Steagul Roşu, octombrie 1957 (Anul 12, nr. 1460-1486)

1957-10-01 / nr. 1460

Toate familiile din comuna Căbești, raionul Zeletin, au intrat în întovărășirile agricole Sucesele obținute de unitățile socialiste din raionul Zeletin, precum și m­unca politică desfășurată de organele de partid și de stat, exemplul per­sonal­ al comuniștilor au avut ca rezul­tat ca tot mai mulți țărani muncitori din acest raion să ceară să fie primiți în G.A.C. și întovărășiri agricole. Cele mai frumoase rezultate s-au obținut în comunele Căbești, Cociu, Bo­­ghești, Corbița, Glăvănești și Ursa. In comuna Căbești, de exemplu, au intrat în întovărășire toate familiile — 650 — aducînd cu ele suprafața de 1582 hectare. incă. In ac.r-mnă comună, săptămîni de-a rîndul tovarășii Aurel Tăcu, V. Bă­prinul instructor și al doilea secretar al comitetului raional de par­tid au stat in mijlocul țăranilor muncitori, ajutîndu-i la rezolvarea proble­melor ce se ridicau, la învingerea greutăților. In alte 20 de sate din raionul Zeletin toate familiile s-au înscris în în­tovărășirile agricole. Pe această cale pășesc și țăranii muncitori din alte 80 de sate, unde s-au înregistrat realizări însemnate. MINIOȘU I. coresp. O nouă întovărășire în Dămienești, raionul Bacău Datorită muncii politice dusă de or­ganizația de bază, sprijinită îndea­proape de comitetul de partid comunal, în cursul săptămînii acesteia a luat ființă în satul Dămienești o nouă în­tovărășire (a treia întovărășire în sa­tul Dămienești) cu 50 familii și cu o suprafață de 47 ha. teren arabil, care s-a constituit fără nici un fel de schimb. Printre cei care s-au înscris sînt: Munteanu Iordache, Giobanu N. i Vasile, Patrichi Ion și alți țărani mun­citori care s-au unit de bună voie pen­tru a lucra pămîntul în comun în în­tovărășirea căreia i-au dat numele „Viață nouă", GH. UNGURU coresp. Recoltează sfecla de zahăr Amurgul începe să se lase pe me­leagurile Petreștilor. Cîteva care se reîntorc de la cîmp, scîrțîind sub po­vara grea a încărcăturii. Sînt care încărcate cu roadele toamnei bogate: porumb, struguri și altele. La o mar­gine de drum, un grup de oameni stau la taifas. Comentează întîmplările zi­lei din Petrești. Deodată se aude un zgomot de car gol. Fiecare se uită în josul drumului, de unde se urcă cu carul gol, ieșind din sat, țăranul mun­citor Constantin Ambrozie.­i — Da bine, mă Constantine, în­treabă unul dintre ei, toată lumea se întoarce de la cîmp și tu abia pleci? — Ehei, nici nu știți voi unde plec feu, răspunse Ambrozie. Merg în cîmp să încarc o căruță de sfeclă și să o duc la gară. Am mai dus pînă acum 2 transporturi. Apoi tov. Constantin a dat bici cailor, Ambrozie lăsînd ceata de oameni în urmă. A doua zi întîmplarea a făcut să-l întîlnesc pe Constantin Ambrozie. L-am salutat și apoi am început să discut cu el des­pre recolta din toamna asta. — Cum se prezintă recolta de sfe­­rclă de zahăr anul acesta, nea Con­stantine ? — Bună, răspunde el, mai bună a­proape decît anul trecut. După calculele inginerilor sper să am o recoltă medie de 32.000 kg. la hectar. — Cum se face valorificarea recol­tei de sfeclă nea Constantine ? — Apoi, uite cum, cultivatorii în­cheie din timp contracte cu fabrica de­­ Zahăr. In perioada muncilor de întreținere a culturilor de sfeclă de za­hăr, fabrica dă avansuri în bani. In fiecare toamnă după predarea recoltei îți plătește diferența dintre suma tota­lă și avansul primit în primăvară și pe deasupra cultivatorii mai primesc zahăr și premii pentru depășirea can­tității prevăzută în contract. Eu, cel puțin, în fiecare an primesc cîte 2-3000 lei și circa 15-20 kg. de zahăr. 1 Am încheiat discuția cu tov. Con­stantin Ambrozie, lăsîndu-l să mear­gă cu carul pe drumul ce ducea la ieșirea din sat. Am mai aflat că în Petrești mai sînt și alți cetățeni care au început recoltatul sfeclei de zahăr și au obținut recolte frumoase. Printre aceștia sunt țăranii munci­tori : Alexandru Hanea, Gavrilă Sidor, Vasile Chiriac și alții care se situ­ează în fruntea acestei acțiuni. PUIU­C. ALEXANDRU coresp. După 8 ore de muncă, spre seară, petroliștii din părțile Zemeșului sau Moineștiului se îndreaptă spre sălile clubului din Lucăcești. Unii asistă la un spectacol, alții joacă șah, remi sau ping-pong, unii fac repetiții la dan­suri și cor, alții însă rămîn în bibliotecă și citesc. UN CLIȘEU: Aspect de la biblioteca clubului din Lucăcești. Foto: B. STEIN Crește și se dezvoltă întovărășirea agricolă din Secueni, raionul Roman Au trecut 5 ani de cînd a luat ființă întovărășirea agricolă „7 Noiembrie“ din satul Secueni, raionul Roman. In primul an de muncă, cele 60 familii de țărani muncitori s-au lovit de unele greutăți căci le lipsea experiența lu­crării în comun a pămîntului. Cu toate acestea au strîns la sfîrșitul anului roade mult mai mari decît ceilalți ță­rani muncitori din sat care continuă să-și lucreze individual pămîntul. Nici nu putea să fie altfel. Cele peste 70 hectare de pămînt au fost lucrate cu tractoarele statului, iar metodele agro­tehnice înaintate au fost aplicate cu mai multă ușurință pe asemenea su­prafață întinsă. De atunci, an de an, membrii înto­vărășirii agricole „7 Noiembrie“ din Secueni au reușit să-și lucreze tot mai bine pămîntul, ceea ce a avut drept rezultat obținerea unor producții tot mai mari decît în sectorul indivi­dual. Anul trecut, de exemplu, înto­­vărășiții au recoltat în medie cu 1000 kg. grîu mai mult la ha. decît media obținută la aceeași cultură de cei­lalți țărani muncitori din sat. O pro­ducție frumoasă la grîu au obținut întovărășiți­ și în acest an, ca depășind pe cea din sectorul individual cu a­­proape 600 kg. la hectar. Este limpede că prin lucrarea în comun și mecanizat a pămîntului, în­tovărășirea agricolă din Secueni și-a dovedit superioritatea față de agricul­tura practicată în sectorul individual. Acest lucru nu a rămas neobservat de țăranii muncitori din comună. Orga­nizația de bază din sat și comitetul executiv al sfatului popular din comu­nă i-a ajutat să înțeleagă mai bine avantajele agriculturii socialiste. Co­muniștii le-au dat exemplu țăranilor muncitori, înscriindu-se aproape toți în întovărășirea­­ agricolă. Munca politică de masă desfășurată în rîndurile ță­rănimii muncitoare a făcut ca pînă la sfîrșitul anului trecut, atît numărul familiilor cît și suprafața de pămînt să se dubleze în întovărășirea agri­colă. Organizația de bază din sat, comu­niștii, sfatul popular comunal și-au dat seama că rezultatele obținute sunt bune. Dar, puteau să se oprească aici ? Nu puteau. De aceea munca a fost intensificată după ianuarie încoace și mai cu seamă în timpul și după treie­­riș. Echipele care au mers pe teren, au vorbit țăranilor muncitori despre recoltele mult mai mari obținute la treier de întovărășiți, făcînd comparații cu cele din sectorul individual. Rezul­tatele acestei munci nu au întîrziat să se arate. Țăranii muncitori Bădăran V.. Cazacu Maria, Barbu Gheorghe și alții au cerut să fie și ei primiți în întovărășire. L­a fel a făcut și Andri­­oaia I. Mihai după ce a stat de vorbă de cîteva ori cu tov. Ungureanu Va­sile, tehnicianul agronom al comunei. Acesta i-a făcut un calcul din care a reieșit că Andrioaia I. Mihai, deși s-a străduit să-și lucreze cu­ mai bine pămîntul, totuși a obținut recolte sub 1000 kg. de grîu la hectar,, adică ju­mătate din producția obținută de în­tovărășirea agricolă. Suprafața de pămînt a întovărășirii agricole din Secueni a fost mărită și pe altă cale. O bună parte dintre membrii vechi au adus în întovărășire și restul de pămînt, iar unii au făcut completări, așa cum sînt întovărășiții Ghinea Iordache, Țigăniuc Ilie, Tincu Grigore, care au mai adus cîte un hectar fiecare. De la 1 ianuarie pînă acum întovărășirea agricolă a crescut cu Încă 113 familii de țărani munci­tori, iar suprafața ce a fost comasată se ridică la 120 hectare din care circa 70 hectare au fost comasate după ter­minarea treierișului.­­ Munca pentru atragerea a noi fa­milii nu a încetat. Organizația de bază a analizat pe la jumătatea lunii sep­tembrie munca comitetului de condu­cere din întovărășirea agricolă, iar comitetul executiv al sfatului popular (președinte tov. Ciocoiu Gheorghe) a analizat această problemă­ în­ trei șe­dințe în ultima vreme, luînd măsuri de intensificare a muncii de atragere a țăranilor muncitori în întovărășire. Au fost formate echipe de­ agitatori care au mers pe teren și s-au ținut con­sfătuiri la căminul cultural. Acest lu­cru a făcut ca numai săptămîna tre­cută, membrii celor 4 echipe să rea­lizeze fiecare cîte circa 7 ha. In ultima vreme a început munca de lămurire a țăranilor muncitori care au pămîntul pe tarlalele cunoscute în co­mună sub denumirea de „Mijloace" și Irinat“. Ghigcari I. Catince, Dumitrei Vasile și alții care au pămînt în tar­laua „Fînaț“, au și depus cereri. Și la Bașta, sat ce intră în com­­perența f­amun­ei Secueni, se mun­cește pentru dezvoltarea întovărășirii agricole înfi­nțată în primăvara anului trecut. Cu toate acestea, nici rezulta­tele sunt mai slabe. Este necesar ca și aici munca să fie îmbunătățită, căci numai o muncă perseverentă, poate a­­duce rezultate bune. M. CERNOMAZ VW·VVWWv/*VVWVNAAtWvNA^VVVW*Vv­V>V­ i**AA»N<VVVA^AIVW»/vWVWVVA­ VVVVVWVWVWVVWA^ Concursul „Găurii Galinescu” a luat sfîrșit In ultima lună a anului trecut. Sec­țiunea de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional, Consiliile sindicale orășenești și Casa regională a creației populare au inițiat un concurs muzical la care aveau să participe for­mațiile corale ale căminelor culturale, ale comitetelor sindicale ale întreprin­derilor și ale cooperativelor meșteșugă­­­rești din regiunea întreagă. Nu putem să nu facem și unele con­siderații retrospective privind acest Concurs, despre care, doar cîteva cifre su­ot grai mai mult decît pagini întregi de explicații. Largul ecou pe care l-a avut în rîndul artiștilor amatori, s-a concretizat semnificativ în masiva participare a acestora la fazele inter­­comunale, raionale și în sfîrșit, la faza finală, care s-a desfășurat dumi­nică la Bacău, în sala Teatrului de stat.­­ Acest concurs muzical a antrenat un număr de peste 280 de formații corale și aproape 600 de soliști. Faza finală a adus pe scena Teatrului din locali­tate un număr de aproape 900 de r­o­riști întruniți în 12 formații. Retrospectivă Nu putem de asemenea să nu rea­mintim cititorilor noștri scopul impor­tant al concursului, care a urmărit pe de o parte stimularea unei activități per­manente a formațiilor artistice, iar pe de altă parte îmbogățirea repertoriului acestora cu noi și noi cîntece și în special cu piese corale inspirate din Viața regiunii noastre. In afară de aceasta, concursul constituit un omagiu adus compozito­a­rului de la Hangu, care cu toată po­vara celor 75 de ani continuă încă să culeagă și să prelucreze cîntece popu­lare, așa­ cum a cules și a prelucrat o viață întreagă, îmbogățind­­ astfel patri­­moniul culturii romînești. Cîteva observații ar fi desigur nespus, de greu să trecem în revistă cu comentării toate formațiile corale care au concurat în finala concursului „Gavril Galinescu". Ne vom rezuma ca atare doar la cî­teva observații. O notă bună mai întîi pentru orga­nizatori, care au ales pentru această sărbătoare a artei de amatori din re­giune sala Teatrului de stat care a asigurat condiții optime pentru audie­rea corurilor. De asemenea remarcăm corectitudi­nea, disciplina și entuziasmul coriști­lor care s-au produs duminică în faza finală și care au oferit de la ora 11 cînd a început concursul, pînă seara tîrziu, un spectacol minunat, grăind cu m­ultă putere de convingere despre fru­musețea neasemuită a cîntecelor inspi­rate din folclorul moldovenesc și în special din cîntecele populare create de valea încîntătoare a Bistriței noas­tre, grăind cu farmec despre crește­rea viguroasă a artei muzicale de a­­matori. Concursul a fost deschis de către to­varășul Mureș Covătaru, directorul Ca­sei regionale de creație care a dat cuvîntul tovarășului B. Munte, in­spector de artă la Secțiunea regională de învățămînt și cultură, spre a face o expunere introductivă. Regretăm că din pricina funcționă­rii îngrijorător de proaste a unuia din serviciile PTTR, nu a putut participa la deschidere și compozitorul Gavril Galinescu care a sosit abia către seară. (Scrisoarea recomandată, expe­diată cu 12 zile înainte, nu i-a par­venit încă pînă în ziua concursului; în ultima clipă, a fost înștiințat tele­fonic). Concursul a început cu prezentarea corului C.F.R. Bacău dirijat de I. Fazlî, care și-a început programul cu „Marșul victoriei“ de Karastoianov. Formația bine închegată, într-o ținu­tă corectă, a interpretat apoi „Și-o la­lea“ și „Busuiocul“ de Gavril Gali­nescu, „Serenada“ de Ciprian Porum­­bescu și altele. Alegerea unei bucăți ca­ „Serena­da“ a fost după­ părerea noastră neju­­dicioasă, prin faptul că este prea pre­tențioasă. Dovada acestor afirmații a făcut-o însăși execuția ei care n-a im­presionant cu nimic publicul. Corul căminului cultural „Nicolae Bălcescu“ din Adjud, dirijat de Al. Ungureanu, deși n-a prezentat omoge­nitate, a demonstrat că a muncit în vederea concursului, că s-a pregătit cu sîrguință. De altfel chiar și hotă­rîrea juriului este o confirmare a opi­niei acestuia. Intre bucățile executate de ei sem­nalăm „Manila“ de Galinescu și „In poieniță“ de V. Popovici. Au concurat în­ continuare corul coo­­perativelor meșteșugărești din Romani dirijat de C. Știrbu și cel al cămi­nului cultural din Răcăciuni care și de data aceasta a făcut o impresie bu­nă. Simplitatea, modestia coriștilor dar și voința, vigoarea lor s-au impus cu prisosință ca o notă bună. De la Răcăciuni trebuie se semna­lăm și interpretarea plină de natura­lețe și spontaneitate pe care a dove­dit-o solista Rujana Lucia, altistă. Intre piesele corale executate de a­­ceastă formație remarcăm „Cîntecul plutașilor de pe Bistrița“ de Gavril Galinescu. Corul fabricii de postav din Buhuși s-a prezentat bine, doar cu cîntecele executate „a capela“. Deși orchestra are calități ea s-a dovedit adesea chiar dăunătoare. In execuția „Corului țiga­nilor" din opera „Trubadurul" de Verdi, ca să luăm doar un singur e­­xemplu, orchestra suna, să ne fie ier­tată expresia cam tare, dar reprezentând realitatea, cam ca la circ. De la Bu­huși ne-a plăcut interpretarea melodiei „Frusina“ de către solista Elena Șen­­tea care a dovedit frumoase aptitudini Corul sindicatului învățămînt ca și cele ale lucrătorilor de la „Comuna din Paris" și „Reconstrucția" s-au prezen­tat bine sub conducerea competentă a dirijorului C. Alexandrescu. Notăm de asemenea execuția vechii balade populare, de către un cvartet al­ căminului cultural din Lapoș (Moi­­nești). Corul din Adjudeni, raionul Roman s­a prezentat la un nivel remarcabil. Vigoare, sensibilitate, spontaneitate fermecătoare, sunt atribute care i se cuvin alături de toate laudele. Execuția cîntecului „Somnu-i maică“ de Galinescu va dăinui multă vreme in amintirea celor ce se aflau dumi­nică în sala Teatrului de stat. S-au mai prezentat apoi corurile din Șoimărești și Oituz. Notăm cu multă părere de rău că din binecunoscutul cor de la Oituz, care odinioară număra peste 100 de­­ persoane s-a prezentat la concurs doar modestă formație de 38 de per­soane (cu tot cu dirijor). Și acum rezultatele in urma unor discuții care au do­vedit multă seriozitate și­ discernămînt, juriul a hotărît să acorde premiile concursului după cum urmează: Dintre formațiile căminelor culturale au luat premiul I corurile din Adju­deni și Răcăciuni. Premiul II nu s-a acordat. Formația căminului cultural „N. Bălcescu“ din Adjud a obținut premiul III. Intre corurile sindicale, premiul I neacordîndu-se, a obținut premiul II corul sindicatului chimic din Piatra Neamț. Premiul III a fost obținut de către forurile sindicatului învățămînt Piatra Neamț și C.F.R. Bacău. O mențiune a obținut corul fabricii de postav Bu­huși­ a Solista Rujan Lucia din Răcăciuni primit mențiune. Au mai fost distinși cu premii și mențiuni numeroși dirijori între care C. Alexandrescu, N. Patraulea și alții. ★ Faza finală a acestui concurs care a fost obiectul a numeroase aprecieri pozitive nu doar­ în regiunea noastră ci și în alte regiuni ale țării, s-a înche­iat cu succesul așteptat, obiectivele sale fiind îndeplinite întrutotul. Așteptăm pe curînd faza finală Festivalului artistic literar „Ion Crean­a­gă“, care se va încununa, sîntem si­guri, cu aceleași frumoase succese ca și concursul muzical „Gavril Gali­nescu“» . C. POTINGÃ t 5 ani dfe la proclamarea R. P. Chineze TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DIN Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU ȘAO-ȚI Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze PEKM­ De ziua marii sărbători naționale a poporului frate chinez — cea de a 8-a aniversare a proclamării Re­publicii Populare Chineze — vă transmitem, dragi to­varăși, și prin dv. întregului popor chinez cele mai calde și sincere felicitări din partea poporului român și a noastră personal. Poporul român salută cu deosebită bucurie marile realizări obținute de poporul chinez în opera de trans­formare socialistă, de întărire și înflorire a patriei sale. Aceste realizări, precum și eforturile Republicii Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale al Republicii Populare Române Populare Chineze îndreptate spre consolidarea păcii și securității din Asia, cât și în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea prestigiului și autorității ei, la creșterea continuă a rolului ce-i revine ca mare pu­­tere în rezolvarea problemelor internaționale Urăm din toată inima ca munca plină de avînt a poporului chinez de construire a socialismului în pa­tria sa și eforturile lui în lupta de apărare a păcii in lume să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască și înflorească în veci prietenia frățească­ dintre poporul român și poporul chinez î CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Deschiderea stagiunii muzicale Joi 3 octombrie a.c. va avea loc in sala Filarmonicii de Stat deschiderea stagiunii muzicale pe anul 1957-1908. Iubitorii­­ de muzică vor putea ascul­­ta cu această ocazie sub bagheta diri­jorului Egon Havara: Uvertura „Obe­ron“ de Weber, Concertul nr. 5 pen­tru vioară și orchestră de Mozart, care va fi interpretat la vioară de solista radiodifuziunii romîne, Rhea Silvia Stark. Programul acestui concert se va in­cheia cu Simfonia a III-a „Eroica“ de Beethoven. Cu acest concert, Filarmonica de Stat din Bacău își reia activitatea concertistică, activitate care în­ acest an va fi mult mai bogată ca în anul trecut. ---------------------- o expoziție interesantă Pentru ca oamenii muncii din r­aio­nul Tg. Ocna să cunoască însemnăta­tea pe care o are folosirea energiei atomice în scopuri pașnice, consiliul raional A.R.L.U.S. în colaborar­e cu comitetul de luptă pentru pace, a or­ganizat o expoziție alcătuită din 68 planșe diferite care înfățișează diver­sele întrebuințări pe care le poate a­­vea energia atomică în agricultură, medicină, industrie etc. Materialul res­pectiv a fost expus în sala Casei de cultură a termocentralei din Borzești și a fost văzut de un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni de pe șantierele din Onești, cît și de țăranii muncitori din comunele vecine. Cu a­­ceastă ocazie, inginerul chimist D. Ionescu a ținut în fața publicului vi­zitator conferința „Energia atomică și folosirea ei în scopuri pașnice". A. PISARU coresp. —o— Un interesant concurs pe teme filatelice Printre manifestările organizate in cadrul Expoziției Filatelice din orașul Bacău, a avut loc duminică un inte­resant concurs cu subiecte din fila­telie. In prezența unui numeros public, concurenții au avut de răspuns la o serie de întrebări grupate pe mai multe teme: Timbrele romînești de-a lungul vremii, noțiuni generale des­pre filatelie, Aviația în filatelie, Spor­tul în filatelie, Flora și fauna oglin­dite în timbre. Concursul a fost condus cu multă îndemînare de către examinator — dr. Tauber Iosif, iar spectatorii au urmărit cu mult interes și curiozitate întrebările puse, cît și răspunsurile date de către participanți. Cu acea­stă ocazie, mulți s-au familiarizat cu o preocupare nouă — filatelia și au învățat multe lucruri noi. De exem­plu, că englezul Rowland Hill a in­ventat timbrul în 1840, că primul timbru romînesc „cap de bour“ a apărut în 1858, iar timbrul „Recen­­sămîntul“ din 1948 marchează începu­tul emisiunilor R.P.R. De asemenea, că la muzeul „A. S. Popov“ din Mos­­­cova se află una din cele mai mari colecții filatelice din lume, care cu­prinde peste 250.000 mărci, iar la muzeul filatelic din Berlin există o­ scrisoare francază cu patru exemplare superbe din primele timbre romînești și expediată prin oficiul poștal Bacău. De asemenea s-a putut afla că în Bacău a apărut în 1905 o revistă filatelică „Rominia timbrofila“, apoi că pe tot globul există peste 2.500.000 de filateliști etc. La acest concurs s-au evidențiat în mod deosebit elevii: Bran Ion, Cre­­mer Solomon și Capril Dan, care au primit și frumoase premii în timbre și accesorii filatelice, ceasoare, lupe, pensete etc. Pentru reușita concursului, Cercul Filatelic a fost mult sprijinit de către CSDC Bacău (director tov. Lazan Ion) și întreprinderea „Proletarul“ (di­rector tov. Roman Valeriu). Numărul mare de participanți (spectatori și concurenți), cît și varie­tatea întrebărilor, au dovedit intere­sul pe care-1 prezintă filatelia în rîndurile cetățenilor din orașul nos­tru ca o preocupare educativă deose­bit de instructivă In cinstea „Zilei Petrolistului“ Scurt bilanț al cîtorva brigăzi fruntașe Activitatea pe care o desfășoară brigăzile de producție de la schela Zemeș în cinstea „Zilei Petrolistului“ se caracterizează prin succese care le fac cinste. Dar pentru că faptele înlocuiesc orice alte argumentări să ne adresăm lor direct. Comentariile ar fi de prisos. Pe scurt, iată bilanțul sumar al realizărilor obținute de o parte din brigăzi. Vom începe cu brigada a IlI-a com­plexă. In fruntea ei se află mecanicul comunist Ion Militaru. El este ajutat indeaproape de Constantin Maftei, Ion Lefter, Gh. Bălțătescu și Bratu Coman. Brigadierul I. Militarii se ocupă în­deaproape de organizarea muncii. Este explicabil de ce sondele de care­­răspunde sînt bine supravegheate, iar întreținerea e făcută fără întîrzieri și intr-un timp cît mai scurt. Aplicarea fișurărilor hidraulice a făcut să spo­rească considerabil debitul de țiței la sondele care aveau o producție scă­zută. Așa de pildă, sonda 204 Tazlău, în urma fisurării și-a sporit producția cu 46 tone țiței pe­ zi, iar sonda 253 și-a dublat producția. Ca urmare a extinderii fisurărilor hidraulice s-a redus timpul neproduc­tiv la intervenție. Brigada a dat în cursul lunii septembrie mai bine de 1200 tone țiței peste plan. De menționat e faptul că de la în­­­ceputul anului pînă acum brigada a dat peste plan cantitatea de 2377 tone țiței. Pentru acest succes colectivul brigăzii lui Ion Militari merită să fie evidențiat. Realizări de seamă În­chinate „Zilei Petrolistului" a obținut și brigada 9 Solonț condusă de Gh. Manea. De la începutul anului, ea a extras mai mult cu 782 tone țiței față de prevederile planului. Din această cantitate 185 tone au fost date numai în cursul lunii septembrie. Ar fi mai drept să activitatea vorbim însă numai despre brigăzilor de producție. Brigăzile de intervenție au un rol de prim­ ordin în sporirea producției de țiței. Cu cît se scurtează timpul de intervenție cu atît crește și producția de țiței. In fruntea brigăzilor de intervenție in luna septembrie s-a situat brigada condusă de Vasile Nițu, ajutat de Pavel Chiriac și Ion C. Ene. Ei au scurtat timpul de Intervenție al 18 la sută. ★ Unul din produsele importante obții­nute din țiței este gazolina. Stațiile de desbenzinare de la Modîrzău și Poiana Runcului au produs de la 1­14­ceputul anului pînă acum 528 tone ga­zolină. In luna septembrie planul la gazolină a fost depășit cu 46 tone. Un merit în această direcție II are Gh. Stoica care tot timpul a întrețî­­­­nut în bune condițiuni stațiile de desbenzinare executînd lucrări de re­­­parații la timp și de calitate. de Lista brigăzilor fruntașe de la schela producție Zemeș nu se închide aici. Pe ea figurează brigada con­dusă de Iordache Prisecaru care pe lingă depășirile de 40 la sută ce se obține, lucrează 2-3 zile pe lună nu­­mai cu materiale recuperate. Eviden­țiem și brigada a H-a de reparații capitale a comunistului Gh. Vlaicu care a terminat lucrările sondei 24-Tescani cu 56 ore înainte de termen, întrecerea socialistă ce se desfă­­șoară cu avînt la Zemeș, va aduce și alte brigăzi pe panoul fruntașilor. C. ANDREESCU SPORT Tripla întîlnire romîno-iugoslavă la fotbal ca Romînia - Iugoslavia (juniori) 5-1 (3-0) — Romînia A — Iugoslavia A 1-1 (O-O) — Iugoslavia B — România B 2-1 (O-O) Duminică stadionul „23 August“ din Capitală a găzduit dubla îniil­­ni­re internațională de fotbal Romînia- Iugoslavia. La orele 13:30 pe teren au intrat formațiile de juniori ale celor două țări. Intîlnirea s-a terminat cu scorul de 5—1 (3—0) în favoarea juniorilor noștri. A fost un meci în care tinerii noștri reprezentanți și-au dovedit ade­vărata lor valoare, au luptat din pri­mul pînă în ultimul minut reușind sa obțină o victorie pe cît de concludentă pe atît de valoroasă. (Nu trebuie să uităm că juniorii iugoslavi se prezen­tau în această întîlnire cu o frumoasă carte de vizită: victoria cu 5-1 asu­pra Austriei cîștigătoarea Turneului F.I.F.A. din Spania). Cele 6 goluri ale partidei au fost înscrise de către Mateianu (min. 20), Renys (min. 37), Dumitrescu (min. 44), Ivansuc (min. 70), Raab (min. 78) pentru reprezentantiva noastră și Mitici (min. 60) din II m. pentru re­prezentativa juniorilor iugoslavi. ★ La orele 15,25 pe teren și-au făcut apariția reprezentativelo­r ale celor două țări: ROMINIA: Voinescu — Zavoda II, Apolzan, Neacșu — Căli­noiu, Bone — Ene II, Petschovski, Ene I, Ozon, V. Anghel. IUGOSLA­VIA: Beara — Belin, Tinkovici — Krstici II, Zebeț, Boskov — Raijkov, Milutinovici, Mitici, Mujici, Pasici. Jocul a avut un caracter specific de campionat. Este și normal dacă ne gîndim la faptul că de rezultatul lui depindea oarecum clarificarea lide­rului grupei a VII-a din care facem parte alături de reprezentativele Iugoslaviei și Greciei. Și dacă in ziarele noastre de săptămîna trecută se­­ spunea că drumul spre Stockholm trece prin București, acum se poate spune cu siguranță că acest drum trece prin Belgrad, unde echipa noas­tră reprezentativă va avea de susți­nut la data de 17 noiembrie o nouă întîlnire în compania reprezentativei Iugoslaviei. Prima repriză a aparținut iugosla­vilor, jucătorii noștri nereușind să învingă emoția cu care au intrat pe teren. In această parte a jocului greul s-a dus apărarea imediată în care Apolzan a fost mereu la post. Cea de a doua repriză și mai precis ulti­­­mele 35 de minute de joc au aparți­nut jucătorilor noștri care au început să joace mai legal, să atace mai iute și mai periculos, obligînd pe iugoslavi să se retragă în apărare. Dar... din nou acest dar, atacanții noștri extrem de ineficaci (de altfel nici nu au tras prea mult la poartă) nu au reușit să obțină decît egalarea. Cum s-au înscris, cele două goluri. In minutul 52, Mujici îl deschide pe Rajkov, acesta centrează la Milutino­vici care lasă mingea să treacă la Mujici venit din urmă și acesta cu un șut puternic reia direct în plasă, fără să mai lase timp lui Voinesc­u să intervină. Egalămi în minutul 78. Călinoiu pornește de unul singur spre careul advers, pătrunde în forță și — înainte de a fi atacat de Boșkov — pasează lui Petschowski, acesta ajunge balonul aproape de colțul de corner, centrează excelent. Ene I sare și intră cu balon cu tot în plasă. ★ In localitatea iugoslavă Skoplje s-au­ intîlnit reprezentativele secunde ale celor două țări. După un meci dra­matic, reprezentativa Iugoslaviei a în­vins cu scorul de 2-1 (0-0). Au înscris Veselinovici (min. 67 și 85 din 11 m.) pentru Iugoslavia B și Alexan­drescu (min. 47) pentru Romînia B. La hanbal: R.P. Romînă-R.P. Ungară 13-10 (6-3) Duminică reprezentativa noastră de handbal masculin a întîlnit pe stadio­nul M.T.K. din Budapesta reprezen­tativa R.P. Ungare. După un meci frumos reprezentanții noștri au reușit să-și adjudece­ victoria cu scorul de 13-10 (6-3)

Next