Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 13, nr. 1744-1768)

1958-09-02 / nr. 1744

4 Nr. 1.744 (3.223) MARTI 2 SEPTEMBRIE 1958. i pagini 20 bani \ TELEGRAMA Tovarășului Ho Și Min, președintele Republicii­­ Democrate Vietnam și președinte al Partidului celor ce muncesc din Vietnam­­ Tovarășului Fam Van Dong, prim ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al gu­vernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor romín, vă transmitem dv. și întregului popor vietna­mez un frățesc salut și călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniver­sări a proclamării independenței Republicii Democrate Vietnam. Poporul roman se bucură sincer de succesele obținute de poporul viet­namez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai și înflorirea culturii sale naționale și își exprimă deplina simpatie pen­tru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea pașnică și democratică a patriei. **i l­ Prietenia și colaborarea frățească, în continuă dezvoltare, dintre po­poarele și țările noastre contribuie la întărirea unității indestructibile a la­gărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică și constituie în a­­celași timp un aport ia cauza păcii și colaborării internaționale. . De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez și dv. dragi tovarăși, urări de noi și însemnate victorii pentru realizarea idealului fier­binte — construcția socialistă a țării dv. și unitatea națională a patriei. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române CHIVU STOICA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Un colectiv harnic Muncitorii, inginerii și tehnicienii grupului de șantiere Stejaru al hidro­centralei „V. I. Lenin“ Bicaz și-au cîștigat în întrecerea socialistă renu­­mele de oameni harnici. Trebuie să spunem că-1 merită pe deplin deoa­rece și rezultatele înregistrate pînă în prezent sunt deosebit de valoroase. De pildă, în luna august a. c. au reu­șit nu numai să-și îndeplinească sar­cinile de plan, dar să și le depășeas­că cu mult.­­ Astăzi ei toarnă beton la toate lu­crările grupului de șantiere in contul zilei de 7 septembrie anul curent și excavează steril la bazinul de liniștire a uzinei în contul zilei de 4 septem­brie.­­ Succese de seamă au înregistrat și muncitorii, inginerii și tehnicienii ce lucrează la blindajul tunelului. Peste planul lunar ei au montat în plus 5 virole. 1 Cel­ mai de seamă rezultat pe care colectivul grupului de șantiere Ste­jaru l-a obținut în luna august, constă în îndeplinirea planului de excavații pe întreg anul la canalul de fugă al Bis­triței.­­ Brigăzile conduse de Corneliu Balde la canalul de fugă, Imre Opra de la uzină și Tudor Moraru din tunel și de astă dată au cîștigat titlul de bri­găzi fruntașe pe grupul de șantiere. Au predat în întregime grîul contractat . Țăranii muncitori din comuna Pîr­­gărești, raionul Tg. Ocna, au predat în întregime cantitățile de grîu contrac­tate. Printre primii care au predat grîul contractat se numără comunistul Rotaru M. Gheorghe, secretar al or­ganizației P.M.R., satul Satu Nou și membru în comitetul executiv al sfa­tului popular comunal, deputatul Im­brea St. Ștefan, deputatul Pisaru Șt Ștefan, precum și locuitorii Galu Ște­fan, Ianău Gh. Alexandru, Cojocaru Andrei, Bortoș St. Ștefan și alții. Can­titățile de grîu au fost transportate zilnic la baza de recepție Onești, unde s-au eliberat imediat formele de achi­tare a banilor cuveniți cetățenilor. Din partea salariaților cooperativei s-au e­­vidențiat tov. Trafan Ștefan, Pelin Con­stantin, Crîșmaru Ion și alții care au muncit frumos pentru preluarea griului din contracte. Toți cetățenii au predat cu drag cantitățile de grîu pe care le-au contractat fiind convinși că ast­fel contribuie la realizarea fondului centralizator de cereale al statului. Citiți în pagina a 4-a jgj Deschiderea celei de-a doua con­ferințe internaționale pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice. g U.R.S.S. va acorda R. P. Chineze ajutorul moral și material necesar, in lupta ei fostei fg in Franța continuă campania maselor largi populare pentru respin­gerea proiectului noii constituții . „Acțiunile S.U.A. în strîmtoarea Saivan primejduiesc cauza păcii“ m Mina Rafira Comănești Tînărul inginer gg electromecanic ute­­mistul Avădanii Gh. și maistrul elec­trician Ciocan Gh. controlînd întreru­pătorul automat care protejează motorul troleului de extrac­ție la un plan în­clinat. SALA DE MESE. CANTINA „STEAUA ROȘIE* Însemnări de la o unitate forestieră Zilele trecute am vizitat întreprinde­rea forestieră USL din Tazlău. Printre frumoasele realizări de aici mi-a atras atenția în mod deosebit o clădire impunătoare ce se înalță în curtea unității. M-am îndreptat spre noua clădire împreună cu tov. Bordei Zaharia, se­cretarul organizației de bază UTM. • — Aici va fi fabrica de brichete din rumeguș, mă informă însoțitorul meu. Peste puțin timp va intra în funcțiu­ne, zilele acestea se va termina insta­larea utilajului și va începe rodajul. După ce am vizitat fabrica de cherestea, trecînd prin hala cu cele 5 gatere, m-am îndreptat spre sediul u­­nității. Aici am găsit cîțiva tovarăși prin­tre care Butuc Constantin, secreta­rul organizației de bază P.M.R., Bor­­­ceanu Ioan, președintele comitetului de întreprindere, redactînd răspunsul unei recente chemări la întrecere pe țară, lansată de combinatul de indus­trializare a lemnului „Bernat Andrei“ din Vatra Dornei și de întreprinderea forestieră „21 Decembrie“ din Vaduri, pentru mărirea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Mi-am­ aruncat privirea asupra angajamen­telor înscrise în acest răspuns. Reali­zarea în 8 ore-om a cîte 0,800 m. c. rășinoase și a 0,450 m. c. cherestea de fag; reducerea prețului de cost cu 2,8 la sută față de cel planificat; mări­rea randamentului de debitare cu 0,5 la sută ; mecanizarea tuturor operațiu­nilor care cer un volum de timp mai mare — iată cîteva date din angaja­mentul muncitorilor de la Tazlău. Am plecat cu convingerea că aceste angajamente vor deveni în curînd fap­te în cadrul unității forestiere căreia i-am făcut o scurtă vizită. I. TRIFESCU Dezinteres­taft de icIMtates amoralii ia tJL$.­Mci d Cînd am intrat în biroul tovarășu­lui Lăcătușu Dumitru, vicepreședinte al Comitetului sindical de la GAS Pufești, am găsit acolo mai mulți membri ai gospodăriei care discutau probleme legate de specificul­­ muncii lor. In această direcție s-au obținut unele realizări frumoase. Insă, cînd mi-am exprimat dorința de a afla cîte­­ ceva din activitatea culturală, tovarășii de față s-au privit semnificativ, iar unul dintre ei a dat drumul la o neva­­­­tă și grăitoare expresie: „am sfe­­clit-o!“. De fapt o sfecliseră ei mai de mult. I * ! Despre ‘ ce e vorba ? Cei aproximativ 60 de muncitori, tehnicieni și funcționari care formea­ză efectivul stabil al GAS Pufești nu sunt mobilizați în nici un fel pe tărîm artistic și cultural. Afirmația de mai sus se întemeiază pe fapte: în gos­podărie nu există o sală de festivi­tăți sau spectacole. Muncitorii de aici nu audiază nici un fel de conferințe sau recenzii. Nu există nici o forma­ție artistică, și, ce-i și mai grav, în planul de muncă nu se prevede nimic în această direcție. Despre bibliotecă va fi vorba ceva mai jos. Singurele realizări cu care se „mîn­­dresc“ cei din conducerea gospodă­riei constau într-un număr de apro­ximativ 35 abonamente la ziare și o stație de radioamplificare cu 24 difuzoa­re. Nu contestăm câtuși de puțin impor­tanța acestor doi factori în ce privește educația celor 60 de lucrători stabili ai gospodăriei (la cei zilieri problema capătă un alt aspect). Insă ce facem cu filmele, pe care componenții GAS Pufești nu le pot urmări pe loc, ci trebuie să se deplaseze, cînd sosește caravana cinematografică, tocmai la școala din sat. Oare e asta o pro­blemă care nu se poate rezolva cu nici un chip de către conducerea gos­podăriei ? Nu credem. Ce facem cu starea­ jalnică în care se află „Colțul roșu" al gospodăriei ? Mai întîi să lămurim ce se înțelege prin „Colțul roșu“ aici: o cameră dreptunghiulară, cu pereții goi și nu tocmai curați, cu două mese de șah și un scaun fără spătar, o masă pen­tru tenis pe care stau uitate o minge de fotbal desumflată și o paletă ju­puită, și, în sfîrșit, cu două dulapuri care constituie biblioteca. Să nu vă închipuiți, însă că toate acestea pot fi văzute fără anumite sacrificii. In mod normal, într-o cameră se intră pe ușă. Ei bine, aici, cel puțin cînd am fost eu la fața loculu­i, se intra pe fereastră. Pentru prima dată­ în viață am putut constata că și un­­ geam spart poate fi folositor. Dintre cele 36 ochiuri ale celor 6 ferestre, cinci sunt stricate. In unele locuri se mai văd urme dintr-un program de radio cu care s-a încercat astuparea lor. Dar vitregiile anotimpurilor și scur­gerea vremii au transformat aceste ori­ginale astupușuri în simple fîșii flu­turătoare. Ca să ajungi la ușa „Colțului roșu“ intri întîi într-o „anticameră“, în care tronează mărețe două hîrdaie cu pene. Și cine-i vinovat, dacă din cauza cu­rentului, acele pene nu stau într-un loc, ci pornesc la plimbare prin toate colțurile ? Ușa, trainic încuiată, păs­trează secretul încăperii în care-și dorm somnul lor pașnic volumele și broșu­rile din cele două dulapuri. Și cine-i vinovat dacă prin somn acele volume și broșuri, se răsucesc, amestecîndu-se între ele într-o dezordine bizară? Deocamdată, pe ușă, se mai cunosc ur­mele unui bătrîn anunț din care au ră­mas doar două­­ colțuri de hîrtie prin­se în ultimele două cuie din cele cu care se bate șindrila pe casă, înfipte îndărătnic în scîndură. Liniște și mis­ter. Noroc de tovarășul Lăcătușu care, îndatoritor, și-a introdus mîna prin niște spărturi deschizîndu-mi o fereas­tră. Probabil că pentru asta sunt re­zervate anumite ochiuri sparte la geam. Am pătruns, ca-n cărțile de aventuri, prin acea fereastră, cu mai ușor, to­varășul Lăcătușu, mult mai volumi­nos, cu­ oarecare greutate. Pe rama fe­restrei au rămas urmele mîinilor noas­tre, precis conturate în stratul fin de praf. M-am îndreptat spre faimoasa bibliotecă despre care mi se vorbise C­­PAIU (Continuare în pag. 4-a) s Realizări la fabrica de celuloză „Reconstrucția“ din Piatra Neamț In vremea din urmă, colectivul fabri­cii de celuloză „Reconstrucția“ a ob­ținut importante succese în vederea îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă și de trai, în vederea asigurării condițiilor de desfășurare a activi­tății social-culturale. Astfel, a fost montat și pus în func­țiune un transportor la tocătorul de lemne, s-a făcut reparația capitală a ascensorului de materiale de la sec­ția sulfat și a aparatului „Hass“. Pen­tru protecția muncii s-a cheltuit suma de 93.143 lei. De asemenea, s-au confecționat nu­meroase butelii care au asigurat ali­mentarea cu apă gazoasă a lucrăto­rilor. Pentru înfrumusețarea curții fabricii, în fața birourilor a fost amenajată o grădiniță. Din fondurile întreprinderii au fost procurate o seamă de materiale cul­turale și sportive și s-a îmbunătățit calitatea mesei la cantină. Formațiile artistice au primit costu­me și recuzită la valoare de 33.886 lei, iar cele sportive echipament a că­rui valoare este de 24.500 lei. în afară de aceasta, biblioteca teh­nică a fost îmbogățită cu publicații și cărți în valoare de 24.200 lei. Pentru îmbunătățirea difuzării cărții și a pre­sei, la intrarea în fabrică a fost con­struită o încăpere specială de unde vor putea fi procurate cărți, ziare și reviste. C. IEȘEANU i Se traduc în viață h­otăririle consfătuirii de la Constanța Crește sectorul socialist al agriculturii în raionul Roman Tot mai mulți țărani muncitori din satele și comunele raionului Roman se conving de superioritatea muncii în comun și se îndreaptă spre sectorul socialist. Recoltele sporite la hectar și veniturile însemnate realizate de colectiviști și întovărășiți, le-au dove­dit limpede care este adevărata cale a bunăstării lor. In vara aceasta un număr mare de țărani cu gospodărie individuală, s-au hotărît să se unească de bunăvoie și să-și lucreze laolaltă pămînturile în în­tovărășiri. Intr-o singură lună — de la 26 iulie pînă la 26 august — s-au comasat 722 de hectare, iar alte 857 de cereri, totalizînd 736 de ha., își aș­teaptă cît de curînd rezolvarea. In unele comune ca: Butnărești, Doljești, Dulcești, I. Creangă, Tămășeni și al­tele, întovărășirile existente și-au mă­rit simțitor perimetrele prin primirea de noi membri. . Merită amintită, de asemenea, crea­rea întovărășirii „23 August“ din sa­tul Sofrocești comuna Trifești, prin func­ționarea a două întovărășiri „Dezrobi­­rea“ și „Unirea“. Noua întovărășiră cuprinde acum 123 de familii. Satul Buhoanca complet COOPERATIVIZAT Vremea era neprietenoasă. Plouă In­­tr-una. Joi, toată ziua nu mai con­tenise vinioasa, iar astăzi cernuse din văzduh, fără întrerupere, o ploaie mă­runtă și deasă. Cu un ceas mai de vreme se zvonise in sat că apele Si­retului au început să crească și oa­menii au alergat in grabă să-și sal­veze cinepa pusă la topit. Totuși, spre seară, pe ulițele satului, era mare a­­nimație. Grupuri de oameni se îndrep­tau spre școală iar cei sosiți mai de­vreme stăteau roată in fața ușii. — Ce zici Mihălcuț, inaugurăm întovărășirea? — dădu glas unul din mulțime către cel venit atunci — Mai Încape vorbă? — răspunse cel întrebat, un tânăr, înalt, blond cu niște ochi albaștri, neastîmpărați, sub fruntea boltită. Nu peste mult timp, sătenii au in­trat in școală. S-au așezat care pe unde au putut, pe băncile de clasă, pe niște bănci lungi de lemn aduse nu se știe de unde, ori, au rămas in picioare lingă perete. In răstimpuri, se mai deschidea ușa și in sală intra cite un întirziat. „—Cineva asta, bat-o s-o bată, era să mi-o ia apa“ —, se scuza el pe șoptire către vecini, apoi își căuta un­ loc­­ printre ceilalți. La Buhoanca era o adevărată sărbă­toare. Se inaugura prima întovărășire. Și nu era o întovărășire oarecare, cu citeva familii, ci una puternică in care intrase tot satul. Cei 117 înscriși. ho­­tărâseră să-și lucreze laolaltă, cu ma­șinile S.M.T.-ului 130 ha. de­­ pămint. La început, au­­ ascultat cu toții sta­tutul model al întovărășirii și au dis­cutat pe larg unele articole, apoi au trecut la celălalt punct de pe ordinea de zi:­­ „Ce denumire să capete înto­vărășirea?". Pentru o clipă in­­sală s-a auzit un zumzet apoi din nou s-a făcut liniște. Cineva a ridicat glasul: — Eu cred tovarăși, că e bine să-l­­ dăm denumirea de „Ștefan cel Mare“, pentru că la noi in comună s-a inau­gurat de curînd monumentul închinat domnitorului Ștefan care a luptat la Doljești și pentru că noi am făcut ce­rerile tocmai cind se pregătea dezveli­rea monumentului. In felul acesta a fost semnat „"ac­tul de naștere" al întovărășirii.. Bu­hoanca este cel de-al doilea sat complet cooperativizat din raionul Roman. Mi-am­­ amintit atunci de vizita cută, cu două săptămini in urmă la Buhoanca, ctnd P. Chichiriță cel care m-am intilnit pe drum întreba pe unul din agitatori, Lupușoru Ionică^ — Ei, tovarășe învățător, iese treabă bună ? Acum P. Chichiriță care se așez­­ase pe o bancă din față își vedea visul implicit și odată cu el toți cei­­lalți săteni care au depus primele ce­reri și au căutat să atragă in­im­or, vărășire și pe ceilalți țărani muncitori. Alegerea comitetului de conducere al stirnit, de asemenea, discuții înde­lungi. Trebuiau aleși cei mai dest­oi»­nici și mai gospodari dintre săteni. Au fost propuși pe rând: Ventilă Petre, Mo­­lodoi Anton, Chichiriță Iosif, Petre Mi­hălcuț și Agiurgioaiei Pavel. După ședință, Petre Mihălcuț părea ingindural, — Bine, dar pot eu să conduc alt sat întreg? — Lasă băiete, te ajutăm și noi —N­i spunea un țăran mai in virstă. Ti­­neretul are putere, bre / Și-l bătu prie­­tenește pe umăr. M. MARDAR3 ’-£,i Sä grăbim însilozarea porumbului în gospodăriile agricole colective! Este bine cunoscut faptul că spori­rea șeptelului precum și creșterea pro­ductivității animalelor sînt strîns le­gate de asigurarea unei puternice baze furajere. Pentru a asigura animalelor pe peri­oada de iarnă o alimentație variată și completă, un număr important de unități agricole din regiune au luat măsura de a însiloza în acest an can­tități însemnate de porumb. Este o măsură bine venită, întrucît asigură o sporire simțitoare a producției animale. In multe gospodării colective din re­giune și mai ales în cele din raioanele Roman, P. Neamț, Bacău, suprafețele însămînțate cu porumb șiloz au cres­cut de două sau chiar de trei ori. Acest lucru dovedește limpede că tot mai mulți colectiviști se conving de avan­tajele acestui furaj. In unele gospodării colective din regiune, însilozarea porumbului a în­ceput de multă vreme și se găsește a­­cum­ într-un stadiu destul de avansat. La G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ din comuna Horia, raionul Roman, datorită eforturilor depuse de colectiviști, s-a reușit să se termine de însilozat 11 vagoane cu porumb. In plină desfășu­rare se găsește acțiunea de însilo­­zare la gospodăria colectivă din co­muna Rom­îni, raionul Buhuși și altele. Din păcate însă, trebuie să arătăm că nu peste tot în cuprinsul regiunii noastre se acordă atenția cuvenită în­silozării porumbului. In unele locuri s-a pierdut chiar din vedere marea im­portanță a acestei acțiuni. In raionul Adujd, de pildă, urmează să fie in­­silozate 857 tone, dar pînă la acea­stă dată nu s-au însilozat decit 20 tone. La Tg. Neamț sînt planificate a fi însilozate 2043 tone și s-au în­­silozat pînă în prezent doar 25 tone. O situație cu nimic mai îmbucură­toare o întîlnim în raioanele Buhuși și LA ORDINEA ZILEI .SUUUSLSUUUILSUU^^ Tg. Ocna. în raionul Moinești nu s-a însilozat nici măcar o tonă. Ceva mai acceptabilă se prezintă situația în raionul Roman, unde au fost însilozate pînă acum 200 de tone. Raportînd însă la cantitatea planifi­cată — 1466 tone, putem spune că ceea ce s-a făcut în această direcție este și aici prea puțin. Față de această situație care este cu totul nesatisfăcătoare, ce au de spus comitetele executive ale sfaturi­lor populare, președinții acestora și bi­rourile comitetelor raionale de partid, primii secretari ? însilozarea porumbului este o pro­blemă de stat căreia trebuie să i­ sa acorde toată importanța. Cînd dacă nu acum e cel mai prielnic timp pentru însilozarea acestui furaj atit de pre­țios ? De ce nu înțeleg acest lucru și comitetele executive ale sfaturilor populare Adjud, Tg. Neamț, Bacău, Moi­­nești etc. ? Ce or fi făcînd în aceste zile inginerii și tehnicienii agronomi și zootehniști în a căror sarcină cade îndrumarea tehnică a acestei lucrări? La aceste întrebări se poate găsi și răspuns, există prea puțin interes pentru asemenea probleme importante. Vinovați de această situație se fac și conducătorii unor G.A.C. care pra­­­vesc cu ușurință problema însilozării porumbului. Lasă timpul să zboare fără a-I folosi așa cum se cuvine și prin aceasta lipsesc sectorul zootehnic de un furaj atit de economic și hră­nitor. Situația existentă nu mai poate dăi­nui. In timpul cel mai scurt trebuie însilozată cantitatea de porumb pla­nificată. Colectiviști, crescători de animale! Depuneți toată strădania pentru a însiloza cantități cît mai mari de po­rumb. Fașaji această lucrare cît mai grabnic. Este în interesul bunei voas­tre stări să aveți asigurată pentru pe­rioada de iarnă hrana animalelor. în acest fel veți obține producții spo­rite de produse animale. Printre grădinarii colectiviști din Dochia era în Toiul primăverii. Colecțiv­iș­­ ii din Dochia, raionul P. Neamț, zoreau cu plantatul ardeilor, pătlăgelelor roșii și vinetelor, împreună cu inginerul a­­gronom Maftei, străbăteam întinderea grădinii de legume despre care s-a dus vestea. M-am convins atunci încă­ o dată cît de mare preț pun membrii colectivei pe acest sector. Mulți din­tre ei au apucat din tată în fiu me­seria de grădinar și de aceea o cunosc bine și o îndrăgesc. La plecare, tînărul inginer mi-a spus: — Să veniți­ la vară, cînd vom culege roadele și vă veți convinge și mai mult de ce sunt în stare oamenii din colectivă. Fără îndoială că veți avea poate și mai mult de scris. Am acceptat cu plăcere invitația. Zilele trecute din nou am avut prile­jul să trec prin Dochia. Și de această dată l-am întîlnit pe inginerul Maftei, care a ținut să mă conducă la gră­dina colectivei. După vreo jumătate de oră de mers am ajuns la locul denumit „Bahna“, unde se află gră­dina. 1 — Priviți tovarășe, mîndrețe de le­gume. Aici sunt roșiile, iar acolo ar­deii. O bună parte din aceste legume au luat de acum drumul pieții aducânțe colectivei venituri importante. De a­­semenea, au mai fost valorificate pînă acum cantități mari de vinete, de ceapă. Vă aduceți aminte cum arăta grădina astă­ primăvară. Bineînțeles că de a­­tunci colectiviștii n-au stat cu brațele încrucișate. A fost necesară o muncă încordată pentru obținerea unor recolta, bogate de legume. Prășitul, udatul și celelalte lucrări s-au făcut la timpul potrivit. Au fost administrate de a­­semenea îngrășăminte suplimentare în apa de irigare, culturile de ceapă au fost stropite cu zeamă bordeieză îm­potriva manei. Cu un cuvînt, regulile agrotehnice au stat la loc de cinste. Așadar, nu-i de mirare că și recolta este îmbelșugată în acest an. ★ Colectiviștii din Dochia sînt cunos­cuți în tot raionul ca legumicultori harnici și pricepuți. Recoltele dobîndite de ei în ultimii ani vin să confirme cu prisosință acest lucru. Cunoscîind bine avantajele ce se pot obține de pe urma legumelor și zarzavaturilor, ei au acordat multă atenție extinderii acestor culturi. An de an suprafața cultivată cu legume a crescut. De la 9 ha. cîte erau la înființarea gospodăriei, gră­dina se întinde astăzi pe o supra­față de mai bine de 20 ha. Multă atenție au dat membrii colec­tivei sporirii fertilității pământului. Au fost cărate pe cîmp și îngropate o­­dată cu arătura, cantități mari de gunoi de grajd. Acest lucru era foarte necesar, întrucît să nu uităm că tere­nul ocupat acum de legume era cul­tivat înainte cu porumb, cu grîu și alte cereale care scot din pămînt cantități mari de substanțe hrănitoare. Era de asemenea necesar să fie schimbată și structura pămîntului. Iată de ce au găsit de cuviință colectiviștii să îmbo­gățească din nou pămîntul cu elemen­tele nutritive atît de necesare legu­melor. Nu rare au­ fost cazurile cînd gospodăria, avînd nevoie de cantități masive de îngrășăminte organice, în raport cu suprafața legumicolă, a fost nevoită să cumpere gunoi de grajd de la țăranii cu gospodărie individuală din comună în schimbul răsadurilor. Multe s-ar putea scrie despre munca lor din acest sector de activitate . Strădania colectivului n-a rămas fără rezultat. Vagoane de roșii, ceapă, ar­dei, de vinete, varză, morcovi și multe alte legume au fost vîndute populației din P. Neamț, Săvinești, Bicaz și Roz­­nov. E de ajuns să arătăm că numai a­­nul trecut gospodăria a realizat din valorificarea legumelor un venit de peste 200.000 lei, iar în acest an pînă acum e mai bine de 40.000 lei. As­tăzi fiecare colectivist din Dochia îți vorbește cu mîndrie despre grădina lor, despre recoltele și veniturile do­bîndite ale ei. Este o mîndrie ce-și găsește pe deplin justificarea. M. AVRAM Pregătiri pentru în­să­­mînțările de toamnă Intovărășiții de la întovărășirea „Donca Simo“ din comuna Romîni, se pregătesc pentru campania de toamnă. Ei au strîns 2,5 tone sămînță nece­sară pentru însămînțarea celor 25 ha. de grîu planificate. Parcelele care au fost însămînțate cu păioase din tarlaua întovărășirii au fost arate. S-au luat toate măsurile posibile pentru ca toate lucrările să se execute în cele mai bune condițiuni. P. BANU coresp. „Sărbătoarea recoltei“ la Călugăra Aproape 700 țarini muncitori din comuna Călugăra au participat dumi­nică la „Sărbătoarea recoltei“ ce s-a desfășurat cu un deosebit succes în localul căminului cultural de centru. încă de la intrare, ochii participan­ților erau atrași de expoziția agricolă comparativă care demonstra pe viu su­perioritatea recoltelor obținute în în­tovărășiri și pe lolul zootehnic al sfatului popular comunal. Țăranii mun­citori au privit cu mult interes știule­­ții de porumb dublu hibrid din secto­­rul socialist care erau așezați alături de știuleții piperniciți ai țăranului muncitor cu gospodărie individuală Vasile Manole. Sporurile de recoltă obținute în sectorul cooperatist puteau fi urmărite la toate­ culturile de bază de pe raza comunei. In sala plină de auditori tovarășul președinte al sfatului popular comunal a făcut un detailat bilanț al munci­lor agricole din acest an. Tov. Lepă­datu Ion, profesor de matematică a vorbit apoi despre contribuția actiyi»­tații culturale la desfășurarea muncii lor agricole și la transformarea socia­listă a agriculturii. Au urmat apoi spectacolele artistice prezentate de echipa școlii din Că­lu­găra, de dansatorii căminului cultural din Crihan și de brigada artistică de agitație din cadrul căminului cul­tural de centru. Asistența a aplaudat cu căldură programul brigăzii artis­tice de agitație care s-a bucurat de o bună interpretare din partea tinerilor artiști amatori din Călugăra. Textul pro­­gramului scris într-o manieră plăcută, spirituală de către prozatorul Tom­a Spătaru, a evidențiat pe fruntașii lu­crărilor agricole din întovărășiri, a criticat pe codașii muncilor agricole din comună. Pretextul artistic al pro­gramului — succesiunea anotimpuri­lor — a dat o notă de originalitate a­­cestui spectacol neobișnuit pentru ce­tățenii din comună: , EL_ DDMITS,CS L

Next