Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 13, nr. 1564-1588)
1958-02-01 / nr. 1564
í L s T . Pfij 1984(3045); • ßÎMBĂTA 1 FEBRUARIE 1958 Profesori (fin hék fófáuríifi vitm ) •ROMAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.MR.$I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACÂU~În pagini 20 bani Tovarășul BALTAGIU BALAȘ propus candidat în circumscripția electorală regională nr. 3 Acum cîteva zile pe la orele 12, au început să se adune țăranii muncitori din comunele Traian și Prăjești, raionul Bacău, în localul școlii de 7 ani din Traian pentru a propune candidatul pentru circumscripția electorală regională nr. 3. Tov. Chihaia Ortansa a deschis adunarea și a dat cuvîntul tov. Dumitru Pahonțu, membru al Consiliului raional F.D.P., care a făcut o scurtă expunere asupra realizărilor obținute de regimul de democrație populară pe drumul construirii socialismului în patria noastră. In continuare vorbitorul a arătat că alegerile de la 2 martie trebuie să ducă la o mai activă atragere a țărănimii noastre muncitoare la conducerea treburilor obștești, la gospodărirea și înflorirea satelor noastre, la întărirea și creșterea sectorului socialist din agricultură. După ce a fost arătat scopul adunării, tov. Ghitoșcă a propus pe tov. Baltagiu Balaș drept candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 3, arătînd că tov. Baltagiu Balaș este bine cunoscut de către cetățenii acestor comune. Ca deputat al Marii Adunări Naționale, tov, Baltagiu ne-a ajutat și datorită acestui fapt în comunele Traian și Prăjești s-au construit două clădiri pentru sfaturile populare, iar în comuna Secuieni un spital veterinar. In afară de alte acțiuni gospodărești, vorbitorul a mai arătat că în prezent se lucrează la refacerea șoselei Bacău-Plopana. Propunerea a fost susținută cu căldură și de tov. Vasilache Ștefan, Bocăneasă I. și alții. In încheiere, a luat cuvîntul tov. Baltagiu Balaș, care a mulțumit pentru încrederea ce i s-a acordat și s-a angajat ca împreună cu alegătorii din circumscripție să lupte pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața acestor comune, pentru ridicarea nivelului de trai al țăranilor muncitori. Totodată ca deputat al Marii Adunări Naționale a informat alegătorii despre unele probleme discutate în sesiunile Marii Adunări Naționale. In încheiere, echipa artistică a școlii de 7 ani a prezentat un scurt program artistic. După terminarea adunării, tov. Baltagiu Balaș a avut o consfătuire cu alegătorii, discutînd o serie de probleme de interes local. Regiunea se pregătește de alegeri Vești de la corespondenții noștri voluntari In adunarea cetățenească care a avut loc recent în comuna Bîrsănești, raionul Tg. Ocna a fost propusă candidat tovarășa Alexandrina Aanei, învățătoare la școala de 7 ani din comună. VASILE GHIBILIG In comuna Răchiteni, raionul Roman pentru alegerile de deputați din 2 martie, au fost propuși candidați, tovarășii: Neculai Cadar, țăran întovărășit, comunistul Andrei Ghercă, țăranca întovărășită Mihăieș Varvara, etc. ,,,i ■ [UNK] N. FILIMON IN COMUNA BOGHEȘTI, în circumscripția electorală comunală nr. 09, a fost propusă candidatura tov. inginer agronom Găină Dumitru, vicepreședinte al Sfatului popular regional Bacău. GHEORGHE GORUN Pentru circumscripția electorală orășenească nr. 41 Onești, a fost propusă candidatura tov. Nicolau Gh.inginer șef al grupului de șantiere nr. 6 U.S.C.F.Borzești. VASILE RATA IN COMUNA TIMIȘEȘTI, raionul Tg. Neamț, a fost propus în satul Plăieșu, circumscripția electorală raională nr. 33, tov. Dăscălescu Mihai, iar în satul Săvești a fost propus să candideze pentru circumscripția electorală raională nr. 43 tov. Rizescu loan.i. V GHEORGHE GHERASIM IN SATCU RACOVA comuna Racova, a fost propus să candideze în circumscripția electorală nr. 11 Buhuși, muncitorul Găitanu Gheorghe, care este și membru al întovărășirii agricole „Scînteia“. Pentru circumscripția electorală nr. 9, comunală Racova a fost propusă tovarășa Cîlcîianu Maria, învățătoare. DUMITRU MOTRICALAV IN COMUNA PARINCEA, pentru circumscripția raională nr. 26 a fost desemnată candidatura sondorului Păduraru Vasile. MARILENA JUVERDEANU ★ IN COMUNA PETREȘTI, raionul Bacău, a fost propus să candideze în alegerile de la 2 martie, tovarășul Sidor Alexandru, președinte al întovărășirii agricole „Cel de-al doilea Congres al P.M.R.“, din Petrești. PUIU G. ALEXANDRU tn circumscripția raională nr. 20 Răcătău, raionul Bacău, a fost propusă candidatura tov. Harpi Mihailovici, muncitor la G.A.S. Răcăciuni. C. ALEXANDRESCU ★ IN SATUL DELENI, comuna Helegiu, raionul Tg. Ocna, un număr de 142 de cetățeni s-au adunat pentru a propune un candidat în circumscripția electorală raională nr. 13. A fost propus tov. Crîsneanu Partenie, secretar al Sfatului popular al raionului Tg. Ocna. MILUȚA NAFORNIȚA CETĂȚENI! VERIFICAȚI DACA SÎNTEȚI ÎNSCRIȘI IN LISTELE DE ALEGATORI CURAJ... Nu de mult pe meleagurile Mihocului din raionul Moinești o nouă sondă a fost dată in producție. Acest lucru desigur constituie un eveniment dar nu unul deosebit. Felul insă cum s-a muncit pentru ca pe coloana de extracție să iasă țiței la suprafață merită a fi scos în evidență. Sonda a fost dată în producție prin aplicarea metodei de fisurare hidraulică. După 21 de probe de injecție care se fac pentru punerea in practică a metodei, lichidul de fisurare deodată a încetat să mai pătrundă in strat. — Ce să fie oare? s-au întrebat cei care lucrau la sondă. Nimeni insă n-a găsit răspunsul. Au apelat la sprijinul specialiștilor. O comisie de ingineri și tehnicieni din care făcea parte și maistrul mecanic Dumitru Foltea s-a prezentat la fața locului. Ei au constatat că in spatele coloanei de etanșare s-a depus un alt strat de lichid. Din cauza lui s-a întrerupt circulația normală a preparatului de fisurare pe coloana de extracție a sondei , — înlăturarea acestuia — a spus unul din ingineri — necesită reducerea coloanei de etanșare de la 12 țoli cu are acum la 10 țoli; înlocuirea ei este insă o treabă destul de grea, deoarece înainte de a o da afară trebuie montat și un ventil de doi țoli de înaltă presiune. — Bine, dar dacă montăm ventilat trebuie să scoatem și dopul de oprire a gazelor de pe coloană și apoi trebuie să înșurubăm ventilat — interveni în discuție un muncitor. Dumneavoastră știți că sonda are acum o presiune de circa 00 de atmosfere. E foarte periculoasă darea lui afară deoarece se poate produce un incendiu. — Nu strică totuși dacă încercăm — interveni maistrul Dumitru Foltea, înainte însă, de a ne apuca de treabă, să luăm măsurile de prevenire a incendiului ce s-ar putea produce. Pompierii care erau și ei prezenți la sondă s-au echipat imediat cu aparate de stingere. Dumitru Foltea împreună cu incă un mecanic au intrat in beciul sondei și au început operația de dare afară a dopului de oțel. Nimeni nu mai vorbea nimic. După citeva invirtituri dopul a fost zvrlit afară de presiunea gazelor. Țiței și gaze au început să erupă cu putere pe coloana de extracție. Intr-o clipă cei din beciul sondei au fost plini de țiței din cap pină-n picioare. Totuși, n-au dat înapoi din fața acestei greutăți. Periclitîndu-și viața ei au început operația de montare a ventilului. De cite ori îl așezau, gazele îl împingeau afară. O mică scridere dacă s-ar fi produs in timpul înșurubării lui ar fi provocat un incendiu puternic, care ar fi putut aduce chiar moartea celor ce se luptau să oprească presiunea gazelor, și să dea sonda in producție. După citeva minute încordată de muncă, au reușit să înșurubeze veniitul. Fericiți că au Învins, fără să țină cont că sînt plini de țiței pînă la piele, au început înlocuirea coloanei de etanșare. Treaba aceasta n-a durat mult. După terminarea ei echipa care efectua fisurarea hidraulică a putut să continue lucrul pentru darea in producție a noii sonde. A treia zi sonda a produs primele tone de țiței. Acest lucru se datorește în mare măsură și maistrului Dumitru Foltea și mecanicilor care au lucrat cu el. Credem că merită ca fapta lor să fie cunoscută... C. CROITORU coresp. voluntar O învățătoare, o muncitoare și o gospodină — 3 vrednice femei propuse candidat la Piatra Neamț învățătorii și profesorii de la mai toate școlile din orașul P. Neamț s-au adunat zilele trecute la o singură școală. Printre ei s-a numărat și învățătoarea Elena Bontaș, care, cu numai cîteva minute înainte coborîse de la catedra școlii de 7 ani nr. 3. Scopul adunării era propunerea unui candidat al F.D.P. pentru circumscripția electorală orășenească nr. 33. care a fost emoționată și chiar surprinsă Elena Bontaș cînd a auzit că învățătoarea propusă sa candideze pentru circumscripția electorală orășenească nr. 33 este chiar dînsa. — Elena Bontaș c învățătoare la cl. a III-a. Dacă vom răsfoi cataloagele anilor anteriori nu vom găsi nici un repetent, iar pe trimestrul I al anului în curs vom întîlni tot rezultate bune. Angajamentul luat de Elena Bontaș a fost scurt, dar convingător. —• Mi-ați arătat încredere, vă voi arăta fapte. Emoția se vede că n-a lăsat-o să vorbească mai mult. La fel și a doua zi la școală, cînd elevul Gelu Pincu, a felicitat-o. Și tot fără grai a rămas pentru moment cînd a intrat în clasă și a găsit pe tabla scrise cu litere de-o șchioapă felicitări în numele clasei. La fabrica „8 Martie“ P. Neamț sunt zeci de muncitoare fruntașe, vrednice, care merită cinstea de a fi deputat în sfatul popular. Trebuia propusă pentru alegerile de la 2 martie însă cea mai vrednică muncitoare. De la locul ei s-a ridicat o femeie trecută de mult de vîrsta tinereții, care, după ce îmbrățișează cu privirea pe toți cei care au desemnat-o să vorbească în numele lor, a tușit scurt, a-și drege glasul și a zis: — Lucrez în fabrică de un sfert de veac. Și, cum astfel am cunoscut bine oamenii de vechime, cu care lucrez. De aceea, ea propun candidat în circumscripția electorală orășenească nr. 2 pe repansatoarea Maria Grigorcea. E harnică, munca ei e lăudată, și estimată de toți cei care o înconjoară. Aplauzele care au urmat au confirmat adeziunea participanților. Și totuși, s-au făcut înscrieri la cuvînt. Adela Opincaru, o altă veterană a fabricii, a ținut să completeze: — De 9 ani Maria Grigorcea lucrează alături de mine, timp suficient pentru a o cunoaște și a putea avea încrederea în puterile și cunoștințele ei. Propunerea e bine chibzuită și o susțin cu toată dragostea. Din nou aplauze și respectiv alte înscrieri la cuvînt. De data asta se împînzea în sală o voce groasă de bărbat. Era Nicolae Amariei, directorul fabricii, care avea și el de spus ceva. — Calificarea unor tinere, exemplu de corectitudine, în permanență fruntașă în producție — toate acestea sînt legate de numele muncitoarei propuse. După ce în unanimitate, cei prezenți s-au arătat de acord cu candidata vească propusă, a vorbit cu o fiemoție Măria Grigorcea. — Eu țin mai întîi să vă mulțumesc pentru vorbele frumoase pe care mi le-ați adresat, apoi să vă arăt că încrederea acordată nu va fi în zadar. In ceea ce privește angajamentul... las mai bine să vorbească faptele. In anexa Dărmănești s-au înălțat în ultimii ani zeci de locuințe individuale. Și, e firesc ca odată cu noile case, acest cartier să numere și noi locatari. Mai sînt multe realizări înfăptuite aici. Parte din ele sînt strîns legate de numele deputatei Ecaterina Bordea. De curînd, cetățenii au propus-o din nou candidat în circumscripția electorală orășenească nr. 103. A trăit pentru a treia oară în viața ei clipe fericite, de neuitat, cînd numeroși vorbitori au lăudat meritele ei. Croitorul Nicolae Ștefănescu a mulțumit deputatei pentru grija ce avut în aprovizionarea cooperativei și a gospodărirea străzilor. Popa Aglaia, în calitatea ei de educatoare, a arătat sprijinul primit de școală din partea deputatei lor. S-au dezvăluit cu prilejul adunării și alte activități ale gospodinei Bordea. Activistă în cadrul comisiei de femei, inițiatoarea formației artistice a căminului cultural și cîte și mai cîte. Pe bună dreptate, cei 135 cetățeni prezenți la adunare au fost cu toții de acord cu propunerea făcută. D. DERNER Despre bugetul Sfatului popular al orașului Bacău pe 1958 Acest articol a fost promis cititorilor ziarului nostru acum cîteva zile într-o informație care vorbea despre desfășurarea lucrărilor celei de a IX-a sesiuni a Sfatului popular al orașului Bacău, sesiune în care a fost discutată execuția bugetară pe 1957 și bugetul pe 1958. Înainte de a trece la bugetul sfatului popular pe 1958, să facem cîteva obsservații asupra execuției bugetare pe anul 1957. j *. Menționăm de la bun început că Sfatul popular al orașului Bacău a dat dovadă de interes și preocupare pentru asigurarea veniturilor bugetare, reușind pînă la finele anului 1957 să depășească prevederile la veniturile proprii cu 17%. Aceasta constituie o notă bună, mai ales pornind de la faptul că veniturile față de 1956 au crescut cu 25%. Cheltuielile din buget au fost îndreptate spre sectoarele principale, acordîndu-se atenția cuvenită dezvoltării bazei materiale a învățămîntului și culturii, acțiunilor social-culturale și de gospodărie comunală. Fără să minimalizăm realizările obținute de sfatul popular în 1957, făcem și o observație critică: proporția între sumele cheltuite pentru acțiuni economice și de gospodărie, comunală (20%) și cele pentru acțiuni socialculturale, nu a fost cea mai nimerită, în sensul că nu a dat posibilitatea sa se rezolve multe dintre problemele de primă urgență privind gospodăria comunală. Și încă o observație, sfatul popular nu s-a ocupat suficient de întreținerea în bune condițiuni a fondului de locuințe, deși a avut fonduri disponibile. Numai astfel se explică de ce întreprinderea de locuințe și localuri a cerut din fondurile existente în bugetul statului doar 87%, iar planul de restructurări a fost realizat în proporție de numai 61%, adică în mod cu totul insuficient atît în raport cu cerințele, cît și cu posibilitățile. Din experiența anului trecut însă, atît din părțile pozitive cît și din lipsurile constatate — sfatul popular a tras concluzii și a întocmit în mod mai rațional bugetul pe 1953. La întocmirea bugetului s a ținut seama și de faptul că, în urma creșterii competinței sfaturilor populare, planul de producție a întreprinderilor de importanță locală a crescut cu 310%, ceea ce înseamnă foarte mult. In 1958 atît veniturile, cît și cheltuielile bugetare sînt mult majorate față de anul trecut. Astfel, zile vor însuma 40.245.800 lei, venitudin care 18.673.500, lei sînt venituri proprii ale Sfatului popular, al orașului Bacău, iar 21.572.300 lei provin din cotele defalcate. Cheltuielile însumează 39.158.800 lei. . . " Atît realizarea veniturilor, cît și a cheltuielilor conform prevederilor -cere din partea sfatului popular, mare grijă, atenție, mult spirit, gospodăresc și mai ales chibzuință. Despre venituri nu ne propunem să discutăm, căci marele public caută să afle mai întîi ce se va face anul acesta, încotro sînt îndreptate cheltuielile bugetului. Fiecare cetățean știe foarte bine că de cheltuit, în general, se poate oricînd și oricît. Marea problemă care se pune însă în fața oricărui bun gospodar, deci și în fața sfatului popular — care este cel mai mare gospodar al orașului — este aceea de a cheltui cu multă chibzuială fiecare ban, pentru ca populația orașului, oamenii muncii să beneficieze cît mai mult de pe urma acestor cheltuieli. Chibzuiala implică rezolvarea problemelor fie de ordin economic, fie de ordin social-cultural, sau edilitar, fie de înfrumusețare a orașului sau de gospodărie comunală după principiul urgenței, importanței și intereselor maselor celor mai largi. Fată de ce orientarea cheltuielilor este o problemă nu atît de simplă, pe cît pare la prima vedere. Dar analizîrd bugetul Sfatului popular al orașului Bacău pe anul 1958 nu avem decît să ne exprimăm satisfacția . .pentru felul cum sînt planifcate cheltuielile. V. ENĂȘOAIE (Continuare în oaa. IV-a) Activitate vie în campania electorală In raionul Buhuși pregătirile pentru alegerile de deputați ai oamenilor muncii în sfaturile populare se desfășoară într-un ritm intens. La ele, participă cu mare însuflețire mase tot mai mari de oameni ai muncii, bărbați și femei, tineri și bătrîni. Astfel, pînă în ziua de 27 ianuarie a. c. au participat la adunările populare consacrate desemnării candidaților F.D.P. peste 24.800 alegători. Dintre aceștia, peste 1800 cetățeni au luat cuvîntul pentru a propune și pentru a susține candidații în cadrul adunărilor populare. In zilele care au trecut de la declanșarea campaniei electorale și pînă în prezent au fost desemnați și aprobați 8 candidați FDP pentru circumscripțiile electorale regionale, 45 candidați FDP pentru circumscripțiile electorale raionale, 41 candidați FDP pentru circumscripțiile electorale orășenești și 456 candidați FDP pentru circumscripțiile electorale comunale. In același timp, peste 1700 de agitatori au desfășurat o largă muncă de lămurire printre reuători cu privire la viitoarele alegeri. Dintre aceștia 600 de agitatori au mers din casă în casa și au explicat cetățenilor din raion caracterul profund democratic , al Constituției R.P.R., realizările, regimului nostru etc. De asSmienea, pînă in prezent comitetele . executive ale sfaturilor 'populare 'au ’înscris' in . listele.. electorale 43.777 cetățeni. 1 tmmmmmmmm .mmm»«. ■«. ■m ■ »• < Noua fabrică de pîine care se construiește in orașul Piatra Neamț. Aplicînd metoda Osnova s-a îmbunătățit regularitatea circulației Muncitorii ceferiști din sectorul Regulatorului de Circulație Adjud, aplicind cu succes metoda inițiată de feroviarii sovietici din Osnova Orșa au obținut succese importante în realizarea planului pe anul 1957. Prin aplicarea metodei Osnova s-au îmbunătățit simțitor indicii de calitate și în special regularitatea circulației care afectează aproape toți ceilalți indici de calitate și în special utilajul vagonului. Dacă la începutul aplicării dei Osnova întîrzierea pe suta metode tren kilometri la trenuri de călători era de 3,5 minute și la trenuri de marfă era de 40 minute, pînă la sfîrșitul anului 1957 întîrzierile pe sut tren kilometri au scăzut la trenuri de călători cu 1,2 minute, iar la trenurile de marfă la 5 minute. Săptămînal au avut loc ședințe de analiza circulației, scoțîndu-se la iveală deficiențele constatate în cursul săptămînii. Punîndu-se apoi în practică propunerile de îmbunătățire a circulației, ceferiștii de pe raza R.C.-ului Adjud au reușit ca în primele săptămîni ale anului 1958 să reducă întîrzierile pe sub tren kilometri la 0,48 minute la trenurile de călători și la 1,57 minute la trenurile de marfă. Ceferiștii sunt hotărîți să asigure realizarea și depășirea indicilor de plan pe anul 1958 printr-o regularitate perfectă și deplină siguranță a circulației trenurilor. ÎMMNOVICI ION operator R. C. Adjud Spicuiri din planurile de producție a unor gospodării colective din raionul Roman Am în față planul de producție pe anul 1958 a gospodăriei colective din comuna Horia. La întocmirea lui au participat aproape toți colectiviștii, îndrumați de organizația de partid și ajutați de organele agricole raionale. De aceea, planul de producție pe acest an a fost mai bine chibzuit, avîndu-se în vedere posibilitățile existente în gospodărie, experiența anilor trecuți și faptul că gospodăria se află numai la circa 2 km. de orașul Roman etc. Anul acesta, 10 hectare vor fi însămînțate cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cu cartofi, 85 ha. cu grîu, 10 ha. cu orz, 16,87 ha. ovăz, 6 ha. cu floarea-soarelui, 5 ha. porumb pentru siloz, 31 ha. cu porumb. Suprafața gradinei de legume va fi mărită încă ca 2 ha. față de anul trecut, adicâ de la 3,50 ha. la 5,50 ha. Și sectorul zootehnic se va dezvolta. Ferma de vite va crește de la 46 capete la 63 din care 24 vor fi vaci cu lapte, iar 185 de purcei vor fi valorificați în anul acesta. Ferma de oi va crește ajungînd la 31 capete. "• Colectiviștii din Horia și-au propus să vîndă statului pe bază de contract peste 3 vagoane de grîu și porumb, 3500 kg. roșii, 2500 kg. ceapă, 5000 kg. varză, peste 2000 kg. de diferite zarzavaturi și alte produse. Din produsele sectorului zootehnic colectiviștii și-au propus să vîndă statului printre altele: 13.500 litri lapte, 200 kg. brînză, 220 kg. lină, 600 kg. de carne de oaie, 1080 kg. carne de porc. ‘ * i. ★ Zilele" acestea au dezbătut și aprobat planul de producție pe 1958 și membrii gospodăriei agricole colective din comuna Văleni, raionul Roman. Colectiva din Văleni este o unitate tînără, înființată abia de anul trecut. Cu toate acestea, colectiviștii de aici și-au propus să însămînțeze 50 ha. grîu, 12 ha. porumb, 5 ha. cu mac, 2 ha. cu legume și zarzavaturi, precum și anumite suprafețe cu floareasoarelui, orz, sfeclă de zahăr, porumb furajer etc. Frumos se va dezvolta sectorul zootehnic care va crește cu încă o pereche de cai, 3 perechi boi, 7 scroafă de prăsilă și 200 de oi. In planul de producție, s-a prevăzut să se vîndă statului pe bază de contract importante cantități de cereală, legume și zarzavaturi. Și în celelalte gospodării agricole colective din raionul Roman continuă să se dezbată planurile de producție pe anul 1958. Sortimente noi la fabrica „Proletarul“ Anul 1958 marchează o etapă importantă în activitatea de producție a fabricii ,„Proletarul“-Bacău. Introducerea în fabricație a unor articole cu procentaje mărite de lună au dat posibilități vaste de îmbogățire a sortimentului existent. Astfel, pentru utilizarea linii stogoș — s-a pus în fabricație pentru prima dată în țară — în colaborare cu întreprinderea „Ilie Pintilie“ din București, un articol imprimat „loden tigrat“ o veritabilă imitație de blană. în Din acest articol s-au produs pînă prezent circa 6.000 metri și în curînd va fi pus la dispoziția consumatorilor prin magazinele de desfacere. Inițiativa de a se produce articole de lînă imprimate, deschide un vast orizont creatorilor de modele în posibilitățile nelimitate de a produce sortimente noi, pe țesături cu legături simple deci cu productivitatea mărită de producția Pentru sezonul de primăvară a fost pusă în fabricație o stofă pentru pardesiu și taior de femei cu nopeuri colorate gen „Homespun“ cu conținut de 50 la sută lînă femitină. De asemenea o stofă tatată în lățime și scămoșată. La articole rochie „foulon“ au fost experimentate 8 culori noi, adecvate sezonului. Pentru populația rurală se va produce un postav țărănesc tip loden cu conținut mărit de lînă țurcană. Experimental au fost create articole „fantezi“ pentru jachete femei din fire de efect cu noduri și legături speciale care vor fi puse în fabricație în cinstea zilei de 8 Martie. Pentru bărbați se va produce 6 stofi flanel, o stofă fresco pentru costume și un velur dintr-un amestec conținînd 70% lînă semifină, pentru paltoane. Un sprijin prețios pe linia îmbunătățirii calității produselor și lărgirii sortimentelor îl constituie colaborarea și schimbul de experiență între industrie și comerț. Lucrătorii din comerțul de stat dau sugestii prețioase industriei privind satisfacerea exigențelor consumatorilor. Perseverînd pe linia începută de a crea articole superioare atît ca aspect, cît și din punctul de vedere al calității, colectivul fabricii „Proletarul“ va putea satisface cerințele și gusturile consumatorilor. M. HARALAMBIH De la adunarea generală a colectiviștilor din Drăgănești în ziua de 25 ianuarie localul școlii de 7 ani din Drăgănești devenise neîncăpător. Un număr mare de colectiviști și invitați din rîndul țăranilor cu gospodărie individuală și întovărășiți, au ținut să participe la această importanta sărbătoare. Printre cei invitați se aflau țăranii muncitori Tărăboanță Vasile, Ion Groza, Dumitru Ciurilă și alții. După ce președintele gospodăriei, Iov. Precupeanu a susținut darea de seamă, care a trecut în revistă realizările obținute de colectiviști în cursul unui an de muncă, s-a încins o interesantă discuție la care au luat parte și invitații. An de an gospodăria din Drăgănești obține rezultate tot mai frumoase. Dacă în anii din urmă în gospodăria din Drăgănești nu se dădea o mare importanță dezvoltării tuturor ramurilor de producție, în anul ce a trecut această lipsă a fost aproape lichidată. Numai din dezvoltarea sectorului zootehnic colectiviștii au obținut un venit de peste 61.000 lei. In planul de producție a anului în curs, dezbătut de adunarea generală, se prevăd, printre altele, construcțiile care se vor face pentru dezvoltarea sectorului legumicol. Grădina de legume și zarzavaturi va crește de la 3 la 8 ha. Cu prilejul adunării un număr de 6 familii de țărani muncitori cu gospodărie individuală, au fost primiți în gospodăria agricolă colectivă. Printre acești noi colectiviști se află: Ion Galu care a intrat cu aproape 3 ha. pămînt, Toader Aruxandei și alții. GH. APOSTOL ►«€»< CONFERINȚE In regiunea noastră vor avea loc și duminica această numeroase conferințe organizate de către Societatea pentru răspîndirea științei și culturii. In orașul Bacău... ...va vorbi începînd de la orele 10,30 în sala cinematografului „Tineretului" profesorul Mihai Merfea, despre Ion Ionescu de la Brad, marele om de cultură, luptătorul revoluționar, economistul progresist și fondatorul primei școli agricole din țara noastră. Viața și opera lui Tudor Arghezi In aceeași zi, sub filiala Moinești a Societății, pentru răspîndirea științei și culturii organizează în sală cinematografului „23 August“ o conferință despre viața și opera poetului Tudor Arghezi. Conferința va începe în jurul orei 10,30. Va fi urmată de un film artistic.