Steagul Roşu, mai 1958 (Anul 13, nr. 1641-1665)

1958-05-03 / nr. 1641

4 î'Sg. 71T> 5TEKl!UD'WÖ$tf Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Bacău Cuvîntarea tov. Dumitru Berezițchi (Urmare din pag. I-a) Cu cît muncitorii, inginerii și teh­nicienii din întreprinderi vor lupta cu mai multă dîrzenie pentru creșterea productivității muncii și vor da pro­duse mai multe, mai ieftine și de mai buna calitate: cu cît țăranii muncitori, urmînd cuvîntul partidului își vor uni în număr tot mai mare pămînturile în unități cooperatist-colectiviste, cu atît vom reuși să înfrîngem mai repede unele greutăți existente, cu atît vor fi mai mari succesele poporului nostru în lupta pentru o viață mai bună, pentru socialism.. Tovarăși. Deosebit de mare și contrastantă este deosebirea dintre felul cum trăiesc oamenii muncii din țările socialiste care iși făuresc un viitor din ce în ce mai fericit, și condițiile de viață grele, foa­mete, șomaj, ale proletarilor din țările capitaliste. Teoreticienii care lăudau pînă nu de mult raiul burghez și „prosperitatea“ muncitorilor din țările capitaliste, s-au dovedit niște mincinoși dați de gol de însăși cruda realitate. In prezent masca așa-zisei „prosperități generale“ a că­zut S.U.A. și celelalte țâri capitaliste se zbat în ghiarele crizei. Situația oa­menilor muncii a devenit deosebit de grea. La sfîrșitul lunii martie existau în S.U.A., 6,4 milioane de șomeri to­tali, iar în marile centre industriale americane, din 6 muncitori, unul era șomer. Ziărele relatează scene degra­dante, inumane, șomeri siliți să stea la cozi așteptînd cu farfuria în mină o porție de fiertură de la societățile de binefacere, mii de muncitori ne­voiți să locuiască în bordeie mizera­bile. Asemenea fapte arată că impe­rialismul este incapabil să asigure ma­selor o existență cit de cît mulțumi­toare și să le ferească de grija zilei de m­îine, că singura cale pentru mun­citori de a scăpa de mizerie și ex­ploatare este cea arătată de Marx, Engels și Lenin, calea construirii unei societăți noi , socialiste. . Dejucînd manevrele burgheziei, care­­ dorește să scape de greutățile crizei prin intensificarea exploatării, proleta­riatul din toate țările desfășoară în această perioadă o serie de acțiuni de mare amploare. Opunîndu-se ofensivei patronale, 300.000 de mineri din Fran­ța, siderurgiștii și metalurgiștii din R.F. Germană, feroviarii englezi ca și muncitorii japonezi au organizat greve energice caracterizate, printr-o comba­tivitate sporită, printr-un spirit crescînd de organizare prin întărirea unității de luptă a comuniștilor, social-democrați­­lor, sindicaliștilor și muncitorilor ne­organizați. in avangarda muncitorilor se află pretutindeni comuniștii, mobilizează și însuflețesc masele care la luptă pentru o viată mai bună, pentru democrație și socialism, pentru apărarea și consolidarea păcii. Tovarăși. Pentru poporul nostru, ca și pentru toți oamenii cinstiți din lume, ziua de 1 Mai din acest an, înseamnă o zi a luptei împotriva războiului, pentru pace și prietenie între popoare. Noi am primit cu nespusă recunoștință, ca o nouă și măreață acțiune de pace a U.R.S.S. hotărîrea sa, de a înceta uni­lateral experimentarea crmelor atomice și cu hidrogen. Aceste sentimente le exprimă în numele poporului român De­clarația Marii Adunări Naționale R.P.R. cu privire la Apelul Sovietului­­ Suprem al U.R.S.S. și de aceea toți oamenii muncii salută cu bucurie acest document care dovedește din nou po­litica de pace a guvernului nostru. Noi salutăm totodată rezultatele vi­zitei de prietenie a delegației R.P.R. în țările Asiei, care a constituit o mani­festare de seamă a politicii externe de pace și colaborare internațională, pro­movată consecvent de guvernul român. Noi ne exprimăm revolta și protestul față de necontenitele provocări ale im­perialiștilor pentru agravarea situației internaționale. Poporul nostru înfie­rează înarmarea armatei fasciste Germaniei occidentale cu armament a­­a­tomic și rachete, trimiterea de avioane încărcate cu bombe atomice și cu hidrogen în direcția frontierelor U.R.S.S., din care cauză o singură greșeală poate duce la dezlănțuirea u­­nui dezastru. Țărilor socialiste nu le trebuie război. Dar dorința noastră de pace nu­­ pornește din slăbiciune, căci la­gărul socialist reprezintă o uriașă forță economică, politică și militară, ci din însuși caracterul orînduirii, din dorința de a construi pașnic, de a desfășura în mod pașnic întrecerea între capitalism și socialism. Astăzi lagărul unit și puternic al țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, reprezintă reazemul cel mai sigur și mai eficace al păcii și secu­rității tuturor popoarelor. Politica țări­lor socialiste se bucură de tot spriji­nul și de aprobarea fierbinte a tutu­ror oamenilor iubitori de pace de pe glob. Tovarăși. In această zi noi ne reafirmăm solidaritatea de luptă cu oamenii muncii din întreaga lume, în frunte cu Uniunea Sovietică, către care ne îndreptăm gîndurile pline de prietenie și dragoste frățească. Trimitem salutul nostru fierbinte po­porului frate sovietic, gloriosului P.C.U.S., Marii Uniuni Sovietice, pri­ma brigadă de șoc a proletariatului mondial, bastionul de neclintit al păcii, democrației și socialismului. Trimitem salutul nostru frățesc po­poarelor marii R.P. Chineze, și celor­­lalte popoare din familia țărilor socia­liste, care sub conducerea partidelor comuni­ste și muncitorești, obțin noi succese în dezvoltarea lor economică și culturală, în ridicarea nivelului lor de viață, în consolidarea întregului lagăr socialist. Trimitem salutul nostru frățesc parti­delor comuniste și muncitorești din ță­rile capitaliste, care înfruntînd teroa­rea, luptă cu eroism și devotament pa­triotic, pentru o viață mai bună a oa­menilor muncii, pentru libertăți demo­cratice, pentru socialism. Trăiască 1 Mai, ziua solidarității in­ternaționale a celor ce muncesc! Trăiască unitatea și colaborarea fră­țească între țările socialiste ! Trăiască și să se întărească unitatea mișcării comuniste și muncitorești inter­naționale In lupta pentru triumful mă­rețelor idei ale marxism-leninismului! Trăiască pacea și prietenia intre po­poare ! Demonstrația oamenilor muncii din Bacău (Urmare din pag. I-a)e­stă fabrică. Graficul purtat de doi din­tre fruntașii întreprinderii, vestește noile victorii repurtate în cinstea zilei de 1 Mai. !­­­Pe el se pot citi cifre comparative care ..oglindesc dezvoltarea fabricii, creșterea producției și a productivității muncii față de­ anii trecuți. Producția de încălțăminte a crescut în anul 1958 cu 667 la sută față de anul 1948. Și cum să mi crească cînd colectivul de muncă de la această fabrică a muncit neobosit pentru lărgirea capacității de producție și cu sprijinul partidului și guvernului, fabrica a fost utilată Cu cele mai moderne mașini: încălțăminte 100,01 la sută, talpă 101,5 la sută, piele 100,03 la sută. Iată cifrele pe care le citim pe grafic și care oglindesc depășirile de plan în cinstea zilei de 1 Mai. De pe tribună și da pe trotuarele pieții înțesate cu mii de oameni se aud ropote de aplauze cînd trece grupul de purtători ai insig­nei de fruntași în producție acordate de Ministerul Industriei Bunurilor de Consum și C.G. al Sindicatului mun­citorilor din industria bunurilor de con­sum. Aceștia s-au situat în fruntea luptei pentru plan, dar și pentru eco­nomii. Din pielea economisită în luna aprilie a.c. se pot produce 1720 pe­rechi de bocanci. De asemenea au fost economisite peste 1760 kg. talpă. Din depărtare se zăresc litere. In compunerea lor, se poate citi cuvîntul PROLETARUL. Ele sunt purtate de fruntași ai întreprinderii. Iată și carul alegoric, împodobit de sărbătoare, carul alegoric prezintă ex­ponatele fabricii. Prin aceasta harnicii extiliști vor să raporteze că anga­jamentul de a da două sortimente noi în cinstea măreței zile de 1 Mai a fost depășit. In loc de două, colectivul de la „Proletarul“ a scos cinci sortimente noi: țesături pentru taioare, pardesie de damă­­ și bărbătești, costume, etc. Cu ropote de aplauze este răsplătită strădania harnicilor textiliști de a da patriei mai multe, mai bune și mai fru­moase produse de larg consum. Un grafic măreț cu litere și cifre albe pe fondul drapat în pînză roșie, de atrage atenția. Aflăm acum că trec cei mai harnici muncitori ai fa­bricii , este colectivul secției­ țesătorie. Citim pe grafic: De la fabrică „Muncitorul liber", a cărei coloană a intrat acum în piață, am aflat acum cîtva timp, că secțiile au fost în întrecere socialistă, la che­marea secției a III-a de șuruburi pentru lemn. întrecerea se desfășura cu Intensi­­­tate pe măsură ce se apropia ziuă de­­ 1 Mai pe care muncitorii au ținut s-o sărbătorească cum se cuvine. Reducerea consumurilor specifice, rea­­lizarea planului, organizarea locurilor de muncă. iată cîteva din obiectivele întrecerii. Dar cei care au lansat chemarea nu s-au lăsat pînă nu au cîștigat întrece­­ea. Iată-i în fruntea coloanei. . Este secția a III-a a fabricii „Muncitorul li­ber“. Ei au cinstea să raporteze, avînd în față graficul realizărilor, că în luna aprilie planul pe sortimente a fost de­pășit : la șuruburi mecanice cu 32 la sută, la șuruburi de lemn 2 la sută etc. Ințelegînd să lupte pentru a traduce în viață politica partidului în dezvol­tată-i și pe cei de la secția croit­­oului care, antrenați în întrecerea so­­­­cialistă au cîștigat, zilele acestea, stea­gul de secție fruntașă pe fabrică, Mihai Maria, tăbăcarul Nicolae Ar­­tenie, Valeriu Traian, s­tanierul Ioan Feldes, tălpuitorul Mihai Dimofte, toți purtători ai insignei de fruntași în producție sînt astăzi mîndri de rea­lizările lor și ale întregului colectiv. Din mii de piepturi răsuna lozincile: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarității in­ternaționale a oamenilor muncii“, „Tră­iască lupta pentru pace“. Printre cei care flutură batistele colorate dreptul tribunei, recunoaștem pe prin C. Ursu, a cărui brigadă a economisit în cinstea acestei sărbători 10.031 dm. p. piele, Dumitru Tom­a conducătorul bri­găzii „23 August“. Iată și pe harnica muncitoare comunistă Maria Lambru, conducătoarea brigăzii de femei, care a economisit în ultimele zile aproape 2000 dm. p. piele. Alături de ea, mi­lioanele de femei din țara noastră sînt fericite pentru viața lor nouă. Nu de mult la fabrică „Partizanul“, a luat ființă o creșă pentru 60 de copii. Dispensarul medical, cabinetul dentar, clubul, vin să întregească grija statului nostru pentru viața din ce în ce mai bună a muncitorilor de la fa­brica „Partizanul“. Coloana harnicului colectiv de la „Partizanul", se apropie de sfîrșit. Producția la zi: 102 la sută. Produc­tivitatea muncii 103,7 la sută. Calita­tea produselor 103 la sută față de plan. Recunoaștem pe Gojocaru Maria, Bo­­loga Gh., Căliniuc Aspazia care merg vioi și demonstrează prin fața tribunei raportînd că în schimbul de onoare din 25 aprilie — organizat în cinstea zilei de 1 Mai, au fost date peste plan 1200 m, țesături de calitate superioară. La această realizare o contribuție de sea­mă au adus schimburile maiștrilor co­muniști Nicolae Grigoriu și C. Vata­­manu. ..­ Citind pe un alt grafic și anume pe cel al filaturii, aflăm că și în acest sector au fost obținute însemnate rea­lizări. Producția de fire 104,1 la sută. Pro­ductivitatea muncii 110,2 la sută. Caii­­tatea 101,9 la sută. Iată proporția rea­lizării planului în acest sector la in­dicii mai sus amintiți. Dar nici cei de la sectorul finisaj tarea agriculturii, muncitorii și tehni­cienii au realizat 75 la su­tă din pla­nul de repere agricole pe trimestrul II al anului acesta. Aici, la această fabrică, cu contri­buția deosebită a colectivului de mun­că, productivitatea muncii a crescut în trimestrul I cu 9,15 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Inovatorii comuniști Petre Donea, Ion Milea, Radu Burleanu și alții, prin­tre care și Enache Popa, au adus în­treprinderii prin inovațiile lor econo­mii de zeci de mii de lei anual. Această întreprindere, vlăstar al regi­mului nostru democrat-popular se mîn­­drește cu muncitorii și tehnicienii ei. Prin lozincile scandate de către cei din coloană colectivul fabricii „Muncitorul liber“ își exprimă și cu acest prilej încrederea nețărmurită pe care o au în conducerea partidului și a statului nostru. Trec coloanele. De-a lungul bulevar­dului se vede o mare multicoloră de nu s-au lăsat mai prejos. Nici ei nu au uitat să vie la demonstrație cu gra­ficul realizărilor. Aflăm deci și din acest grafic că planul de producție la sectorul finite a fost­ realizat în pro­porție de 102,9 la sută, iar calitatea în proporție de 101,8 la sută. Furtuna de aplauze ne atrage aten­­­ția să privim într-o anumită direcție. Sînt, două mari, tablouri. Ele reprezintă chipurile luminoase ale muncitorilor Dinu Arghira și Iordache Ion. Prezența tablourilor lor, purtate cu mîndrie de muncitorii fabricii își are explicația în felul cum au știut ei să muncească alături de întregul colectiv, pentru ca fabrica „Proletarul“­ să dea produse multe, bune și ieftine. își ia aceste clipe cînd oamenii muncii fac bilanțul activității lor crea­toare, raportînd partidului realizările lor, nu este lipsit de importanță să amintim că angajamentul de a da pînă la 1 Mai, 2000 m.p. țesături peste plan a fost depășit cu 600 m.p. De aseme­nea indicii valorii producției globale au fost măriți cu 5,02 la sută față de 2 cît prevedea angajamentul. Toate acestea au fost posibile dato­rită aplicării inițiativelor minerilor de la Aninoasa și a textiliștilor de la Industria bumbacului B din București. In cadrul aplicării acestor inițiative, și anume realizarea planului de producție pe fiecare om-schimb și loc de produc­ție și respectiv mărirea randamentului la războaie cu 10 la sută, s-au eviden­țiat muncitorii Pralea, D. Cocioiu An­gliei, Alexa Saveta, Ciolac Mihai și mulți alții. Cu asemenea oameni fabrica „Prole­tarul“ se mîndrește și nu este de mir rare că din totalul muncitorilor peste 700 sînt fruntași în producție. Inova­tori, raționalizatori. Dar cîte victorii nu au obținut acești minunați oameni ! Acum cîteva zile, ca o încununare a succeselor lor, tinerii a primit în dar o sală a filaturii, care se va numi „Sala tineretului“. Aici vor lucra cei mai merituoși, cei mai sîrguincioși tineri printre care: D. Pralea, Chelam Adela, Cocioiu Anghel, capete, deasupra căreia flutură sute de drapele tricolore și roșii. Femei și bărbați, cu copii de mînă, tineri și tinere cîntă și se-nveselesc în aceste clipe de mare sărbătoare. Dar iată o nouă coloană. In rinduri drepte și cu pas vioi, în cadența fan­farei, care intonează marșuri muncito­rești, își fac aparița în piața sfatului popular muncitorii de la Uzina me­talurgică Bacău, în fruntea coloanei sînt purtate por­tretele clasicilor marxism-leninismului, ale conducătorilor partidului și guver­nului din patria noastră și din Uniunea Sovietică. 1 I, I .,j Cu mîndrie, demonstranții prezintă celor de față graficul în care sînt în­scrise rezultatele dobîndite în cinstea măreței sărbători. Antrenați în întrece­rea socialistă, folosind pe scară largă metodele avansate de muncă, cum sînt turnarea în rochile metalice, turnarea centrifugală a fontei, Bikov-Bortkevici și altele, au reușit pînă în prezent să Textiliștii de la „Proletarul”6 Cu mândrie îndreptățită 1 realizeze planul în proporție de 104 la sută, să sporească productivitatea mun­cii cu 2 la sută și să reducă prețul de cost față de cifra planificată cu 4,4 la sută. ■­ hi*1 La dobîndirea acestor rezultate, o contribuție însemnată au adus-o strun­garii G. Gora și Lupu Cojocaru, turnă­torul Andrei Stanciu, lăcătușul Gh. Ursu, prezenți în rîndul celor care de­E greu să așterni pe hîrtie entuzias­mul, aspectele multiple întîlnite în a­­ceastă zi de măreață sărbătoare. Se revarsă spre tribună coloana com­pactă a celor care, zi și noapte co­lindă drumurile de fier ale patriei. Ce­feriștii, căci despre ei e vorba, poartă în fruntea coloanei lor portretele das­călilor proletariatului mondial și ale partidului și guvernului din patria noastră. De asemenea mai poartă cu mîndrie grafice care oglindesc rezul­tatele deosebite ce le-au dobîndit în cinstea sărbătorii primăverii. De pildă, stația C.F.R. și-a îndeplinit planul în proporție de 110,4 la sută. Secția L 4, a primit diploma de onoare a Ministe­rului Transportului și Telecomunicații­lor și al Comitetului Central al Sindi­catului muncitorilor din transporturi și telecomunicații pe trimestrul 1 a.c. pen­tru realizarea planului în cele mai bune condițiuni de siguranță a circula­ției. Ea și-a îndeplinit planul în pro­porție de 105 la sută, a sporit produc­tivitatea muncii cu 3.5 la sută și a redus prețul de cost față de plan cu 4.5 la sută.­­­­Deosebit de semnificative sînt re­zultatele Înregistrate de colectivul de­poului de locomotive. Pe un grafic muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici ne aduc o veste îmbucurătoare. In întîmpinarea zilei de 1 Mai și-au rea­lizat planul în proporție de 103,5 la sută, au sporit productivitatea muncii cu 7,66 la sută, au micșorat prețul de cost față de plan cu 3,28 la sută și au realizat economii de combustibil con­vențional în valoare de 300.000 lei. Dar ce se întîmplă acum ? Toți cei prezenți la demonstrație aplaudă pu­ternic grupul de decorați din rîndul har­­­nicilor ceferiști. Printre ei se află me­canicii: Constantin Leonte, Gheorghe Lascău, Constantin Calistru, Constan­tin Nour, V. Brumă și alții, pe piep­turile cărora strălucesc, drept răsplată a muncii depuse, „Medalia Muncii“ și insigna „Pentru merit ceferist“. Acești destoinici muncitori au transportat mii de tone de materiale de construcție spre șantierele patriei, au folosit din plin timpul de lucru și au realizat im­portante economii. Demonstranții, drept recunoștință pentru condițiile de viață pe care par­tidul și guvernul li le-au creat, scan­dează lozinci, aclamă, aplaudă. Pe fe­țele lor citești bucuria pe care o­ pot avea numai oamenii ce se știu stă­pîni în țara lor, bucuria celor ce se află în primele rînduri ale luptei pentru făurirea vieții noi. Și cum să nu ne bucurăm cînd vedem că acești vrednici urmași ai lui Vasile Roaită raportează Renumele fabricii de hîrtie „Steaua roșie" a depășit de mult granițele țării. Produsele acestei fabrici sînt astăzi cu­noscute nu numai pe cuprinsul țării noastre, ci și în îndepărtata Argen­tina, în Albania, în Ungaria, Egipt, Franța, Germania etc. Dar nu numai în aceasta constă mîndria colectivului de salariați al fabricii. Destoinicia lor a fost dovedită în nenumărate ocazii. In cinstea măreței zile a solidarității internaționale a oamenilor muncii, mun­citorii, inginerii și tehnicienii acestei fabrici și-au îndeplinit angajamentele luate, producînd importante cantități de hîrtie, celuloză și caiete peste plan. 66 tone celuloză, 139 tone de hîrtie și peste 12 tone de caiete s-au produs în­ luna aprilie în afara prevederilor de plan. De pe graficul purtat cu în­dreptățită mîndrie de fruntași ai între­cerii putem afla în ce proporție au fost depășite angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Numai în ziua schimbului de onoare secția de fabricație a hîrtiei a produs peste plan 33 tone de hîrtie. Conducătorul de mașină Dor­­cu Ion a fost și cu această ocazie Fruntaș în întrecerea ce a cuprins în­treaga fabrică. Conductorul Gheor­ghe Beca, cîștigătorul întrecerii pe pro­fesii pe trimestrul I al acestui an, a realizat în ziua schimbului de onoare 12.240 kg. hîrtie. Prin fața tribunei demonstrează mun­citorii fabricii. Pe fețele lor se poate citi bucuria angajamentelor îndepli­nite, bucuria că se numără și ei prin­tre cei ce luptă pentru făurirea vieții noi, pentru propagarea culturii. Mai multă hîrtie și de calitate mai bună­­­­a fost lozinca ce a însuflețit vrednicul colectiv în activitatea sa. In anul ce a trecut, ei au realizat sute de tone de hîrtie peste plan. Numai la prețul de cost, ei au economisit peste un milion de lei. Prin creșterea producției și productivității muncii, în anul 1957, ca și prin realizarea unor importante bene­ficii peste plan, în bilanțul fabricii la rubrica „Fondul întreprinderii" . Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea regională de energie electrică sînt și ei prezenți la această mare demonstrație a oamenilor muncii. Pe bună dreptate în fruntea coloanei pășesc cu mîndrie cei care poartă pe brațe graficul muncii colectivului aces­tei întreprinderi. Sub­ lozinca „Tot mai multă lumină electrică“ energeticienii au realizat pla­nul de energie electrică pe primele 4 luni ale anului, în proporție de 107,5 la sută, făcînd în același timp econo­mii la combustibil convențional în can­titate de 4810 tone. Nu numai multă, dar și eftină. Aceasta și-au propus harnicii elec­tricieni. De aceea au și realizat în această perioadă o economie de 2400000 lei la prețul de cost în afara cifrelor planificate. Cum să nu se mîndrească întreprin­silează și mulți alți metalurgiști ai uzinei. .=i#. Ca un simbol al libertății de care se bucură din plin, harnicii metalurgiști flutură în vînt zeci și zeci de stea­guri roșii și tricolore, scandează neîn­cetat lozinci. Ei manifestă puternic pentru prietenia între popoarele lumii, pentru apărarea și consolidarea rolu­lui nostru democrat-popular. asemenea realizări în cinstea măreței sărbători! In piață și-a făcut apariția coloana muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­lor de la Direcția Regională P.T.T.R. In fruntea coloanei lor, fruntașii Iancu Busuioc și Elena Gheorghe, poartă cu mîndrie steagul roșu de unitate frun­tașă pe ramură. Graficele și panourile, cu care se prezintă la defilare colec­tivele de muncă ale acestei direcții, scot în evidență rezultatele deosebite înre­gistrate în cinstea mărețului eveniment ce-l sărbătorim astăzi. Antrenați în întrecerea socialistă, muncitorii Direcției Regionale P.T.T.R. au reușit să-și în­deplinească și să-și depășească anga­jamentele luate. De pildă, sectorul presă și-a realizat planul în proporție de 107,7 la sută, sectorul radioficare în proporție de 110 la sută, iar sectorul radio în proporție de 108,3 la sută. Planul global pe Direcție este depă­șit cu 5,9 la sută. Aceste cifre scot în evidență condițiile noi de viață, de culturalizare a maselor largi de oa­meni ai muncii din regiunea noastră. Printre cei care defilează din cadrul acestei unități, se află și numeroși fruntași. Zărim pe tovarășii Teodor Za­­haria, Elena Bran, Ica Rădulescu, Na­talia Mereș, Emil Grosu, Petre Păuleț și alții. In cinstea zilei de 1 Mai, acești oameni s-au achitat ca întot­deauna cu drag și conștiinciozitate de sarcinile încredințate. figurat suma de 3­516.000 lei. Fondul întreprinderii a fost folosit cu unuH simț gospodăresc. Pentru acțiunile so­­cial-culturale, s-au cheltuit peste 1.900.000 lei, iar pentru premii și aju­toare —­ peste 1.bl­.000 lei. Tot din fondul întreprinderii în vara anului trecut, pe lîngă excursiile rea­lizate în diferite regiunii ale țării, un grup de muncitori ai fabricii a plecat într-o excursie în U.R.S.S., vizitînd pen­tru prima dată orașele Kiev, Leningrad și Moscova. Realizările înscrise și în acest an de colectivul fabricii ne dovedesc că hotărîrea de a ridica rentabilitatea în­treprinderii se bucură de toată atenția din partea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor fabricii. In cursul lunii aprilie, numai prin înlocuirea colofoniului cu parafină, în procesul tehnologic s-a realizat o eco­nomie de peste 25.000 lei, iar la lu­crările de reparații ale turbogenerato­­rului nr. 2 s-au economisit peste 100.000 lei. Muncitorii secțiilor de întreținere de la această fabrică, în întîmpinarea zi­lei de 1 Mai, au muncit cu mult sîrg spre a obține rezultate cît mai de sea­mă. Ei au scurtat reparațiile progra­mate ale mașinilor de fabricație nr. și 9 cu circa 80 de ore, iar cele ale 7 turbogeneratorului nr. 2 — cu 400 de ore. Numărul fruntașilor în producție ai fabricii este impresionant. Pe panoul de onoare al fabricii putem citi numele a sute de muncitori, ingineri și tehni­cieni. Nicolae Măgirescu, conductor la mașinile de fabricație nr. 9 și 10, Mitrea D­ tru, tocător șipcă, ca și Giur Zam­fira, alegătoare de hîrtie, inginerul Ni­colae Petrescu, șeful secției celuloză, maiștrii Gheorghe Apostolescu, Mun­­teanu Gheorghe, Dumitru Chiriță și mulți alții care au fost printre cei mai buni muncitori ai fabricii și prin a că­ror activitate rodnică au contribuit din plin la realizările obținute în în­tîmpinarea zilei de 1 Mai, derea cu electricieni ca Dospinescu Savel, Ion Ioniță, Rameș Petru, cu ingineri ca Ion Draghici, Vlad Vasili și alții, care cinstind această zi, nu au precupețit eforturi și timp pentru ca întreprinderea lor să se achite cu cinste de sarcina de a da tot mai mul­tă lumină! Dar cele mai frumoase succese­ în cinstea lui 1 Mai le-a obținut termo­centrala de la Comănești și centrala „Diesel“ de la Bicaz, care în trimestrul I a. c. s-au situat unități fruntașe pe țară. Această e și explicația mîndriei și veseliei cu care a demonstrat colecti­vul întreprinderii regionale de energie electrică. Prin fața tribunei continuă să trea­că ca un șuvoi nestăvilit coloanele nu­meroaselor întreprinderi și instituții de stat. Trec muncitorii de la IRTA, de la Iată în fruntea coloanei fabricii de confecții „Bacăul“, echipa de dansuri, în cadrul căreia recunoaștem pe ti­nerii fruntași în producție Florentina Rusu, Ținea Moșniță, Mihai Bold, Ale­xandru Ciocan, care execută din mers prin fața tribunei un frumos dans național. In urma echipei trec în pas vnoi sute de muncitori și muncitoare pe a căror chipuri strălucește fericirea unei vieți libere, fără exploatare, fără grija zilei de mîine. Prin dreptul nostru trec comunistele Maria Diaconescu și Profira Afloarei. Le recunoaștem pe cele mai destoinice conducătoare de brigăzi. In cinstea zilei de 1 Mai, brigăzile lor au dat produse de îmbrăcăminte mai multe și mai bune. De aceea ele sînt și fruntașe pe fabrică. Iată-i și pe electricienii Coloman Start, Claudiu Amza, Viorel Florea, care au contribuit din plin la darea în funcțiune a noii instalații electrice. Acum fiecare loc de muncă este în­zestrat și cu lămpi de iluminat elec­tric. Astfel munca se desfășoară în condițiuni mult mai bune. Femeile-mame își aduc zilnic copiii la creșa fabricii unde ei capătă o edu­cație nouă, socialistă, hrană consis­tentă, și o îngrijire deosebită. Colțul roșu amenajat în cinstea lui 1 Mai, biblioteca și sala de festivități reno­vată, sînt mijloace de culturalizare de care muncitorii și muncitoarele acestei fabrici se bucură din plin. Iată de ce în aceste clipe de mani­festare a dragostei față de partid, gu­vern și popor, a solidarității cu mun­citorimea globului pămîntesc, colectivul fabricii de confecții, antrenat în între­cerea socialistă este hotărît ca pe tri­m­estru! 1! al a.c. să obțină rezultate densei';*'; producție. Trec acum prin fața tribunei munci­to­­­rii din cadrul întreprinderii economice­ „23 August“. Și ei au întîmpinat ziuă de 1 Mai cu succese deosebit de im­­­portante. Printre manifestanții din a­­ceastă coloană, se zăresc harnicii și vrednicii muncitori tipografi care trag dese zi și noapte ca să asigure buna apariție a organului regional de presă „Steagul roșu“ , ca să aprindă pe file lumina tiparului și să se poată adăpar la acest izvor de lumină cei ce mun­cesc cu brațele sau cu mintea. Cu justificată mîndrie pășesc acurm­ prin fața tribunei muncitori tipografi fruntași asemenea linotipistului Dumi­­trescu Alexandru, zețarului Resler Mi­hail, mașinistului Naghelberg Haim, puitoarei Burlacu Anița, Ștefan Zaha­r­ria muncitor la secția confecții și alții. Cinste vouă, muncitori tipografi, par a spune oamenii muncii participanți la marea demonstrație. Da­r cinste vouă muncitori tipografi care prin mun­­­ca voastră neobosită contribuiți la mi­­­reața operă de culturalizare a maselor. Se apropie acum colectivul Teatrului de Stat. Muncind fără preget, artiști și regi­­­zori, mașiniști și păpușari, lucrătorii teatrului de dramă, ca și cei de la teatrul­­ Licurici, au reușit să ofere publicului spectator devenit mereu mai numeros, spectacole bune, de înaltă ținu­tă artistică.­­ Anul trecut, artiștii noștri au jucat în 420 de spectacole, care au fost pre­­­zentate unui număr de 139.000 de­ spectatori din Bacău, P. Neamț sau din­ alte orașe ale țării. Anul acesta, numai în primul tri­­­m­estru au fost prezentate 119 spec­­tacole în fața a peste 40.000 de spec­­­tatori. In aceeași perioadă, 8864 de copii au vizionat cele 53 spectacole ale teatru­­­lui de păpuși „Licurici“. Situîndu-se printre colectivele frun­­tașe pe țară prin activitatea sa rodnică, colectivul teatrului de stat din orașul­ nostru va munci și de acum încolo pentru educarea publicului în spiritul patriotismului socialist și al interna­­ționalismului proletar, va continua să dezvolte cu pricepere și măiestrie gustul pentru frumos, dragostea pentru artă a oamenilor. "rH Demonstrează și tînărul colectiv al Filarmonicii de Stat din Bacău. ★ Urmează lucrătorii de la întreprin­­derea cinematografică regională. In trimestrul I al anului acesta, cele 1212 filme ce au fost prezentate pe e­­cranele din regiune, au fost vizionată de 1.227.166 de spectatori. Din aceștia, 224.338 de țărani muni­citori au vizionat 735 de filme. Cele 7 caravane cinematografice au prezentat filme în 362 de sate. ★ Lucrătorii Centrului de Librării și Dif­­uzare a Cărții au întîmpinat ziua internațională a oamenilor muncii cu noi și însemnate succese în munca de popularizare și difuzare a cărții. Pla­­­nul la vinzarea cărților a fost înde­­plinit în proporție de 116 la sută. Pentru luna aprilie, în cinstea lui 1 Mai, planul a fost îndeplinit în ziua de 27. 4 Cele 104.409 volume de cărți difuzate anul acesta în regiunea noastră vor­ contribui din plin la educarea în spi­r­iitul vremurilor noi a oamenilor muncii. Trec muncitorii din transporturi și telecomunicații Este rîndul colectivului fabricii „Steaua roșie”. Pe drumul electrificării patriei drumuri și poduri, TAROM, de sa fa­ populație a orașului­ Bacău, adeziunea­brica de cherestea HCC, de la TIL. Cu fierbinte de solidaritate cu oamenii pancarte și drapele ei demonstrează muncii din țările socialiste și din în­manifestîndu-și alături de întreaga­treaga lume. Și alte coloane Membrii unităților gărzilor mun­citorești care au deschis demon­strația de 1 Mai din orașul nostru și-au manifestat hotărîrea de nezdruncinat de a apăra cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii din scumpa noastră patrie. UN CLIȘEU, un aspect de la demonstrația unităților gărzilor muncitorești. Vf. TĂ4i Tă'ispt • . Demonstrația continuă Demonstrația oamenilor muncii din orașul Bacău continuă. Trec lucrătorii sindicatului sanitar, trec aceia care în numele vieții ve­ghează zi și noapte, trec aceia care cu ajutorul științei spulberă planurile ucigașe ale morții, redăruind mama copilului, soția aceluia care așteaptă cu înfrigurare în sala de așteptare a spitalului, redăruind muncii, vieții, sute și sute de oameni. Printre cei ce defilează acum prin fața tribunei se află doctorii Cihodaru Gheorghe, Popovici Gheorghe, Văsoiu Florica, surorile Mutică Virginia și Busuioc Paula de la spitalul de a­­dulți, care s-au distins prin modul de organizare a muncii ca și prin asis­tența deosebit de atentă la patul bolna­vilor.­­ Partidul și guvernul țării noastre veghează continuu la îmbunătățirea a­­sistenței medico-sanitare. Dovada cea mai elocventă este faptul că în urma HCM nr. 1300 elaborată la finele fi­nului trecut s-a îmbunătățit cu mult asistenta sanitară a oamenilor muncii, și condițiile de trai ale personalului medico-sanitar. Intre demonstranți se disting și u­­nii lucrători de la spitalul de copii. Intre aceștia — dr. Filimon Angela și dr. Maria Rusu, surorile Ciocan Elena și Popovici Elena. Dr. Alexandrescu Gheorghe de la SANEPID, dr. Secară Virgil și Pro­­dan Arcadie și sora Catană Zamfira de la spitalul TBC se află în rîndurile aceleași coloane. i ,,,­ Lucrătorii din sindicatul sanitar se prezintă la acest întîi de mai cu rea­lizări frumoase. In domeniul îmbunătățirii con­dițiilor de tratare a bolnavilor au fost terminate și vor intra în folosință peste cîteva zil:. Pavilionul dispensarului T­ui­­n l­ avi­ionul pentru bolile dfcr* uni­­ a spitalul pentru adulți. Cui .a.a­d­m­onstranților de 1 Mai este continuată de membrii sindicatu­lui invățămînt. I Cadrele didactice din orașul nostru s-au străduit și continuă să se strădu­iască din plin să transmită din cu­­­noștințele lor cît mai multe tinerei generații. . Paralel cu procesul instructiv, în­vățătorii și profesorii din orașul și regiunea noastră fac din fiecare lecție ce o predau un mijloc de educare so­cialistă a elevilor. Ei muncesc de ase­menea să extindă continuu­­ procesul politehnizării învățămîntului, care si­­­gură spre formarea unui om nou, cu deprinderi multilaterale, educat în spi­­­rit’'­ w • '"'bimni marxist-leniniste. Con­tinuă să treacă prin fața tribunei lucrători din cadrul Departamentului alimentar. Iată, colo, în mijlocul co­loanei un bărbat își poartă copilul pe umăr. Acesta ține în mină un mic guler roșu.­­ Ne vine în minte fără să vrem poe­zia lui Cicerone Teodorescu . ..M-a­m­ dus cu tata la serbare, E cald. E soare. E-ntîi Mai Și-un steguleț frumos luat... Dar uite­­am o supărare ■ Prin steagurile fără număr, De la tribună le-o fi greu Să vadă stegulețul meu... — Hai, tată, ia-mă sus pe umăr !“ . Pentru o cît mai buna aprovizionare a oamenilor muncii cu bunuri d­e larg consum Este greu de găsit vreun om care să nu fi fost în aceste zile de primă­vară prin magazinele orașului nostru. Aprovizionate cu tot felul de produse industriale de sezon, și produse alimen­tare organizațiile comerciale și-au rea­lizat în cinstea zilei de 1 Mai — pla­nurile de aprovizionare și desfacere. OCL Produse Industriale, de pildă, a depășit planul de aprovizionare pe luna aprilie cu 14 la sută, iar planul de desfacere cu 1 la sută. OCL Ali­mentara respectiv cu 6 la sută și 0,3 la sută. Prin grija organizațiilor de partid și sindicate din aceste unități au fost luate măsuri de educare a sala­riaților sub lozinca: „Pentru cinste, pentru o deservire civilizată a consu­matorilor“.­­ Populația consumatoare este acum mulțumită că în comerțul socialist pot fi găsite tot felul de produse de uz casnic, de îmbrăcăminte și alimentare. Dar iată-i și pe cei din cooperația de consum. Ei luptă cu abnegație pen­­­tru întărirea comerțului cooperatist, pentru îmbunătățirea schimbului de­­ Continuare in pag-, a­rti/ r

Next