Steagul Roşu, august 1958 (Anul 13, nr. 1719-1743)

1958-08-02 / nr. 1719

Í ä­í § L­Í­O­T­I: C­A U‘’n­y £ R5ITAâAj Proletari din bate­tărite­ uriW-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R .1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 1.719 (3.198) | SIMBATA 2 AUGUST 1958 ! 1 pagini 20 bani In aceste zile pe ogoarele regiunii Pe aria din comuna Adjudul Vechi Forfotă mare de dimineață și pînă seara. Zeci de țărani mun­citori cu unelte de lucru în mină, căruțe încărcate cu saci sau cu snopi, buduitul moto­rului și al batozei. Cam așa a­­pare viața pe aria din comuna Adjudul Vechi. Elementul de bază care îți in­dică felul cum se desfășoară treierișul este cantitatea de grîu pe care o treieră batoza într-o zi. De aceea, am găsit p nimerit ca mai întîi să mă in­teresez de această problemă. Intru în discuție cu tractoris­tul I. Dumitriu. Răsfoiesc bor­­deroul delegatului de batoză. Rezultatul­ zilnic batoza își în­deplinește norma, ba uneori o și depășește, ajungînd pînă la 16.000 și chiar 17.000 kg. treie­rate In loc de 14.000 kg. Mai mulți factori concură la acest lucru. In primul rînd tre­buie arătată buna organizare a muncii pe arie. Țăranii munci­tori organizați în cete alimen­tează continuu batoza. Snopii se dau la batoză din căruță. In felul acesta nu se mai mută mașina de la un stog la altul. Pe arie sunt mobilizate un nu­măr suficient de căruțe, care sunt folosite la transportarea snopilor. De asemenea, sunt a­­nunțați din timp cei care ur­mează la rînd. Mai trebuie a­­dăugat și meșteșugul cu care conduce și întreține garnitura de treier tractoristul I. Dumi­triu. In fiecare dimineață con­trolează motorul și batoza, le gresează, iar săptămînal face o revizie generală. De fapt I. Dumitriu este și un bun organizator. El dă un sprijin serios țăranilor munci­tori la organizarea muncii. Pe arie întîlnești gazeta de perete, expoziția agricolă, tablă de onoare pentru fruntași, ma­­­­teriale contra incendiului etc. — Nu se fumează pe arie, se auzi dintr-o dată o voce aspră. Era a țăranului muncitor Savin Secară, pompier de serviciu. Il zăresc cu țigara în gură pe Gh. Barbu. Acesta luîndu-se cu treaba uitind că în apropierea lui se află stoguri de paie și snopi de grîu a scos din buzu­nar o țigară și a început să fu­meze. Fiind tras la răspundere de pompierul de serviciu acesta se cam încurcase. Singura scăpare i-a fost refugiul la locul ame­najat special pentru fumători. Ce să-i faci! Cu focul nu te poți juca. La tabla de onoare erau evi­dențiați printre alții și țăranii muncitori Luca Năstasă, Gh. To­­dirașcu, Gh. Apostu și alții. Articolele publicate la gazeta de perete vorbesc despre inter­venția americană și engleză în Liban și Iordania, despre acțiu­nea de strîngere a spicelor etc. Fără îndoială, articole importan­te și la ordinea zilei. Din păcate însă ele sînt așezate defectuos pe gazetă și din această cauză nu pot fi citite cu ușurință de către țăranii muncitori. Și acum cîteva cuvinte des­pre expoziția agricolă. Intenția de a organiza pe arie, acolo unde în aceste zile se găsesc majoritatea țăranilor muncitori, o expoziție agricolă merită apre­ciată. Trebuie spus însă că co­mitetul executiv al sfatului popular comunal nu s-a stră­duit să organizeze o expoziție de unde țăranii muncitori să poată trage învățăminte. Expoziția agricolă de pe aria din Adjudul Vechi nu cuprinde decit trei tulpine de floarea­­soarelui și acele fără pălării, câțiva mănunchi de spice de grîu și patru tulpine de porumb din care două fără păpuși. Nici una din culturi nu are explicații. Nu se știe ale cui sunt, din ce sector provin etc. Așa că la urma urmei nici nu se poate vorbi de o expoziție agricolă. Condiții asemănătoare — rezultate diferite La Lehancea poți să-ți dai seama de felul cum merg lu­crările de recoltat și treierat încă înainte de a lua legătura cu organele locale. Este sufi­cient doar să-ți arunci privirea, din mersul mașinii, peste ogoare. Comuna Lehancea este vecină cu comuna Corbița. De aici re­zultă concluzia mai mult ca sigură că, condițiile de sol și climă sunt aceleași. Pe meleagurile comunei Cor­bița, comună fruntașă pe raion la recoltat și treier­iș, nu mai poți vedea la data actuală din­tre păioase decit lanuri cu o­­văz, în care s-a și intrat de a­­cum cu secera. La Lehancea însă mai sunt încă și acum multe lanuri cu grîu nerecoltate. A­­cest grîu, nu numai că este tre­cut de mult de pîrgă, dar din cauză că este răscopt, a început pur și simplu să se scuture. In fața unui asemenea spectacol te întrebi fără să vrei, care ar fi cauza și cine sînt gospodarii a­­cestei comune, pe care nu-i doare inima de irosirea muncii lor ? De ce treburile merg atît de prost la Lehancea nu-i greu de înțeles. Membrii comitetului executiv al sfatului popular co­munal cit și unii deputați, se complac în această situație și merg în coada maselor. Preșe­dintele comitetului executiv, to­varășul Bontă Dumitru, mani­festă o atitudine incompatibilă cu calitatea pe care o are. Timp de o săptămînă de zile de cînd a început treierișul în satul Sîrbi, satul în care și locuiește, n-a mai trecut deloc pe la se­diul comunei, motivînd că se ocupă de aria din acest sat. Dar nici măcar acest lucru nu-1 face. Am făcut această afirmație de­oarece, analizînd rezultatele ba­tozei de la aria din Sîrbi, con­statăm că norma zilnică realizată nici în proporție nu-i de 50 la sută, din cauză că nu sunt organizate cotele pentru batoză și nu este cărat suficient­­ grîu pe arie, pentru ca să se poată lucra din plin toată ziua. Am greși dacă am spune că tovară­șul președinte Bontă Dumitru nu se ocupă de treburile cam­paniei de vară. Trebuie să men­ționăm însă că se ocupă, dar nu de treburile comunei care sînt lăsate în voia soartei, ci de cele ale gospodăriei sale per­sonale. Nici tehniciană agricolă Popa Săndica nu-și justifică existența în comună. In activitatea ei de mai bine de o săptămînă nu s-a putut constata nici o acțiune concretă pentru îndrumarea ță­rănimii muncitoare la strîngerea recoltei la timp și la facerea o­­goarelor de vară. Starea de indiferență și nepă­sare a Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Le­hancea și în special a președin­telui va mai dura o bună bucată de timp dacă tovarășul Fechete, președintelui sfatului popular raional va continua să treacă din fuga mașinii prin Lebancea și va merge mai departe, Corbița, unde recoltatul și treie­la­ratul merg bine. Se construiește o nouă uzină de vinificație de acest fel din regiune, care va intra parțial în funcție în toamna aceasta, va avea o capacitate de prelucrare de 230 vagoane struguri și un spațiu de depozitare de 160 vagoane de vin. Ea va deservi în bune condițiuni co­munele Sascut, Păncești și Valea Seacă, care au un sector viticol dez­voltat. Pînă acum, aici, s-a terminat în în­­tregime clădirea uzinei, s-au ridicat zi­­­durile de izolație la pivnița cramei, iar în prezent se construiesc primele 8 cisterne de beton armat­­ de cîte 2,5 tone fiecare, din cele 64 planificate. In acest an se acordă o mare atenție electrificării centrelor de vinificație, pen­tru a se folosi energia electrică, atît ca forță pentru acționarea utilajelor cît și pentru iluminat. La centrele din Les­pezi și Păncești raionul Adjud și Dea­lul Morii r­aionul Zeletin, grupurile e­lectrogene au și sosit. Lucrările de elec­trificare sunt mult avansate la centrul din Dealul Morii unde s-a terminat și clădirea uzinei proprii. Ca urmare a măsurilor luate de către întreprinderea Win­alcool Bacău în toam­na aceasta, spațiul de depozitare al u­­zinelor și centrelor de vinificație din regiune va fi mai mare cu circa 160 de vagoane față de anul trecut. In regiunea Bacău se fac intense pregătiri în vederea campaniei de re­­cepționare și prelucrare a strugurilor din recolta acestui an. La Sascut se află în curs de execuție lucrările de construcție a unei uzine de vinificație. Noua uzină, a treia unitate în stațiunea balneo-climaterică Slănic-Moldova Vie activitate culturală Spectacole teatrale Oamenii muncii veniți la odihnă în stațiunea balneo-climaterică Slănic- Moldova găsesc în fiecare seară la club un variat program cultural-artistic. In ultimele zile de pildă stațiunea a fost vizitată de diferite formații artis­tice, care au prezentat frumoase pro­grame. Printre aceste formații se nu­mără Teatrele de stat din Bacău și Ga­lațț, formația teatrală a minerilor din Comănești, formațiile cultural-artistice ale Casei raionale de cultură din Tg. Ocna și altele. Audiție muzicală la fața a peste 200 persoane adu­nate în sala clubului a fost organizat c­u sprijinul Casei de prietenie ro­­mîno-sovietică din București un variat program de muzică din opere imprimată pe discuri. Programul care a cuprins arii din operele lui Borodin, Verdi, Puccini, Rossini, Ceaikovski etc., au fost interpretate de cîntăreți renumiți ca: Feodor Șaliapin, Zenaida Pally, Ni­­colae Herlea, Aureliano Persi’i, Zara Dolm­anova și alții. Și un album de romanțe Multă lume era­ strînsă în fața pa­noului de lîngă club, la care era afi­șat anunțul: „Astăzi. Un album de ro­manțe“. Și în acea zi, peste 200 de oameni veniți la odihnă au ascultat, imprimate pe discuri vocile Ioanei Radu, Miei Braia, a lui Ștefan Lăzărescu, sau romanțele cîntate la ferăstrău de Con­stantin Gheorghiu. Și în afara clubului Dacă în timpul zilei fanfara distrează pe cei veniți la odihnă sau la trata­ment la Slănic, apoi cum se înserează, foarte mulți dintre ei merg să vizio­neze filmele care se schimbă de 3 ori pe săptămînă. Pe unii însă îi pasio­nează mai mult sportul. Pe terenul de volei din stațiune, construit și amena­jat de curînd, este întotdeauna ani­mație. Plasa bine întinsă, mingea rotundă, coechipierii buni, nu te lasă să stai pe tușă și, fără să vrei, te trezești că participi alături de ceilalți la un pasionat meci de volei. De­ nu este un campionat oficial, totuși, lupta între echipele (improvizate de altfel) este mare. Spectatorii, care nu mai au loc în echipă, încurajează pe cei mai buni. Dar nu numai atît,­­Cu multă nerăbdare, amatorii sportului aș­teaptă și terminarea terenurilor de baschet și tenis de cîmp, care vor fi date în folosință peste cîteva zile. Cel puțin așa a promis tov. Herlea Lau­­rian, responsabil cu munca cultural­­sportivă pe stațiune. Și cum totdeauna s-a achitat de sarcini, nici de data a­­ceasta nu se va lăsa mai prejos. N. COSMA «m­­. EMIEOCU - IAȘI L _________, Citiți în pagina 4-a O Nehru cere din nou retra­gerea trupelor străine din Liban și Iordania — Cuvîntarea ros­tită la marele miting din Delhi. O Divergențe între Franța și partenerii americano-englezi în problema unei conferințe la ni­vel înalt. O Politica agresivă americană nu poate fi confundată cu pre­vederile Cartei O.N.U. O U. R. S. S. va depăși în curînd S.U.A. in transportul pe căile ferate. O PETRE MARCU — Un act de sfidare la adresa omenirii iubitoare de pace. , 8s - Deschiderea cursurilor de pregătire a propagandiștilor Ieri s-au deschis în orașul nostru cursurile de 15 zile de pregătire a propagandiștilor de la formele de învățămînt de partid. Cei 300 de propagandiști din întreprinderile indus­triale ale regiunii care participă la cursuri au audiat lecția:­­„Unitatea și puritatea rînd­urilor partidului, principala condiție a tăriei partidului nostru. Lupta împotriva împăciuitorismului față de orice manifes­tări antipartinice și influențe ale ideologiei burgheze și a oricăror abateri de la linia și politica partidu­lui. Secția a fost expusă de tov. Dumitru Berezițchi, membru al C.C. al P.M.R., prim­ secretar al Comite­tului regional Bacău al P.M.R. Dintr-o telegramă Ieri, la redacția ziarului nostru a sosit o telegramă. Expeditor: Trus­tul de Industrializare a Lemnului Bacău. „In cinstea zilei de 23 August, Trus­tul de Industrializare a Lemnului ra­portează, cu mîndrie, realizarea planu­lui pe luna iulie cu trei zile înainte de termen". La această laconică, dar îm­bucură­­toare veste se cuvine însă a fi aduse și unele completări. Colectivele de muncă din întreprinde­rile aparținînd trustului au dat peste sarcinile de plan 2.202 m. c. che­restea de fag. 340 m. c. cherestea de stejar, 3(2 m. c. cherestea de diverse esențe și 3.056 bucăți traverse nor­male. Și încă o completare: la obținerea acestor succese, o contribuție deose­bită au adus colectivele de muncă de la U.S.S.-urile din Onești, Comănești Dărmănești și Agăș. 1 Succesele energeticienilor Printre realizările înfăptuite în­­ acest an, de către colectivul întreprinderii de construcții și montaje energetice nr. 2 Bacău, se numără, și liniile de înalți tensiune : Mărășești—Adjud și­­ Tg. Ocna—Slănic, ale căror lucrări s-au ter­­­minat în luna iulie. De cîteva zile, muncitorii, tehnicienii și inginerii aces­tei întreprinderi, au început lucrările de organizare a unui nou șantier. După terminarea lucrărilor pregătitoare, ei vor începe construirea liniei aeriene de 35 K­ v. Roman—Pașcani. Noua linie de înaltă tensiune care va fi construită pe stînpi de beton cen­trifugat, în lungime de circa 40 km, va alimenta cu energie electrică de la termocentrala Borzești, orașul­ Pașcani și complexul C.F.R. din localitate. Concomitent, muncitorii întreprinderii de construcții și montaje energetice nr. 2 Bacău, vor construi la­ Pașcani o sta­ție de transformare de­ 35/15/6 K.V. Ca un amănunt amintim că­ nume­roase sate și cămine prin care va trece linia de înaltă tensiune, vor fi electri­ficate, prin racordarea lor la sistemul energetic Moldova. B. TOADER Pe șantierul Combinatului de îngrășăminte azo­­toase de la Să­­nești. IN CLIȘEU: Dragalina în plină activitate la cana­lul colector de ape industriale și me­najere. 785 tone cărbune peste plan La Comănești sporește de la o zi la alta cantitatea de cărbune extrasă peste plan. Angajamentul luat în cinstea „Zi­lei Minerului“ se traduce în fapte. Intre secții se desfășoară o întrecere aprigă. Tradiția n-a putut fi schimbată nici de data aceasta. Fruntașă se află tot mina Leorda. Este interesant de remarcat faptul că de cîțiva ani în șir, mina Leorda întrece regulat celelalte mine. In luna iulie, harnicii mineri de­ aici și-au depășiat planul cu 295 tone căr­b­­une. Cei de la Asău au dat și ei peste plan 268­­ tone cărbune. . Pe întregul bazin carbonifer­ au fost extrase peste planul lunar 785-torié­ cărbune. Dar nu numai minele se întrec între ele, ci și­ brigăzile, de­ mineri. Este cunoscut faptul , că acțiunea patriotică întreprinsă­­ de­ minerii­ de la Aninoasa — de a da zilnic o anumită cantitate de cărbune peste plan de fiecare om — a fost­­ îmbrățișată , cu căldură ,de mi­nerii comăneșteni. Ei­­ și-­au formulat angajamentele în funcție de condițiile concrete ale fiecărui­ loc­ de muncă. • Brigada­­ lui Nicolae Daviduță de la Le­orda, de pildă, s-a angajat să dea zilnic peste plan cîte 200 kg. pe fie­care om și schimb. Membrii acestei brigăzi privesc cu deosebită seriozitate îndeplinirea propriilor lor angajamente. Dovada o constituie faptul că zilnic ei dau peste plan o cantitate cuprinsă în­tre 380 și 480 kg. cărbune pe fiecare post în parte. In zilele de 26—29 iulie minerii din brigada condusă de comunistul Constan­tin Mocanu de la mina „7 Noiembrie" și-au depășit de patru ori angajamentul zilnic. Rezultate îmbucurătoare au ob­ținut și brigăzile conduse de Gh. O­­nea de la­ mina Galion, Malaimare Ion de­­ la mina „7­­ Noiembrie“ și alții. To­nele de cărbune date peste plan consti­­­­tuie dovada cinstei pe care o acordă minerii bazinului carbonifer Comănești sărbătorii lor, Ziua Minerului, precum și a zilei de 23 August. 1 Noi săli de spectacole . Peste cîteva zile va avea loc specta­colul inaugural al noului cinematograf din Roman. Cinematograful are o capa­citate de 400­­ de locuri și este înzes­trat cu aparate de proiecție moderne. 1 ■In­­ centrul orașului Roman se con­struiește o mare clădire, unde va fi Casa de cultură raională. Lucrările ex­­­terioare sunt aproape gata. Casa de cul­tură va avea o sală spațioasă de spec­­­tacole cu ecran pentru proiecții cine­matografice, scenă pentru spectacole ,teatrale,, cabine pentru artiști etc. Studenți romîni și străini, fac practică în schelele Moldovei La sonda 59 Zem­eș s-a ex­tras proba pentru carată. Pentru studenții romîni și străini, despre care am vorbit mai sus, e o pro­blemă care-i inte­resează, de aceea ei au cerut ing. geolog să le dea explicații în legă­tură cu ciupitorul pentru extragerea probelor laterale. Esențialul din ex­plicațiile­­ primite este notat cu grijă în caietele de practică, trecuți și în șantierele pe­ Ca și In anii vara aceasta pe­trolifere din Moldova își fac practica de producție zeci de studenți de la Institutul de pe­trol și gaze. Familiarizarea cu munca practică ii ajută să-și consolideze cunoștințele teore­tice pregătindu-se să devină astfel buni specialiști în dome­niul forajului și extracției. Cu un grup de studenți ce fac practică pe valea Zemeșu­­lui am făcut cunoștință la una din sondele in foraj. Inginerul Tocasik care-i însoțea mi-a fă­cut cunoștință cu ei. Așa cum se intimplă în astfel de ocazii ne-am zîmbit prietenește, reco­­mandîndu-ne reciproc. Primul cu care am dat mina a fost chinezul Hu Ci-lin. In cei 3 ani, de cînd studiază în țara noastră, el a reușit să învețe destul de bine romi­nește. — Sunt din sudul Chinei din provincia Hu­lan, mi-a spus el. Acum, aici în Romînia m-am obișnuit așa de mult vn­cit de multe ori am impresia că mă aflu acasă, in patria mea. — Și in ce domeniu vă spe­cializați, interveniți eu. — In foraj. Țara noastră are nevoie de­­ mulți specialiști în acest domeniu. Sursele noastre de petrol sunt mari, și noi, ti­­năra generație a Chinei suntem­ chemați să valorificăm marile bogații­ ale țării care­­ pînă a­­cum n-au fost puse în slujba poporului. Sprijinul dat de Ro­­mânia în formarea de cadre tehnice îl considerăm deosebit de mărinimos. Printre noile mele cunoștințe au fost și trei studenți din O­­rientul­ Arab. Nuri Daruis și Yosef Husamu au venit să învețe la noi din Republica Arabă Unită, iar Mansur Șamali este iordanian. Sunt veniți de curând la noi în țară, de aceea stăpinesc încă greoi limba română. Totuși reu­șim să ne înțelegem mulțumi­tor. Din discuție am aflat că și pe ei îi interesează în mod deosebit forajul. E și firesc să fie așa, întrucât Orientul Arab e așezat pe o adevărată mare de petrol. Imperialiștii caută să dezbine popoarele arabe pentru a pu­tea să ne jefuiască mai ușor petrolul — bogăția noastră principală — mi-a spus el. Noi nu mai vrem stăpinire impe­rialistă, colonială. Orice ar face ei, popoarele arabe s-au trezit și nu mai admit să tră­iască asuprite. In frămîntările iordanianului Mansur Șamali am desprins în­grijorare, și indignare față de evenimentele care au loc in pre­zent in patria lui. Referindu-se la acest lucru el arăta că tru­pele engleze au debarcat tib­ă­­rește în Iordania. „Poporul nos­tru n-avea nevoie de astfel de „oaspeți“ ca ei. Sunt adtine mișcat de spiritul de solidari­tate al poporului român cu lupta dreaptă a poporului nos­tru în acest moment greu". Studenții romini cu care în­vață arabii au hotărît sprijine pentru a învăța să-i cit mai repede limba română. De aceea, de fiecare student arab se ocupă îndeaproape unul sau doi studenți romini. Pînă în toamnă cînd vor începe anul de invățămint ei s-au angajat să-i învețe bine romînește pen­tru a putea face față la cursuri. Studenții Bunea Mircea, Bra­­tu Victor și Gh. Minoiu au ve­nit pe băncile facultății de fo­raj direct din schelele Moreni și Cimpina. Fiecare din ei sunt calificați ca muncitori de aceea, le vine ușor la practică. Cu­noștințele pe care le posedă din timpul producției acum și le îmbogățesc. Ioana Protopopescu ca și ceilalți studenți din grup au caietele de practică pline cu însemnări. Ori de câte ori se ivește prilejul ei asaltează, cu tot felul de întrebări fie pe muncitori, fie pe ingineri. Tai­nele meseriei nu se învață nu­mai din budiile cursurilor, ci și de la tehnicienii și munci­torii care lucrează la sonde. Putem fi uinări că azi din modesta noastră experiență în­vață și prieteni de peste ho­tare. Mîine In imensa Chină sau in Orientul Arab studenții de azi își vor aduce aminte cu drag de cele învățate aici pe meleagurile noastre moldovene. Și aceasta este o nouă dovadă a renumelui de care se bucură tehnica noastră petroliferă peste hotare. C. ANDREESCU La sondele gemene 4124—4125 s-au ivit probleme necunoscute de studenți. Cum se forează sondele gemene cu 2 găuri utilizind aceeași turlă și instalație de foraj ? Tocmai problema aceasta încearcă să o explice acum ing. Moraru Traian de la întreprin­derea de foraj Zemeș.

Next