia, Aurel Vlaicu și H. Goandă aduceau contribuția lor la tezaurul civilizației umane, alături de marii cuceri­tori ai văzduhului. Să ne oprim cîteva clipe asupra vieții și activității a­­cestor înaintași, care au adus glorie și mîndrie Patriei noastre. Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surdu­­cul Mic și a urmat cursurile liceului din Lugoj. Pasionat încă din vremea copilăriei de problemele mecanicii și îndeosebi a zborului mecanic, a­­ urmat Politehnica din Budapesta. Aici a făcut tot felul de încercări cu ma­chete zburătoare, dar nu a găsit înțelegere în jurul său. O serie de comunicări pe care le-a făcut în acest timp Societății Inginerilor din Franța au fost primite cu in­teres, ceea ce-l determină pe Vuia să plece acolo pentru a studia mai departe problemele ce-l preocupau. Intr-adevăr, după stăruinți permanente, Vuia prezintă Academiei de Științe de la Paris, proiectul amănunțit al unui avion prevăzut cu motor de 25 C. P. și cu un sistem de rulare pe roți. Deși proiectul a fost considerat irealizabil, Vuia începe să-și construiască aparatul pe care îl termină în 1905. Cu acest avion își face primele încercări de zbor în primăvara anului 1906. Astfel, la 18 martie 1906, inginerul român Traian Vuia execută primul zbor mecanic cu un avion mai greu decît aerul, decolarea făcîndu-se numai prin mijloacele aflate la bord. Zborul acesta care a avut loc în localitatea Montesson, a rămas înscris pen­tru totdeauna în istoria aviației mondiale, constituind un motiv de îndreptățită mîndrie pentru poporul nostru. Alături de Traian Vuia noi cinstim și memoria lui Aurel Vlaicu, îndrăzneț și vrednic pionier al aviației. Fiu de țăran din comuna Binținți, care azi îi poartă numele, Aurel Vlaicu a început încă de tînăr să studieze pro­blema zborului. La început, ajutat de fratele său Ioan Vlaicu, „inginerul nostru“, cum îi spun și azi ardelenii și-a construit un planor. Tras de cai și de țăranii din sat, planorul s-a înălțat de la pămînt și a zburat cîțiva metri. încurajat de prieteni, Vlaicu vine la București unde, cu toate că se izbește de indiferența și batjocora claselor stăpînitoare, își pune în aplicare proiectul, începînd să-și construiască „mașina de zburat" la Arsenalul armatei. Aparatul era un fel de biplan echipat cu un motor cum­părat de la Paris, tot cu ajutorul prietenilor. Cunoștințele tehnice și ingeniozitatea de care a dat dovadă în timpul construirii avionului, repeziciunea cu care învăța singur să zboare și în deosebi victoria do­­bîndită asupra instructorului de zbor Michel Molla și a prințului Bibescu care zburau pe avioane franțuzești, l-au făcut pe Vlaicu cunoscut în toată țara. Șirul succeselor sale de abia începuse însă. Din 1910, Vlaicu ia parte la manevrele armatei și face apoi un turneu prin Blaj, Sibiu, Brașov și Iași devenind astfel cunoscut peste tot și fiind socotit de popor un adevărat erou al său.­­ Continuare în pagina 4-a. NAFORNIȚA M­­A­G­I­M­­­ P. NEAMȚ: Vedere generală a turnului lui Ștefan cel Mare DIN SATELE REGIUNII Noi construcții prin autoimpunere In comuna Petricani, raionul Tg. Neamț se construiește prin autoimpu­­nere un dispensar sanitar care va fi dat în folosință oamenilor muncii din această comună. Secretarul sfatului popular comunal, Regiu Mihai a depus și depune mult interes la încasarea sumelor din auto­impunere, antrenînd în această direcție și pe ceilalți deputați. In urma muncii depuse, ei au reușit ca pînă la data de 23 August a. c. să încaseze suma de 60.000 lei. Au mun­cit cu rezultate bune deputații: Simion Nicolae, Iliuță Nicolae, Istrate Vasile, care zilnic merg pe teren pentru înca­sarea sumelor din autoimpunere. Dispensarul este aproape gata. Se lucrează la confecționarea tîmplăriei și a dușumelilor. In cinstea zilei de 30 Decembrie a. c. va fi dat In folosință. GH.­­HERASIM Muncă spornică pentru refacerea drumurilor mobilizați de deputații sfatului popu­lar comunal, țăranii muncitori din co­muna Glăvănești, raionul Zeletin, au ieșit la executarea contribuției în muncă și la muncă voluntară pentru repararea­­ șoselei raionale pe traseul Berbeci—Co­­lonești și Glăvănești. Numai în 3 zile, 285 de oameni și unelte și peste 50 de atelaje au reușit să transporte și să împrăștie pe distanța de 6,5 km, 1.652 m. c. pietriș și 559 m. c. nisip. Tot în aceste zile s-au săpat și 1.195 m. 1. de șanțuri și canale , pentru scurgerea apei pe marginea șose­iei spre pîrăul Zeletin. Șoseaua Podul Turcului—Răzeșu, care odinioară era accidentată și transpor­tul se făcea pe ea cu mare greutate, astăzi s-a schimbat mult. Prin execu­tarea lucrărilor arătate mai sus s-au putut face mari economii de bani f pe care secțiunea drumuri a raionului Ze­lt­lin trebuia să-i plătească. NICOLAE I.HORINCEA coresp, ► O nouă gospodărie colectivă iată în­ cîteva cuvinte, cum în micul sat Ocea, de pe valea apei Topolița din apropierea Humuleștiului, a luat ființă o gospodărie agricolă colectivă. Intr-o seară de primăvară, cînd începea să înmugurească pomii, la se­diul organizației de partid din satul O­­cea-Topolița se adunaseră toți co­muniștii din sat. La ordinea de zi figura discutarea înființării unei gospodării colective. Printre cei care cereau aceasta, se găseau comuniștii Țolescu Constan­tin, Trofin Gheorghe, Roman C. Ioan, candidatul de partid Luca C. Mihai. S-a format apoi un comitet de inițiativă, președinte fiind ales Trofin Gh., un bun gospodar din sat, om harnic, iubit de săteni care s-a înscris în gospo­dărie cu aproape 5 hectare pămînt. A urmat o Intensă muncă de lămu­rire dusă de cei mai buni agitatori ai organizației de bază. Pînă la în­ființarea gospodăriei s-a străbătut un drum greu, anevoios, dar au reușit și azi sînt mulțumiți de ceea ce au făcut. Duminică 18 august în satul Ocea- Topolița era mare sărbătoare. Numeroși cetățeni au venit la școala din centrul satului, unde a avut loc adunarea de constituire a colectivei. După darea de seamă a comitetului de inițiativă susținută de tov. președinte Gh. Trofin, au urmat la cuvînt mai mulți colectiviști. Utemistul Muscalii Ioan este foarte bucuros și în cuvîntul său își ia angajamentul de a munci fără preget pentru întărirea gospo­dăriei. Adunarea a ales­ apoi consiliul de conducere al gospodăriei în care au intrat cei­ mai buni gospodari ca: Ga­­­vrii a lui Gheorghe, Țolescu Ana, Tri­­­ fan loan etc. Tov. Trofin Gheorghe a fost ales președintele gospodăriei agri­cole colective „Olga Bande“ (așa i-au dat numele). Casa raională de cultură a prezentat cîteva cîntece populare și un frumos program de brigadă, după care, pînă noaptea tîrziu, orchestra Casei raionale de cultură a distrat pe tinerii și vîrst­­nicii din sat, care au petrecut de mi­nune. (Dintr-o corespondență Iri de GH, APOSTOL, coresp.) Prin piețele orașului Bacău O vizită făcută zilele acestea prin piețele orașului nostru ne-a făcut să tragem o serie de concluzii din care se desprind, între altele, următoarele: se observă în prezent o bună aprovi­zionare a populației cu tot felul de legume și zarzavaturi. In amul acesta, prin unitățile Aprozar s-au desfăcut cantități mari de legume, zarzavaturi și fructe. Aceasta a influen­țat în mod vizibil asupra micșorării prețurilor pe piața neorganizată. Astfel, în această perioadă s-au dis­tribuit consumatorilor vinete la 1 lei kg., roșii cu 0,80 lei și 0,50 lei kg., ceapă la 1 lei kg. etc. In perioada iulie—august, s-au des­făcut de către cele 20 unități ale A­­prozar­ului Bacău 140 tone cartofi, 53 tone ceapă, 132 tone roșii, 109 tone varză, 469 tone fructe, 274 tone pepeni și alte legume și zarzavaturi. Datorită bunei organizări a piețelor, prin deschiderea de noi centre, aprovi­zionarea acestora s-a îmbunătățit, iar producătorii din împrejurimi pot să-și desfacă produsele în condițiuni optime. Una din piețele care se relevă prin­­tr-o bună organizare, este piața cen­trală, unde producătorii își expun măr­furile pe platourile amenajate în acest scop. De asemenea organizațiile co­merciale locale au­ luat măsuri pentru deschiderea de noi centre de carne, pește, produse lactate, precum și trei unități model pentru­­­ deservirea popu­lației ett legume, zarzavaturi și fructe. De remarcat, conducerea­ Aprozar­ului a dat o atenție deosebită bunei or­ganizări a transporturilor­­ de mărfuri. Printre cei care asigură o bună de­servire a cumpărătorilor se numără tov. Pipergal Marcel, Tudose Toader, Burch Braunstein, Blănaru Florența și Pincu Levenzon. O contribuție de seamă la a­­provizionarea abundentă a unităților de desfacere ale O.C.L. Aprozar au adus în această perioadă gospodăriile agri­cole de stat Răcăciuni, Vasile Roaită etc., care au livrat mărfuri la timp și în bune condițiuni. Trebuie însă să arătăm că la unele piețe se manifestă o serie de lipsuri în buna deservire a populației. Așa, de exemplu, la centrele Aprozar din­ piețele Paloșanu (gestionar Solomon Șaie), „Steaua roșie“ (gestionar Dascălu­ Moise) și vînzătorul Lobel Mauriciu, nu acordă suficientă preocupare pentru aranjarea mărfurilor; ele sînt arun­cate de­ a valma, iar cînd cumpărătorii solicită produsele expuse pe tarabă, vînzătorii au purtări neconforme cu ati­tudinea necesară unor salariați ai co­merțului de stat. _ A : Și acum cîteva cuvinte critice în a­­dresa întreprinderii comunale și a sec­­ției comerciale a sfatului popular oră­șenesc, care nu se îngrijesc de cură­­țenia piețelor și de buna gospodărire a lor. La piața centrală cît și la piețele­ Paloșani, „Steaua roșie“ se pot întîlni și vedea resturi de zarzavaturi­­ arun­cate, gunoaie și alte aspecte caracte­ristice care dovedesc­ din partea orga­nelor de mai sus lipsă de gospodărire și buna întreținere din­ punct de ve­dere igienic a piețelor­­ din orașul nos­ru Am vrea ca acestea să nu fie consi­derate „lucruri mărunte“ căci o piață bine aprovizionată trebuie să fie și cu­rată. ’ ■ 1 T. SAND DEESC" Un sfat al păcii In ziua de 25 august 1967 a avut loc un sfat al păcii în cartierul Gheor­ghe Doja la casa tovarășei Teofana Rusu, mamă a șapte copii, unde au luat parte 32 tovarăși, bărbați, femei și ti­neri. S-a prelucrat din ziarul „Scînteia“ : „Importante documente adoptate de Conferința a 3-a internațională de la Tokio, pentru interzicerea armelor nu­cleare“. Au luat parte și invalizi și vă­duve de război. La discuții s-au înscris tovarășii: Naum Filip, Ene Pavel, Teofana Rusu, Frîncu Constantin, Ene Petre, Măgu­­reanu Maria, mamă a cinci copii, Mara, Elena, Ene Ion și alții, care și-au luat angajamentul că vor populariza din casă în casă documentele de la Conferința de la Tokio privitoare la interzicerea experiențelor cu armele nu­­­cleare și vor munci cu toată dragostea pentru întărirea patriei, pentru apă­rarea păcii. Cu toții au cerut să se in­terzică experiențele cu bombele atomice și cu hidrogen, care aduc mari neno­rociri omenirii prin infectarea aerului,­ a apei și a pământului ?. CRISTACITE. coresp. •

Next