Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 13, nr. 1744-1768)
1958-09-02 / nr. 1744
4 Nr. 1.744 (3.223) MARTI 2 SEPTEMBRIE 1958. i pagini 20 bani \ TELEGRAMA Tovarășului Ho Și Min, președintele Republicii Democrate Vietnam și președinte al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Tovarășului Fam Van Dong, prim ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor romín, vă transmitem dv. și întregului popor vietnamez un frățesc salut și călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenței Republicii Democrate Vietnam. Poporul roman se bucură sincer de succesele obținute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai și înflorirea culturii sale naționale și își exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea pașnică și democratică a patriei. **i l Prietenia și colaborarea frățească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele și țările noastre contribuie la întărirea unității indestructibile a lagărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică și constituie în același timp un aport ia cauza păcii și colaborării internaționale. . De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez și dv. dragi tovarăși, urări de noi și însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcția socialistă a țării dv. și unitatea națională a patriei. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române CHIVU STOICA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Un colectiv harnic Muncitorii, inginerii și tehnicienii grupului de șantiere Stejaru al hidrocentralei „V. I. Lenin“ Bicaz și-au cîștigat în întrecerea socialistă renumele de oameni harnici. Trebuie să spunem că-1 merită pe deplin deoarece și rezultatele înregistrate pînă în prezent sunt deosebit de valoroase. De pildă, în luna august a. c. au reușit nu numai să-și îndeplinească sarcinile de plan, dar să și le depășească cu mult. Astăzi ei toarnă beton la toate lucrările grupului de șantiere in contul zilei de 7 septembrie anul curent și excavează steril la bazinul de liniștire a uzinei în contul zilei de 4 septembrie. Succese de seamă au înregistrat și muncitorii, inginerii și tehnicienii ce lucrează la blindajul tunelului. Peste planul lunar ei au montat în plus 5 virole. 1 Cel mai de seamă rezultat pe care colectivul grupului de șantiere Stejaru l-a obținut în luna august, constă în îndeplinirea planului de excavații pe întreg anul la canalul de fugă al Bistriței. Brigăzile conduse de Corneliu Balde la canalul de fugă, Imre Opra de la uzină și Tudor Moraru din tunel și de astă dată au cîștigat titlul de brigăzi fruntașe pe grupul de șantiere. Au predat în întregime grîul contractat . Țăranii muncitori din comuna Pîrgărești, raionul Tg. Ocna, au predat în întregime cantitățile de grîu contractate. Printre primii care au predat grîul contractat se numără comunistul Rotaru M. Gheorghe, secretar al organizației P.M.R., satul Satu Nou și membru în comitetul executiv al sfatului popular comunal, deputatul Imbrea St. Ștefan, deputatul Pisaru Șt Ștefan, precum și locuitorii Galu Ștefan, Ianău Gh. Alexandru, Cojocaru Andrei, Bortoș St. Ștefan și alții. Cantitățile de grîu au fost transportate zilnic la baza de recepție Onești, unde s-au eliberat imediat formele de achitare a banilor cuveniți cetățenilor. Din partea salariaților cooperativei s-au evidențiat tov. Trafan Ștefan, Pelin Constantin, Crîșmaru Ion și alții care au muncit frumos pentru preluarea griului din contracte. Toți cetățenii au predat cu drag cantitățile de grîu pe care le-au contractat fiind convinși că astfel contribuie la realizarea fondului centralizator de cereale al statului. Citiți în pagina a 4-a jgj Deschiderea celei de-a doua conferințe internaționale pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice. g U.R.S.S. va acorda R. P. Chineze ajutorul moral și material necesar, in lupta ei fostei fg in Franța continuă campania maselor largi populare pentru respingerea proiectului noii constituții . „Acțiunile S.U.A. în strîmtoarea Saivan primejduiesc cauza păcii“ m Mina Rafira Comănești Tînărul inginer gg electromecanic utemistul Avădanii Gh. și maistrul electrician Ciocan Gh. controlînd întrerupătorul automat care protejează motorul troleului de extracție la un plan înclinat. SALA DE MESE. CANTINA „STEAUA ROȘIE* Însemnări de la o unitate forestieră Zilele trecute am vizitat întreprinderea forestieră USL din Tazlău. Printre frumoasele realizări de aici mi-a atras atenția în mod deosebit o clădire impunătoare ce se înalță în curtea unității. M-am îndreptat spre noua clădire împreună cu tov. Bordei Zaharia, secretarul organizației de bază UTM. • — Aici va fi fabrica de brichete din rumeguș, mă informă însoțitorul meu. Peste puțin timp va intra în funcțiune, zilele acestea se va termina instalarea utilajului și va începe rodajul. După ce am vizitat fabrica de cherestea, trecînd prin hala cu cele 5 gatere, m-am îndreptat spre sediul unității. Aici am găsit cîțiva tovarăși printre care Butuc Constantin, secretarul organizației de bază P.M.R., Borceanu Ioan, președintele comitetului de întreprindere, redactînd răspunsul unei recente chemări la întrecere pe țară, lansată de combinatul de industrializare a lemnului „Bernat Andrei“ din Vatra Dornei și de întreprinderea forestieră „21 Decembrie“ din Vaduri, pentru mărirea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Mi-am aruncat privirea asupra angajamentelor înscrise în acest răspuns. Realizarea în 8 ore-om a cîte 0,800 m. c. rășinoase și a 0,450 m. c. cherestea de fag; reducerea prețului de cost cu 2,8 la sută față de cel planificat; mărirea randamentului de debitare cu 0,5 la sută ; mecanizarea tuturor operațiunilor care cer un volum de timp mai mare — iată cîteva date din angajamentul muncitorilor de la Tazlău. Am plecat cu convingerea că aceste angajamente vor deveni în curînd fapte în cadrul unității forestiere căreia i-am făcut o scurtă vizită. I. TRIFESCU Dezinterestaft de icIMtates amoralii ia tJL$.Mci d Cînd am intrat în biroul tovarășului Lăcătușu Dumitru, vicepreședinte al Comitetului sindical de la GAS Pufești, am găsit acolo mai mulți membri ai gospodăriei care discutau probleme legate de specificul muncii lor. In această direcție s-au obținut unele realizări frumoase. Insă, cînd mi-am exprimat dorința de a afla cîte ceva din activitatea culturală, tovarășii de față s-au privit semnificativ, iar unul dintre ei a dat drumul la o nevată și grăitoare expresie: „am sfeclit-o!“. De fapt o sfecliseră ei mai de mult. I * ! Despre ‘ ce e vorba ? Cei aproximativ 60 de muncitori, tehnicieni și funcționari care formează efectivul stabil al GAS Pufești nu sunt mobilizați în nici un fel pe tărîm artistic și cultural. Afirmația de mai sus se întemeiază pe fapte: în gospodărie nu există o sală de festivități sau spectacole. Muncitorii de aici nu audiază nici un fel de conferințe sau recenzii. Nu există nici o formație artistică, și, ce-i și mai grav, în planul de muncă nu se prevede nimic în această direcție. Despre bibliotecă va fi vorba ceva mai jos. Singurele realizări cu care se „mîndresc“ cei din conducerea gospodăriei constau într-un număr de aproximativ 35 abonamente la ziare și o stație de radioamplificare cu 24 difuzoare. Nu contestăm câtuși de puțin importanța acestor doi factori în ce privește educația celor 60 de lucrători stabili ai gospodăriei (la cei zilieri problema capătă un alt aspect). Insă ce facem cu filmele, pe care componenții GAS Pufești nu le pot urmări pe loc, ci trebuie să se deplaseze, cînd sosește caravana cinematografică, tocmai la școala din sat. Oare e asta o problemă care nu se poate rezolva cu nici un chip de către conducerea gospodăriei ? Nu credem. Ce facem cu starea jalnică în care se află „Colțul roșu" al gospodăriei ? Mai întîi să lămurim ce se înțelege prin „Colțul roșu“ aici: o cameră dreptunghiulară, cu pereții goi și nu tocmai curați, cu două mese de șah și un scaun fără spătar, o masă pentru tenis pe care stau uitate o minge de fotbal desumflată și o paletă jupuită, și, în sfîrșit, cu două dulapuri care constituie biblioteca. Să nu vă închipuiți, însă că toate acestea pot fi văzute fără anumite sacrificii. In mod normal, într-o cameră se intră pe ușă. Ei bine, aici, cel puțin cînd am fost eu la fața locului, se intra pe fereastră. Pentru prima dată în viață am putut constata că și un geam spart poate fi folositor. Dintre cele 36 ochiuri ale celor 6 ferestre, cinci sunt stricate. In unele locuri se mai văd urme dintr-un program de radio cu care s-a încercat astuparea lor. Dar vitregiile anotimpurilor și scurgerea vremii au transformat aceste originale astupușuri în simple fîșii fluturătoare. Ca să ajungi la ușa „Colțului roșu“ intri întîi într-o „anticameră“, în care tronează mărețe două hîrdaie cu pene. Și cine-i vinovat, dacă din cauza curentului, acele pene nu stau într-un loc, ci pornesc la plimbare prin toate colțurile ? Ușa, trainic încuiată, păstrează secretul încăperii în care-și dorm somnul lor pașnic volumele și broșurile din cele două dulapuri. Și cine-i vinovat dacă prin somn acele volume și broșuri, se răsucesc, amestecîndu-se între ele într-o dezordine bizară? Deocamdată, pe ușă, se mai cunosc urmele unui bătrîn anunț din care au rămas doar două colțuri de hîrtie prinse în ultimele două cuie din cele cu care se bate șindrila pe casă, înfipte îndărătnic în scîndură. Liniște și mister. Noroc de tovarășul Lăcătușu care, îndatoritor, și-a introdus mîna prin niște spărturi deschizîndu-mi o fereastră. Probabil că pentru asta sunt rezervate anumite ochiuri sparte la geam. Am pătruns, ca-n cărțile de aventuri, prin acea fereastră, cu mai ușor, tovarășul Lăcătușu, mult mai voluminos, cu oarecare greutate. Pe rama ferestrei au rămas urmele mîinilor noastre, precis conturate în stratul fin de praf. M-am îndreptat spre faimoasa bibliotecă despre care mi se vorbise CPAIU (Continuare în pag. 4-a) s Realizări la fabrica de celuloză „Reconstrucția“ din Piatra Neamț In vremea din urmă, colectivul fabricii de celuloză „Reconstrucția“ a obținut importante succese în vederea îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă și de trai, în vederea asigurării condițiilor de desfășurare a activității social-culturale. Astfel, a fost montat și pus în funcțiune un transportor la tocătorul de lemne, s-a făcut reparația capitală a ascensorului de materiale de la secția sulfat și a aparatului „Hass“. Pentru protecția muncii s-a cheltuit suma de 93.143 lei. De asemenea, s-au confecționat numeroase butelii care au asigurat alimentarea cu apă gazoasă a lucrătorilor. Pentru înfrumusețarea curții fabricii, în fața birourilor a fost amenajată o grădiniță. Din fondurile întreprinderii au fost procurate o seamă de materiale culturale și sportive și s-a îmbunătățit calitatea mesei la cantină. Formațiile artistice au primit costume și recuzită la valoare de 33.886 lei, iar cele sportive echipament a cărui valoare este de 24.500 lei. în afară de aceasta, biblioteca tehnică a fost îmbogățită cu publicații și cărți în valoare de 24.200 lei. Pentru îmbunătățirea difuzării cărții și a presei, la intrarea în fabrică a fost construită o încăpere specială de unde vor putea fi procurate cărți, ziare și reviste. C. IEȘEANU i Se traduc în viață hotăririle consfătuirii de la Constanța Crește sectorul socialist al agriculturii în raionul Roman Tot mai mulți țărani muncitori din satele și comunele raionului Roman se conving de superioritatea muncii în comun și se îndreaptă spre sectorul socialist. Recoltele sporite la hectar și veniturile însemnate realizate de colectiviști și întovărășiți, le-au dovedit limpede care este adevărata cale a bunăstării lor. In vara aceasta un număr mare de țărani cu gospodărie individuală, s-au hotărît să se unească de bunăvoie și să-și lucreze laolaltă pămînturile în întovărășiri. Intr-o singură lună — de la 26 iulie pînă la 26 august — s-au comasat 722 de hectare, iar alte 857 de cereri, totalizînd 736 de ha., își așteaptă cît de curînd rezolvarea. In unele comune ca: Butnărești, Doljești, Dulcești, I. Creangă, Tămășeni și altele, întovărășirile existente și-au mărit simțitor perimetrele prin primirea de noi membri. . Merită amintită, de asemenea, crearea întovărășirii „23 August“ din satul Sofrocești comuna Trifești, prin funcționarea a două întovărășiri „Dezrobirea“ și „Unirea“. Noua întovărășiră cuprinde acum 123 de familii. Satul Buhoanca complet COOPERATIVIZAT Vremea era neprietenoasă. Plouă Intr-una. Joi, toată ziua nu mai contenise vinioasa, iar astăzi cernuse din văzduh, fără întrerupere, o ploaie măruntă și deasă. Cu un ceas mai de vreme se zvonise in sat că apele Siretului au început să crească și oamenii au alergat in grabă să-și salveze cinepa pusă la topit. Totuși, spre seară, pe ulițele satului, era mare animație. Grupuri de oameni se îndreptau spre școală iar cei sosiți mai devreme stăteau roată in fața ușii. — Ce zici Mihălcuț, inaugurăm întovărășirea? — dădu glas unul din mulțime către cel venit atunci — Mai Încape vorbă? — răspunse cel întrebat, un tânăr, înalt, blond cu niște ochi albaștri, neastîmpărați, sub fruntea boltită. Nu peste mult timp, sătenii au intrat in școală. S-au așezat care pe unde au putut, pe băncile de clasă, pe niște bănci lungi de lemn aduse nu se știe de unde, ori, au rămas in picioare lingă perete. In răstimpuri, se mai deschidea ușa și in sală intra cite un întirziat. „—Cineva asta, bat-o s-o bată, era să mi-o ia apa“ —, se scuza el pe șoptire către vecini, apoi își căuta un loc printre ceilalți. La Buhoanca era o adevărată sărbătoare. Se inaugura prima întovărășire. Și nu era o întovărășire oarecare, cu citeva familii, ci una puternică in care intrase tot satul. Cei 117 înscriși. hotărâseră să-și lucreze laolaltă, cu mașinile S.M.T.-ului 130 ha. de pămint. La început, au ascultat cu toții statutul model al întovărășirii și au discutat pe larg unele articole, apoi au trecut la celălalt punct de pe ordinea de zi: „Ce denumire să capete întovărășirea?". Pentru o clipă insală s-a auzit un zumzet apoi din nou s-a făcut liniște. Cineva a ridicat glasul: — Eu cred tovarăși, că e bine să-l dăm denumirea de „Ștefan cel Mare“, pentru că la noi in comună s-a inaugurat de curînd monumentul închinat domnitorului Ștefan care a luptat la Doljești și pentru că noi am făcut cererile tocmai cind se pregătea dezvelirea monumentului. In felul acesta a fost semnat „"actul de naștere" al întovărășirii.. Buhoanca este cel de-al doilea sat complet cooperativizat din raionul Roman. Mi-am amintit atunci de vizita cută, cu două săptămini in urmă la Buhoanca, ctnd P. Chichiriță cel care m-am intilnit pe drum întreba pe unul din agitatori, Lupușoru Ionică^ — Ei, tovarășe învățător, iese treabă bună ? Acum P. Chichiriță care se așezase pe o bancă din față își vedea visul implicit și odată cu el toți ceilalți săteni care au depus primele cereri și au căutat să atragă inimor, vărășire și pe ceilalți țărani muncitori. Alegerea comitetului de conducere al stirnit, de asemenea, discuții îndelungi. Trebuiau aleși cei mai destoi»nici și mai gospodari dintre săteni. Au fost propuși pe rând: Ventilă Petre, Molodoi Anton, Chichiriță Iosif, Petre Mihălcuț și Agiurgioaiei Pavel. După ședință, Petre Mihălcuț părea ingindural, — Bine, dar pot eu să conduc alt sat întreg? — Lasă băiete, te ajutăm și noi —Ni spunea un țăran mai in virstă. Tineretul are putere, bre / Și-l bătu prietenește pe umăr. M. MARDAR3 ’-£,i Sä grăbim însilozarea porumbului în gospodăriile agricole colective! Este bine cunoscut faptul că sporirea șeptelului precum și creșterea productivității animalelor sînt strîns legate de asigurarea unei puternice baze furajere. Pentru a asigura animalelor pe perioada de iarnă o alimentație variată și completă, un număr important de unități agricole din regiune au luat măsura de a însiloza în acest an cantități însemnate de porumb. Este o măsură bine venită, întrucît asigură o sporire simțitoare a producției animale. In multe gospodării colective din regiune și mai ales în cele din raioanele Roman, P. Neamț, Bacău, suprafețele însămînțate cu porumb șiloz au crescut de două sau chiar de trei ori. Acest lucru dovedește limpede că tot mai mulți colectiviști se conving de avantajele acestui furaj. In unele gospodării colective din regiune, însilozarea porumbului a început de multă vreme și se găsește acum într-un stadiu destul de avansat. La G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ din comuna Horia, raionul Roman, datorită eforturilor depuse de colectiviști, s-a reușit să se termine de însilozat 11 vagoane cu porumb. In plină desfășurare se găsește acțiunea de însilozare la gospodăria colectivă din comuna Romîni, raionul Buhuși și altele. Din păcate însă, trebuie să arătăm că nu peste tot în cuprinsul regiunii noastre se acordă atenția cuvenită însilozării porumbului. In unele locuri s-a pierdut chiar din vedere marea importanță a acestei acțiuni. In raionul Adujd, de pildă, urmează să fie insilozate 857 tone, dar pînă la această dată nu s-au însilozat decit 20 tone. La Tg. Neamț sînt planificate a fi însilozate 2043 tone și s-au însilozat pînă în prezent doar 25 tone. O situație cu nimic mai îmbucurătoare o întîlnim în raioanele Buhuși și LA ORDINEA ZILEI .SUUUSLSUUUILSUU^^ Tg. Ocna. în raionul Moinești nu s-a însilozat nici măcar o tonă. Ceva mai acceptabilă se prezintă situația în raionul Roman, unde au fost însilozate pînă acum 200 de tone. Raportînd însă la cantitatea planificată — 1466 tone, putem spune că ceea ce s-a făcut în această direcție este și aici prea puțin. Față de această situație care este cu totul nesatisfăcătoare, ce au de spus comitetele executive ale sfaturilor populare, președinții acestora și birourile comitetelor raionale de partid, primii secretari ? însilozarea porumbului este o problemă de stat căreia trebuie să i sa acorde toată importanța. Cînd dacă nu acum e cel mai prielnic timp pentru însilozarea acestui furaj atit de prețios ? De ce nu înțeleg acest lucru și comitetele executive ale sfaturilor populare Adjud, Tg. Neamț, Bacău, Moinești etc. ? Ce or fi făcînd în aceste zile inginerii și tehnicienii agronomi și zootehniști în a căror sarcină cade îndrumarea tehnică a acestei lucrări? La aceste întrebări se poate găsi și răspuns, există prea puțin interes pentru asemenea probleme importante. Vinovați de această situație se fac și conducătorii unor G.A.C. care pravesc cu ușurință problema însilozării porumbului. Lasă timpul să zboare fără a-I folosi așa cum se cuvine și prin aceasta lipsesc sectorul zootehnic de un furaj atit de economic și hrănitor. Situația existentă nu mai poate dăinui. In timpul cel mai scurt trebuie însilozată cantitatea de porumb planificată. Colectiviști, crescători de animale! Depuneți toată strădania pentru a însiloza cantități cît mai mari de porumb. Fașaji această lucrare cît mai grabnic. Este în interesul bunei voastre stări să aveți asigurată pentru perioada de iarnă hrana animalelor. în acest fel veți obține producții sporite de produse animale. Printre grădinarii colectiviști din Dochia era în Toiul primăverii. Colecțiviș ii din Dochia, raionul P. Neamț, zoreau cu plantatul ardeilor, pătlăgelelor roșii și vinetelor, împreună cu inginerul agronom Maftei, străbăteam întinderea grădinii de legume despre care s-a dus vestea. M-am convins atunci încă o dată cît de mare preț pun membrii colectivei pe acest sector. Mulți dintre ei au apucat din tată în fiu meseria de grădinar și de aceea o cunosc bine și o îndrăgesc. La plecare, tînărul inginer mi-a spus: — Să veniți la vară, cînd vom culege roadele și vă veți convinge și mai mult de ce sunt în stare oamenii din colectivă. Fără îndoială că veți avea poate și mai mult de scris. Am acceptat cu plăcere invitația. Zilele trecute din nou am avut prilejul să trec prin Dochia. Și de această dată l-am întîlnit pe inginerul Maftei, care a ținut să mă conducă la grădina colectivei. După vreo jumătate de oră de mers am ajuns la locul denumit „Bahna“, unde se află grădina. 1 — Priviți tovarășe, mîndrețe de legume. Aici sunt roșiile, iar acolo ardeii. O bună parte din aceste legume au luat de acum drumul pieții aducânțe colectivei venituri importante. De asemenea, au mai fost valorificate pînă acum cantități mari de vinete, de ceapă. Vă aduceți aminte cum arăta grădina astă primăvară. Bineînțeles că de atunci colectiviștii n-au stat cu brațele încrucișate. A fost necesară o muncă încordată pentru obținerea unor recolta, bogate de legume. Prășitul, udatul și celelalte lucrări s-au făcut la timpul potrivit. Au fost administrate de asemenea îngrășăminte suplimentare în apa de irigare, culturile de ceapă au fost stropite cu zeamă bordeieză împotriva manei. Cu un cuvînt, regulile agrotehnice au stat la loc de cinste. Așadar, nu-i de mirare că și recolta este îmbelșugată în acest an. ★ Colectiviștii din Dochia sînt cunoscuți în tot raionul ca legumicultori harnici și pricepuți. Recoltele dobîndite de ei în ultimii ani vin să confirme cu prisosință acest lucru. Cunoscîind bine avantajele ce se pot obține de pe urma legumelor și zarzavaturilor, ei au acordat multă atenție extinderii acestor culturi. An de an suprafața cultivată cu legume a crescut. De la 9 ha. cîte erau la înființarea gospodăriei, grădina se întinde astăzi pe o suprafață de mai bine de 20 ha. Multă atenție au dat membrii colectivei sporirii fertilității pământului. Au fost cărate pe cîmp și îngropate odată cu arătura, cantități mari de gunoi de grajd. Acest lucru era foarte necesar, întrucît să nu uităm că terenul ocupat acum de legume era cultivat înainte cu porumb, cu grîu și alte cereale care scot din pămînt cantități mari de substanțe hrănitoare. Era de asemenea necesar să fie schimbată și structura pămîntului. Iată de ce au găsit de cuviință colectiviștii să îmbogățească din nou pămîntul cu elementele nutritive atît de necesare legumelor. Nu rare au fost cazurile cînd gospodăria, avînd nevoie de cantități masive de îngrășăminte organice, în raport cu suprafața legumicolă, a fost nevoită să cumpere gunoi de grajd de la țăranii cu gospodărie individuală din comună în schimbul răsadurilor. Multe s-ar putea scrie despre munca lor din acest sector de activitate . Strădania colectivului n-a rămas fără rezultat. Vagoane de roșii, ceapă, ardei, de vinete, varză, morcovi și multe alte legume au fost vîndute populației din P. Neamț, Săvinești, Bicaz și Roznov. E de ajuns să arătăm că numai anul trecut gospodăria a realizat din valorificarea legumelor un venit de peste 200.000 lei, iar în acest an pînă acum e mai bine de 40.000 lei. Astăzi fiecare colectivist din Dochia îți vorbește cu mîndrie despre grădina lor, despre recoltele și veniturile dobîndite ale ei. Este o mîndrie ce-și găsește pe deplin justificarea. M. AVRAM Pregătiri pentru însămînțările de toamnă Intovărășiții de la întovărășirea „Donca Simo“ din comuna Romîni, se pregătesc pentru campania de toamnă. Ei au strîns 2,5 tone sămînță necesară pentru însămînțarea celor 25 ha. de grîu planificate. Parcelele care au fost însămînțate cu păioase din tarlaua întovărășirii au fost arate. S-au luat toate măsurile posibile pentru ca toate lucrările să se execute în cele mai bune condițiuni. P. BANU coresp. „Sărbătoarea recoltei“ la Călugăra Aproape 700 țarini muncitori din comuna Călugăra au participat duminică la „Sărbătoarea recoltei“ ce s-a desfășurat cu un deosebit succes în localul căminului cultural de centru. încă de la intrare, ochii participanților erau atrași de expoziția agricolă comparativă care demonstra pe viu superioritatea recoltelor obținute în întovărășiri și pe lolul zootehnic al sfatului popular comunal. Țăranii muncitori au privit cu mult interes știuleții de porumb dublu hibrid din sectorul socialist care erau așezați alături de știuleții piperniciți ai țăranului muncitor cu gospodărie individuală Vasile Manole. Sporurile de recoltă obținute în sectorul cooperatist puteau fi urmărite la toate culturile de bază de pe raza comunei. In sala plină de auditori tovarășul președinte al sfatului popular comunal a făcut un detailat bilanț al muncilor agricole din acest an. Tov. Lepădatu Ion, profesor de matematică a vorbit apoi despre contribuția actiyi»tații culturale la desfășurarea muncii lor agricole și la transformarea socialistă a agriculturii. Au urmat apoi spectacolele artistice prezentate de echipa școlii din Călugăra, de dansatorii căminului cultural din Crihan și de brigada artistică de agitație din cadrul căminului cultural de centru. Asistența a aplaudat cu căldură programul brigăzii artistice de agitație care s-a bucurat de o bună interpretare din partea tinerilor artiști amatori din Călugăra. Textul programului scris într-o manieră plăcută, spirituală de către prozatorul Toma Spătaru, a evidențiat pe fruntașii lucrărilor agricole din întovărășiri, a criticat pe codașii muncilor agricole din comună. Pretextul artistic al programului — succesiunea anotimpurilor — a dat o notă de originalitate acestui spectacol neobișnuit pentru cetățenii din comună: , EL_ DDMITS,CS L