Steagul Roşu, martie 1958 (Anul 13, nr. 1589-1614)
1958-03-01 / nr. 1589
«h Pag. STEAGUL1 ROSTT Cum se votează Alegătorul se legitimează în fața comisiei secției de votare cu buletinul de identitate sau cu altă dovadă prin care i se poate stabili identitatea. După ce se constată că este trecut pe lista de alegători el primește buletinele de vot. Alegătorul intră cu buletinele de vot intr-una din cabinele libere. Pentru a vota candidații F.D.P., alegătorul lasă neatins numele acestora, care se găsesc înscrise pe fiecare buletin de vot. Apoi împăturește în patru buletinele, unul cîte unul, cu ștampila de control în afară. » Pentru orașele de subordonare regională Alegătorii din orașele de subordonare regională (Bacău, Piatra Neamț, Roman), votează pentru alegerea de deputați în sfatul popular al orașului și al regiunii. In acest scop fiecare alegător primește două buletine de vot, unul cu dunga galbenă (pentru oraș) și unul cu dunga roșie (pentru regiune). Pentru toate celelalte orașe cît și pentru comune Alegătorii din comune și din orașe de subordonare raională votează pentru alegerea de deputați în sfatul popular al comunei (orașului), în sfatul popular raional și al regiunii. In acest scop fiecare alegător primește trei buletine de vot: unul cu dunga albastră (pentru comună sau oraș), unul cu dunga galbenă (pentru raion) și unul cu dunga roșie (pentru regiune). Alegătorul introduce în urnă buletinele de vot împăturite. r Nr.589 (3088) Constructorii Hidrocentralei de la Bicaz cinstesc alegerile de deputați M .intra PA Minerii șantierului lllndio tunel-Intrare și-iau îndeplinit sarcinile planului lunar de excavare a radierelor încă de la 17 februarie. Rezultate tot atît de fructuoase au fost înregistrate și la betonarea puțului, de la casa vanelor și la betonarea radierelor, unde planul lunar a fost îndeplinit la 22 și respectiv 20 februarie. Cele mai bune rezultate le-au obținut muncitorii: Gheorghe Dinescu — la priza de apă și Maghiar Isaia la excavații. Danul Și colectivul de munci- studitori, ingineri și tehnicieni al grupului de șantiere baraj întîmpină alegerile cu frumoase rezultate. In ziua de 25 februarie cu o singură secție a fabricii de beton de la baraj s-au turnat mari cantități de beton în masivul barajului. In cele 3 schimburi, secția de betonare a dat 734 m.c. beton. De la începutul lunii și pînă la 26 februarie s-au turnat la un număr de 3 blocuri 4355 m.c. beton. La lucrările de betonare la blocurile 8, 22 și 23 s-au evidențiat brigăzile conduse de Constantin Ionescu și Ștefan Cozac. Titlfu ÎAQÎIA In perioada 1—26 IUUCJ-IOȘI 10 februarie, s-a introdus prima tolă blindajelor din tunel și a început monatajul ei, iar la 27 februarie a început turnarea planșeului generatorilor. Continuă în ritm susținut lucrările de zidărie la cele 5 blocuri din colonia definitivă. In cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare, tineretul șantierului uzinei a obținut în ziua-record, organizată la 20 februarie, importante realizări. Astfel, la lucrările de betonare, planul a fost depășit cu 160 m.c., la excavare în canalul de fugă 825 m.c., iar la zidăria coloniei definitive 43 m.c. S-au evidențiat în mod special brigăzile de sub conducerea tovarășilor Dumitru Toma, Ștefan Cosma, Ion Rohman, Sandu Ion, toți de la fundația uzinei, precum și muncitorii Dumitru Radinski, Gheorghe Vieru și alții. In sprijinul constructorilor hidrocentralei, muncitorii secției de bază a atelierelor centrale au terminat montarea cadrului de blindaj, partea mecanică din tunel și 80 la sută din partea de mecanisme a acestei lucrări. De asemenea, construcția metalică a cadrului de cofraje, ridicarea pe boghiuri a pompei de beton din tunel și terminarea încălzirii la fabrica de beton de la baraj. Cele mai bune rezultate le-au obținut aci echipele: Iacob Pavel, Secară Pavel, Tiță Ioniț Maghiar Mihai și maiștrii Ion Conicei, Mircea Juncan și Laurențiu Artimescu. Și muncitorii secției producției auxiliare au înregistrat frumoase succese. Ei au reușit să dea sectorului tunel pentru partea metalică a instalațiilor 52 stîlpi metalici de joasă tensiune, au terminat mecanismul pentru apărarea țevilor din tunel pentru pompele din beton, evidențiindu-se echipele condusei de Sebastian Spocek, Constantin Saimatiov și Ion Dudaș, strungarii Gheorghe Vasile, Mihai Rotărescu și Vasile Vasiliu. Secția utilaje a predat pentru rodaj 3 autobasculante „Tatra“, o mașină Skoda 706, un turism, precum și alte 8 mașini Skoda — autobasculante. La aceste realizări au adus o prețioasă contribuție echipele conduse de Constantin Năstase, Gh. Caragete, Keid Ludovic. . Fabrica de ciment A la „Congresul al XlX-lea“ din Bicaz, întîmpină alegerile de la 2 martie cu frumoase succese. Toate secțiile acestei fabrici au înregistrat pînă in prezent importante depășiri pe plan. Pînă la 25 februarie secțiaț mori-pastă, fruntașă pe fabrică, au depășit planul de producție la zi cu 12,5 la sută. Secția este condusă cu prin repere de tehnicianul Ion Timofte. Planul de producție la zi al secției conda* soare și clingher a fost depășit cu 9,8 și respectiv 10,5 la sută. Planul producției de ciment a fost realizat pînă pe ziua de 25 februarie în proporției de 107,8 la sută. . Il7:m Diesa!“ Tinerii mecanici Villujji/lüoül și electricieni ai uzinei „Diesel“ și-au îndeplinit pînă în ziua de 25 februariei planul de livrare a energiei electrice, in proporție de 107,5 la sută. In această perioadă, s-au economisit 7071 kwj la consumul tehnologic, precum și 22.800 kg. motorină. Cele mai bunt rezultate au fost obținute de muncitorii din echipele de sub conducerea tovarășilor: Vasile Iliescu, Alador Borhely, Dumitru Horga și Ion Pilc. B. STOICESCU Atelierele centrale Cîtu-i Dunărea de mare și largă Cum o fi arătat Pavel sin Nicolae (adică Pavel fiul lui Nicolae) din Cîndeștii Buhușului? Zdravăn cu stejarul, firav cu mlădița de cătină, voios sau posac? Nu știm! Istoria (memoria popoarelor) ii pomenește doar numele si locul de baștină. Atita tot! Știm insă că Pavel Iîn Nicolae era răzeș și la anul una mie opt sute cincizeci și șapte a drumeții spre Iași, ca trimis in divanul ad-hoc, al țăranilor din „țara de mijloc". La acel „sfat al Moldovei" ocupau scaune și alți siriați întru suferință, ca moș Ion Roată din Vrancea și Vasile al Petrei, din părțile Fălciului. Tare s-or miniat boierii la văzul sumanelor, dar mai cu osebire la auzul unor vorbe ca acestea: „...pînă In ziua de azi toate sarcinile cele mai grele asupra noastră au fost puse, și noimai de nici unele bunuri ale țării nu ne-am îndulcit, iar alții fără să fie supuși la nici o povară, pe toată mâna țării s-au bucurat, că noi biruri grele pe cap am plătit, oameni de oaste noi am dat, ispravnici, judecători, privighetori numai noi am ținut, de asemenea, poduri și șosele, numai noi am lucrat; beilicuri, podvezi și pavalele numai noi am făcut boierescuri, zile de morémet numai noi am îndeplinit, dacă de voie și fără voie numai noi am dat. Cîtu-i Dunărea de mare și de largă, curge fiul sudorilor noastre, se duce peste mări și peste hotare, acolo se preface in rîuri de aur și de argint și curg iarăși înapoi de se revarsă în țara noastră, iar noi, nici rînduială, nici dreptate nu am avut. Cînd ne-am jefuit, cînd ne-am tînguit păsurile, cina ne-am spus nevoile, ispravnicul ne-a bătut, privighetorul ne-a bătut, jandarmul ne-a bătut, boierul ne-a bătut, cine s-a sculat mai de dimineață, cine a fost mai tare, acela a fost mai mare Așa sunau slovele plingerii, acum o sută de ani, în divanul ad-hoc din tîrgul Iașului. Sunau amarnic. Țăranii cereau dreptul de a-și lucra pămintul trebuitor hranei lor, vitelor lor, desființarea bătăii, doborirea tuturor birurilor, cereau înscăunarea omeniei «njlocul netrebniciei și întunericului. Asap au sunat slovele plingerilor țărăneși pînă in vremea noastră, cind pe filele istoriei se aștern slove plinej viguroase... Deschid un document electoral. Privirea îmi zăbovește pe citevei rinduri. Spicuiesc la intimplare... „Ai trecut in regiunea Bacău, unealtda principală a țăranului era plugul unei lemn“... L-am văzut oriunde în țară, dar in muzee. Lumea satelor primești astăzi ajutor material și tehnic de 14 slat, factor ce generează recolte boi gate. ...„Țărănimea muncitoare din reigiunea Bacău alege calea belșugului, își unește păminturile in colective, vii tovărășiri și cooperative agricole cu rentă". ...50.000 de țărani muncitori, din regiune au alcătuit 700 de unități, socialiste. Deschid un alt document electoral: „Deputații sfaturilor populare". Ii răsi foiesc. O seamă de articole umplu, paginile. Pe una din ele o iscălitură.! Ștefan Mihăilă, deputat in satul Chircera, comuna Ursa, raionul Zeletin. /?< povestește bogata-i experiență. Sub iscălitură o adnotare pe care am făcut-oin pripă. Din cei aproape 8000 de candidați la alegerile de la 2 martie, o mare parte sunt țărani muncitori. La conducerea treburilor regiunii sunt chemați să ia parte alături Barăii de, ceilalți oameni ai muncii Mafiei Gheorghe, președintele colectivei din Țiburcani, Antohi Gheorghe, țăran cu gosipodărie individuală din Ghindăoanu Munteanu Aurica, colectivistă din Taimași, Avasiloaie Nicolae, din Dobreni și alți țărani, obidiți odinioară, azi stăpîni ai muncii lor, huliți odinioară, azi cintați in stihuri și incantatei. Și pentru că lucrurile și-au pus asemenea temeiuri țăranii muncitori, cd, încredere vor depune în urnă votul lor candidaților Frontului Democrației. Populare. Oare, Pavel sin Nicolaei de prin părțile noastre, ale Buhușului, gindea că peste o sută de ani, per. Dunăre, cîtu-i ea de mare și largă vorț curge apele bucuriei? ION SAV,4 ••• 99 Morala‘* electorală Sîntem în anul de grație 1938. Alegerile parlamentare din acel an au însemnat pentru guvernul liberal aflat atunci la putere un examen dificil. Uzura celor patru ani de guvernare constituia pentru guvernanți stare de alarmă mai mult sau mai puțin justificată, în raport cu măsurile luate pentru asigurarea succesului. Propaganda electorală era pe sfîrșite și ministrul de interne liberal, Richard Franasovici făcuse totul pentru a preîntîmpina un eșec în alegeri. Ba, poate că ar fi putut face și mai mult, dar nimeni din rîndurile majorității nu s-a gîndit măcar o clipă, că liberalii nu vor continua să conducă pe încă patru ani destinele politice ale Romîniei. Partidul țărănist pe de altă parte, deși epuizase toată gama efortului electoral, avea destule îndoieli asupra rezultatului scrutinului general. Dacă nu ar fi existat acea „zestre electorală“ care sălta în mod fictiv rezultatele partidului care întrunea ceva mai multe voturi decit alt partid adversar, mai treacă-meargă.. Dar așa... de sistemul electoral, al „zestrei“ profitau și țărăniștii cînd se aflau la cîrma țării. Lupta electorală a celor 17 partide și partidulețe consumase pe rînd valuri de cerneală, torente de cuvinte goale și mai cu seamă grămezi de bani. Unele „incidente" la capitolul capete sparte și schimbări forțate de domiciliu de acasă la spital, erau cu totul de GEORGE DIN MOLDOVA ★ obișnuite, în nota timpului. Nu mai mira pe nimeni. Dar să nu ne ocupăm de lucruri prea mari. (j . Să revenim în urbea noastră, în Bacăul de acum 20 de ani, în Bacăul conului Mișu Văgăunescu, Mircea Cancicov, I. Nicolau și alții. Alegeri de altădată Era Bacăul oare mai prejos ? Făcea Bacăul opinie separată de la marea horă electorală? Stăteau oare liderii partidelor politice cu mîinile în sîn, să le pice pară măiăiață vreo ofrandă din cer? Nu! La război, ca la război. Deci lupta se ducea și pe meleagurile noastre cu aceeași cerbicie și tîrg ca și la București, Craiova ori Timișoara. Conu Mircică se trezi mai devreme ca de obicei. La ora 7 fixau în picioare, își pregăti cafeluța — n-avea încredere în nimeni în ce privește prepararea acestei băuturi înviorătoare. Trecu în birou și apăsă pe butonul soneriei. O slujnică răsări ca din pămînt. — Irina, azi nu primesc pe nimeni, decît pe... — Știu, coane Mircică, mi-ați poruncit de aseară. — Chiar dacă nu vine singur, poate să intre. Pentru alții nu sunt acasă, oricine ar fi. Ai înțeles? — Să n-aveți nici o grijă, îl liniști femeia și plecă. Conu Mircică era omul programului fix. La Prefectură, dacă anunța că va sosi la ora 8, la 8 fix deschidea ușa instituției. Dacă convoca pe cineva la dumnealui pentru ora 10 și la ora 10 și 5 minute nu se prezenta, nu-i mai primea deloc. Disciplină politică, spunea el. Pentru ora 8 dimineața convocase în biroul său un personaj bizar, neobișnuit, deși era destul de cunoscut în oraș. Această vizită nu-l prea încînta dar n-avea încotro. Trebuia. Interesele partidului o cereau. Altfel, s-ar fi lăsat păgubaș bucuros. In așteptarea „ilustrului“ oaspe, boierul frunzărea niște documente apoi rămase gînditor cu ochii fixați într-un punct nevăzut al camerei. Făcea planuri de viitor sau trecea mintal în revistă trecutul, nimeni nu putea cunoaște. Se uită la marele ceas — pendulă, opt fără cinci minute. — Trebuie să pice, gîndi domnul deputat. Curînd, limba mare a pendulei arăta ora 8 apoi 8 și 5 minute. Boierul era impacientat. Nu era în obiceiul său să aștepte. La ora opt și un sfert puse mîna pe receptor și după ce ceru centrala, avu următoarea convorbire sumară cu un alt personaj rămas neidentificat. — Ți-am ordonat să mi-l trimiți la 8 fixi — Daca în 10 minute nu-i aici, fă-ți bagajele. Mă lipsesc de serviciile d-tale. Trînti nervos receptorul în furcă. — Lua-v-ar dracul pe toți. Vă țin în spate ca pe niște trîntori! Măsura cu pași mari ,biroul în lung și în lat. Era iritat peste măsură. Nu-i treabă ușoară să conduci destinele unui județ întreg, iar acum în preajma alegerilor situația era și mai încordată. Auzi o ciocănitură violentă în tișă. Cetățeanul nu nimerise butonul soneriei. Imediat o matahală de om se strecură de-a latul în biroul domnului deputat. Și — Acum vii, mișelule? Acum eu? — D-apoi eu am ceas, coane? icm cel interpelat. Ați dat orden, am venit. Porunciți ! Pentru înregistrarea fidelă a situației trebuie să mai adăugăm că |isafirul era cherchelit într-un proclit de 80 la sută. Boierul sezisă situația într-o cl. p. își cunoștea „mușteriul“. — Ai băut ca un porc, Crăciune ] — Băut, coane, ce să zic... — Acum ți-ai găsit, cînd avem ah treabă? — Păi dă... beau și eu cînd îi cade chilipirul. Parcă mai aleg? Seaia, dimineața, holercă să fie. Burta n-a 1, sticlă. —. Să se ia dracu’ de bețivan ! Știi pentru ce te-am chemat? Crăciun, căci el era „personajul“ își examina cu o părintească satisfacție cu geamite bîtă pe care se rezema, apoi privi îndelung în ochii stăpînului său și șopti confidențial după ce mai întîi își aruncă o privire și asupra ciomagului: — Cred că pentru asta, coanei Intre timp, alți doi vlăjgani se strecurară în birou încadrîndu-l pe Crăciun. Cele două huidume aruncau priviri piezișe, adulmecînd o pradă. — Cine-s indivizii ăștia, Crăciune? — Pardon, coane, că-s de-ai noștri, se indignă Crăciun. Mîna mea dreaptă. Garantez pentru ei. Pe cuvînt de onoare... Elegantul birou al conului Mircică fu parfumat în cîteva clipe de un miros pătrunzător de drojdie dospită și balamac. Boierul răbda ca un adevărat martir ofensa pe care o prezentau cei trei iluștri agenți electorali, în frunte cu căpetenia lor, Crăciun. Se adresă în consecință șefului: „ Crăciune, joi avem alegeri. Cred că ești informat? — La centimetru, coane Mircică. — Oamenii lui Nicolau își fac de cap! — De cap și de ciolane, să trăiți! — Nu că ne temem de ei, dar trebuie să-i mai selecționăm. Ce-i prea mult strică. — Selecți... hîc... Cum ați spus, coane Mircică? — Țara n-are nevoie de toate voturile țărăniștilor. Ii mai ținem în carantina. — La carantină cu cil răcin vlăjganul am dreapta lui Crăciun. — Tu să taci din gură, îl apostofă Crăciun autoritar. Eu vorbesc ici. — In ziua alegerilor îșî continuă loierul gîndul. Nicolau și Calmuschi ,ă nu se miște din bîrlogurile lor. Atinge cîtă propagandă au făcut. — Berechet! ini cel de-al doilea Tărgan. — Dar conu Gică Urziceanu? filmotă Crăciun competent. — De el nu ne îngrijim noi. Lăați-1 să se plimbe în voie. Nu-i voează nici naiba. _ Ordenul se va executa coane Aiicică. [ ■ ■!•*» — Dar ascultă, Crăciune, să lucrați u tact. Eu n-am nevoie de tămbălău, se scandal. Dacă reușim și de data sta, vă servesc la fiecare cîte un volan să aveți ce roade din el pînă »eți da ortul popii! Ați priceput? — Executarea Irăcni Crăciun adreîndu-se celor doi acoliți și apoi cu ații părăsiră cu demnitate biroul domnului deputat In ziua alegerilor domnea un calmesăvîrșit. Poate prea desăvîrșit. Lulea nu se prea îngrămădea la locarile de vot și totul decurgea, cel uțin aparent, în perfectă ordine. Măurile luate de autorități se dovedeau fi bine inspirate. Opoziția țărănistă lera de mai sufla. Succesul guvernuji era iminent. Realegerea partidului iberal se reducea doar la o simplă jumărătoare a scrutinului. Crăciun, fidel promisiunilor făcute, uase toate măsurile dictate de împreurări , respectiv, de domnul derutat. Liderii opoziției țărăniste, fuseseră avertizați. — Coane, e imposibil sa ieșiți. Sîntem puși aici să vă păzind viața. Bande înarmate de liberali mi-oșună prin oraș, făcîndu-și de cap și sînt gata să vă asasineze din dragostei pentru partidul lor. Acum se cheamă că sînteți în carantină. Cînd s-or mai liniști lucrurile, sînteți liber și independent. Acesta e consemnul, așa că văi rog să nu vă supărați. E orden . Atîta „demnitate“ din partea lui Crăciun, putea impresiona și pietrele. . Rezemat în magnifica lui bîtă, Crâ*ciun părea un veritabil cerber — gar* dian al onoarei electorale liberale. Nici o putere omenească nu ar fi fost în stare să-l clintească în acele momente „istorice“ de la sacra lui misiune. La orele 12 noaptea, fix, buletinele de vot erau numărate. Liberalii căzuseră cu succes și nu numai la Bacău, ci în toată țara. „Zestrea “guvernamentală nu ajutase la întregirea procentului de 40 la sută și orice rectifi* care era acum tardivă pentru a mai putea îndrepta ceva. Regele și camarila lui dimpreună cu emisarii celor două state fasciste ale axei Roma-Berlin, făcuseră alta aranjamente. Dictatura regală începea să-și aratei colții. . .J Fascismul înainta cu pași repezi. Dar Crăciun ? 1 A doua zi făcea anticameră la li* derul țărănist. i — Coane Ionică, sunt omul dv. Li* beralii sînt niște păcătoși, niște po* tăi. De ceilalți nici nu vă mai vor*besc... Nădejdea țării e în mîinile dv. Morala ? Nu există nici o morală: i < < >