Steagul Roşu, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 1796-1820)

1958-11-01 / nr. 1796

A > Muncă avuntată în cinstea î -a . . . „ ■ . ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Succese ale petroliștilor In aceste zile, sondorii întreprin­derii de foraj Moinești luptă cu avînt sporit pentru a cinsti ziua de 7 No­iembrie cu realizări cît mai însem­nate. Și nu se poate spune că rezultatele întrecerii au întîrziat să apară. Pla­nul de foraj pe întreprindere pe pe­rioada 1-30 octombrie a fost înde­­­­plinit în proporție de 108,3 la sută. Recordul îl deține Secția Mihoc, con­dusă de tovarășul Gheorghe Lungu, care are planul la zi pe luna octom­brie depășit cu 123 ,la sută. Acest lău­dabil succes se­ datorește, în primul rînd, începerii forajului cu 9 zile mai devreme , a sondei 7 , Mihoc. Inițial sonda trebuia să pornească forajul, la începutul lunii noiembrie. Prin strădania turliștilor și a mecanicilor care au urgentat montajul instala­țiilor, sonda a putut începe forajul încă la data de 22 octombrie. Folosind din plin întreaga capacita­te de lucru a instalației și aplicînd forajul rapid, colectivul sondei con­dus de comunistul Nicolae Mărăcine a forat pînă la 30 octombrie 514 m­. Cu realizări de­ seamă se prezintă și alte brigăzi de foraj. Așa, de e­­xem­plu brigada sondei 18 Tazlău, condusă de Ion Berilă a forat pes­te planul lunar 25 m., iar brigada tovarășului Gheorghe Simion de la sonda 20 Tazlău 22 m. r 4.44 444 Tot mai mult cărbune Cu fiecare zi ce ne­ apropiem de marea sărbătoare a Revoluției din Octombrie, săgeata graficului ,în care sunt oglindite realizările minerilor comăneșteni urcă tot mai sus. La fiecare secție grupele de mineri dau bătălia pentru a scoate la suprafață cantități sporite de cărbune. 98 la sută din totalul muncitorilor produc­tivi se află antrenați în întrecerea socialistă­. Angajamentul luat la în­ceputul anului de a da pînă la 7 Noiembrie 3.500 tone de cărbune peste plan va fi nu numai realizat ci și depășit, de minerii comăneșteni. La 29 octombrie planul anual la ex­tracția de cărbune se afla depășit cu 3.310 tone. In cadrul etapei întrecerii ce s-a desfășurat după 23 August, un loc de frunte a reușit să-l ocupe secțiile minere As­ău și Galion. In lunile septembrie și octombrie, Mina Asău a dat peste plan 909 tone cărbune, iar colectivul secției Galion 178 tone. La ora actuală 16 brigăzi din cadrul întreprinderii lucrează în contul anului viitor, iar un număr de 9 bri­găzi scot deja cărbune pentru anul 1950. Recordul îl deține însă brigada comunistului Constantin Mocanu­ de la mina „7 Noiembrie“ care nu de mult a început să lucreze în contul celui de-al treilea plan cincinal. In luna octombrie brigada condusă de comunistul Nicolae Albu de la sec­ția Asău aplicînd cu succes inițiativa minerilor din Valea Jiului a reușit să realizeze o cantitate de 11.000 kg. căr­bune pe cap de muncitor peste plan. Merită de asemenea evidențiere brigă­zile conduse de Gheorghe Cojocaru­ (mina Galion), Nicolae Matei și Da­­viduță Nicolae (secția Leorda) care au dat însemnate cantități de cărbune peste plan în cinstea zilei de 7 No­iembrie. In aceste zile la fabrica de teten din Constructorii de pe marile șantiere ale industriei chimice obțin succese de seamă în întrecerea ce se desfă­șoară în întîmpinarea zilei de 7 No­iembrie. J. La uzina de fire și fibre­ sintetice de la Săvinești se lucrează într-un ritm rapid la montarea ultimelor ins­talații. In curînd va fi terminată aici montarea instalațiilor secției poliamid­­texfil, care va produce firele și fibrele sintetice tip reton, urmînd ca în luna decembrie la această secție să se în­ceapă probele mecanice și tehnolo­gice. Lucrările energetice și cele de cana­lizare care condiționează alimentarea uzinei cu energie electrica și apă vor fi terminate în mai puțin de 15 zile, astfel că primele probe tehnologice ale uzinei Săvinești vor putea fi făcute încă înainte de sfîrșitul anului. 5 tone de la £ s*tie și cartoane peste plan Bine organizată, ca de obicei — ș­i aceasta putem s-o considerăm o ca­­racterstică a felului cum se desfășoară munca în cadrul întrecerii socialiste la fabrica „Comuna din Paris“ —­­din Piatra Neamț — munca colectivului de aici a înregistrat și in cursul acestei luni realizări de seamă.­­In perioada 1—25 octombrie situația încheiată indică o depășire de 5 tone de hîrtie și carton. Desigur, la baza acestei însemnate realizări stă munca plină de entuziasm a majorității oa­­m­enilor din secțiile respective, care în­țeleg să traducă în realitate angaja­mentele ce și le-au luat în cinstea măreței sărbători a lui Octombrie. Ion Nica, Dumitru Moga, Dumitru Pa­­nait și alții sunt animatori­­i întrecerii socialiste. An§ajaffi«nîelt au fost îndeplinite Lucrătorii din comerțul cooperatist din raionul Roman, au depus toate e­­forturile pentru îndeplinirea angaja­mentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie.­­ Astfel, multe cooperative făcînd o aprovizionare ritmică și continuă cu mărfuri de sezon au reușit să înde­plinească planul la desfacerea mărfu­rilor după cum urmează:: cooperativa din Onișcani în proporție de 137,3 la sută,, cea din Săbăoani — 128,7 la sută, Gherăești — 121,3 la sută, Horia — 112 la sută. De asemenea rezultate bune au obținut și cooperativele din Doljești, Bălu­șești și Boghicea. S. ROBU coresp. 444•4444 * 44444444 44tt,44444444•*♦ 444A 1 >»*444444»4*4444-»*« 4- iii i­­t! n De veghe la sănătatea OAMENILOR MUNCII In fostul palat al moșierului Du­mitru Ghica, funcționează astăzi spitalul de stat din comuna Bozienii de Sus, raionul Roman. Spitalul funcționează cu secțiile internă, pe­diatrie, maternitate și cabinet stoma­tologic. Deservit de medici specialiști, spitalul stă la dispoziția țăranilor muncitori din șapte comune din îm­prejurimi. Lunar, aici sunt internați 74 de bolnavi care urmează trata­mentele prescrise de medici. IN CLIȘEU: Exteriorul spitalului de stat din comuna Bozienii de Sus, ra­ionul Roman. însemnări (findd un sector al Șantierului MAGISTRALEI DE EST O lucrare grandioasă Magistrala de Est, este o lucrare grandioasă, făcînd parte din pre­vederile directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., care trasează sarcina extinderii rețelei de conducte magistrale de transportare a gazu­lui metan cu încă 2.000 km. Ca urmare a extinderii conductelor, con­sumul de gaze va ajunge la 10 mi­liarde m.c. Această lucrare grandioasă va ne­cesita aproximativ 700 km. conducte de presiune înaltă, care vor avea o greutate în jurul cifrei de 70.000 tone. Pentru îngroparea acestei con­ducte vor trebui excavate circa 1.400.000 m.c. de pămînt din care peste 15 la sută stîncă. Zeci și sute de tineri, mobilizați de către organizațiile de U.T.M. au depus eforturi susținute pentru a tra­duce în viață cît mai repede aceas­tă directivă a celui de-al II-lea Con­gres al partidului nostru. Luptînd cu natura, pe un front de 200 km, pentru a face loc con­ductei, tulburînd liniștea seculară a munților acoperiți cu păduri frumoa­­se de brad, acoperind cu ritmul tîr­­năcoapelor susurul veșnic al apelor cristaline, tinerii constituiți în cele 8 unități de brigadieri, au spart munții, au străbătut mlaștinele du­­cînd o bătălie eroică cu aspra na­tură. Ei au continuat mai departe glorioasa tradiție a brigadierilor de la Bumbești-Livezeni, Salva-Vișeu, Hunedoara, Bicaz. ★ Anul acesta sectorul Oituz al Șan­tierului Național al Tineretului Na­­deș-Onești a fost declarat deschis. Pe­ ziua de 2 iunie a.c. au început lucrările cu 80 de tineri veniți din toate colțurile regiunii noastre. Tinerii veniți pe șantier s-au în­cadrat în cele 5 brigăzi de tineret. In cursul lunii iunie însă efectivul s-a completat cu 100 de oameni. A fost greu, dar acum cînd șantie­rul s-a închis ne uităm cu mîndrie în urmă. Munca a fost grea dar în același timp plină de frumusețe. T *1­_ Șantierul a crescut $ or oameni noi t îmi amintesc de o întîmplare pe­ * 11 trecută în urmă cu cîteva luni de I zile. Intr-o seară, s-a prezentat la f an șantier un lot de brigadieri sosiți ♦­te din raionul Bacău. Un tînăr înalt,­­ de brunet, bine făcut se prezentă la co­ ♦ A­­mandament. Am aflat că-1 cheamă Hanganu Constantin și că este din 14 comuna Părincea. Apoi l-am văzut ♦ la treabă. Muncea Hanganu făcînd­­ cite 2 norme, dar avea un cusur­ , i- se îmbăta mereu și atunci era „ne-­­ a­ norocire“. « s. Dar organizația de U.T.M. și co­ J i­­lectivul nostru pe care am reușit ♦ n să-l închegăm nu au stat cu bra­­­­țele încrucișate. Intr-o adunare ge­­­­nerală de U.T.M. Hanganu a fost £ I „scuturat“. Tovarășii lui de muncă, ♦­i apoi cu răbdare, l-au ajutat. Han­­­­ganu n-a mai băut, s-a schimbat cu ♦ desăvîrșire, iar în toate ordinele de 4 zi era citat ca fruntaș În­ produc­­­ e­ție. Săptămînile trecute comandamen­ ■­n­tul a trimis părinților lui Hanganu ♦ o scrisoare de mulțumire. ’ 4 Sunt multe asemenea exemple de * tineri care au crescut și s-au ridi­­­­cat pe șantierul nostru. Printre ei * se numără Boghiu Alexandru, Um­ ♦­brărescu Gh., Umbrărescu Paic, * Olirica Constantin, Bombă Mircea ♦ Organizația de U.T.M. a dus o * neobosită muncă­ de lămurire și în­ *­drumare a tineretului de pe șantier ♦­rul nostru. Numeroasele conferințe * ținute, convorbirile în fața hărții, 4 recenziile și serile literare, au con­­­­tribuit din plin la formarea unor ♦ tineri noi și capabili —­ constructori 4 ai socialismului. 4 Iată pe scurt cîteva date edifica­ *­toare, indicii de plan realizați în­­ cursul acestor luni de către briga­­­­dierii noștri­: iunie — 132 la sută, ♦ iulie — 144 la sută, august — 134­4 la sută, septembrie 171 la sută. * Toate aceste realizări au făcut * ca sectorul nostru să fie considerat ♦ ca unul dintre cele mai bune sec­ ♦­toare de pe linia Magistralei de Est.­­ Acum, la sfîrșitul primei etape a ♦ drumului, bilanțul sumar ne arată * că rezultatele muncii însuflețite a * brigadierilor de pe Șantierul Națio­­­­nal al Tineretului Nadeș-Onești sînt ♦ frumoase. Tinerii brigadieri și-au ♦ îndeplinit cu cinste sarcina trasată­­ de Partid și Guvern. ♦ GHEORGHE GORUN 1 - comandantul brigadierilor din ♦ sectorul Oituz al Șantierului Na­­­­țional al Tineretului Nadeș-Onești ♦ 1 ♦ 4 44^*44 4 Aspect de muncă de pe Șantierul Magistralei de Est. 44­ 4.4 4 *4 Crește­ți se dezvoltă sectorul socialist al agriculturii Comuna Fătăciuni a 7-a comuni din raionul Zeletin complet cooperativizată vocea inginerului — vrem să rapor­tăm pe această cale partidului, că în cinstea sărbătoririi celei de-a 41-a a­­niversări a Marii Revoluții Socialis­te din Octombrie, că în raionul­­ nos­tru a fost complet cooperativizată o nouă comună. Ultimele 48 de familii de­­ țărani muncitori cu suprafața de aproape 200 hectare din comuna Fătăciuni, raionul Zeletin, urmînd exemplul co­lectiviștilor și întovărășiților vechi, la îndemnul comuniștilor mai au pășit pe drumul agriculturii socialis­te, rupînd-o pentru totdeauna cu fe­lul învechit de a-și lucra pămîntul. An de an colectiviștii și­ întovără­­șiții mai vechi, datorită lucrării pă­­mîntului în comun și cu mijloace me­canizate au cules recolte mult mai bogate. Convingîndu-se cu­­ ochii lor de superioritatea muncii în comun, toți țăranii muncitori care pînă mai zilele trecute munceau pămîntul de unul singur, astăzi au intrat în uni­tățile agricole socialiste din comu­nă. Astfel comuna Fătăciuni este a 7-a comună complet cooperativizată­­ din raionul Zeletin, cuprinzînd­­ în cele 7 întovărășiri agricole și gospo­dăria colectivă existentă un număr de 514 familii cu suprafața de 1006 ha. teren comasabil. —­ Alo ! Redacția.* — Da, redacția. — La aparat inginerul Munteanu de la Comitetul executiv al Sfatu­lui popular raional Zeletin. Tovarășe — a continuat să răsune la telefon Utilizăm garnii­turi diin mase plastice Una, din preocupările de seamă ale colectivului fabricii de ciment Bicaz, este aplicarea noutăților tehnice. .In ultimul timp s-a trecut la înlocuirea garniturilor din clinkerit cu garnituri din foi de vinil. Clinkeritul fiind un material provenit din import se sim­țea nevoie de a i se găsi un înlocui­tor. Policlorura de '.4.1.1 poate fi uti­lizată la toate locurile de etanșări unde temperatura nu se ridică mai sus de 50 grade C. In fabrica noastră garniturile de masă plastică s-au aplicat la compre­­soarele de aer și la unele etanșări din secțiile productive. Garniturile de policlorură de vinil s-au dovedit a fi trainice și spre deo­sebire de cele de clinkerit acestea pot fi reutilizate de cite 2 și 3 ori, obți­­nîndu-se astfel însemnate economii. De asemenea la pompele de trans­port pastă prin aplicarea unor plăci noi la rotoare, s-a triplat durata de funcționare a rotoarelor. Atît garnitu­rile de vinil cît și noile plăci au fost aplicate din inițiativa inginerului Buda Alexandru. GH. BUTE' S coresp. Noi familii se alătură întovărășiților In toate satele comunei Petrești, raionul Bacău, există cite o întovărășire și chiar cite două (satul Soci). Recoltele obținute anul acesta de că­tre unitățile agricole din sectorul so­cialist au fost cu mult superioare celor obținute de țăranii muncitori cu gos­podărie individuală. Producția de gât, de pildă, a fost cu 300-400 kg. la ba. mai mare. De asemenea recolte cu mult sporite s-au obținut și la porumb, floarea-soarelui și altele. Organizațiile de bază din satele co­munei Petrești au folosit diferite mij­loace pentru popularizarea rezultatelor obținute anul acesta de întovărășirile agricole. La căminul cultural, la ga­zeta de perete și în sesiunile statului popular s-a vorbit mult despre supe­rioritatea sectorului socialist. Aceste exemple au fost destul de­, convingătoare pentru țăranii muncitori cu gospodărie individuală. Iată pentru ce în ultimul timp nu­mărul întovărășiților din comună a crescut cu încă 32 familii. Astăzi și pămîntul țăranilor muncitori Lungu Vasile, Corodeanu Gheorghe, Lungu Gheorghe, Costica I. Radu este la un loc cu al celorlalți întovărășiți din comună. C. BIRGAOANU coresp. Alte secții ale cooperativelor meșteșugărești Preocupările pentru asigurarea nei cît mai bune deserviri a pop­­u­­lației, și a producerii de cît mai va­riate sortimente de larg consum, își fac tot mai mult locul în cadrul u­­nor cooperative meșteșugărești din orașul P. Neamț. De acest lucru ne conving măsuri­le luate pentru înființarea de noi sec­ții cît și de realizarea de noi sorti­mente. Astfel cooperativa „Unirea invalizilor“ a înființat în cursul lunii octombrie 2 secții de noi împletituri, care produc diferite bunuri cum­ ar fi: coșuri, paturi pentru copii, coșuri de ruf, etc. Cooperativa „Deservirea“ a luat de asemenea măsuri pentru a se deschide o secție dentară în cadrul căreia vor funcționa 3 cabinete și un laborator. Săptămîna Viitoare vom viziona la Bacau noul film rominesc „Dincolo de brazi“ Un nou eveniment de seamă a­­trage atenția în viața culturală a țării noastre. Tînăra cinematografie romînească a oferit publicului spec­tator un nou film. Este vorba de , Dincolo de brazi". Scenariul și regia aparține lui Mir­cea Drăgan și Mihai Iacob și este scris după o idee de Petru Vintilă. Muzica este semnată de I. Cozma. Din distribuție fac parte între alții Colea Răutu, Fl. Buref și Constantin Lipovan. Filmul românesc „Dincolo de brazi“ va rula în premieră în orașul Bacău la cinematograful „Muncito­rul“ începînd de luni 3 noiembrie. Informăm cu acest prilej ,publicul că seria a II-a din „Pe Donul liniș­tit“ va rula în săptămîna de­ la­ 3-9 noiembrie la cinematograful „Flamu­ra roșie“. CIFRE și FAPTE . Nivelul de trăi al colectiviști­lor din comuna Mărgineni, raionul P- Neamț este în­­ continuă creștere. In fiecare an tot mai mulți colecti­viști își clădesc case noi, se îmbracă și se hrănesc mai bine. Numai în anul acesta și-au construit case noi colec­tiviștii: Toader Agafiței, Gheorghe Cozma, Ion Săndulache, Ion Fotea, Ion I. V. Agafiței și mulți alții. D In acest an fondul de bază al G.A.C. „Drumul lui­ Lenin“ din Măr­giniș, raionul P. Neamț, a crescut cu încă 200.000 lei.­­ In acest an, colectiviștii din comuna Bălțătești, raionul Tg. Neamț au strîns de pe fiecare hectar culti­vat cu cartofi cîte 25.000 kg., in timp ce țăranii individuali din comună au obținut numai 15.000 kg. la ha. De asemenea producțiile de ovăz și grîu obținute­­ de G.A.C. sunt cu 720 și respectiv 350 kg. la ha. mai mari dectt în sectorul individual­. In acest an membrii întovără­șirii agricole „30 Decembrie“ din u­­zul Rădeni au strîns de pe fiecare ha. semănat cu grîu 2.172 kg., ceea ce înseamnă o recoltă de două ori mai mare față de producția medie de grîu dobîndită în sectorul îndivi­­dual al comunei.­­ La Păstrăveni, raionul Tg- Neamț, numărul colectiviștilor care și-au cumpărat aparate de ra­dio este în continuă creștere. Printre aceștia putem enumera pe tovarășii: Vasile Tătaru, Gh. Stîngu, Gh. Bursuc, C. Călugăru, Gh. Ivan și mulți alții.­­ In mom­entul de­ față valoarea fondului de bază al întovărășirii a­­gricole „7 Noiembrie“, din Secuen­i, raionul Roman trece de 25.000­­ lei. Pe­ viitor, întovărășiții și-au propu­s să cumpere oi, scroafe de prășiți, stupi și boi de muncă. Pînă în 1900 fondul de bază va ajunge la 100 de mii de lei. In cadrul acestei în­tovărășirî peste­­ 160 de familii s-au înscris cu tot pămîntul. D In acest an, colectiviștii din Dochia, raionul P. Neamț, au culti­vat suprafața­­ de două ha. cu ceapă pentru săm­înță. Din producția reali­zată colectiviștii au obținut un venit de peste 60.000 lei, fără a pune la socoteală celelalte feluri de legume. Acolo unde cresc meșteșugarii de mîine Pînă la școala de meserii nu e mult de mers. Dacă grăbești pa­sul, ajungi intr-un sfert de ceas. Trebuie să-l grăbesc. Ploaia mă în­deamnă cu răceala ei umedă... Plouă, plouă trist și monoton... Cerul spală cu testa lui cal­­darimul, adunind b­ulețe mici, care se scurg la vale. Afurisită vreme! Numai pentru vizite nu e potrivită. Pînă să mă hotărăsc dacă mai merg sau nu, am și ajuns. Curtea uriașă, străjuită de plopi înalți, nu poar­tă parcă pecetea ano­timpului, deși pe aleea care pleacă din poartă, lucesc stins bălți de noroi. Intru in școală... Co­ridoarele mă primesc strălucind de curățenie. Nici urmă de glod. O atmosferă primitoare, cal­dă. Mozaicul străluceș­te. Nu-mi pare rău că am venit chiar intr-o zi nepotrivită pentru vi­zită. ★ In cancelarie, tova­rășa directoare Ocenaș își prezintă „anteceden­tele" școlii. Fosta școală profesio­nală metalurgică de 3 ani — înființată in anii regimului democrat-popu­lar — s-a transformat anul trecut in școală de meserii cu o durată de 4 ani. Pe lingă meseria pe care o învață — sunt secții de strungărie, la­căt ușer­ie, timplărie cu sculptură in lemn — e­­levii fac studii de cul­tură generală. Tinera școală (după cum am spus are abia doi ani), a inceput-o te­meinic, alternativ, Cursurile sunt, teoretice și practice. ★ Mergem la ora prac­tică. Confecții anul II Sală mare, spațioasă de-a lungul pereților, a­liniate, mașinile de cu­sut așteaptă. Peste ci­­teva zile doar, viitoarele meștere vor începe, desluși tainele meseriei. a [Deocamdată primesc, primele noțiuni. In rin­­duri drepte la mesele de lucru uniformele al­bastre și șorțulețele albe imaculate formează un iot incintător. Fetele pri­vesc planșele intuitive, minunat alcătuite. Cer explicații și se străduiesc să rețină cut mai multe învățăminte. E o căldură plăcută in sală. Și liniște. Și acel ceva tihnit și lumi­nos care te face să-ți aduci aminte de odaia cu miros de gutui a bunicilor... Reportajul ZILEI Tovarășa maistră Lu­­păceanu Maria, îmi a­­rată lucrările lor. Sunt fețe di masă brodate, cămăși pentru copii cu modele migălos festo­­nate. Am cunoscut două din fruntașele cla­st­rei. Nicolau Ana și Pre­peliță Ecaterina. Sunt două codane rușinoase foc. Asta nu se împie­dică să fie primele o învățătură. ★ La club nu e ni­meni la ora asta. E­­levii sunt încă la Curs, dar se duce aici o ac­tivitate susținută. Fi­șele bibliotecii — ca­re,­­ în treacăt fie­­ spus, numără 4.000 volume — conving că literatura e la mare cinste prin­tre elevi. Intr-un colț, un teanc de cărți noi. Abia au sosit și aș­teaptă ssa treacă in rafturi. Cîteva acvariumuri in miniatură­ dau un aspect plăcut colțului naturii. Săgeți aurii străbat cu­ iuțeală micile bazine... Există un aparat , de proiecție ,folosit la cursu­rile practice, ca și la diferite alte­­ vizionări... Cercul dramatic pregătit încă la sfîrșitul a anului trecut dramati­zarea după Makarenko „ Viața nouă“. Au dat și trei spectacole, dintra care două la­ Teatrul de stat din localitate. ★ Trecem din nou Pe coridor, îmi atrage ex*­tenția un grafic. . — E graf­icul. int­rece- mii pe clase — imi spu­ne tovarășa directoare-In școală s-a inițiat o întrecere cuprinzînd disciplina, învățătura, etc. O „comisie" de în­trecere face sondaje. Și munca stimulată , dă roade. Cîteva nutrte de fruntași pe școală evi­dențiați chiar acum la începutul anului: Gean* gu­­­­ Ion anul­­ 1­0. și Chiribău Mihai, anul II B, (lăcătușerie), Finara Georgeta anul II A, (confecții) ș.a. Sus sunt dormitoarele. De-a lungul coridorului — dulapuri. Deschid o ușă. Aer curat. Geamuri deschise. Paturi albe in­­tr-o aliniere perfectă, Peste tot curățenie scli­pitoare... A sunat clopoțelul de ultima oră. Și coridoa­rele se umplu de veselie și zgomot. Nimeni îl ține seama de m­oho­­râta de afară... ★ S-ar putea scrie pa­gini întregi despre a­­ceastă Școală, despre masa consistentă ct se serve­ște. Despre ’ ut­­a­­­tivitatea cultural-educati­­vă și viața sportivă care umple o mare ■par­te­­ din timpul liber al elevilor de aici.­­ Nu-mi pot opri aci constatarea pozitivă și despre minu­nata sală de gimnastică ce se­ află la dispariH­i iubitorilor ■ de­și-­­­ sunt destui k Ploaia n-a lenții Cerul s-a lăsat pate fi mai jos. Doar e toam­nă !... Dar apropierea ei nu-ți poate împrumuta nici o urmă de melancolie rea­­­­matică după ce ai văzut cum cresc viitorii cons­tructori ai speief M>" «■­cialiste. G. BALAIT4 i

Next