Steagul Roşu, august 1958 (Anul 13, nr. 1719-1743)
1958-08-02 / nr. 1719
Í äí § LÍOTI: CA U‘’ny £ R5ITAâAj Proletari din batetărite uriW-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R .1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Nr. 1.719 (3.198) | SIMBATA 2 AUGUST 1958 ! 1 pagini 20 bani In aceste zile pe ogoarele regiunii Pe aria din comuna Adjudul Vechi Forfotă mare de dimineață și pînă seara. Zeci de țărani muncitori cu unelte de lucru în mină, căruțe încărcate cu saci sau cu snopi, buduitul motorului și al batozei. Cam așa apare viața pe aria din comuna Adjudul Vechi. Elementul de bază care îți indică felul cum se desfășoară treierișul este cantitatea de grîu pe care o treieră batoza într-o zi. De aceea, am găsit p nimerit ca mai întîi să mă interesez de această problemă. Intru în discuție cu tractoristul I. Dumitriu. Răsfoiesc borderoul delegatului de batoză. Rezultatul zilnic batoza își îndeplinește norma, ba uneori o și depășește, ajungînd pînă la 16.000 și chiar 17.000 kg. treierate In loc de 14.000 kg. Mai mulți factori concură la acest lucru. In primul rînd trebuie arătată buna organizare a muncii pe arie. Țăranii muncitori organizați în cete alimentează continuu batoza. Snopii se dau la batoză din căruță. In felul acesta nu se mai mută mașina de la un stog la altul. Pe arie sunt mobilizate un număr suficient de căruțe, care sunt folosite la transportarea snopilor. De asemenea, sunt anunțați din timp cei care urmează la rînd. Mai trebuie adăugat și meșteșugul cu care conduce și întreține garnitura de treier tractoristul I. Dumitriu. In fiecare dimineață controlează motorul și batoza, le gresează, iar săptămînal face o revizie generală. De fapt I. Dumitriu este și un bun organizator. El dă un sprijin serios țăranilor muncitori la organizarea muncii. Pe arie întîlnești gazeta de perete, expoziția agricolă, tablă de onoare pentru fruntași, materiale contra incendiului etc. — Nu se fumează pe arie, se auzi dintr-o dată o voce aspră. Era a țăranului muncitor Savin Secară, pompier de serviciu. Il zăresc cu țigara în gură pe Gh. Barbu. Acesta luîndu-se cu treaba uitind că în apropierea lui se află stoguri de paie și snopi de grîu a scos din buzunar o țigară și a început să fumeze. Fiind tras la răspundere de pompierul de serviciu acesta se cam încurcase. Singura scăpare i-a fost refugiul la locul amenajat special pentru fumători. Ce să-i faci! Cu focul nu te poți juca. La tabla de onoare erau evidențiați printre alții și țăranii muncitori Luca Năstasă, Gh. Todirașcu, Gh. Apostu și alții. Articolele publicate la gazeta de perete vorbesc despre intervenția americană și engleză în Liban și Iordania, despre acțiunea de strîngere a spicelor etc. Fără îndoială, articole importante și la ordinea zilei. Din păcate însă ele sînt așezate defectuos pe gazetă și din această cauză nu pot fi citite cu ușurință de către țăranii muncitori. Și acum cîteva cuvinte despre expoziția agricolă. Intenția de a organiza pe arie, acolo unde în aceste zile se găsesc majoritatea țăranilor muncitori, o expoziție agricolă merită apreciată. Trebuie spus însă că comitetul executiv al sfatului popular comunal nu s-a străduit să organizeze o expoziție de unde țăranii muncitori să poată trage învățăminte. Expoziția agricolă de pe aria din Adjudul Vechi nu cuprinde decit trei tulpine de floareasoarelui și acele fără pălării, câțiva mănunchi de spice de grîu și patru tulpine de porumb din care două fără păpuși. Nici una din culturi nu are explicații. Nu se știe ale cui sunt, din ce sector provin etc. Așa că la urma urmei nici nu se poate vorbi de o expoziție agricolă. Condiții asemănătoare — rezultate diferite La Lehancea poți să-ți dai seama de felul cum merg lucrările de recoltat și treierat încă înainte de a lua legătura cu organele locale. Este suficient doar să-ți arunci privirea, din mersul mașinii, peste ogoare. Comuna Lehancea este vecină cu comuna Corbița. De aici rezultă concluzia mai mult ca sigură că, condițiile de sol și climă sunt aceleași. Pe meleagurile comunei Corbița, comună fruntașă pe raion la recoltat și treieriș, nu mai poți vedea la data actuală dintre păioase decit lanuri cu ovăz, în care s-a și intrat de acum cu secera. La Lehancea însă mai sunt încă și acum multe lanuri cu grîu nerecoltate. Acest grîu, nu numai că este trecut de mult de pîrgă, dar din cauză că este răscopt, a început pur și simplu să se scuture. In fața unui asemenea spectacol te întrebi fără să vrei, care ar fi cauza și cine sînt gospodarii acestei comune, pe care nu-i doare inima de irosirea muncii lor ? De ce treburile merg atît de prost la Lehancea nu-i greu de înțeles. Membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal cit și unii deputați, se complac în această situație și merg în coada maselor. Președintele comitetului executiv, tovarășul Bontă Dumitru, manifestă o atitudine incompatibilă cu calitatea pe care o are. Timp de o săptămînă de zile de cînd a început treierișul în satul Sîrbi, satul în care și locuiește, n-a mai trecut deloc pe la sediul comunei, motivînd că se ocupă de aria din acest sat. Dar nici măcar acest lucru nu-1 face. Am făcut această afirmație deoarece, analizînd rezultatele batozei de la aria din Sîrbi, constatăm că norma zilnică realizată nici în proporție nu-i de 50 la sută, din cauză că nu sunt organizate cotele pentru batoză și nu este cărat suficient grîu pe arie, pentru ca să se poată lucra din plin toată ziua. Am greși dacă am spune că tovarășul președinte Bontă Dumitru nu se ocupă de treburile campaniei de vară. Trebuie să menționăm însă că se ocupă, dar nu de treburile comunei care sînt lăsate în voia soartei, ci de cele ale gospodăriei sale personale. Nici tehniciană agricolă Popa Săndica nu-și justifică existența în comună. In activitatea ei de mai bine de o săptămînă nu s-a putut constata nici o acțiune concretă pentru îndrumarea țărănimii muncitoare la strîngerea recoltei la timp și la facerea ogoarelor de vară. Starea de indiferență și nepăsare a Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Lehancea și în special a președintelui va mai dura o bună bucată de timp dacă tovarășul Fechete, președintelui sfatului popular raional va continua să treacă din fuga mașinii prin Lebancea și va merge mai departe, Corbița, unde recoltatul și treielaratul merg bine. Se construiește o nouă uzină de vinificație de acest fel din regiune, care va intra parțial în funcție în toamna aceasta, va avea o capacitate de prelucrare de 230 vagoane struguri și un spațiu de depozitare de 160 vagoane de vin. Ea va deservi în bune condițiuni comunele Sascut, Păncești și Valea Seacă, care au un sector viticol dezvoltat. Pînă acum, aici, s-a terminat în întregime clădirea uzinei, s-au ridicat zidurile de izolație la pivnița cramei, iar în prezent se construiesc primele 8 cisterne de beton armat de cîte 2,5 tone fiecare, din cele 64 planificate. In acest an se acordă o mare atenție electrificării centrelor de vinificație, pentru a se folosi energia electrică, atît ca forță pentru acționarea utilajelor cît și pentru iluminat. La centrele din Lespezi și Păncești raionul Adjud și Dealul Morii raionul Zeletin, grupurile electrogene au și sosit. Lucrările de electrificare sunt mult avansate la centrul din Dealul Morii unde s-a terminat și clădirea uzinei proprii. Ca urmare a măsurilor luate de către întreprinderea Winalcool Bacău în toamna aceasta, spațiul de depozitare al uzinelor și centrelor de vinificație din regiune va fi mai mare cu circa 160 de vagoane față de anul trecut. In regiunea Bacău se fac intense pregătiri în vederea campaniei de recepționare și prelucrare a strugurilor din recolta acestui an. La Sascut se află în curs de execuție lucrările de construcție a unei uzine de vinificație. Noua uzină, a treia unitate în stațiunea balneo-climaterică Slănic-Moldova Vie activitate culturală Spectacole teatrale Oamenii muncii veniți la odihnă în stațiunea balneo-climaterică Slănic- Moldova găsesc în fiecare seară la club un variat program cultural-artistic. In ultimele zile de pildă stațiunea a fost vizitată de diferite formații artistice, care au prezentat frumoase programe. Printre aceste formații se numără Teatrele de stat din Bacău și Galațț, formația teatrală a minerilor din Comănești, formațiile cultural-artistice ale Casei raionale de cultură din Tg. Ocna și altele. Audiție muzicală la fața a peste 200 persoane adunate în sala clubului a fost organizat cu sprijinul Casei de prietenie romîno-sovietică din București un variat program de muzică din opere imprimată pe discuri. Programul care a cuprins arii din operele lui Borodin, Verdi, Puccini, Rossini, Ceaikovski etc., au fost interpretate de cîntăreți renumiți ca: Feodor Șaliapin, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Aureliano Persi’i, Zara Dolmanova și alții. Și un album de romanțe Multă lume era strînsă în fața panoului de lîngă club, la care era afișat anunțul: „Astăzi. Un album de romanțe“. Și în acea zi, peste 200 de oameni veniți la odihnă au ascultat, imprimate pe discuri vocile Ioanei Radu, Miei Braia, a lui Ștefan Lăzărescu, sau romanțele cîntate la ferăstrău de Constantin Gheorghiu. Și în afara clubului Dacă în timpul zilei fanfara distrează pe cei veniți la odihnă sau la tratament la Slănic, apoi cum se înserează, foarte mulți dintre ei merg să vizioneze filmele care se schimbă de 3 ori pe săptămînă. Pe unii însă îi pasionează mai mult sportul. Pe terenul de volei din stațiune, construit și amenajat de curînd, este întotdeauna animație. Plasa bine întinsă, mingea rotundă, coechipierii buni, nu te lasă să stai pe tușă și, fără să vrei, te trezești că participi alături de ceilalți la un pasionat meci de volei. De nu este un campionat oficial, totuși, lupta între echipele (improvizate de altfel) este mare. Spectatorii, care nu mai au loc în echipă, încurajează pe cei mai buni. Dar nu numai atît,Cu multă nerăbdare, amatorii sportului așteaptă și terminarea terenurilor de baschet și tenis de cîmp, care vor fi date în folosință peste cîteva zile. Cel puțin așa a promis tov. Herlea Laurian, responsabil cu munca culturalsportivă pe stațiune. Și cum totdeauna s-a achitat de sarcini, nici de data aceasta nu se va lăsa mai prejos. N. COSMA «m. EMIEOCU - IAȘI L _________, Citiți în pagina 4-a O Nehru cere din nou retragerea trupelor străine din Liban și Iordania — Cuvîntarea rostită la marele miting din Delhi. O Divergențe între Franța și partenerii americano-englezi în problema unei conferințe la nivel înalt. O Politica agresivă americană nu poate fi confundată cu prevederile Cartei O.N.U. O U. R. S. S. va depăși în curînd S.U.A. in transportul pe căile ferate. O PETRE MARCU — Un act de sfidare la adresa omenirii iubitoare de pace. , 8s - Deschiderea cursurilor de pregătire a propagandiștilor Ieri s-au deschis în orașul nostru cursurile de 15 zile de pregătire a propagandiștilor de la formele de învățămînt de partid. Cei 300 de propagandiști din întreprinderile industriale ale regiunii care participă la cursuri au audiat lecția:„Unitatea și puritatea rîndurilor partidului, principala condiție a tăriei partidului nostru. Lupta împotriva împăciuitorismului față de orice manifestări antipartinice și influențe ale ideologiei burgheze și a oricăror abateri de la linia și politica partidului. Secția a fost expusă de tov. Dumitru Berezițchi, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R. Dintr-o telegramă Ieri, la redacția ziarului nostru a sosit o telegramă. Expeditor: Trustul de Industrializare a Lemnului Bacău. „In cinstea zilei de 23 August, Trustul de Industrializare a Lemnului raportează, cu mîndrie, realizarea planului pe luna iulie cu trei zile înainte de termen". La această laconică, dar îmbucurătoare veste se cuvine însă a fi aduse și unele completări. Colectivele de muncă din întreprinderile aparținînd trustului au dat peste sarcinile de plan 2.202 m. c. cherestea de fag. 340 m. c. cherestea de stejar, 3(2 m. c. cherestea de diverse esențe și 3.056 bucăți traverse normale. Și încă o completare: la obținerea acestor succese, o contribuție deosebită au adus colectivele de muncă de la U.S.S.-urile din Onești, Comănești Dărmănești și Agăș. 1 Succesele energeticienilor Printre realizările înfăptuite în acest an, de către colectivul întreprinderii de construcții și montaje energetice nr. 2 Bacău, se numără, și liniile de înalți tensiune : Mărășești—Adjud și Tg. Ocna—Slănic, ale căror lucrări s-au terminat în luna iulie. De cîteva zile, muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei întreprinderi, au început lucrările de organizare a unui nou șantier. După terminarea lucrărilor pregătitoare, ei vor începe construirea liniei aeriene de 35 K v. Roman—Pașcani. Noua linie de înaltă tensiune care va fi construită pe stînpi de beton centrifugat, în lungime de circa 40 km, va alimenta cu energie electrică de la termocentrala Borzești, orașul Pașcani și complexul C.F.R. din localitate. Concomitent, muncitorii întreprinderii de construcții și montaje energetice nr. 2 Bacău, vor construi la Pașcani o stație de transformare de 35/15/6 K.V. Ca un amănunt amintim că numeroase sate și cămine prin care va trece linia de înaltă tensiune, vor fi electrificate, prin racordarea lor la sistemul energetic Moldova. B. TOADER Pe șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase de la Sănești. IN CLIȘEU: Dragalina în plină activitate la canalul colector de ape industriale și menajere. 785 tone cărbune peste plan La Comănești sporește de la o zi la alta cantitatea de cărbune extrasă peste plan. Angajamentul luat în cinstea „Zilei Minerului“ se traduce în fapte. Intre secții se desfășoară o întrecere aprigă. Tradiția n-a putut fi schimbată nici de data aceasta. Fruntașă se află tot mina Leorda. Este interesant de remarcat faptul că de cîțiva ani în șir, mina Leorda întrece regulat celelalte mine. In luna iulie, harnicii mineri de aici și-au depășiat planul cu 295 tone cărbune. Cei de la Asău au dat și ei peste plan 268 tone cărbune. . Pe întregul bazin carbonifer au fost extrase peste planul lunar 785-torié cărbune. Dar nu numai minele se întrec între ele, ci și brigăzile, de mineri. Este cunoscut faptul , că acțiunea patriotică întreprinsă de minerii de la Aninoasa — de a da zilnic o anumită cantitate de cărbune peste plan de fiecare om — a fost îmbrățișată , cu căldură ,de minerii comăneșteni. Ei și-au formulat angajamentele în funcție de condițiile concrete ale fiecărui loc de muncă. • Brigada lui Nicolae Daviduță de la Leorda, de pildă, s-a angajat să dea zilnic peste plan cîte 200 kg. pe fiecare om și schimb. Membrii acestei brigăzi privesc cu deosebită seriozitate îndeplinirea propriilor lor angajamente. Dovada o constituie faptul că zilnic ei dau peste plan o cantitate cuprinsă între 380 și 480 kg. cărbune pe fiecare post în parte. In zilele de 26—29 iulie minerii din brigada condusă de comunistul Constantin Mocanu de la mina „7 Noiembrie" și-au depășit de patru ori angajamentul zilnic. Rezultate îmbucurătoare au obținut și brigăzile conduse de Gh. Onea de la mina Galion, Malaimare Ion de la mina „7 Noiembrie“ și alții. Tonele de cărbune date peste plan constituie dovada cinstei pe care o acordă minerii bazinului carbonifer Comănești sărbătorii lor, Ziua Minerului, precum și a zilei de 23 August. 1 Noi săli de spectacole . Peste cîteva zile va avea loc spectacolul inaugural al noului cinematograf din Roman. Cinematograful are o capacitate de 400 de locuri și este înzestrat cu aparate de proiecție moderne. 1 ■In centrul orașului Roman se construiește o mare clădire, unde va fi Casa de cultură raională. Lucrările exterioare sunt aproape gata. Casa de cultură va avea o sală spațioasă de spectacole cu ecran pentru proiecții cinematografice, scenă pentru spectacole ,teatrale,, cabine pentru artiști etc. Studenți romîni și străini, fac practică în schelele Moldovei La sonda 59 Zemeș s-a extras proba pentru carată. Pentru studenții romîni și străini, despre care am vorbit mai sus, e o problemă care-i interesează, de aceea ei au cerut ing. geolog să le dea explicații în legătură cu ciupitorul pentru extragerea probelor laterale. Esențialul din explicațiile primite este notat cu grijă în caietele de practică, trecuți și în șantierele pe Ca și In anii vara aceasta petrolifere din Moldova își fac practica de producție zeci de studenți de la Institutul de petrol și gaze. Familiarizarea cu munca practică ii ajută să-și consolideze cunoștințele teoretice pregătindu-se să devină astfel buni specialiști în domeniul forajului și extracției. Cu un grup de studenți ce fac practică pe valea Zemeșului am făcut cunoștință la una din sondele in foraj. Inginerul Tocasik care-i însoțea mi-a făcut cunoștință cu ei. Așa cum se intimplă în astfel de ocazii ne-am zîmbit prietenește, recomandîndu-ne reciproc. Primul cu care am dat mina a fost chinezul Hu Ci-lin. In cei 3 ani, de cînd studiază în țara noastră, el a reușit să învețe destul de bine rominește. — Sunt din sudul Chinei din provincia Hulan, mi-a spus el. Acum, aici în Romînia m-am obișnuit așa de mult vncit de multe ori am impresia că mă aflu acasă, in patria mea. — Și in ce domeniu vă specializați, interveniți eu. — In foraj. Țara noastră are nevoie de mulți specialiști în acest domeniu. Sursele noastre de petrol sunt mari, și noi, tinăra generație a Chinei suntem chemați să valorificăm marile bogații ale țării care pînă acum n-au fost puse în slujba poporului. Sprijinul dat de România în formarea de cadre tehnice îl considerăm deosebit de mărinimos. Printre noile mele cunoștințe au fost și trei studenți din Orientul Arab. Nuri Daruis și Yosef Husamu au venit să învețe la noi din Republica Arabă Unită, iar Mansur Șamali este iordanian. Sunt veniți de curând la noi în țară, de aceea stăpinesc încă greoi limba română. Totuși reușim să ne înțelegem mulțumitor. Din discuție am aflat că și pe ei îi interesează în mod deosebit forajul. E și firesc să fie așa, întrucât Orientul Arab e așezat pe o adevărată mare de petrol. Imperialiștii caută să dezbine popoarele arabe pentru a putea să ne jefuiască mai ușor petrolul — bogăția noastră principală — mi-a spus el. Noi nu mai vrem stăpinire imperialistă, colonială. Orice ar face ei, popoarele arabe s-au trezit și nu mai admit să trăiască asuprite. In frămîntările iordanianului Mansur Șamali am desprins îngrijorare, și indignare față de evenimentele care au loc in prezent in patria lui. Referindu-se la acest lucru el arăta că trupele engleze au debarcat tibărește în Iordania. „Poporul nostru n-avea nevoie de astfel de „oaspeți“ ca ei. Sunt adtine mișcat de spiritul de solidaritate al poporului român cu lupta dreaptă a poporului nostru în acest moment greu". Studenții romini cu care învață arabii au hotărît sprijine pentru a învăța să-i cit mai repede limba română. De aceea, de fiecare student arab se ocupă îndeaproape unul sau doi studenți romini. Pînă în toamnă cînd vor începe anul de invățămint ei s-au angajat să-i învețe bine romînește pentru a putea face față la cursuri. Studenții Bunea Mircea, Bratu Victor și Gh. Minoiu au venit pe băncile facultății de foraj direct din schelele Moreni și Cimpina. Fiecare din ei sunt calificați ca muncitori de aceea, le vine ușor la practică. Cunoștințele pe care le posedă din timpul producției acum și le îmbogățesc. Ioana Protopopescu ca și ceilalți studenți din grup au caietele de practică pline cu însemnări. Ori de câte ori se ivește prilejul ei asaltează, cu tot felul de întrebări fie pe muncitori, fie pe ingineri. Tainele meseriei nu se învață numai din budiile cursurilor, ci și de la tehnicienii și muncitorii care lucrează la sonde. Putem fi uinări că azi din modesta noastră experiență învață și prieteni de peste hotare. Mîine In imensa Chină sau in Orientul Arab studenții de azi își vor aduce aminte cu drag de cele învățate aici pe meleagurile noastre moldovene. Și aceasta este o nouă dovadă a renumelui de care se bucură tehnica noastră petroliferă peste hotare. C. ANDREESCU La sondele gemene 4124—4125 s-au ivit probleme necunoscute de studenți. Cum se forează sondele gemene cu 2 găuri utilizind aceeași turlă și instalație de foraj ? Tocmai problema aceasta încearcă să o explice acum ing. Moraru Traian de la întreprinderea de foraj Zemeș.