Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 1512-1538)

1957-12-01 / nr. 1512

In anii regimului democrat-popular de la instaurarea căruia vom sărbători în curînd un deceniu, fața orașelor și satelor noastre a devenit de nerecunoscut. In locul maghernițelor și cocioabelor insalubre de odinioară din car­tierele muncitorești se înalță astăzi blocuri moderne cu zeci de apartamente, cartiere întregi de locuințe con­struite cu ajutorul creditelor acordate de stat. In orășelul petroliștilor din Moinești — Lucăcești — alături de cele 20 blocuri clădite în acești ani, sunt în curs de construcție altele, așa cum ni se înfățișează in fotografie. Inițiativă lăudabilă Maistrul mecanic Teodor Tim­ofte, de la întreprinderea economică locală „23 August“ din Piatra Neamț, este unul dintre cei mai buni raționalizatori și inovatori ai unității. Reducerea prețu­­­lui de cost al transportului materia­lelor, pînă la gara de încărcare, aflată la o distanță mare de locul de pro­ducție, l-a preocupat îndelung pe a­­cest vrednic maistru. Intr-una din zile, după ce analizase temeinic toate po­sibilitățile, a propus adaptarea unui motor K.D.-35, la un diferențial cu cutie de viteză I.A.R. de la un tractor­­ cu motorul uzat și trecut pentru casare, în complexul de modificări cerute de adaptarea motorului R.D. la cutia de viteză I.A.R., maistrul cît și munci­torii Eugen Poli și Vasile Mihuț care i-au ajutat, au avut de întîmpinat ,­multe greutăți, multe probleme de rezolvat. In cele din urmă, mașina a fost realizată. Aceasta asigură zilnic transportarea la gară, a unui număr de 14.000—15.000 bucăți de cărămizi, repede și economic. Economiile, anuale antecalculate se ridică la peste 200.000 lei­. Pentru rea­lizările obținute, constructorii ei vor fi recompensați de către întreprindere. Schimb de experiență la Piatra Neamț " In zilele de 29 și 30 noiembrie a. c., în orașul Piatra Neamț a avut loc un bogat schimb de experiență al muncii de prevederi sociale. La această con­sfătuire au participat reprezentanți din partea Ministerului Sănătății și Pre­vederilor Sociale, organelor de partid și de stat, șefi de oficii de prevederi so­ciale din diferite regiuni ale țării, pre­cum și lucrători ai oficiilor de preve­deri sociale din raioanele regiunii Bacău. Lucrările consfătuirii au fost con­duse de către tovarășa Curpăn Cor­nelia, vicepreședintă a Sfatului popular regional Bacău. Cu acest prilej participanții la con­­­sfătuire au­ ascultat­ un referat prezen­tat de tov. Cojocaru Rozalia, șefa ofi­ciului regional de prevederi sociale. De­­ asemenea, în cadrul consfătuirii s-a mai prezentat un referat de către tov., Stela Rădulescu, șefa oficiului orășenesc de prevederi sociale Piatra Neamț. Ambele referate au scos, în evidentă importante, succese dobîndite în munca de­ prevederi sociale, precum și meto­dele de muncă folosite de lucrătorii ofi­ciilor de prevederi sociale. In prima și a doua zi a consfătuirii participanții au­ vizitat căminul nr. 1­­ de bătrîni și au luat parte la activi­tatea practică a oficiului de prevederi feud­ale a orașului Piatra Neamț. Se construiește o școală nouă De curînd, în comuna Fildești, raio­­nul Roman, a început construcția unui nou local de școală cu 7 săli de clasă,­­un laborator, 4 săli de recreație, camera pionierilor, cancelarii, camere pentru material didactic etc. Construcția se face prin autoimpunere, fondurile alo­­­cate fiind doar de 100.000 lei. Fabrica de țevi Roman a ajutat pe construc­tori cu țevi pentru pompa de apă. Acum se lucrează la turnarea teme­liei. Toate muncile se fac voluntar. Țâ­țanii muncitori Bejan Marghita, Mihai­l M­ Ciobanu (Nagi), Giurgi M. F. Cio­­panu, au cărat cîte 15 căruțe balastru. 1 La săparea temeliei au muncit cu rîvnă Mihai Iancu Hază, Istoc Anton și j Chelaru Mt. Anton. Trebuie, de ase­­m­enea, scoasă în evidență munca în­­­suflețită a femeilor Barnaveta Dumitru, ILescu și Maria P. Farcaș. M. NEJELSCHI, coresp. f mm * ü m I *. I L. w-t * jí i©*va»MS!TAȚir| Dnpa primo ina ac cipcrimcntare a sistcnolni ac salarizare imbnnaiațu Sistemul îmbunătățit de salarizare corijează vechile greșeli, făcînd ca salariul, tarifar să devină elementul ho­­tărîtor și stabil în cîștigul muncitorilor. Vechile salarii duceau la nivelarea cîștigului muncitorilor cu calificări di­ferite frînînd astfel cointeresarea în creșterea productivi­tății muncii.­­ La întreprinderea de foraj Moinești experimentarea sistemului îmbunătățit de salarizare a dus la un avînt general în muncă. Petroliști s-au convins că baza creș­terii­­ cîștigului lor o constituie sporirea continuă a pro­ductivității muncii. In octombrie, prima lună de experimentare, petroliștii s-au străduit să fie la înălțimea sarcinilor ce le-au stat în față. Activitatea lor prodigioasă s-a concretizat prin realizarea planului de producție în proporție de 102,7 la sută. De menționat e faptul că, spre deosebire de lu­nile anterioare, depășirea de plan s-a obținut lucrînd cu numărul de­ granițe-lună planificat. Numeroase bri­găzi au înregistrat depășiri însemnate de plan. Intre ace­stea un loc de frunte l-au deținut brigăzile sondelor 1108, 26 Tescani, 1144, 2 Cucuieți, 3 Tescani, 347 Solonț, 9 Vîlcele care și-au îndeplinit­ planul între 110 și 145 la sută. Brigada sondei 1108 a înregistrat un timp neproduc­tiv de numai 13,2 la sută, la reducerea timpului nepro­ductiv pe întreprindere a contribuit faptul că orele de instrumentație au scăzut la jumătate în comparație cu luna anterioară. *­­Experimentarea a fost precedată de un întreg an­samblu de măsuri tehnico-organizatorice și de întărirea muncii politice de masă. In perioada de consultare, mun­citorii au dezbătut pe larg instrucțiunile Ministerului pri­­­vind sistemul îmbunătățit de salarizare. Ei au venit cu propuneri interesante cu caracter tehnico-organizatoric și au făcut observații prețioase referitoare la îmbunătățirea sistemului de salarizare. In elaborarea planului de măsuri organizatorice comisia pe întreprindere a ținut seamă în primul rînd de propunerile venite din mase. O atenție deosebită s-a acordat răspunsului privind modul de rezolvare al fiecărei propuneri. In ședințe și prin afișare la locurile de muncă, muncitorilor li s-au arătat ce se întîmplă cu propunerile lor. In acest scop cabinetul tehnic a organizat și ore de consultații. Pînă la­­ 1 octombrie s-au înfăptuit 12 măsuri tehnico-organiza­torice­­ din plan. La începutul lunii octombrie — odată cu începerea experimentării — s-a organizat din nou ședințe pe bri­găzi, pe schimburi și pe întreprindere. In cadrul lor, mem­brii comisiei au prelucrat rețelele tarifare, regulamentul de premiere, sistemul de plată în acord. Muncitorilor din brigăzile­­ de foraj li s-a explicat pe larg cum vor lucra în acord, normele de foraj mecanic îmbunătățite, care este procentul de cîștig suplimentar la forajul sondelor de exploatare conform noului regulament etc. . După ce comisia și-a încheiat lucrările de încadrare, tabelele, cu încadrările nominale au fost afișate la fiecare loc de muncă. La comisie s-au înregistrat 53 contestații. Un număr de 16 din acestea au fost luate în considerație și rezolvate în mod favorabil. Celelalte n-au putut fi ac­ceptate întrucît nu întruneau condițiile cerute de indica­toarele tarifare. Paralel cu acțiunea de încadrare, la comisie s-au pri­mit noi propuneri de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel planul inițial a fost completat cu 13 măsuri noi propuse de muncitori și s-a întocmit graficul de recuperare a su­melor cu care se suplimentează fondul de salarii. Conducerea întreprinderii s-a străduit să creeze con­diții favorabile aplicării regimului de foraj forțat. Astfel, noile locații de sondă au fost echipate cu instalații elec­trice cu 3 pompe U.8­3 în paralel, așa cum a fost sonda 1144, 25 Tescani, 1199, ceea ce dă posibilitatea să se ob­țină viteze mari de foraj. Pentru îmbunătățirea activității brigăzilor și întărirea disciplinei s-a elaborat un regula­ment care prevede tot ce trebuie să facă o brigadă de la începutul forajului sondei și pînă la sfîrșit, în vederea introducerii regimului de foraj rapid. Măsurile luate și avîntul întrecerii socialiste au fă­­­cut ca în luna octombrie la forajul de exploatare nor­mele să se­ realizeze în proporție de 112,36 la sută, iar la lucrările de montaj în proporție de 134 la sută. Sistemul îmbunătățit de salarizare a dus la creșterea salariului mediu pe întreprindere. Astfel în luna octom­brie salariul mediu a fost de 1101,45 lei, față de 859 lei pe septembrie (luna anterioară experimentării), ceea ce reprezintă o creștere de 28,2 la sută. Sondorul șef Ion Petre din brigada sondei 5 Pietri­cica, a cîștigat în luna octombrie 2031 lei. Această sumă se compune din: salariul tarifar 1439 lei, ore de noapte­ 42 lei, cîștig suplimentar 334 lei, șantier greu 216 lei. După vechiul sistem de salarizare pentru aceeași muncă ar fi­ cîștigat numai 1433 lei. Suma se compunea din : salariul tarifar 807 lei, ore de noapte 24 lei, cîștig supli­mentar 360 lei și spor de șantier greu 239 lei. De aici rezultă că salariul sondorului Ion Petre a crescut cu 42,3 la sută. Dacă­­ analizăm însă totalul salariilor ridicate de în­treaga brigadă de la sonda 5 Pietricica, comparativ cu cîștigul care ar fi revenit brigăzii după vechiul sistem obținem următoarele sume:­­ 25.339 lei —­ după vechiul sistem de salarizare — și 32.082 lei după sistemul de salarizare îmbunătățit. Din aceste sume, salariul tarifar înainte reprezenta 13.987 lei (deci aproximativ jumătate) și 22.737 lei în prezent — deci aproximativ 70 la sută. Creșterea totalului salariilor primite de­­ brigadă este­ de circa 29 la sută. Acesta este un exemplu care re­flectă salarizarea privind munca în acord. Muncitorii care lucrează în regie cu premii au ob­ținut și­ ei o creștere a salariului. Iată un exemplu: tov. Gh­. flamel lucrînd cu toolmen, după vechea salarizare a­­vea încadrarea de 1/7 cu 2,79 lei pe oră, avînd un salariu tarifar de­ 558 lei. După experimentare el a fost încadrat în categoria 1/6 cu 3,70 lei pe oră primind un salariu tarifar de 740 lei. Deși încadrarea a scăzut cu o categorie ta­rifară, salariul e mai mare cu 182 lei. Din exemplele arătate, (care sînt luate la întîm­­plare), reiese concludent avantajele pe care le au petro­­­liștii prin aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare. Răspunzînd grijii pe care o poartă partidul pentru ridicarea standardului de viață, ei își intensifică efortu­rile pentru a spori continuu productivitatea muncii, pentru a micșora prețul de cost pe metru forat. C. ANDREESCU Lucrează în contul anului viitor întreprinderile regionale de produc­ție de pe lîngă Uniunea regională a cooperativelor de consum Bacău își aduc importanta lor contribuție la a­­provizionarea populației cu bunuri, de larg consum. Una dintre aceste întreprinderi care s-a dovedit a fi fruntașă în acest an este Iprodregiocoop Tg. Ocna. Harnicul colectiv de muncă al acestei unități și-a îndeplinit sarcinile anuale de plan cu 4 luni înainte de termen. Astfel, începînd cu 1 septembrie a. c. Iprodregiocoop Tg. Ocna produce bu­nuri de larg consum în contul anului 1958, întreprinderea respectivă are 14 sec­ții de producție: secții de tîmplărie, dogărie-butnărie, o secție metalurgică și una pentru fabricarea lăzilor. în secțiile de tîmplărie se lucrează : garni­turi de bucătărie, camere studio, bănci școlare, mobilier pentru restaurante și instituții etc. O remarcabilă activitate desfășoară muncitorii fabricii de lăzi din orașul Tg. Ocna. Aici se con­struiesc lăzi de diferite tipuri. Până la 1 noiembrie colectivul acestei fabrici a produs printre altele un număr de 75.000 lăzi de tip olandez, folosite la exportul fructelor. Printre fruntașii în producție de la fabrica de lăzi se numără utemis­tele: Dorina Antal, Virginia Bejenaru, Maria Ivancenco, precum și Dumitru Munteanu, secretar al organizației de bază U.T.M. Succese deosebite în muncă obțin și muncitorii­ secției tîmplărie din o­­rașul Tg. Ocna. Atenția colectivului de muncă al acestei secții este îndrep­tată îndeosebi asupra producției de mobilă. Cifrele arată că în primele 10 luni ale anului în curs au fost puse în vînzare 84 garnituri de bucă­tărie și 78 camere studio, de bună calitate. Secția tîmplărie din orașul Tg. Ocna are mulți fruntași în producție. Printre aceștia sunt tîmplarii: Iosif Benedic, Manole Vidizone, Ștefan Bista și Hela Andrei care își depășesc sarcinile lu­nare de plan în medie cu 50 la sută. Pentru­­ hărnicia lor, mărturisită de alt­fel de importantele realizări în muncă, acești tîmplari au primit insigna de fruntaș în producție. ★ Rezultatele înregistrate de Sprodregio­coop Tg. Ocna sînt lăudabile. Colecti­vul acestei unități­ este­ hotărît să ob­țină noi și noi succese. Pentru acest lucru însă, Sfatul popular raional Tg. Ocna ar trebui să-i acorde un sprijin mai substanțial. T. J. In cinstea zilei de 30 Decembrie Colectivul de conducere al căminului cultural din comuna Dragomirești, raio­nul Piatra Neamț, a luat inițiativa să se țină un ciclu de 4 conferințe cu subiecte din istoria patriei. Prima conferință a fost ținută de curînd și a tratat un subiect foarte interesant: „Cei mai vechi locuitori ai pămîntului patriei noastre". Pentru a fi mai bine înțeleasă, s-a organizat ,o mică expoziție de vase vechi, unelte de muncă din piatră și os, monede ro­mane etc. Expunerea tovarășului Zamosteanu Mihai, muzeograf principal la Muzeul arheologic din Piatra Neamț a fost ascultată cu um interes de cei peste 100 țărani muncitori care au parti­cipat la conferință. TRAIAN CICOARE, coresp. Realizări din autoimpunere Zilele acestea, Școala de 7 ani din Comuna Tazlău a fost mutată într-un nou local construit prin autoimpunere. Noua școală are săli mari, luminoase și călduroase. La realizarea construc­ției, sătenii au fost ajutați de U.I.S. Tazlău și Ocolul silvic Tazlău. R. DANAILĂ, coreso. I PE DRUMUL COOPERATIVIZĂRII COMPLETE A TUTUROR SATELOR DIN COMUNA I­IN COMUNA PARAVA Prima zi de activitate a echipelor de agitatori Comuna Parava face parte din raio­­­nul Adjud care înaintează cu pași re­pezi pe drumul cooperativizării com­plete. Cu sprijinul comitetului raional de partid și al sfatului popular raio­nal, organele de partid și de stat lo­cale au pornit o susținută muncă po­litică de masă pentru lămurirea țăra­nilor muncitori de a se înscrie cu toții și cu tot pămîntul comasabil în înto­vărășire. Cele două echipe de agitatori for­mate din cîte 10—12 tovarăși, atît din activiștii locali și întovărășiți fruntași, cît și din activiști trimiși de la raion, într-o singură zi (27 noiembrie) au lă­murit 28 de familii care, făcînd cereri pentru tot pămîntul comasabil, au adus în întovărășire suprafața de 32,61 hec­tare. Echipele de agitatori merg din casă în casă lămurind cu răbdare țăra­nii muncitori de avantajele muncii în comun. La cei care n-a ajuns ziarul, se citește c­u ei chemarea țăranilor mun­citori din Homocea, care au cooperati­­vizat complet comuna încă de acum cîteva luni. Agitatoru­l le explică și lă­muresc anumite probleme din statutul întovărășirii agricole și astfel, toate cele 28 de familii au făcut cereri pe loc. Printre acei care au semnat cereri momentan și pentru tot pămîntul se nu­mără : Maria Ion Lepădatu, în vîrstă de 70 de ani (cu 1 hectar și jumătate), Avei I. Vasile (2,06 hectare), Ion Ior­­dache Gheorghe (1,32 hectare), N. Sfîntu (1,29 hectare), Munteanu Gh. Gheorghe, Ichim Nicolae și alții. Cînd echipa de agitatori s-a oprit la poarta sa, tovarășul Ochiu­loan încă nu se hotărîse să facă cerere. — Ce să fac ? Să mai am în în­scrierea... ? Nu ! — își zise în sinea lui. Cuvîntul dat trebuie respectat. Promi­sese cu cîteva zile înainte că se în­scrie la întovărășire cu tot pămîntul. Și acum sosise timpul. Astfel tovară­șul Ochiu­lean a semnat cererea pen­tru toată suprafața de teren comasabil (1.38 hectare). Sînt și cazuri, însă acestea-s foarte rare, cînd unii cetățeni, cu toate că viața se-a dovedit și le dovedește zi de zi că numai munca pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate se poate aduce belșugul, nu țin cont de acest adevăr și­ nu vor s-o rupă odată pentru tot­deauna cu felul învechit de lucru a ogo­rului. Așa, de pildă, echipa de agita­tori a întîlnit în acea zi și pe Manea Gheorghe Jenică și pe Spătaru Ion care parcă s-au sfătuit să se încăpățîneze. Cu tot îndemnul copiilor lor, care au insistat să facă cereri, nu s-au ho­tărît. Au ținut morțiș, nu sî nu in­trăm în întovărășire. Dar vorba mătușii Maria Lepădatu, care s-a în­scris cu tot pămîntul: „cine rămîne de căruță trebuie să fugă apoi după ea ca s-o ajungă“. Așa că, tovarășii Manea, Spătaru și alții ca ei ar putea să ia exemplu nu mai departe decît de la această bătrînică de peste 70 de ani și să nu rămînă de căruță. P. CIOBĂNITĂ’ Calea belșugului și bunăstării Sînt membrui în­ întovărășirea agri­colă „9 Mai" din Ploscuțeni, care a luat ființă acum 5 ani. Vă mărturi­sesc sincer că la început n-am înțe­les cuvîntul tovarășilor care mă povă­­țuiau să părăsesc calea învechită de muncă a­ pămîntului în sectorul indi­vidual. Dar recoltele la întovărășire au fost îmbelșugate, iar ale mele slabe. Lucrul acesta, firește, mi-a dat de gîn­­dit, apoi am trecut în întovărășire. Nu cu tot pămîntul, de ce să nu spun drept. Voiam să mă conving deplin de avantajele muncii în sectorul so­cialist al agriculturii. Și m-am convins cu tărie. Recolta de anul acesta a fost aproape dublă față de sectorul individual, iar eforturile depuse de mine și familia mea au fost mai mici ca a­­tunci cînd lucram de unul singur. Pe ogorul întovărășirii a arat trac­torul, a semănat semănătoarea, a recol­tat combina. Urmind cuvîntul partidu­lui, mi s-a ușurat truda pentru o viață mai bună. Pe două hectare semănate cu sămînță selecționată, după regulile științei agrotehnice am obținut 4.800 kg. grîu. Numai de pe o jumătate de hectar am obținut o producție de 1.200 kg. porumb, în vreme ce aceeași can­titate fusese obținută în sectorul indi­vidual de pe 1 hectar întreg. Dovezi mai puternice pentru supe­rioritatea muncii în întovărășire nu e­­xistă, așa că, zilele acestea, răspun­zînd chemării țăranilor muncitori înto­vărășiți de la Homocea pentru coope­rativizarea completă a tuturor satelor comunei, mi-am trecut și ultimul petic de pămînt în întovărășire, convins fiind deplin că aceasta este calea belșugu­lui și a bunăstării.­­ Ascultînd, înțelegînd și uimind cu­­vîntul partidului, n-am avut de regre­tat nici o clipă ci, dimpotrivă, mi-am îndestulat casa. De aceea chem pe toți consătenii mei și pe țăranii muncitori din alte părți, care-și mai lucrează încă pămîn­tul în afara întovărășirii să pășească cu toată încrederea pe calea pe care familia mea, ca și cele peste 400 de familii din comuna Ploscuțeni, am pă­șit, uimind învățătura partidului, VASILE GH. FLOREA membru al întovărășirii „9 Mai“ din Ploscuțeni, raionul Adjud La Arhanghelsc a fost observată o auroră polară excepțională ARHANGHELSC 30 (Agerpres). = TASS anunță: In noaptea spre 27 noiembrie la Ar­­­hanghelsc, la 65 grade latitudine nor­dică, s-a observat o auroră polară excepțională în ceea ce privește stră­lucirea și culoarea, încă seara deasu­pra orașului apăruseră lumini roșietice care au căpătat mai tîrziu o strălu­cire deosebită. Cercetătorii științifici de la stația meteorologică din Delta Dvinei de nord, care efectuează cerce­tări conform programului A.G.I., au declarat că de mai multe decenii nu s-au mai observat în această regiune aurore polare atît de intense. Aurora de la 27 noiembrie s-a deosebit de aurorele obișnuite prin forma ei ori­ginală — arcurile iradiate emanau de la coroană. In U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS anunță: La Institutul de Fizică al Academiei de Științe a U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume. Ră­­mînerea în urmă anuală a acestui cea­sornic nu depășește o zecime dintr-o milionime de secundă. El este cu mult mai precis decît cunoscutul ceasornic cu cesiu din S.U.A. și are dimensiuni cu mult mai mici decît orologiul astronomic de cuarț. La baza noului ceasornic, așa-zis molecular, stă un generator special de impulsii electromagnetice de înaltă frecvență. El poate produce pînă la 240 miliarde oscilații pe secundă. Dar o asemenea precizie de citire a timpu­lui nu constituie o limită pentru el. „Ceasornicul molecular, constituie un hibrid sui generis al radiotehnicii și fizicii cuantice“ — a declarat unui co­respondent al Agenției TASS,­­ prof­­ Alecsander Prohorov. Noul aparat, a adăugat prof. Proho­rov, deschide imense posibilități nu numai pentru serviciul orei, ci și pen­tru dezvoltarea altor multor ramuri ale științei și tehnicii. Ceasornicul molecular va permite re­zolvarea numeroaselor probleme de cosmogonie, geofizică și automatică. Cu ajutorul lui va putea fi dezlegată una din enigmele naturii — variațiile de scurtă durată ale vitezei de rotație a pămîntului în jurul axei sale. Tot­odată se va putea măsura cu o preci­zie de un centimetru deplasarea ma­terialelor terestre. A 7-a întovărășire agricolă în comuna Fătăcîni! Zilele trecute, în satul Afumați din comuna Fătăciuni, raionul Zeletin, 17 familii de țărani muncitori au luat hotărîrea de a-și uni bucățile de pă­mînt într-o tarla întinsă, inaugurînd o întovărășire agricolă, căreia i-au pus numele „30 Decembrie“. Aceasta este a 7-a întovărășire agricolă din co­mună. In consiliul de conducere au fost aleși oameni destoinici și pricepuți ca : Traian Cartaș, Rodica Moraru și Stoica Chiriac. In momentul de față, în fiecare sat din­­ comuna Fătăciuni există cîte o întovărășire agricolă. La crearea noii întovărășiri, cu mult sîrg au muncit Gheorghe Blănaru, vice­președinte al sfatului popular comunal și Ion Munteanu, secretarul organizației de bază. I. GH. CÂRNARU, coresp. Cadrele didactice în sprijinul transformării socialiste a agriculturii Ziarul nostru a publicat într-unul din numerele trecute vestea că și comuna Boghești din raionul Zeletin se găsește pe calea cooperativizării complete. Peste 90 la sută din numărul țăranilor mun­citori sînt înscriși în întovărășirile a­­gricole existente. Un asemenea succes se datorește în bună măsură faptului că în satele comunei s-a desfășurat o intensă muncă de îndrumare a țăranilor muncitori, convingîndu-i să pășească în număr cît mai mare pe drumul agri­culturii socialiste. Alături de comuniști­, deputați și în­tovărășiți fruntași, cadrele didactice din comună au adus o contribuție serioasă la grăbirea transformării socialiste a a­­griculturii. Majoritatea învățătorilor din această comună au făcut parte din e­­chipele de agitatori care mergeau din casă în casă, spre a lămuri pe ce­tățeni de avantajele muncii în co­mun. De asemenea, au popularizat pe scară largă chemarea întovărășiților din Gălești, adresată tuturor țăranilor mun­citori din raionul Zeletin. Trebuie scos în evidență faptul că învățătorii din sat care au pămînt, cum ar fi: Gheorghe Barbărasă, Gheorghe Țarălungă s-au trecut cu toată supra­fața de teren în întovărășirile exis­tente, constituind ei înșiși un exemplu demn de urmat pentru ceilalți oameni din sat. Terminîndu-se cooperativizarea agri­culturii în satele respective, o parte din învățători au mers în satele vecine, spre a contribui la completa coopera­tivizare a agriculturii comunei. In a­­ceasta privința merită să fie scoasă în evidență activitatea rodnică depusă de învățătorul Gheorghe Barbărașă. La căminul cultural, în cadrul miercu­­­rilor agrotehnice de masă, învățătorii din Boghești au dus o susținută cam­panie de popularizare a succeselor do­­bîndite de întovărășiți, dovedind prin exemple concrete luate din viața comu­nei superioritatea agriculturii socialiste față de cea individuală. Alături de celelalte forțe existente în­ comună, cadrele didactice din Boghești depun eforturi susținute, pentru ca în cel mai scurt timp agricultura comunei să fie în întregime cooperativizată. M. AVRAM Cum va funcționa primul spărgător de gheață atomic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). La primul spărgător de gheață atom­ic din lume — „Lenin" — fochiștii vor fi înlocuiți prin specialiști și tehnicieni. Aceștia vor urmări aparatele și vor regla procesele desfășurate în reactor. Spărgătorul de gheață în curs de construcție este cel mai mare din lume. Lungimea lui este de 134 metri, lățimea maximă — 27,6 metri, depla­samentul — 16.000 tone, pescajul — 9,2 metri. Înălțimea este egală cu a unei case de 5-6 etaje. Avînd o putere de 44.000 c.p., spărgătorul de gheață atomic va putea străbate straturi de gheață groase de peste 2 metri. El va putea naviga timp de peste un an fără a-și completa stocul de combustibil. In apă fără gheață, spărgătorul de gheață „Lenin“ va dezvolta o viteză de pînă la 32 km. pe oră. Energia termică generată în reactor transformă apa în abur de înaltă presiune care acționează în turbogenerator. Curentul electric obținut alimen­tează trei puternice electromotoare care acționează arborii navali. Pentru înzestrarea energetică a spărgătorului de gheață vor fi necesare peste 500 electromotoare de diferite puteri și peste 300 km. de cablu. Comanda de la distanță a mecanismelor va fi aplicată pe scară largă la spărgătorul de gheață. Situația din Ifni RABAT 30 (Agerpres). Liniștea nu a fost încă restabilită pe teritoriul Ifni unde la 29 noiembrie aviația spaniolă a continuat bombar­damentele în special asupra zonei de sud-est a teritoriului satelor Tilluin și Abuda. Agenția France Presse relatează că autoritățile spaniole trimit noi întăriri în Ifni. Acțiuni împotriva politicii agresive a N.A.T.O. BERLIN 30 (Agerpres). — ADN anunță: Intr-o scrisoare adresată la 28 no­iembrie comitetelor pentru pace din țările NATO, Consiliul german al luptătorilor pentru pace asigură po­poarele din aceste țari de sprijinul de­plin pe care acest comitet îl acordă în lupta lor împotriva politicii agre­sive a NATO. In același timp în scrisoare se face un apel către oa­menii de bună credință din statele membre­ ale NATO, cerîndu-li-se să protesteze împreună împotriva planu­rilor NATO și să ceară sprijinul par­lamentarilor din statele care fac parte din acest­ pact agresiv. 1

Next