Steagul Roşu, iunie 1958 (Anul 13, nr. 1666-1690)

1958-06-01 / nr. 1666

Nr, 1*666 ( 3.145)I DOMINICA 1 IONIE 19W 1 M -lina internațională pen­u­ apărarea copilului Ziua de 1 Iunie — Ziua Internațio­nală pentru apărarea copilului — a devenit una din mărețele manifestări ale tuturor popoarelor. In această zi, Sute de milioane de oameni din toate­­ țările lumii își afirmă hotărîrea lor de "nestrămutat de a ocroti viața copiilor,­­a apăra pacea în lume, a asigura fe­ricirea tinerei generații care reprezintă speranțele întregii omeniri spre un vii­tor mai bun. Popoarele nu pot uita că printre cele 30 de milioane de ființe omenești care au căzut victime­­ celui de-al doilea război mondial, au fost milioane de copii. Nu pot fi ui­tate crimele săvîrșite de fiarele hitle­­riste care au ucis în cele mai groaz­nice chinuri, au ars în crematorii, au îngropat de vii, au exterminat în ca­mere de gazare, nenumărați copii. A­­mmintirea acestor crime odioase ale bar­bariei fasciste, face ca fiecare mamă și tată să-și ridice glasul de protest împotriva acelora care urzesc noi pla­nuri războinice, împotriva înarmărilor cu arme de exterminare în masă și a experiențelor cu bombe atomice și cu hidrogen. Anul acesta, sărbătorirea Zilei In­ternaționale a copilului are loc în con­dițiile unui avînt crescînd al luptei po­­­poarelor pentru coexistență pașnică,­­pentru lărgirea legăturilor economice și culturale dintre țări, pentru crearea­­ u­nui climat de încredere bazată pe cunoaștere și respectul reciproc. Ome­­ninirea întreagă a salutat propunerea U­niunii Sovietice pentru organizarea unei conferințe la nivel înalt cît și istorica hotărîre a Sovietului Suprem­­ al U.R.S.S. cu privire la încetarea uni­laterală a experiențelor cu armele­­ nucleare.­­ Sărbătorirea Zilei Internaționale a copilului este în același timp un pri­­­lej de a se face o trecere în revistă a condițiilor sociale pe care le au copiii­­ din diferite țări ale lumii. In Uniunea­­ Sovietică, care pe drept cuvînt este cu­­mnoscută sub numele de „țara copilăriei [fericite“, copiilor li s-au creat cele mai b­une condiții pentru dezvoltarea lor fi­­­zică și intelectuală, pentru instruirea iși educarea lor în spiritul umanismului [socialist. Vasta rețea de instituții de stot felul care s-au înființat în U.R.S.S., ■începînd de la creșe, cămine, palate [ale pionierilor, școli și universități, sa­­b unele impresionante care se cheltuiesc­­ în acest scop, toate acestea sînt dovezi [convingătoare a grijii cu adevărat pă­rintești pe care Partidul Comunist și guvernul sovietic o manifestă față de tîn­ăra generație. în Republica Populară Romînă, copiin și tineretul constituie una din preocu­pările centrale care stau în a­­tenția partidului și guvernului țării. Datorită acestui fapt, în ultimii ani s-au obținut realizări remar­cabile care au creat condiții cu totul m­ici pentru copii și tineret, nemaiîntâ­lnite în Romînia burghezo-moșierească.­­Legile în vigoare garantează mamei­­ și copilului dreptul la asistență medi­cală și spitalizare gratuită. Femeilor­­ M­ame care lucrează în întreprinderi sau instituții li se acordă plata concediului pentru maternitate. Spre a se asigura o cît mai bună îngrijire copiilor, pe lingă întreprinderi și instituții s-au creat creșe și cămine de zi, al căror număr crește necontenit. A sporit mult nu­mărul grădinițelor de copii, iar la sate au luat ființă grădinițe sezoniere (pe timpul campaniei agricole) — cărei înainte erau inexistente. In prezent în regiunea Bacău, de la cele cîteva zeci de grădinițe de copii, ce ființau sub vechea orinduire, s-a ajuns la 362 in­stituții de învățămînt preșcolar, în care se face educația unui număr de a­­proape 14.000 copii care au vîrsta între 3—7 ani. Din acestea, 268 funcționează la sate. In țara noastră se investesc anual sume importante pentru organizarea odihnei copiilor, a elevilor, a studenți­lor, pe timpul vacanței. In stațiunile balneo-climaterice, un număr însemnat de copii sînt trimiși pentru căutarea sănătății. Fonduri însemnate sînt alo­cate pentru plata ajutorului pentru copii care se distribuie lunar, odată cu achitarea salariului, ca și pentru aju­torul familial de stat cuvenit mamelor cu copii mulți. O preocupare deosebită a statului nostru democrat popular este aceea de a se asigura tuturor copiilor și tineretului condiții cît mai bune de învățătură. In acest scop s-au creat un număr suficient de școli elementare înzestrate cu mobilierul și materialul didactic necesar și care funcționează pînă în cele mai îndepărtate cătune. Au luat ființă școlile de 7 ani și a spo­rit considerabil numărul de școlii me­dii de cultură generală. Există de ase­menea un număr de școli destinate în­­vățămîntului profesional și tehnic, in­stitute de învățămînt superior, unde cu ajutorul burselor acordate de stat, se oferă cele mai largi posibilități pen­tru instruirea cît mai temeinică a ti­neretului din țara noastră. Condiții asemănătoare s-au creat și pentru copiii și tinerii din toate cele­lalte țări de democrație populară. In țările capitaliste însă, copiii — alături de părinții lor — continuă să ducă o viață grea, plină de suferințe. In regiunile stăpînite de colonialiști, milioane de copii nu cunosc lumina cărții. Ei sînt siliți să muncească din cea mai fragedă copilărie, în fabrici și ateliere, pe plantațiile moșierilor pentru un salar de mizerie. Copilăria lor este amară, lipsită de bucurii. Pentru oamenii muncii din regiunea Bacău, ca și pentru cei din întreaga țară, ziua de 1 Iunie, sărbătoarea in­ternațională a copilului, a devenit o tradiție scumpă. Sărbătorind această zi, ei își manifestă hotărîrea lor de neclintit de a-și spori eforturile pentru dezvoltarea economiei noastre națio­nale, pentru înflorirea necontenită a patriei noastre dragi. Ei fac aceasta cu convingerea fermă că prin realiză­rile lor de fiecare zi contribuie la în­tărirea păcii în lumea întreagă, asi­­gurînd astfel copiilor și tineretului o viață fericită, un viitor luminos. Un nou centru de produse I.C.I.L. Zilele trecute întreprinderea de co­lectarea și industrializarea laptelui Ba­cău a înființat un nou centru de producție. In cadrul acestuia se va fabrica un nou sortiment, produs din lapte, și anume cașcaval „Dobrogea“, ce va putea fi cumpărat în curînd din magazinele alimentare din orașul Bacău și din regiune. Un aport prețios în aproviziona­rea cu materie primă îl aduc stî­­nele cooperatiste din jurul orașului Ba­cău care predau produse de bună calitate. In acest sens se pot evidenția stînele cooperatiste ale cooperativelor din Itești, Mărgineni, Călugăra și altele­­ de pe cuprinsul raionului Bacău. Tre­buie de asemenea să se menționeze ca un fapt pozitiv sprijinul acordat de organele locale de stat și acel dat de I.R.I.C. Bacău în ceea ce privește obținerea localului pentru fa­bricație. Muncitorii și tehnicienii întreprin­derii de industrializare și colectare a laptelui și­ au luat ca angajament să livreze produse de calitate superioară și să continue a mări sortimentele de produse lactate. Calendar F.D.I.F. Astăzi la Viena se deschide cel de-al IV-lea Congres al F.D.I.F. care va însemna încă o pagină în istorie și va fi încă o dovadă a voinței de nestrămutat a popoarelor de a apăra pacea. Jurămîntul de la Paris In 1945 a avut loc la Paris con­gresul constitutiv al F.D.I.F. S-au adunat acolo femei din 40 de țări­ diferite. Flăcările celui de-al doilea război mondial abia se stinseseră. Răni erau destul­ de vindecat. Con­siderăm că simpla reamintire acestui fapt explică de ce partici­a­pantele au jurat în mod solemn ca în cadrul F.D.I.F. să lupte neo­bosit pentru: — apărarea drepturilor politice, e­­conomice, juridice și sociale ale fe­meilor, — apărarea drepturilor copiilor la viață și sănătate, la dezvoltarea intelectuală și morală, — pace; respectarea libertății popoarelor. I F.D.I.F. a rămas credincioasă a­­cestui jurămînt, orientîndu-și întrea­ga sa activitate în lumina ac­estor obiective. In anul 1948... ...a avut loc la Budapesta cel de-al doilea Congres mondial al F.D.IF. In cursul celor trei ani de activitate, această organizație își cîștigase deja un înalt prestigiu in­ternațional prin lupta sa neobosită pentru a strînge rîndurile femeilor din lumea întreagă pentru pace și o viață liberă, fericită. Așa se face că la cel de-al doilea congres a sporit numărul participantelor, re­­prezentînd cu 11 țări mai multe de­cit la congresul anterior. La Copenhaga... ...în anul 1953, numărul țărilor reprezentate la cel de-al treilea congres al F.D.I.F. a crescut la 67. Considerăm că nu-i necesar să des­chidem nici un fel de paranteză pen­tru a sublinia semnificația evidentă a acestei creșteri și că-i mai ni­merit să notăm... ...Cîteva acțiuni inițiate de F.D.I.F. 9 Viena, 1952. Delegate din 64 țări s-au întrunit în cadrul confe­rinței internaționale pentru ocroti­rea copilului. Apelul adoptat cu a­­ceasă ocazie s-a adresat în egală măsură bărbaților și femeilor, cu chemarea de a-și uni puterile pen­tru a se asigura tuturor copiilor din lume dreptul la viață, sănătate fizică și morală, dezvoltare intelec­tuală. • 1953: Copenhaga. A avut loc Congresul Mondial al Femeilor. „Declarația drepturilor femeii“, a­­doptată cu această ocazie a ajutat milioane de femei din lumea întreagă să devină conștiente de drepturile lor legitime. Mișcarea feminină mondială a devenit mai unită și deci mai puternică. • Congresul Mondial al Mamelor pentru apărarea copiilor împotriva războiului, pentru dezarmare și prie­tenie între popoare. A avut loc în 1955 la Lausanne. Congresul s-a transformat într-o puternică mani­festare a voinței mamelor, a tuturor femeilor, care în numele dragostei luptă pentru respectarea vieții copiilor și a păcii lumii. Extras dintr-un mesaj „Federația Democrată Internațio­nală a Femeilor cheamă femeile din lumea întreagă să facă din Ziua Internațională a Femeii (8 Martie 1958 — N.R.) o etapă importantă în pregătirea celui de-al IV-lea Con­gres al său care se va ține la Viena (Austria) între 1 și 5 iunie 1958. La acest congres se vor în­­tîlni femei din toate colțurile globu­lui, de toate părerile și credințele, reprezentînd sute de milioane de femei. * In loc de concluzie Rîndurile de mai sus se referă la cîteva din datele importante în­scrise în filele calendarului istoric al F.D.I.F. Datele, faptele, sînt mai multe. Ele arată că femeile zilelor noastre își fac din ce în ce mai auzit glasul, constituind o uriașă forță pe frontul luptei pentru mă­reața cauză a apărării păcii în lumea întreagă. In numele acestui principiu vor glăsui răspicat parti­cipantele la cel de-al IV-lea Con­gres al F.D.I.F., pe care femeile din lumea întreagă îl întîmpină cu dragoste, entuziasm și încredere­ că el va marca o nouă etapă în con­tinua întărire a unității femeilor de pe toate paralelele și meridianele globului. D. FINARU .. 4 PAGINI M BANI Citiți în pagina 4-a A EVENIMENTELE DIN FRANȚA — Guy Mollet continuă eforturile pentru sprijinirea unui guvern De Gaulle.­­ Comunicatul comun sovieto-fin­­landez.­­ Forțele armate marocane au insta­lat posturi de control pe principalele, șosele și aeroporturi din Maroc. A PETRE MARCU: Cronica eve­nimentelor internaționale. Schimb de experiență în problema inovațiilor Zilele trecute a avut loc în Ba­cău o consfătuire inițiată de Con­siliul Sindical local cu participarea unor delegați ai Oficiului de Stat pentru Invenții și al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, precum și con­ducerile tehnice, sindicale și inovatori din întreprinderile orașului Bacău. Cu această ocazie fabrica „Parti­zanul“ a prezentat un referat asu­pra modului cum decurge munca de inovații în fabrica lor. Pe marginea acestui referat au fost ridicate o serie de probleme im­portante privind bunul mers al mun­cii de inovații și anume: delimitarea sarcinilor de serviciu, sprijinul ce urmează a fi acordat­­ de Cabinetele Tehnice inovatorilor fără pregătire corespunzătoare, alcătuirea de colective de inovatori sau brigăzi complexe de inovatori pentru rezolvarea probleme­lor planului tematic, dificultățile în­­tîmpinate în executarea prototipurilor de către atelierele de întreținere din întreprinderi, precum și­­ diferite as­pecte ale stimulării Inovatorilor. Proble­mm­ele­ dezbătute au fost ,clari­ficate ’de tov. Zah­aria ’delegatul C.S.I.­­ulu­i care în completare a anunțat că față de dezvoltarea mișcării de ino­vații, regulamentul actual nu mai este" corespunzător și urmează —­ cu spri­jinul colectivelor din__ marile întreprin­deri — să se redacteze un nou regu­lament mai cuprinzător și care să a­­jute efectiv atît pe inovatori cît și a cabinetele tehnice în soluționarea justă problemelor de inovații. In continuare vorbitorul a indicat că se va conferi titlul de „inovator e­m­erit“ precum și medalia de „ino­vator“ tovarășilor care vor propune cele mai bune inovații care să con­tribuie la dezvoltarea progresului teh­nic, la utilizarea resurselor interne în vederea diminuării importului și la creșterea rentabilității întreprinderilor. Consfătuirea a fost un bogat schimb de experiență în munca de inovații, iar condițiile create de noul regulament cu sprijinul organelor de partid și sindicale, vor permite activitate intensă în acest domeniu a­ o­tît în ceea ce privește propunerile de inovații cît și în extinderea și genera­lizarea celor mai bune inovații­­ la toate locurile de muncă. Mărirea exi­genței colectivelor de inovații va per­mite realizarea unor lucrări valoroase care să contribuie efectiv la creșterea indicilor de utilizare ale utilajelor și la descoperirea rezervelor interne din întreprinderi.­­­­ Ing. M. HADSFATER 1 Astăzi începe Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice Intre manifestările menite să con­tribuie la întărirea continuă a prie­teniei romîno-sovietice, decadele în­chinate în chip deosebit unora din republicile din marea Uniune Sovie­tică, au început să-și aibă tradiția lor, oferind bune prilejuri de cu­noaștere mai profundă a vieții și în­făptuirilor popoarelor sovietice. Anul acesta „Decada culturii Repu­blicilor Sovietice Socialiste Baltice“ ne va da prilejul să cunoaștem mai bine poarta maritimă apuseană a Uniunii Sovietice, ne va da posi­bilitatea să cunoaștem cele mai lu­minoase pagini din istoria acestor re­publici, să cunoaștem realizările do­­bîndite în anii puterii sovietice, cul­tura socialistă a acestor popoare și bogatele lor tradiții. Pe meleaguri unde secole de-a rîn­­dul poporul a suferit jugul exploatării și asupririi teutone, al panilor polo­nezi și al altor năvălitori și asupri­tori, nu departe de istoricul Lenin­grad, trei republici sovietice îngemă­nate de istoria lor comună trăiesc astăzi bucuria înfloririi tuturor for­țelor lor creatoare: Republica Sovie­tică Socialistă Estonă, Republica So­vietică Socialistă Letonă și Republica Sovietică Socialistă Lituaniană. Timp de multe veacuri, țările bal­tice au fost sub stăpînirea Poloniei, Germaniei, Suediei, Danemarcei; înce­pînd din secolul al XVIII-lea, țările baltice au fost integrate în impe­riul rus. In felul acesta, popoarele lor au fost ferite de jafurile năvălito­rilor. Dar Rusia țaristă era o țară exploatării crîncene și asupririi națio­a­nale, o „închisoare a popoarelor“ cum a numit-o Lenin. Devenite provincii ale imperiului rus, țările baltice s-au dezvoltat în decursul secolelor unila­teral. Fluvii cu ape bogate au existat în țările baltice din totdeauna, dar ni­meni nu se gîndea să se folosească energia. Din totdeauna pămîntul a­­c­estor țări a fost bogat în șisturi și în turbă, dar zăcămintele rămîneau­ aproape neatinse, pajiștile și cîmpiile mănoase au cunoscut vreme îndelun­gată amenințarea mlaștinilor, ae căror asanare nu se ocupa nimeni. Au a trebuit să treacă multe decenii, a trebuit ca în Rusia să fie distruse vechile rînduieli și cei mai buni fii ai popoarelor din țările baltice să-și aducă jertfa în lupta pentru liberta­tea națională și socială, pentru ca, în cele din urmă, să se poată împlini ceea ce secolele trecute au lăsat ne­împlinit. Sub influența proletariatului rus, mișcarea muncitorească din țările Baltice s-a încadrat în avîntul revo­luționar de la sfîrșitul secolului tre­cut și începutul secolului nostru care a determinat deplasarea centrului miș­cării revoluționare în Rusia. Mișca­rea muncitorească din țările baltice a ridicat din rîndurile sale figuri lu­minoase de luptători devotați pentru cauza poporului, ca: scriitorul leton, Jan Rainis, conducătorul proletaria­tului eston, V. Kinghisepp, ș. a. Octombrie 1917. Vestea despre ma­rea izbîndă a proletariatului rus con­dus de gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice în frunte cu marele Lenin, despre victoria Marii Revoluții Socialiste, a zburat pe tot întinsul stepelor și al munților, de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la ră­sărit pînă la apus. A doua zi după victoria insurecției armate din Petro­grad, Comitetul militar revoluționar din Estonia a anunțat instaurarea puterii sovietice în Estonia. In orașele și satele Estoniei s-au înălțat steagu­rile roșii ale revoluției. La intervale scurte, puterea sovietică este birui­toare și în Letonia și în Lituania, în­­cununînd astfel lupta proletariatului din aceste țări pentru eliberarea de sub jugul exploatării. Popoarele țări­lor baltice au devenit stăpîne ale ță­rilor lor. Victoria Revoluției Socialiste, alianța cu poporul rus victorios și pu­ternic a fost chezășia vieții noi pe care popoarele din aceste țări și-o făureau cu propriile lor mîini. Munca pașnică a popoarelor baltice a fost însă întreruptă de intervenția armată a puterilor imperialiste care s-au dezlănțuit cu toata furia în 1918. Vase de război engleze au ancorat în portul Tallin invadînd apoi Esto­nia . Lituania a fost cotropită de armatele panilor polonezi, armatele prusace au invadat și ele teritoriul țărilor baltice. In luptele purtate îm­potriva cotropitorilor, detașamente de ostași roșii au înscris în istoria Uniu­nii Sovietice pagini de glorie nepieri­toare. Aici, pe țîrmurile Balticei, pe pămîntul Estoniei, în bătălia de la Narva, gărzile roșii au dobîndit isto­­ria victorie de la 23 februarie 1918 secretar DUMITRU LICHI al Consiliului regional Bacău al A.R.L.U.S. (Continuare în pag. IV-a) Peisaje din regiune Poiana Teiului De la 26 mai lucrează în contul lunii iunie Muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul întreprinderii de foraj Zemeș an­trenați la întrecerea socialistă, în do­rința de a realiza și de a depăși sar­cinile de plan au pornit cu elan în muncă pentru traducerea în viață a an­gajamentelor luate. Astfel, un succes deosebit în realizarea și depășirea pla­nului de foraj l-a înregistrat secția Ze­meș, condusă­­ de comunistul Cristian Cojocaru. Această secție a depășit pla­nul de foraj pe luna mai cu 958 metri, forați. Secția de foraj Pietrosu-Foale condusă de ing­­uterist Bîntu Constan­tin și ajutat de comunistul Constantin Bercaru a reușit de asemenea să de­pășească planul cu 243,6 metri forați. Aceste două secții au contribuit din plin la realizarea și depășirea planului pe întreprindere ceea ce a făcut ca la data de 26 mai orele 12 planul să fie realizat pe întreaga lună. Brigăzile de foraj care au dat dovadă de conștiin­ciozitate­ în muncă asigurînd prin a­­ceasta depășirea planului pe secție, sînt acelea ale sondei 4.127 Zemeș condusă de Alexandru Spătaru — cîștigătorul întrecerii socialiste pe trimestrul III 1957, instituită pentru cele mai bune brigăzi de foraj, care a depășit planul cu 335,7 metri și brigada sondei 4.114 Zemeș condusă de comunistul Dudău Th. care a depășit planul cu 282 metri. Brigada sond­ei 635 Foaie condusă de comunistul Bîșcă­loan a depășit planul de foraj cu 50,5 metri. Brigada sondei 633 Foaie condusă de comunistul,Con­stantin Prohozescu a depășit planul cu­ 143 metri forați. Brigada sondei 513 și 515 Zemeș a forat peste plan H4 P. TUDOR coresp. Au început pregătirile pentru muncile agricole de vară - 1 „ <­­r’W întorși de pe cîmp, tractoriștii de la S.M.T.­Roman au început revizuirea și repararea utilajului agricol necesar în campania agricolă­ de vară.­­­IN CLIȘEU. Mecanizatorii din stațiune execută reparații la combina de cereale. în cinstea zilei de 1 iunie Un interesant concurs In cinstea Zilei internaționale a co­pilului, în cadrul clubului celor ce în­vață limba rusă de pe lingă Consiliul orășenesc A.R.L.U.S. a avut loc un concurs pentru cel mai bun cititor în limba rusă. Concursul, care a urmări să evidențieze și pe cei care scriu ce mai bine în limba rusă, a fost orga­nizat pentru elevii școlilor de 7 ar nr. 1 și nr. 2 din orașul Bacău. După concurs au urmat proiecții de diafilme. S-au evidențiat în cadrul concursulu între alții elevii: Radmilovici Izu, Beno­ Cnohl, Popa Eugenia, Leopold Alida, Bercovici Mariana, Moscovici Armand și alții. Au pregătit daruri In rîndul femeilor din comuna­ Boghești zilele trecute a fost mare freamăt. Ele s-au pregătit de zor, pentru sărbătorirea Zilei internațio­­­nale a copilului“. Sub conducerea tov. învățătoare Pleșu P. Maria, preșe­dinta comitetului femeilor din comu­nă, în toate cele 9 sate componente ale comunei s-au organizat petreceri populare la care s-a realizat sum­a de lei 940. Cu acești bani s-au­ cum­părat 15 costume pentru copiii mici și silitori la învățătură, iar cu restul de bani s-au cumpărat dulciuri care să fie împărțite copiilor în ziua de 1 Iunie. Viața culturala a orașelor și satelor regiun­ii Spectacol teatral prezentat de elevii școlii medii din Buhuși După mai multe luni de muncă sus­ținută, elevii clasei a Xl-a de la cursu­rile serale ale școlii medii din orașul Buhuși au prezentat spectacolul cu piesa „Nota zero la purtare“ de Virgil Stoenescu și Octavian Sava. Din distribuție au făcut parte între alții: Rogojină Nelu (Ștefan Vardia), Br­ucăr Tilu (Mariana), Vagner Mi­­hai (Vucea) ș. a. Spectacolul a avut loc pe scena clu­bului muncitoresc din Tazlău­ și s-a bucurat de succes. I. FERLUȘCA coresp. j Concert simfonic în prepare Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din localitate, pregătește un nou concert simfonic. In program figurează piesele: Pe­trecere populară de Sabin Drăgoi, Sim­fonia nr. 31 în Re major (Cu semnal de corn) de Joseph Haydn și Uvertura la opereta „Liliacul“ de Johann Strauss. Solistul concertului va fi Ion Da­cian, Artist Emerit al R.P.R., care va interpreta arii din operete. Concertul va avea loc luni 2 iunie a. c. în sala filarmonicii și va fi diri­­jat de tînărul Alfred C. Pantzer din București. R. F. Un nou program al brigăzii artistice de agitație de la Sf.T. Tg. Neamț Nu de mult brigada artistică de a­­gitație a stațiunii de mașini și trac­­t, toare din Tg. Neamț a prezentat un nou program artistic. Este meritoriu faptul că acest pro­gram al brigăzii artistice de agitație a inclus în mod deosebit popularizarea mecanizatorilor care s-au distins în munca destul de anevoioasă pe care au depus-o în precedenta campanie a­­gricolă. Spectacolul de care vorbim consti­tuie un stimulent pentru tractoriștii de la S.M.T. Tg. Neamț, care acum des­­­fășoară o muncă susținută în cadrul stațiunii. GR. FILIOREANU, coresp. O vizită neobișnuită Pentru a aprinde și mai mult în ini­mile elevilor care termină acum clasa a patra dorința de a-și continua munca de învățătură în cadrul ciclului V-VII, cadrele didactice ale școlii de 4 ani din Negoiești — comuna Dragomirești — Piatra Neamț, au luat o inițiativă interesantă. Au vizitat împreună cu elevii ultimei clase , a școlii de 4 ani din Negoiești, școala de 7 ani din Dragomirești. Acio, oaspeții au asistat la cîteva lecții ce s-au ținut la clasa a V-a.­­ Faptul acesta a fost de natură să întărească în inimile școlarilor de la Negoiești încrederea în forțele lor, să le reîmprospăteze dorința de a învăța­ mai departe. E. ADASCALIȚEI coresp.

Next