Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)

1958-10-01 / nr. 1769

¥ 'T' Nr. 1.769 (3.248)' In succes de seamă­­ terminarea forajului sondei 1112 (Urmare­­ din pag. l­a) noua gaură a fost luată. Cel mai greu examen fusese trecut cu succes. Trecindu-se la regimul normal de fo­raj, sondorii au căutat să respecte cu strictețe normele tehnice, indi­cațiile conducerii tehnice a întreprin­derii. Brigadierul, Jenică Botezatu, s-a întrecut pe el însuși în munca de organizare a procesului de producție, in preocuparea pe care a avut-o pen­tru îndrumarea membrilor brigăzii, pentru aprovizionarea cu materiale , altele. Prezent la sondă, ori de cite ori sapa se afla in talpă, ziua sau noap­tea, el a participat alături de son­dori la rezolvarea celor mai compli­cate situații. Membrii brigăzii, in general mun­citori care stăpinesc bine meseria, au știut din practică faptul că insta­lațiile bine întreținute, revizuite la timp, sunt un element de nădejde în munca pentru îndeplinirea sarcini­lor. De aceea s-a acordat multă aten­ție întreținerii granitului, pompelor, instalațiilor electrice. Această grijă s-a soldat cu ore puține de întreru­peri și cu o funcționare foarte bună. Capriciilor terenului (pierderile de noroi și permanentul pericol de dări­­mări) sondorii le-au opus o muncă atentă. De la adincimea de 1.500 me­tri și până la terminarea forajului, pericolul unor manifestări violente a stratului a existat permanent. Totuși forța oamenilor a fost mai mare, cunoștințele, preocuparea și stăpinirea de sine au învins. Din luna februarie, de cind brigada condusă de comunistul Ienică Botezatu a reîn­ceput forajul sondei 1.112 și pină la sfirșit nu s-a produs nici un accident tehnic, totul a decurs in mod nor­mal. Aplicarea in practică a celor mai bune metode de muncă, folosirea ini­țiativelor valoroase, a făcut ca să se obțină un timp neproductiv relativ m­ic și o înaintare pe sapă mare. Ast­­fel, aplicindu-se in condițiile locului de muncă inițiativa brigăzii de la sonda 1.109 și inițiativa brigăzii son­dei 1.197, pe luna august timpul ne­productiv înregistrat din totalul timpu­lui calendaristic reprezintă un procent de numai 8 la sută, sub cel admis. Acest procent ar fi fost cu mult mai mic dacă nu s-ar fi așteptat o bună bucată de vreme sosirea unei turbine. In aceeași lună, viteza mecanică realizată este de 1,44 m. pe oră, cu toate că sapele se uzau repede dato­rită durității rocii, iar marșurile, — ferindu-se la adincimi mari, — erau lungi. Terminarea forajului sondei 1.112 este un succes pentru brigadă, pentru întreprindere. Acest examen greu l-au trecut cu succes mecanicii, electricienii sondei, dar mai ales sondorii. Candidatul de partid Constantin Măntoiu, care lucrează in brigadă ca maistru sondor, se remarcă printr-o calificare superioară printr-o bună or­ganizare a muncii in schimbul său. Ajutorul de maistru Nicolae Avram, sondorii Ion Anghel și Gheorghe Apa­­raschivei, la fel ca membrii între­gii brigăzi, au dat dovadă de disci­plină, hotărire și o mare capacitate de muncă. In esență, succesul obținut, prin terminarea forajului sondei 1.112 ex­primă faptele de care este capabil un colectiv închegat care se cunoaște bine, exprimă roadele muncii pe care le-a obținut brigada in fruntea căreia s-a aflat un comunist destoinic. Apropierea „Zilei petrolistului", zi scumpă tuturor celor ce și-au legat năzuințele de munca pentru extrage­rea țițeiului, a constituit și ea un fac­tor in plus pentru obținerea de noi succese. Brigada, antrenată in întrecerea so­cialistă, a închinat acestei sărbători un dar frumos, un dar care vine să slujească interesele întregului nostru popor, interesele construcției noastre socialiste, D. BUZNEA ‘ Ce are de spus comitetul sindical de la întreprinderea nr. 8 Bacău ? Pentru a comenta detailat felul în care se muncește la întreprinderea nr. 8 Bacău pe tărîmul educării oameni­lor muncii (prin mijloacele pe care le­ pune la dispoziție activitatea culturală) ne-ar trebui pagini întregi. Vom re­ține însă esențialul, avînd credința că va fi suficient pentru a atrage atenția organelor sindicale de aici. Datorită lipsei de îndrumare, colecti­vul gazetei de perete publică îndeo­sebi articole generalizante, ocolind faptele concrete. Biblioteca, datorită aceleiași lipse — de preocupare din partea comitetului sindical — este sub orice critică. Ea se află în podul unei magazii. Nu­­m­ai vorbim despre faptul că volumelor de aici le-ar trebui a­­dăugate mereu altele noi și intere­sante. Din pricina inexistenței unui club, sau a unui colț roșu, nu se organi­zează pentru tinerii de aici nici o manifestare culturală sau distractivă etc. Așa stînd lucrurile, ne întrebăm: Pînă unde va merge nepăsarea comi­tetului sindical de la întreprinderea nr. 8 Bacău față de activitatea cul­turală, față de culturalizarea oameni­lor muncii ? VASILE HARET coresp. In toiul muncii r Gospodăria agricolă de stat din co­muna Răcăciuni are mai multe loturi de teren pe suprafața raionului Bacău. In aceste zile se dă bătălia pentru efectuarea la timp a tuturor muncilor agricole de toamnă. Harni­cii muncitori de la G.A.S. se strădu­iesc să-și depășească sarcinile de plan care le stau în față. Zilele acestea am avut prilejul să fiu în mijlocul muncitorilor de­ la lotul gospodăriei de stat de la punctul Sărata. La recoltatul porumbului îndată ce ieși din raza orașului Bacău, îndreptîndu-te spre comuna Să­rata îți apare în față un lan întins cu porumb de toată frumusețea. Pe oricine vei întreba îți va răspunde că este porumbul gospodăriei agricole de stat din Răcăciuni. Am pășit dea­­dreptul prin lanul bogat cu porumb și mă opream din cinci în cînd, pentru a admira știuleții mari. Iată-m­ă ajuns în fața unui grup de muncitori care lucra de zor. Unii tăiau coceni, iar alții desfăceau porumbul cu boabele mari și aurii. Unul dintre ei, se apropie de mine și-mi strînse mina cu putere. Era to­varășul Colac Alexandru brigadier șef la punctul Sărata. — Aveți recoltă bogată, tovarășe Colac, puteți să vă mîndriți. — Ca tovarășe ! Acuma a sosit timpul să strîngem roadele muncii noastre. N­ vedeți — îmi arătă el po­rumbul hibrid —­ i-am făcut trei pra­­șile mecanice. Acum ți-e mai mare dragul să te uiți la el. Nu are ni­meni prin împrejurimi așa porumb frumos. Cred că o să depășim în me­die 3.500 kg. boabe la hectar. Intrucît doream să mai vizitez și alte sectoare de activitate, însoțit de tovarășul Colac, am pornit mai de­parte. 4 tractoare, 400 de hectare Despre cele patru tractoare și 400 de hectare știam de la tov. inginer Oh. Iani, director al G.A.S. Acum aveam să ie și văd. Duduitul puternic al motoarelor dădea de veste că sunt în apropiere. Iată-le că­ și-au făcut a­­pariția de după deal două tractoare. — Le vedeți, îmi spuse tovarășul brigadier Colac. De dimineață și pînă noaptea tîrziu ele aleargă fără în­trerupere pe ogoare. Avem tracto­riști buni, harnici, cu multă dragoste față de muncă. Unul din ei, Ion Miș­ca, a venit anul acesta din armată. Se vede că acolo a primit o bună educație. Rezultatele obținute de el sunt din cele mai bune. Lucruri tot așa de bune se pot spune și despre Mircea Codreanu care este de aseme­nea un tractorist destoinic și priceput. Intrucît eu știam de existența a 4 tractoare, am întrebat pe tovarășul Colac unde sînt celelalte 2 tractoare. — Le găsim imediat, bineînțeles tot în plină activitate. După ce am mai mers o bună bu­cată de drum în față ne-au apărut două tractoare ce trăgeau după ele cite o semănătoare. Ne-am apropiat de ele. Boabele de grîu­ dirijate prin mecanismele semănătoarelor se îngro­­pau în rînduri în brazdele de pămînt. Intre cei doi tractoriști care mun­ceau de zor se afla și tov. Tuvic Iacob, șeful brigăzii de mașini agri­cole. De la dînsul am aflat că în cursul zilei două tractoare ară, iar două seamănă pînă se întunecă. După aceia toate patru oră pînă la orele 23—24, la lumina farurilor. „Planul de 400 hectare arături și însămînțări pe care i-am primit pen­tru patru tractoare trebuie să-l rea­lizăm la timp. Ne-am angajat ca la 2 octombrie să-l îndeplinim. Astăzi vom termina complet arăturile pe cele 2­80 de hecare pe care le vom însă­­mînța cu grîu“. In cuvintele tovarășului Tuvic Ia­cob se vedea dorința și h­otărîrea fer­mă de a lupta cu toate forțele pen­tru realizarea angajamentului luat. Depășirea zilnică a planului de ală­turi de fiecare tractor cu cite 2 și 3 ha, ne confirmă cu prisosință că angajamentul tinerilor tractoriști va fi realizat și chiar depășit. C. CURTEANU, Vv­ A.^Vv\r>/v­.AA/v‘V'A­'VVV STEAmilp'.vt u 9 ani de la proclamarea R.P. CHINEZE WVWVVWVSA^VVVVWA^WVVVWVWVVVSA NAAAAAA*A*WWW­AA*/ Primul loc în lume în producția de coloranți cu grupe active Uzinele de coloranți din Șanhai au produs 32 de tipuri de coloranți cu grupe active, în timp ce în Anglia s-au produs pînă în prezent numai 21 de tipuri. Calitatea acestor coloranți a atins nivelul mondial. La începutul lunii ianuarie tînărul tehnician Si Sian-ian de a.c. la uzina de coloranți „Junhua“ din Șan­hai a realizat și experimentat cu succes un nou gen de coloranți cu grupe active. Pentru studierea aces­tor coloranți a fost înființată o comi­sie specială, formată din reprezentanți ai uzinelor de coloranți, cercetători științifici, profesori, tehnicieni. Anul viitor China va depăși Anglia în ceea ce privește extracția cărbunelui Munca desfășurată anul acesta în industria cărbunelui este echivalentă cu cea desfășurată anterior în 4—5 ani. Extracția cărbunelui sporește pe zi ce trece. Astfel, încă în luna apri­lie extracția medie zilnică a fost de peste 500.000 tone, adică cu 22 la sută mai mare decit în trimestrul IV al anului trecut. In 1958, volumul glo­bal al producției carbonifere va atin­ge 180 milioane tone — cu 50 mi­lioane tone mai mare decit în anul­ 1957, sau de patru ori mai mult decit creșterea medie anuală a extracției de cărbune din anii primului cincinal, cînd s-au extras 13,4 milioane tone. Capacitatea anuală de producție a noi­lor mine carbonifere, care se con­struiesc anul acesta, se va ridica la peste 70 milioane tone, adică cu peste 50 milioane tone mai mult decât în anul 1957, ceea ce înseamnă totodată o depășire cu peste 7 milioane tone a capacităților tuturor minelor construite în primii ani ai cincinalului. Pe baza marelui salt ce se va rea­liza în 195­8, extracția cărbunelui are perspectiva să atingă în anul 1959 cantitatea de 240 milioane tone sau chiar mai mult. Astfel, în doi ani China va ajunge Anglia în ceea ce privește extracția de cărbune (în 1957, extracția de cărbune a atins în An­glia 220 milioane tone, iar pînă în anul 1959, chiar dacă va crește intr-o oarecare măsură, nu­­ va depăși 230 milioane tone). Anul acesta, întreprinderile carbo­nifere de subordonare locală au pla­nificat să extragă 59 milioane tone de cărbune — cu 23 milioane tone mai mult decit anul trecut — și să con­struiască noi mine carbon­ifere, din care să extragă peste 30 milioane tone de cărbune, cantitate ce depășește­­ de patru ori capacitatea minelor car­bonifere construite în cursul primului cincinal. In felul acesta, nevoile de cărbune ale agriculturii, industriei lo­cale precum și pentru aprovizionarea țăranilor vor fi în linii generale satis­făcute. Urmîndu-se și în industria carboni­feră linia dezvoltării concomitente a întreprinderilor mari, mijlocii și mici, în întreaga țară se desfășoară construc­ția de mine de mici proporții. Dez­voltarea minelor carbonifere mici va îngădui înviorarea economiei la sate și va contribui la dezvoltarea agricul­turii. Industria cărbunelui va putea fi larg dezvoltată în întreaga țară deoarece în toate regiunile există bogate zăcă­minte de cărbune. In prezent rezer­vele de cărbune ale Chinei sunt eva­­­luate la 1.200 miliarde tone. In 1.300 din cele peste 2.000 județe ale țării există zăcăminte de cărbune. Atît ma­sele populare, cit și autoritățile lo­cale, dau dovadă de o largă iniția­tivă în dezvoltarea industriei carboni­fere locale. Colaborarea între organizația U.T.M. și sindicat duce la rezultate frumoase în munca culturală Cu cîteva luni în urmă, Comitetul de partid din orașul Comănești, ana­lizând felul în care se desfășoară munca culturală în cadrul întreprinderii miniere, la mină și club, a constatat o slabă activitate de educare a masei de mun­citori prin mijloacele muncii culturale, deși există condiții suficiente. Măsurile luate au antrenat toate organizațiile de U.T.M. și comitetele de secții sindi­cale la muncă , au schimbat mult în­fățișarea acestei activități; au dus la antrenarea unui număr tot mai mare de tineri la activitatea cultural-artis­­tică , au făcut ca această activitate să fie mai vie, mai plina de conținut. Ace­leași măsuri au dus la folosirea posi­bilităților materiale existente cu mai multă pricepere, cu mai multă atenția. Comisia culturală și colectivul de conducere al clubului „1 Mai“, cu spri­jinul organizației U.T.M. pe întreprin­dere au întreprins o largă muncă pen­tru mobilizarea tineretului la activita­tea artistică. In toamna anului 1957, se reușise atragerea unui mare număr de tineri la formațiile artistice, însă lipsa de orientare în programarea ma­nifestațiilor artistice, precum și o re­dusă calitate în interpretare, a făcut ca tinerii sa nu mai manifeste aceeași dragoste și interes pentru munca artis­tică. Eforturile unite ale celor două organizații de masă, munca intensă dusă printre tineri, au făcut ca în­­ lunile iulie—august și în prezent, mo­bilizarea tinerilor să nu mai constituie o sarcină spinoasă și greoaie. Se naște întrebarea : Cum s-a muncit în această direcție ? In locul celor doi conducători de cor și teatru, a fost angajat un altul, cu mai mare putere de muncă, priceput și, ceea ce este mai necesar, cu pri­cepere în atragerea tineretului la club. Trebuie remarcat faptul că activita­tea culturală se desfășoară pe baza u­­nui plan comun, reușindu-se în acest fel să se înlăture o serie de deficiențe. In fiecare săptămână se organizează „Joia tineretului“, la care participă cîte 200—300 tineri. In cadrul acestor zile, colectivul de conducere al clubului pregătește o con­ferință, recenzie sau seară­ literară ur­mate de scurte programe de dans. Mu­zica este asigurată cu concursul mem­brilor orchestrei clubului. Organizația U.T.M. a reușit să mobilizeze un mare număr de tineri la pregătirea materia­lelor ce sînt prezentate. Astfel tînărul Gheorghe Patrulea, a prezentat recen­zia cărții „Mátyás Sándor“. Lucrarea a fost bine întocmită și a reușit să popularizeze cu­ succes această carte. De asemenea, tov. Gheorghe Ardeleanu, se­cretar al Comitetului raional Moinești al U.T.M., tov. Dumitru Popa, secretar al organizației U.T.M. „Carbonifera“ se preocupă permanent de desfășurarea u­­­nei activități culturale susținute și de educarea tineretului. In prezent, în cadrul clubului „1 Mai“ activează un cor compus din 69 persoane care are în repertoriu bucati culese din folclorul regiunii, bucăți grele ca „Serenada" de Brahms și altele. De curînd s-a născut o nouă forma­ție: orchestra pentru instrumente de suflat. Tineri ca: Dumitru Sofron, E­­mil Gheorghiu, Gheorghe Miron alți șapte, lucrează în prezent la pre­și­gătirea unui program, pe care îl vor prezenta împreună cu corul. Cu bogate fapte se mândresc membrii fanfarei, or­chestrei de mandoline, echipei de dan­suri și ai tarafului popular, lucru de alt­fel constatat cu ocazia manifestărilor ce au avut loc recent la Moinești, Comă­­nești și Asău. Grija pentru conținut îmbogățirea conținutului activității culturale de masă s-a constatat întîi prin atragerea unui număr tot mai mare de tineri. S-a creat un colectiv de copiru,­­i­ari din ingineri și tehnicieni, tineri pricepuți și cu dragoste de muncă, mineri, care expun e­­pisoade din munca lor trecută pe care o compară cu prezentul. Au fost ținute și conferințe în legătură cu situația po­litică internațională. Nu au fost ne­glijate nici problemele de educație și profesionale. Pentru stimularea tinerilor s-au șit din plin toate formele de agitație vi­zuală. Fotografiile fruntașilor în muncă sunt expuse la panourile de onoare. Ga­zetele de perete vorbesc prin articole despre experiența fruntașilor și a re­zultatelor obținute în muncă. De un larg răsunet s-au bucurat succesele ob­ținute de brigada condusă de tov. Ne­­culai Matei, secretarul organizației U.T.M. de la mina Leorda ca și a tov. T. Anghelini de la un abataj al tinere­tului de la mina Asău, care au obținut cele mai mari depășiri de plan pe în­treprindere. Aceste fapte sînt viu popu­larizate și prin mijloacele pe care le oferă activitatea culturală. Preocupa­rea pentru educarea tinerilor privind comportarea lor în societate și familie, grija față de bunul obștesc, îmbunătă­țirea disciplinei în muncă s-au concre­tizat prin lichidarea multor m­nifestări negative în aceste direcții. Baza materială și folosirea ei este drept că desfășurarea unei munci culturale bogate este condiționată și de baza materială. Comitetul de în­treprindere, respectînd clauzele prevă­zute în contractul colectiv a confecțio­nat un număr de 24 costume pentru formația de dansatori, 60 costume pentru coriști și decorurile necesare pentru prezentarea în bune condiții a piesei de teatru „Răsfățații“. * Pentru îmbunătățirea muncii cu car­tea s-au achiziționat cărți în valoare de peste 9.000 lei, iar instrumentele fan­farei și orchestrei sunt bine păstrate și întreținute. Colaborarea dintre organizația sin­dicală și de U.T.M. s-a dovedit foarte utilă și folositoare. Activitatea cultu­rală în întreprinderea minieră Comă­nești cunoaște frumoase rezultate și toate îndreptate spre un singur țel: pregătirea generației tinere pentru a de­veni oameni de nădejde, constructori ai societății noi în țara noastră. T. SANDU } Ocrotirea sănătății oamenilor muncii Recent, în cadrul unei expoziții la care au participat 27 provincii, regiuni autonome și orașe din R. P. Chineză au­ fost prezentate ultimele realizări în domeniul medicinii și ocrotirii sănătății. Printre realizările care au atins un nivel internațional se numără vaccinul împotriva pojarului, antitoxina împo­triva scarlatinei, tratamentul encefalitei după metoda tradițională chineză, eficace în 96—98 la sută din cazuri , inima și plămâni artificiali. Prin aplicarea medicinii tradiționale chineze mortalitatea a scăzut în 1958 la 3,7 la sută față de 30 la sută cît era în anii 1951—1934, metodele medicinii tradiționale chin­eze s-au dovedit rr­ult mai eficiente decit cele ale medicinii occidentale în cazuri de hipertensiune, leucemie, silicoza, hemiplegii și dife­rite maladii cronice. Medicii din Șan­hai anunță că aplică tratamentul acu­punctura la 300 de surdo-muți, precum și la 500 de bolnavi suferind de ma­ladii grave, unele considerate incura­bile. Astfel, un bolnav pe moarte care suferea de patru ani de o hemoragie nazală foarte gravă a fost vindecat în­tr-o săptămână ; la spitalul din Șanhai a fost salvat un muncitor care in urma unui accident avea arsuri pe 85 la sută din corp. După eliberarea țării, numeroși­ bol­navi din 23 țări din lumea întreagă au venit in China pentru a fi tratați prin metodele medicinii tradiționale chi­neze. La expoziție au fost prezentate ma­teriale care ilustrează rezultatele cam­paniei desfășurată în întreaga țară pentru stîrpirea: țințarilor, muștelor, șo­bolanilor, vrăbiilor și altor dăunători. Intr-un județ a­l provinciei, Ciretzian a fost lichidată complet maladia schi­­sostomiasis, care înainte facea ravagii în aceste regiuni. In cadrul campaniei­ sanitare, în re­giunile de coastă și muntoase ale provinciei Frtizian au fost lichidate o serie de boli grave ca schisostomiasis, ancylostomiasis (boală pricinuită de pa­raziți intestinali) etc. Astfel, în 10 regiuni au fost vindecate de schisosto­­miasis peste 43.000 de persoane, adică peste 95 la sută din bolnavi. Au fost de asemenea exterminați șerpii de apă care propagă această boală. în decurs de patru luni, maladia ancylostomiasis a fost lichidată complet la Fucijon, Bu­­ian și Putian. Pentru prevenirea și vindecarea boli­lor locale au fost înființate institute și centre medicale în toate regiunile bîn­­tuite de aceste boli, precum și pe lângă cooperativele agricole. ft Cargobotul de 5.000 de tone construit la șantierul naval din Dal­i in luna mai a acestui an, marchează un pas înainte in construirea in China a marilor vase transoceanice. Paralel cu dezvoltarea marilor în­treprinderi industriale. U. R. P.­­ Chineză se dezvoltă și industria lo­cală. Fabricile mici și medii din ca­drul regiunilor administrative, a ți­nuturilor și a hstangurilor devin tot mai numeroase. Ele pun in valoare materialele și resursele locale și contribuie astfel la ridicarea nive­lului de viață al populației din R. P. Chineză. UN CLIȘEU: jurnalul întreprin­derii metalurgice din Iluhehot, cu o producție zilnică de 6,5 tone fier. Noi institute de cercetări științifice Pînă la sfîrșitul acestui an, în pro­­vincia Guandun, situată în sudul Chi­­nei, vor fi înființate 17 noi institute de cercetări științifice, care vor studia pro­bleme legate de combaterea febrei tro­­picale din domeniul industriei chimice, silviculturii, industriei miniere, matem­a­­ticilor etc. Ele vor aduce o prețioasa contribuție la dezvoltarea continuă a in­dustriei și agriculturii, precum și la revoluția tehnico-științifică care are loc în această provincie. In prezent în diferite raioane ale pro­­­vinciei funcționează,un­­ m­are­ număr de institute sau­ grupuri­ de cercetări știin­­ț­ifice. Recent In Santoy a luat ființă un comitet care se ocupă de îndrumarea activității științifice a acestora. Universitate tehnico-științifică Recent, în împrejurimile orașului Per­kin s-a deschis o universitate tehnico- științifică care va pregăti cadre de cer­cetători științifici. In noul institut de învățămînt au fost admiși 1.600 de absolvenți ai șco­lilor medii dintre care 70 la sută sunt fii de muncitori și țărani și activiști re­voluționari. Președintele Academiei de Științe a R. P. Chineze, Go Mo-jo, a fost numit rector al noii universități. Aceasta are 13 facultăți: de fizică nu­cleară și tel,,,IV-­, mr­eară, fizică teh­nică, chimie fizică, radio-electronică etc.­ Universitatea va colabora cu institu­tele de cercetări științifice și se va ocupa de cele mai moderne ramuri ale științei și tehnicii. Bilanț rodnic în dezvoltarea agriculturii In ultimul an, în agricultura chineză au avut loc schimbări fundamentale. Se prevede ca producția totală de cereale din anul acesta să depășească 350.000. 000 de tone, cu peste 90 la sută mai mult decît anul trecut. Este un ritm de dezvoltare fără precedent în China, sau altă țară. Anul trecut în R. P. Chineză s-a obținut o recoltă de cereale cu 2,5 milioane tone mai mare decît în anul precedent, iar anul acesta sporul este evaluat la pest­e 150.000. 000 tone, de peste patru ori mai mult decît creșterea totală a produc­ției de cereale în tot cursul primului plan cincinal. Provincii ca Guanși, Guandun, Henan și Tinhai își vor spori producția de 3—4 ori. Producția globală de bumbac va a­­tinge anul acesta 3,5 milioane de tone, de peste două ori mai mult decît anul trecut. In ultimul an au fost irigate 30,6 milioane de hectare, de peste două ori m­­ai mult decit în anii primului plan cincinal. In prezent suprafața irigată atinge 65,3 milioane de hectare, adică 58 la sută din întreaga suprafață cul­­tivabilă a Chinei, ceea ce este echiva­lent cu peste o treime din suprafața irigată de pe întregul glob. In ulti­mul an au fost împădurite peste 20.000.000 hectare, adică 1,6 ori mai mult decît suprafața împădurită în 8 ani după eliberare. In lupta pentru recolte bogate a a­­vut un rol important inițiativa crea­toare a țăranilor. Ei au executat lu­crări de reținere a apelor, de stringere a îngrășămintelor naturale, de arătură adîncă, lucrări de ameliorații funciare, de selecționare a semințelor, de însă­­mînțări în rînduri dese, de combatere a dăunătorilor etc. O mare atenție s-a acordat și îmbunătățirii uneltelor. Succese remarcabile s-au obținut pe loturile experimentale. In numeroase ca­zuri, s-au obținut două, trei sau chiar 3,5 tone de grîu la mu (un mu=l/15 hectare) , cîte 15, 20, 30 tone de orez la mu sau chiar mai mult, cîte 17,5 tone de porumb ii 13,5 tone de mei la mu. In străvechiul oraș Loyang din provincia Ilonan a intrat in funcțiune o nouă uzină modernă de rulmenți, raită cu ajutorul Uniunii Sovietice, noua uzină produce 43 de rulmenți deosebiți. IN I­OTO. Vedere parțială a uzinei.

Next