Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 13, nr. 1564-1588)

1958-02-01 / nr. 1564

í L ­­s T . Pfij 1984­­(3045); • ß­ÎMBĂTA 1 FEBRUARIE 1958 Profesori (fin hék fófáuríifi­ vitm ) •R­OMAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.MR.$I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACÂU~έn pagini 20 bani Tovarășul B­ALT­AGI­U BALAȘ propus candidat în circumscripția electorală regională nr. 3 Acum cîteva zile pe la orele 12, au început să se adune țăranii munci­tori din comunele Traian și Prăjești, raionul Bacău, în localul școlii de 7 ani din Traian pentru a propune can­didatul pentru circumscripția electo­rală regională nr. 3. Tov. Chihaia Or­­tansa a deschis adunarea și a dat cuvîntul tov. Dumitru Pahonțu, mem­bru al Consiliului raional F.D.P., care a făcut o scurtă expunere asupra rea­lizărilor obținute de regimul de demo­crație populară pe drumul construirii socialismului în patria noastră. In con­tinuare vorbitorul a arătat că alege­rile de la 2 martie trebuie să ducă la o mai activă atragere a țărănimii noastre muncitoare la conducerea tre­burilor obștești, la gospodărirea și în­florirea satelor noastre, la întărirea și creșterea sectorului socialist din a­­gricultură. După ce a fost arătat scopul adu­nării, tov. Ghitoșcă a propus pe tov. Baltagiu Balaș drept candidat al F.D.P. în circumscripția electorală re­gională nr. 3, arătînd că tov. Balta­­giu Balaș este bine cunoscut de către cetățenii acestor comune. Ca deputat al Marii Adunări Na­ționale, tov, Baltagiu ne-a ajutat și datorită acestui fapt în comunele Tra­ian și Prăjești s-au construit două clădiri pentru sfaturile populare, iar în comuna Secuieni un spital veteri­­­nar. In afară de alte acțiuni gospo­dărești, vorbitorul a mai arătat că în prezent se lucrează la refacerea șo­selei Bacău-Plopana. Propunerea a fost susținută cu căldură și de tov. Vasilache Ștefan, Bocăneasă­ I. și alții. In încheiere, a luat cuvîntul tov. Baltagiu Balaș, care a mulțumit pen­tru încrederea ce i s-a acordat și s-a angajat ca împreună cu alegăto­rii din circumscripție să lupte pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața acestor comune, pentru ridicarea nivelului de trai al țăranilor munci­tori. Totodată ca deputat al Marii A­­dunări Naționale a informat alegătorii despre unele probleme discutate în se­siunile Marii Adunări Naționale. In încheiere, echipa artistică a școlii de 7 ani a prezentat un scurt pro­gram artistic. După terminarea adunării, tov. Bal­tagiu Balaș a avut o consfătuire cu alegătorii, discutînd o serie de pro­bleme de interes local. Regiunea se pregătește de alegeri Vești de la corespondenții noștri voluntari In adunarea cetățenească care a avut loc recent în comuna Bîrsănești, raio­­­nul Tg. Ocna a fost propusă candidat tovarășa Alexandrina Aanei, învăță­toare la școala de 7 ani din comună. VASILE GHIBILIG In comuna Răchiteni, raionul Ro­man pentru alegerile de deputați din 2 martie, au fost propuși candidați, tovarășii: Neculai Cadar, țăran înto­vărășit, comunistul Andrei Ghercă, ță­ranca întovărășită Mihăieș Varvara, etc. ,,,i ■ [UNK] N. FILIMON IN COMUNA BOGHEȘTI, în cir­cumscripția electorală comunală nr. 09, a fost propusă candidatura tov. inginer agronom Găină Dumitru, vice­președinte al Sfatului popular regio­nal Bacău. GHEORGHE GORUN Pentru circumscripția electorală o­­rășenească nr. 41 Onești, a fost pro­pusă candidatura tov. Nicolau Gh.­­inginer șef al grupului de șantiere nr. 6 U.S.C.F­.­Borzești. VASILE RATA IN COMUNA TIMIȘEȘTI, raionul Tg. Neamț, a fost propus în satul Plăieșu, circumscripția electorală ra­ională nr. 33, tov. Dăscălescu Mihai, iar în satul Săvești a fost propus să­­ candideze pentru circumscripția electo­rală raională nr. 43 tov. Rizescu loan.­­­i. V­ GHEORGHE GHERASIM IN SATCU RACOVA comuna Ra­­­cova, a fost propus să candideze în circumscripția electorală nr. 11 Bu­­h­uși, muncitorul Găitanu Gheorghe, care este și membru al întovărășirii­­ agricole „Scînteia“. Pentru circum­scripția electorală nr. 9, comunală Ra­cova a fost propusă tovarășa Cîlcîianu Maria, învățătoare. DUMITRU MOTRICALA­V IN COMUNA PARINCEA, pentru circumscripția raională nr. 26 a fost desemnată candidatura sondorului Pă­durar­u Vasile. MARILENA JUVERDEANU ★ IN COMUNA PETREȘTI, raionul Bacău, a fost propus să candideze în alegerile de la 2 martie, tovarășul Sidor Alexandru, președinte al întovă­rășirii agricole „Cel de-al doilea Con­gres al P.M.R.“, din Petrești. PUIU G. ALEXANDRU tn circumscripția raională nr. 20 Răcătău, raionul Bacău, a fost pro­pusă candidatura tov. Harpi Mihailo­­vici, muncitor la G.A.S. Răcăciuni. C. ALEXANDRESCU ★ IN SATUL DELENI, comuna He­legiu, raionul Tg. Ocna, un număr­­ de 142 de cetățeni s-au adunat pen­­tru­ a propune un candidat în cir­cumscripția electorală raională nr. 13. A fost propus tov. Crîsneanu Parte­­­nie, secretar al Sfatului popular al raionului Tg. Ocna. MILUȚA NAFORNIȚA CETĂȚENI! VERIFICAȚI DACA SÎNTEȚI ÎNSCRIȘI IN LISTELE DE ALEGATORI C­URAJ... Nu de mult pe meleagurile Miho­­cului din raionul Moinești o nouă sondă a­ fost dată in producție. Acest lucru desigur constituie un eveniment dar nu unul deosebit. Felul insă cum s-a muncit pentru ca pe coloana de ex­tracție să iasă țiței la suprafață merită a fi scos în evidență. Sonda a fost dată în producție prin aplicarea metodei de fisurare hidrau­lică. După 21 de probe de injecție care se fac pentru punerea in prac­tică a metodei, lichidul de fisurare deodată a încetat să mai pătrundă in strat. — Ce să fie oare? s-au întrebat cei care lucrau la sondă. Nimeni insă n-a găsit răspunsul. Au apelat la sprijinul specialiștilor. O comisie de ingineri și tehnicieni din care făcea parte și maistrul mecanic Dumitru Foltea s-a prezentat la fața locului. Ei au constatat că in spatele coloanei de etanșare s-a depus un alt strat de lichid. Din cauza lui s-a întrerupt cir­culația normală a preparatului de fi­surare pe coloana de­ extracție a sondei­ , — înlăturarea acestuia — a­­ spus unul din ingineri — necesită redu­cerea coloanei de etanșare de la 12 țoli cu­ are acum la 10 țoli; înlocui­rea ei este insă o treabă destul de grea, deoarece înainte de a o da afară trebuie montat și un ventil de doi țoli de înaltă presiune. — Bine, dar dacă montăm venti­lat trebuie să scoatem și dopul de oprire a gazelor de pe coloană și apoi trebuie să înșurubăm ventilat — interveni în discuție un muncitor. Dum­neavoastră știți că sonda are acum o presiune de circa 00 de atmosfere. E foarte periculoasă darea lui afară deoarece se poate produce un incen­diu. — Nu strică totuși dacă încercăm — interveni maistrul Dumitru Foltea, îna­inte însă, de a ne apuca de treabă, să luăm măsurile de prevenire a in­cendiului ce s-ar putea produce. Pom­pierii care erau și ei prezenți la sondă s-au echipat imediat cu aparate de stingere. Dumitru Foltea împreună cu incă un mecanic au intrat in beciul sondei și au început operația de dare afară a dopului de oțel. Nimeni nu mai vor­bea nimic. După citeva invirtituri dopul a fost zv­rlit afară de presiunea gazelor. Țiței și gaze au început să erupă cu putere pe coloana de extrac­ție. Intr-o clipă cei din beciul sondei au fost plini de țiței din cap pină-n picioare. Totuși, n-au dat înapoi din fața acestei greutăți. Periclitîndu-și viața ei au început operația de mon­tare a ventilului. De cite ori îl așe­zau, gazele îl împingeau afară. O mică scridere dacă s-ar fi produs in timpul înșurubării lui ar fi provocat un in­cendiu puternic, care ar fi putut aduce chiar moartea celor ce se luptau să oprească presiunea gazelor, și să dea sonda in producție.­­ După citeva minute încordată de muncă, au reușit să înșurubeze venii­­tul. Fericiți că au Învins, fără să țină cont că sînt plini de țiței pînă la piele, au început înlocuirea coloanei de etanșare. Treaba aceasta n-a durat mult. După terminarea ei echipa care efectua fisurarea hidraulică a putut să conti­nue lucrul pentru darea in producție a noii sonde. A treia zi sonda a pro­dus primele tone de țiței. Acest lucru se datorește în mare măsură și mai­strului Dumitru Foltea și mecanicilor care au lucrat cu el. Credem că merită ca fapta lor să fie cunoscută... C. CROITORU coresp. voluntar O învățătoare, o muncitoare și o gospodină — 3 vrednice femei propuse candidat la Piatra Neamț învățătorii și profesorii de la mai toate școlile din orașul P. Neamț s-au adunat zilele trecute la o singură școală. Printre ei s-a numărat și în­vățătoarea Elena Bontaș, care, cu nu­mai cîteva minute înainte coborîse de la catedra școlii de 7 ani nr. 3. Scopul adunării era propunerea unui candidat al F.D.P. pentru circumscripția electo­rală orășenească nr. 33. care a fost emoționată și chiar surprinsă Elena Bontaș cînd a auzit că învățătoarea propusă sa candideze pentru circumscripția electorală orășe­nească nr. 33 este chiar dînsa. — Elena Bontaș c învățătoare la cl. a III-a. Dacă vom răsfoi cataloa­gele anilor anteriori nu vom găsi nici un repetent, iar pe trimestrul I al anului în curs vom întîlni tot re­zultate bune. Angajamentul luat de Elena Bontaș a fost scurt, dar convingător. —• Mi-ați arătat încredere, vă voi arăta fapte. Emoția se vede că n-a lăsat-o să vorbească mai mult. La fel și a doua zi la școală, cînd elevul Gelu Pincu, a felicitat-o. Și tot fără grai a rămas pentru moment cînd a intrat în clasă și a găsit pe tabla scrise cu litere de-o șchioapă felici­tări în numele clasei. La fabrica „8 Martie“ P. Neamț sunt zeci de muncitoare fruntașe, vrednice, care merită cinstea de a fi deputat în sfatul popular. Trebuia propusă pen­tru alegerile de la 2 martie însă cea mai vrednică muncitoare. De la locul ei s-a ridicat o femeie trecută de m­ult de vîrsta tinereții, care, după ce îmbrățișează cu privirea pe toți cei care au desemnat-o să vor­bească în numele lor, a tușit scurt, a-și drege glasul și a zis: — Lucrez în fabrică de un sfert de veac. Și, cu­m astfel am cunoscut bine oamenii de vechime, cu care lucrez. De aceea, ea propun candidat în circumscripția electorală orășe­nească nr. 2 pe repansatoarea Maria Grigorcea. E harnică, munca ei e lăudată, și e­stimată de toți cei care o înconjoară. Aplauzele care au urmat au confir­mat adeziunea participanților. Și to­tuși, s-au făcut înscrieri la cuvînt. Adela Opincaru, o altă veterană a fa­bricii, a ținut să completeze: — De 9 ani Maria Grigorcea lu­crează alături de mine, timp suf­i­­cient pentru a o cunoaște și a putea avea încrederea în puterile și cu­noștințele ei. Propunerea e bine chib­zuită și o susțin cu toată dragostea. Din nou aplauze și respectiv alte înscrieri la cuvînt. De data asta se împînzea în sală o voce groasă de bărbat. Era Nicolae Amariei, directo­rul fabricii, care avea­ și el de spus ceva. — Calificarea unor tinere, exemplu de corectitudine, în permanență frun­tașă în producție — toate acestea sînt legate de numele muncitoarei propuse. După ce în unanimitate, cei pre­zenți s-au arătat de acord cu can­didata vească propusă, a vorbit cu o fi­emoție Măria Grigorcea. — Eu țin mai întîi­ să vă mulțu­mesc pentru vorbele frumoase pe care mi le-ați adresat, apoi să vă arăt că încrederea acordată nu va fi în zadar. In ceea ce privește angajamentul... las mai bine să vorbească faptele. In anexa Dărmănești s-au înălțat în ultimii ani zeci de locuințe in­dividuale. Și, e firesc ca odată cu noile case, acest cartier să numere și noi locatari. Mai sînt multe rea­lizări înfăptuite aici. Parte din ele sînt strîns legate de numele depu­tatei Ecaterina Bordea. De curînd, cetățenii au propus-o din nou candi­dat în circumscripția electorală oră­șenească nr. 103. A trăit pentru a treia oară în viața ei clipe fericite, de neuitat, cînd numeroși vorbitori au lăudat meritele ei. Croitorul Nicolae Ștefănescu a mul­țumit deputatei pentru grija ce avut în aprovizionarea cooperativei și a gospodărirea străzilor. Popa Aglaia, în calitatea ei de educatoare, a ară­tat sprijinul primit de școală din par­tea deputatei lor. S-au dezvăluit cu prilejul adunării și alte activități ale gospodinei Bordea. Activistă în cadrul comisiei de femei, inițiatoarea for­mației artistice a căminului cultural și cîte și mai cîte. Pe bună dreptate, cei 135 cetățeni prezenți la adunare au fost cu toții de acord cu propunerea făcută. D. DERNER Despre bugetul Sfatului popular al orașului Bacău pe 1958 Acest articol a fost promis citito­rilor ziarului nostru acum cîteva zile într-o informație care vorbea despre desfășurarea lucrărilor celei de a IX-a sesiuni a Sfatului popular al orașului Bacău, sesiune în care a fost discu­tată execuția bugetară pe 1957 și bu­getul pe 1958. Înainte de a trece la bugetul sfatului popular pe 1958, să facem cîteva obs­servații asupra execuției bugetare pe anul 1957. j *. Menționăm de la bun început că Sfatul popular al orașului Bacău a dat dovadă de interes și preocupare pentru asigurarea veniturilor buge­tare, reușind pînă la finele anului 1957 să depășească prevederile la veniturile proprii cu 17%. Aceasta constituie o notă bună, mai ales pornind de la faptul că veniturile față de 1956 au crescut cu 25%. Cheltuielile din buget au fost în­dreptate spre sectoarele principale, a­­cordîndu-se atenția cuvenită dezvoltă­rii bazei materiale a învățămîntului și culturii, acțiunilor social-culturale și de gospodărie comunală. Fără să minimalizăm realizările ob­ținute de sfatul popular în 1957, fă­cem și o observație critică: proporția între sumele cheltuite pentru acțiuni economice și de­ gospodărie, comunală (20%) și cele pentru acțiuni social­­culturale, nu a fost cea mai nimerită, în sensul că nu a dat posibilitatea sa se rezolve multe dintre problemele de primă urgență privind gospodăria comunală. Și încă o observație, sfatul popular nu s-a ocupat suficient de întreținerea în bune condițiuni a fondului de lo­cuințe, deși a avut fonduri disponi­bile. Numai astfel se explică de ce în­treprinderea de locuin­țe și localuri a cerut din fondurile existente în buge­tul statului doar 87%, iar planul de restructurări a fost realizat în propor­ție de numai 61%­, adică în mod cu totul insuficient atît în raport cu cerințele, cît și cu posibilitățile. Din experiența anului trecut însă, atît din părțile pozitive cît și din lipsurile constatate — sfatul popular a tras concluzii și a întocmit în mod mai rațional bugetul pe 1953. La în­tocmirea bugetului s a ținut seama și de faptul că, în urma­ creșterii com­­petinței sfaturilor populare, planul de producție a întreprinderilor de impor­tanță locală a crescut cu 310%, ceea ce înseamnă foarte mult. In 1958 atît veniturile, cît și chel­tuielile bugetare sînt mult majorate față de anul trecut. Astfel, zile vor însuma­­ 40.245.800 lei, venitu­din care 18.673.500, lei sînt venituri proprii ale Sfatului popular, al orașului Bacău, iar 21.572.300 lei provin din cotele defalcate. Cheltuielile însumează 39.158.800 lei. . . " Atît­ realizarea­­ veniturilor, cît și a cheltuielilor conform­­­ prevederilor -cere din partea sfatului popular­­, mare grijă, atenție, mult spirit, gospodăresc și mai ales chibzuință. Despre venituri nu ne propunem să discutăm, căci marele public caută să afle mai întîi ce se va face anul acesta, încotro sînt îndreptate cheltu­ielile bugetului. Fiecare cetățean știe foarte bine că de cheltuit, în general, se poate ori­­cînd și oricît. Marea problemă care se pune însă în fața oricărui bun gos­podar, deci și în fa­ța sfatului popu­­lar — care este cel mai mare gos­podar al orașului — este aceea de a cheltui cu multă chibzuială fiecare ban, pentru ca populația orașului, oa­menii muncii să beneficieze cît mai mult de pe urma acestor cheltuieli. Chibzuiala implică rezolvarea proble­melor fie de ordin economic, fie de ordin social-cultural, sau edilitar, fie de înfrumusețare a orașului sau de gospodărie comunală după principiul urgenței, importanței și intereselor maselor celor mai largi. Fată de ce orientarea cheltuielilor este o problemă nu atît de simplă, pe cît pare la prima vedere. Dar analizîr­d bugetul Sfatului popu­lar al orașului Bacău pe anul 1958 nu avem­­­ decît să ne exprimăm sa­tisfacția . .pentru­­ felul cum sînt plani­­fcate­­ cheltuielile. V. ENĂȘOAIE (Continuare în oaa. IV-a) Activitate vie în campania electorală In raionul Buhu­și pregătirile pen­tru alegerile de deputați ai oamenilor muncii în sfaturile populare se des­fășoară într-un ritm intens. La ele, participă cu mare însuflețire mase tot mai mari de oameni ai muncii, băr­bați și femei, tineri și bătrîni. Astfel, pînă în ziua de 27 ianuarie a. c. au participat la adunările popu­lare consacrate desemnării candidaților F.D.P. peste 24.800 alegători. Dintre aceștia, peste 1800 cetățeni au luat cuvîntul pentru a propune și pen­tru a susține candidații în cadrul a­­dunărilor populare. In zilele care au trecut de la de­clanșarea campaniei electorale și pînă în prezent au fost desemnați și apro­bați 8 candidați FDP pentru circum­scripțiile electorale regionale, 45 can­didați FDP pentru circumscripțiile electorale raionale,­ 41 candidați FDP pentru circumscripțiile electorale orășe­nești și 456 candidați FDP pentru cir­cumscripțiile electorale comunale. In același timp, peste 1700 de agitatori au­ desfășurat o largă mun­că de lămurire printre reuători cu privire la viitoarele alegeri. Dintre a­­ceștia 600 de agitatori au mers din casă în casa și au explicat cetățenilor din raion caracterul profund democra­tic , al Constituției­­ R.P.R., realiză­rile, regimului nostru etc. De­­ asSmienea, pînă­ in prezent co­mitetele . executive ale sfaturilor 'popu­lare 'au ’­înscris' in . listele.. electorale 43.777 cetățeni. 1 tmmmmmmmm .mmm»«. ■«. ■­m ■ »• < Noua fabrică de pîine care se construiește in orașul Piatra Neamț. Aplicînd metoda Osnova s-a îmbunătățit regularitatea circulației Muncitorii ceferiști din sectorul Re­gulatorului de Circulație Adjud, apli­­cind cu succes metoda inițiată de fe­roviarii sovietici din Osnova Orșa au obținut succese importante în reali­zarea planului pe anul 1957. Prin aplicarea metodei Osnova s-au îmbunătățit simțitor indicii de cali­tate și în special regularitatea circu­lației care afectează aproape toți cei­lalți indici de calitate și în special uti­­lajul vagonului. Dacă la începutul aplicării dei Osnova întîrzierea pe suta meto­de tren kilometri la trenuri de călători era de 3,5 minute și la trenuri de marfă era de 40 minute, pînă la sfîr­­șitul anului 1957 întîrzierile pe sut­ tren kilometri au scăzut la trenuri de călători cu 1,2 minute, iar la trenurile de marfă la 5 minute. Săptămînal au avut loc ședințe de a­­­naliza circulației, scoțîndu-se la iveală deficiențele constatate în cursul săptă­­mînii. Punîndu-se apoi în practică pro­punerile de îmbunătățire a circulației, ceferiștii de pe raza R.C.-ului Adjud au reușit ca în primele săptămîni ale anu­lui 1958 să reducă întîrzierile pe sub­ tren kilometri la 0,48 minute la trenu­rile de călători și la 1,57 minute la trenurile de marfă.­­ Ceferiștii sunt hotărîți să asigure realizarea și depășirea indicilor de plan pe anul 1958 printr-o regularitate per­fectă și deplină siguranță a circulației trenurilor. ÎMMNOVICI ION operator R. C. Adjud Spicuiri din planurile de producție a unor gospodării colective din raionul Roman Am în față planul de producție pe anul 1958 a gospodăriei colective din comuna Horia.­­ La întocmirea lui au participat a­­proape toți colectiviștii, îndrumați de organizația de partid și ajutați de organele agricole raionale. De aceea, planul de producție pe acest an a fost mai bine chibzuit, avîndu-se în ve­dere posibilitățile existente în gospo­dărie, experiența anilor trecuți și faptul că gospodăria se află numai la circa 2 km. de orașul Roman etc. Anul acesta, 10 hectare vor fi în­sămînțate cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cu cartofi, 85 ha. cu grîu, 10 ha. cu orz, 16,87 ha. ovăz, 6 ha. cu floarea-soarelui, 5 ha. porumb pentru siloz, 31 ha. cu porumb. Suprafața gradinei de legume va fi mărită încă ca 2 ha. față de anul trecut, a­­dic­â de la 3,50 h­a. la 5,50 ha. Și sec­torul zootehnic se va dezvolta. Fer­ma de vite va crește de la 46 capete la 63 din care 24 vor fi vaci cu lapte, iar 185 de purcei vor fi valorificați în anul acesta. Ferma de oi va crește ajungînd la 3­­1 capete. "• Colectiviștii din Horia și-au propus să vîndă statului pe bază de contract peste 3 vagoane de grîu și porumb, 3500 kg. roșii, 2500 kg. ceapă, 5000 kg. varză, peste 2000 kg. de diferite zar­zavaturi și alte produse. Din produsele sectorului zootehnic colectiviștii și-au propus să vîndă sta­tului printre altele: 13.500 litri lapte, 200 kg. brînză, 220 kg. lină, 600 kg. de carne de oaie, 1080 kg. carne de porc. ‘ * i. ★ Zilele" acestea au dezbătut și apro­bat planul de producție pe 1958 și membrii gospodăriei agricole colective din comuna Văleni, raionul Roman. Colectiva din Văleni este o unitate tînără, înființată abia de anul trecut. Cu toate acestea, colectiviștii de aici și-au propus să însămînțeze 50 ha. grîu, 12 ha. porumb, 5 ha. cu mac, 2 ha. cu legume și zarzavaturi, pre­cum și anumite suprafețe cu floarea­­soarelui, orz, sfeclă de zahăr, porumb furajer etc. Frumos se va dezvolta sectorul zoo­tehnic care va crește cu încă o pe­reche de cai, 3 perechi boi, 7 scroafă de prăsilă și 200 de oi. In planul de producție, s-a prevăzut să se vîndă statului pe bază de­ con­tract importante cantități de cereală, legume și zarzavaturi. Și în celelalte gospodării agricole colective din raionul Roman conti­nuă să se dezbată planurile de pro­ducție pe anul 1958. Sortimente noi la fabrica „Proletarul“ Anul 1958 marchează o etapă im­portantă în activitatea de producție a fabricii ,„Proletarul“-Bacău. Introducerea în fabricație a unor articole cu procentaje mărite de lună au dat posibilități vaste de îmbogățire a sortimentului existent. Astfel, pen­tru utilizarea linii stogoș — s-a pus în fabricație pentru prima dată în țară — în colaborare cu întreprinderea „Ilie Pintilie“ din București, un articol imprimat „loden tigrat“ o veritabilă imitație de blană. în Din acest articol s-au produs pînă prezent circa 6.000 metri și în curînd va fi pus la dispoziția consu­matorilor prin magazinele de desfa­cere. Inițiativa de a se produce articole de lînă imprimate, deschide un vast orizont creatorilor de modele în posi­bilitățile nelimitate de a produce sor­timente noi, pe țesături cu legături simple deci cu productivitatea mărită de producția Pentru sezonul de primăvară a fost pusă în fabricație o stofă pentru par­desiu și taior de femei cu nopeuri colorate gen „Homespun“ cu conți­nut de 50 la sută lînă femitină. De asemenea o stofă tatată în lă­țime și scămoșată. La articole rochie „foulon“ au fost experimentate 8 culori noi, adecvate sezonului. Pentru populația rurală se va pro­­duce un postav țărănesc tip loden cu conținut mărit de lînă țurcană. Experimental au fost create arti­cole „fantezi“ pentru jachete femei din fire de efect cu noduri și legă­turi speciale care vor fi puse în fa­bricație în cinstea zilei de 8 Martie. Pentru bărbați se va produce 6 stofi flanel, o stofă fresco pentru costume și un velur dintr-un amestec conți­­nînd 70% lînă semifină, pentru pal­toane. Un sprijin prețios pe linia îmbună­tățirii calității produselor și lărgirii sortimentelor îl constituie colaborarea și schimbul de experiență între indus­trie și comerț. Lucrătorii din comerțul de stat dau sugestii prețioase indus­triei privind satisfacerea exigențelor consumatorilor. Perseverînd pe linia începută de a crea articole superioare atît ca as­pect, cît și din punctul de vedere al calității, colectivul fabricii „Prole­tarul“ va putea satisface cerințele și gusturile consumatorilor. M. HARAL­AMBIH De la adunarea generală a colectiviștilor din Drăgănești în ziua de 25 ianuarie localul școlii de 7 ani din Drăgănești devenise neîncăpător. Un număr mare de co­lectiviști și invitați din rîndul țărani­lor cu gospodărie individuală și înto­vărășiți, au ținut să participe la această importanta sărbătoare. Prin­tre cei invitați se aflau țăranii mun­citori Tărăboanță Vasile, Ion Groza, Dumitru Ciurilă și alții. După ce președintele gospodăriei, Iov. Precupeanu a susținut darea de seamă, care a trecut în revistă rea­lizările obținute de colectiviști în cursul unui an de muncă, s-a în­cins o interesantă discuție la care au luat parte și invitații. An de an gospodăria din Drăgănești obține rezultate tot mai frumoase. Dacă în anii din urmă în gospodăria din Dră­gănești nu se dădea o mare impor­­­tanță dezvoltării tuturor ramurilor­ de producție, în anul ce a trecut a­­ceastă lipsă a fost aproape lichidată. Numai din dezvoltarea sectorului zootehnic colectiviștii au obținut un venit de peste 61.000 lei. In planul de producție a anului în curs, dezbătut de adunarea gene­rală, se prevăd, printre altele, con­strucțiile care se vor face pentru dezvoltarea sectorului legumicol. Gră­dina de legume și zarzavaturi va crește de la 3 la 8 ha. Cu prilejul adu­nării un număr de 6 familii de țărani muncitori cu gospodărie individuală, au fost primiți în gospodăria agri­colă colectivă. Printre acești noi colectiviști se află: Ion Galu care a intrat cu a­­proape 3 ha. pămînt, Toader Aruxandei și alții. GH. APOSTOL ►«€»< CONFERINȚE In regiunea noastră vor avea loc și duminica această numeroase conferințe organizate de către Societatea pentru răspîndirea științei și culturii. In orașul Bacău... ...va vorbi începînd de la orele 10,30 în sala cinematografului „Tineretului" profesorul Mihai Merfea, despre Ion Ionescu de la Brad, marele om de cul­tură, luptătorul revoluționar, economis­tul progresist și fondatorul primei școli agricole din țara noastră. Viața și opera lui Tudor Arghezi In aceeași zi, sub filiala Moinești a Societății, pentru răspîndirea științei și culturii organizează în sală­ cinema­tografului „23 August“ o conferință despre viața și opera poetului Tudor Arghezi. Conferința va începe în jurul orei 10,30. Va fi urmată de un film ar­tistic.

Next