Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 1847-1872)

1959-01-03 / nr. 1847

Airi histe bÉrilorffnfff.iX l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU «.647 (3.326) SIMBATA 3 IANUARIE 1959 4 PAGINI 20 BANI prnind îndemnul partidului, tot mai malft "♦»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«-»♦»♦«»-» »«$-»♦<»»«О»<>«>»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK] »♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]« ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] țărani muncitori pășesc cu încredere ▼VWWVTvVWTVVTVWVVWVVVWVWTVWVWrVVWWWVW­ TVvVVVVTVTWVWVWV VWWVVWWV (fT­­­TVTX pe drumul agriculturii socialiste Crește numărul colectiviștilor din Urecheni Recent, membrii gospodăriei agricole colective „Zorile“ din raionul Tg. Neamț s­-au întrunit în adunarea generală pen­­­tru a aproba intrarea­ în gospodăria co­lectivă a unor noi familii de țărani muncitori. In același timp au luat în­­ dezbatere planul de contractări pe anul 1959 Ambele puncte ale ordinei de zi au fo­st viu dezbătute. Felul în care s-au spurtat discuțiile oglindește hotărîrea membrilor colectiviști de a lupta necon­tenit pentru întărirea economico-organi­­«­atorică a gospodăriilor colective, pentru­­a o transforma într-o unitate înfloritoare, m­odel de organizarea muncii pentru ță­ranii muncitori individuali, care nu sunt încă convinși pe deplin de superiorita­tea muncii în comun. In familia unită a colectiviștilor, a­­dunarea generală a mai primit încă 10 familii de țărani muncitori. S-au con­vins de avantajele și superioritatea muncii în comun și Dumitru M. Timofte și Dumitru Simion, Catinca Olteanu, Mi­­hai Sandu, Petre Chitic, Aurora Teo­­­dorescu și ceilalți. Ce i-a determinat pe acești țărani individuali să se înscrie de bună voie în gospodăria colectivă ? Fără îndoială că rezultatele bune obținute de colec­tiviști au constituit pentru aceștia un e­­xemplu pilduitor. Anul acesta gospodăria agricolă co­lectivă din Urecheni a contractat cu sta­tul cantități importante de produse ani­male și vegetale. In urma acestui fapt ei au obținut venituri importante. De aceea ei au hotărît ca în anul viitor să contracteze cu statul cantități crescînde de cereale, carne, lapte etc. Astfel, în cadrul adunării generale care a avut loc ei au hotărît să contracteze cu statul în anul 1959, 36 tone grîu, 15 tone po­rumb, 10 tone floarea-soarelui, 6 tone orz, 5 tone borceag, 20.000 litri lapte, iar cu cooperativa din sat au contrac­tat producția de zarzavat și legume de pe 3 hectare de grădină. Prin traducerea în viață a hotărîrilor luate în adunarea generală, colectiviștii din Urecheni vor contribui din plin la dezvoltarea gospodăriei lor, la îmbina­rea în mod armonios a intereselor ob­ștești cu cele personale. Primele ore de muncă în anul 1959 la fabrica „Proletarul “­Bacău Mai stăruie încă in minte amin­tirile recente și frumoase ale reve­lionului și ale primei zile din anul care s-a născut in noaptea aceea / Dar, clipele de răgaz, de odihnă și petrecere binemeritată după un an bogat in succese, au fost totodată prilej de reîmprospătare a forțe­lor, de întărire a hotăririi ca in noul an textiliștii băcăuani să obțină noi succese in muncă. Nu-i de narare așadar că, încă de pe la ora cinci și jumătate, in dimineața zilei de 2 ianuarie 1959, harnicii textiliști încep deja să-și facă apariția in fabrică, reîntilnin­­du-se cu mașinile in tovărășia că­rora vor da bătălia îndeplinirii și depășirii planului de producție pen­tru noul an. In fiecare parc de ma­șini, pot fi văzuți meșterii care re­vizuiesc mașinile. Războaiele de țesut, mașinile de tors, serfactoarele, cardele, sunt find pe rind verificate și, la ora șase punct, reîncepe zumzetul caracteris­tic in toate sălile. Cu mai multă e­­nergie și entuziasm ca in urmă cu două zile / Parcă și mașinile sint­eia sprintene și mulțumite in urma revelionului pe care ele l-au „petre­cut" in tăcere și odihnă ! Dar, să stăruim puțin în sala țe­­sătorie și anume in sala 1, a tineretului. Greu să numeri războa­iele mecanice care slobozesc ca din guri de armă suveicile veșnic gră­bite, greu să te înțelegi cu cineva in noianul de­­ sunete care interferează in aer dind o rezultantă asurzitoa­re, dar, este cut se poate de ușor să observi hărnicia textilistelor care, mai tinere parcă, au pășit in pra­gul unui nou an de muncă. Elena Mocanu de exemplu, in primele trei ore de muncă, a reali­zat 22.000 de „bătăi“ la cele două războaie la care lucrează, ceea ce înseamnă că pînă la ora 9, ea a dat deja trei metri țesături mai mult peste planul curent al zilei. Ca și in celelalte secții, la fila­­tură, în sala selfadtoarelor, noul an a început cu entuziasm sporit in muncă Aceasta se observă de exem­plu la Cindirică Maria — torcător­i, împreună cu echipa ei. In min­tea tovarășei Florea Didina, torcă­tor­i, stăruie desigur crîmpeie ale revelionului petrecut la cantina fa­bricii, dar aceasta, nu numai că n-o împiedică, ci­­ sporește ener­gia și atenția acum, la reînceperea lucrului. Planul cuvenit al zilei este depășit la sel factorul 2, lucru­rile se prezintă bine și la selfac­torul 4... MITICA-Grigoreni w L O nouă întovărășire în comuna Măgirești, raionul Moinești, a fost inaugurată în cursul lunii decem­brie 1958, o nouă întovărășire. Un număr de peste 40 de familii de țărani mun­citori individuali din satul Măgirești, văzînd că an de an, ca urmare a muncii unite a pămîntului, întovărășirii mai vechi obțin recolte din ce în ce mai bogate, (de pildă, întovărășirea „Răs­coala țăranilor din 1907“ înființată a­­cum 2 ani a obținut în anul 1958 cu 250 kg. grîu și 600 kg. porumb mai mult la hectar față de țăranii individuali), și-au unit și ei bucățile lor de pămînt, formînd o întovărășire­­ agricolă, căreia i-au dat numele de „Drum nou“. Din comitetul de inițiativă pentru for­marea noii întovărășiri au făcut parte țăranii muncitori Matei Ioan, Iacob Con­stantin și Popa I. Constantin. Primii care s-au înscris în întovărășire cu tot pămîntul au fost comuniștii Nicolescu Vasile, Simionescu Gheorghe, Ruset Va­sile, Varam Gheorghe și alții. Prin e­­xemplul lor, membrii și candidații de partid au constituit un îndemn pentru ceilalți țărani muncitori din satul Mă­girești de a păși cu încredere pe calea agriculturii socialiste. Printre noii întovărășiți se numără ță­ranii muncitori Todeancă C. Nicolae, Avram Moraru ,Andrioaie C. Constantin, Cernat C. Nicolae, Todeancă C. Ioan și Mocanu I. Constantin. Prima adunare generală a membrilor întovărășirii „Drum nou" a ales ca președinte al co­mitetului de conducere pe tovarășul Popa I. Constantin.­­ Organizația de partid și comitetul executiv al sfatului popular comunal au închinat crearea noii întovărășiri celei de-a 11-a aniversări a proclamă­rii Republicii Populare Romîne. In 1959 lucrările la hidrocentrala „ V. I. Lenin“ vor avansa considerabil De îndată ce s-a aflat vestea că har­nicii constructori ai hidrocentralei de la Bicaz și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile planului de producție pe anul 1958, un redactor al ziarului nostru s-a adresat inginerului șef al D.G.H. pentru a obține răspunsul la unele întrebări care vin să elucideze cîteva probleme privind realizările anului 1958 și sar­cinile pe anul 1959. Redăm mai jos in­terviul. ÎNTREBARE: Constructorii hidrocen­tralei s-au achitat cu cinste de sarcinile ce le-au revenit in anul 1958. Ați putea să ne spuneți in cîteva cuvinte ceva despre realizările cele mai importante înregistrate în anul 1958 ? RĂSPUNS : Mai întîi consider că este necesar să spunem că șantierul cen­tralei hidroelectrice „V. I. Lenin“ de la Bicaz — potrivit sarcinilor sporite ce i-au revenit în vederea asigurării in­trării în funcțiune la termenul fixat — și-a mărit activitatea de la an la an. In anul 1958, datorită unei puter­nice baze de execuție axată pe o teh­nică înaintată, pe cadre permanente de constructori, s-a reușit să se obțină în­semnate rezultate. In corpul barajului, reușindu-se să se creeze un front de lucru corespunzător, s-au turnat 72.000 m. c. beton peste planul inițial. Pentru a crea condiții optime de lucru, constructorii barajului au reușit să a­­copere întreaga suprafață de fundație la 27 de blocuri (din 30) ferind astfel stînca de eventualele degradări cauzate de intemperiile iernii. La tunelul de a­­ducțiune a început betonarea cămășuielii de vorbă cu tovarășul DRAGOȘ BILCU, Laureat al Premiului de Stat, inginer șef al Direcției Generale a Hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bicaz interioare, betonare ce se execută după un sistem unic în țara noastră, complet mecanizat și s-a terminat blindajul tu­nelului de aducțiune dîndu-se peste plan 108 m. 1. de tunel blindat, rezultat la care o contribuție deosebită a avut-o unitatea Electromontaj. Acum se conti­nuă cu succes lucrările de la castelul de echilibru și conducta forțată. Relevăm că întregul complex de me­canisme pentru betonarea continuă a cămășuielii interioare a tunelului a fost proiectat și executat în țară, o contri­buție substanțială dînd-o Institutul de Proiectări Energetice, uzinele „Indepen­­dența“-Sibiu, „Progresul“-Brăila și „Construcții metalice“-Bocșa Romînă. La centrala propriu-zisă s-a ajuns la acoperiș, iar lucrările de la canalul de fugă și bazinul de liniștire sînt în­­tr-un stadiu avansat. Productivitatea muncii a crescut cu 15 la sută față de cea realizată în 1957, iar cîștigul mediu al muncitorilor cu 9 la sută, obținîndu-se astfel o justă corelație a principalilor indicatori de plan. ÎNTREBARE: Despre calitatea lucră­rilor executate ce ne-ați putea relata ? » RĂSPUNS . Calitatea lucrărilor defi­nitive (betoane) a corespuns caietelor de sarcini — fiind găsită bună de toți specialiștii străini de înaltă calificare indicați de guvern să expertizeze lucră­rile noastre. In vederea asigurării continue a ca­lității betoanelor, funcționează un corp de control independent de șantierele de execuție. La obținerea calității bune, în special la lucrările definitive de la ba­raj, o contribuție esențială au adus-o conferințele ținute în cadrul cabinetelor tehnice în care s-a expus detailat pro­cesul tehnologic, discutîndu-se caietele de sarcini și s-a popularizat experiența marilor șantiere similare din străinătate. In schimb, la unele lucrări provizorii și la reparațiile de utilaje nu întotdeauna calitatea a fost corespunzătoare. Aceasta datorită lipsei unor materiale și piese de schimb și a urmăririi neatente a reparațiilor. ÎNTREBARE: Care sint­ după pă­rerea dumneavoastră factorii care au asigurat obținerea realizărilor de care vorbim ? RĂSPUNS: Principalii factori care au contribuit la obținerea acestor rezul­tate sînt: — funcționarea în condiții bune a in­stalațiilor complexului de betonare și a celorlalte utilaje­ — aprovizionarea ritmică și perma­nentă cu materialele de bază; — montarea unei instalații frigorifice pentru răcirea betoanelor pe timp căl­duros; — ajutorul primit de­ la­ întreprinde­rile furnizoare de materiale de bază (ci­ment de la fabrica de ciment „Congre­sul al XIX-lea“ Bicaz, fier-beton de la „Oțelul Roșu“ etc.), care au livrat ma­terialele la timpul planificat; — abnegația și elanul cu care co­lectivul de constructori a știut să re­zolve sarcinile planului de stat; — disciplina în muncă formată pe șantier și care se concretizează în re­ducerea coeficientului de fluctuație, re­ducerea absențelor nemotivate, executa­rea operațiilor tehnologice în lanț de echipe specializate; — inițierea și aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice menite să asigure îndeplinirea ritmică a planului de pro­ducție și proiectarea și executarea unor instalații care să pom­­tă efectuarea lu­crărilor de bază la același nivel, indi­ferent de anotimpuri. ÎNTREBARE:, Pe șantier au existat totuși și unele lipsuri. Vă puteți referi și la acestea ? RĂSPUNS: Desigur. Cu tot efortul susținut depus pentru respectarea și de­ STELIAN NANIANU ’ "(Continuare în pag. 3-a) Cuvîntarea tovarășului CHIVU STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Chivu Stoica­, membru al Biroului­­ Politic al C.C. al P.M.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare: Tovarăși­ și tovarășe, cetățeni și cetățene. Ne­ aflăm în­ pragul Anului­ Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit ■ stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul țării noas­tre s-au înălțat noi fabrici, uzine, sonde, centrale e­­lectrice, locuințe, școli și spitale, s-a lărgit și s-a con­solidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătățit traiul oamenilor muncii de la orașe și sate, înfăptui­rile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii crea­toare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ță­­rănimi muncitoare, a oamenilor de cultură legați de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a parti­dului nostru care conduce cu mînă sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obținut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susținute, abnegație și elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăților, inerente perioadei de mari transformări social-economice și de lichidare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră de burghezie și moșierime, însuflețiți de victoriile re­purtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noas­tre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oa­menii muncii vor manifesta și în anul care vine ace­lași avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planu­lui de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sarcinilor mărețe pe care partidul nostru le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de­ acel stadiu de dezvol­tare, cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi și mai e­­vidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bună­stării materiale și culturale a tuturor celor ce mun­cesc. Trecînd în revistă realizările, obținute de poporul nos­tru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de ma­rile realizări ale popoarelor mrățești din Uniunea So­vietică și din celelalte țări ale lagărului socialist. Rea­litatea vie, înfăptuirile materiale și spirituale ale sis­temului socialist mondial demonstrează în fața întregii lumii superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale cri­zei economice, sub semnul devalorizării și inflației, al agravării șomajului, al atacului reacțiunii împotriva li­bertăților democratice, lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres, so­cial capătă o amploare și o intensitate tot mai mare.­Poporul nostru este­­ doritor de pace și știe că a­­ceastă năzuință a sa este împărtășită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor și a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei“, dusă de agreso­rii imperialiști, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independență națională și dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obținute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruințe ale forțe­lor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice ten­tativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva­ păcii și securității popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte țări­­ ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forțele ce luptă pentru pace, Republica Populară Romînă îșî vă aduce și pe viitor contribuția activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asi­gurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitor ruse Român, al guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii­­ Adunări Naționale, urez din toată inima­­ oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, Femei, tineri, care muncesc cu dragoste și devotament în­ uzine și­ fabrici, în mine, pe ogoare, în instituții și lăcașuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăși­rea țării și fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă și le adresez tradiționala urare a poporului nostru. La mulți ani I ...Si-a fost prilej de sărbătoare ooooooooooooooooooooooooo^oíooooooooooci^oooooo í>ooooo<>ooo^oo^o^oooo<xx(o^>oooooooooooo< La fabrica de ciment din Bicaz BICAZ. In sala mare a cantinei fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“ e mare animație: lumini, rîsete, veselie. Bravii cimentiști din Bicaz petrec în colectiv revelionul. Au tot dreptul să încheie sărbătorește a­­nul vechi și să-l întîmpine veseli pe cel nou. Sînt doar deținătorii drapelu­lui roșu de întreprindere fruntașă pe ramură, pentru a 3-a oară. De fapt pentru ei anul 1958 s-a în­cheiat la 18 noiembrie cînd au ra­portat partidului îndeplinirea planului anual. . . „Bun venit tinere 1959 ■— ai știut că-n contul tău noi am produs deja zeci de mii de tone de ciment.”" . Cu asemenea cuvinte a întîmpinat co­lectivul fabricii roul­an. Printre cei prezenți la sărbătorirea lui 1959, se află împreună cu familiile lor Gheorghiță Gheorghe, Tilică Emil, Stoleru Vasile, maistrul Niculescu Ioan, excavatoristul Pastrama Gheor­­ghe și alți muncitori, tehnicieni și in­gineri, fruntași în producție, care prin hărnicia lor azi se produce ciment în contul lunii februarie a. c. In clinchetul cristalin al paharelor, într­-o atmosferă de sărbătoare, de caldă prietenie și frăție, timpul se scurge cu repeziciune. In numele co­lectivului de conducere tov. inginer Opriș Silviu, directorul fabricii, felicită pe cei prezenți în sală pentru reali­zările obținute în cursul anului. 62.500 tone ciment produse peste plan și 8.500.000 lei economii realizate la prețul de cost — arată vorbitorul, a­­cesta-i aportul nostru în plus dat pa­triei. Cuvintele tovarășului inginer O­­priș Silviu sunt primite cu aplauze. A­­poi felicitări, îmbrățișări, urări de bine. la mulți ani! in timp ce o parte dintre cimen­tiști petrec revelionul, la carierele de calcar și marnă aflate în inima mun­ților la o distanță de cîțiva zeci de km., în jurul cuptoarelor, morilor de pastă și ciment, la rampă și în sec­torul c.f.i. munca n-a încetat nici o clipă. La miezul nopții muncitorii Oniofrei Constantin, Țepeș Gavrilă, Chirilă Si­­mion, Zanț Dumitru, Iftode Emil, O­­prea Mihai, Iordache Neculai, labo­rantul șef Manula Ioan și alți mun­citori din schimbul de noapte s-au­ felicitat și și-au urat tradiționalul „La mulți ani“, la locurile de muncă. Iai întrecerea ce se desfășoară, cu toții sunt hotărîți să obțină în continuare­ drape­lul roșu de fruntaș pe ramură. Această hotărîre a cimentiștilor este concretizată încă din primele ore de muncă ale noului an. In Schimbul din noaptea' revelionului în toate 'sectoa­rele fabricii planul de­ producție a fost întrecut cu 8—16 la sută. La ora 1 și 25 minute, de la­ rampa de încărcare a fabricii a plecat primul tren remorcat de locomotiva mecani­cului Hopk­ Frantz și fochistului Cor­nel Ioan, cu o încărcătură de 216 tone ciment, ducînd în țară vestea prime­lor realizări obținute în acest an de cimentiști­ din Bicaz. Dimineața­, la terminarea schimbu­lui dispecerul de serviciu a trecut în situațiile statistice la rubrica „pro­duse date peste plan“ cifrele „142 tone clincher și 120 tone ciment“. B. TEODOR Dinspre „Țichii“, dinspre „Ter­­pea“, „Poiana Mărului“, „Dîmbul Bunarului“ sau dinspre „Poeni“ ? Din­cotro vine Anul Nou să bată la fe­reastra sătenilor din Grigoreni, cu punctualitate matematică, în sara asta, așa cum s-a obișnuit să o facă de cînd există hogeag prin care să se toarcă fumul către cer pe dealurile aceste ? Din toate părțile deodată, pentru că anii, sloboziți din tolba necuprinsă a vremii, au o dimensiune a lor specifică, unică. Alături de spa­țiu, ei formează a doua coordonată obligatorie a existenței noastre. Amurgul, bogat de data asta numai în ceață, văduvit de hîrjoana fulgilor de zăpadă,­­învăluie satul. Cîinii au mai mult de lucru în noaptea asta, pentru că, chiar de­­ cu seară, prichindeii au început să-i stîr­­nească prin ogradă. Grupuri, grupuri, înarmați cu clopoței, cu cîte o ară­­tură și o geantă în care să-și adune colacii, băieți și fete apar pe prispa gospodarului și întreabă ca de obi­cei : „Să urăm ?“. „Urați, măi“ se aude de după perdea...­ și urătura o aud nu numai cei din casă, dar ră­sună pînă departe în sat. ...Prichindeii s-au potolit. Flăcăii însă mai au de urat. Ca de obicei, colindă tot satul, în grupuri de cîte trei sau patru: unul ține toba, al­tul o bate, al treilea cîntă din fluier iar al patrulea sună ritmic din clopot­țel și ură... Miezul nopții nu con­­stituie un hotar decît între anul caree se duce și cel care vine. Pentru urmli­tori însă, porțile ogrăzilor sînt des­­chise în continuare, luminile încă «4 prinse sînt un semn că gazdele se mai așteaptă. Mai ales acolo unde sînt și fete mari, luminile stăruie mai îndelung lai ferestre! Cea mai numeroasă familie din Gri­goreni este gospodăria agricolă co­­lectivă. In podul celor care și-au dat­vedit hărnicia prestînd­ un număr ,cît mai mare de zile-muncă, anul 1958 a adus roade bogate. Anul nou este ho­­tărît să vină cu brațele și mai încăr­cate, pentru că așa-i dorința și ho­­tărîrea membrilor colectivei și el va trebui să se supună! Tovarășii Jănică Stan, Dumitru Gh. Răuță, Ion Scorțanu­, Andoni și mulți alți colectiviști, în noaptea revelionu­­­lui au fost unii oaspeții celorlalți, s-au veselit așa cum știu oamenii din Grigoreni să se veselească, au stat cu mesele pline și au ciocnit paha­rele în cinstea vieții noi care înflo­rește zi de zi pe meleagurile satului acesta de oameni buni, harnici, pricepuți* D. FINARU La clubul sportiv „Dinamo“ Ațele ceasornicului urcau domol pe cadran pînă la punctul care indică miezul nopții. Dacă în cursul anului acest punct era răspîntia dintre două zile, apoi de data aceasta el consti­tuia răspîntia dintre doi ani. 1958 a fost un an plin de glorii pentru sportivii băcăuani. In special formația dinamovistă de fotbal a re­purtat succese de seamă. Cu discu­țiile despre fotbal au început reve­lionul sportivii dinamoviști. Fiecare din ei și-a amintit de bucuriile pe care le-a avut mai ales atunci cînd după lupte dîrze pe terenurile de sport obțineau victorii. N-au uitat să-și îm­părtășească și emoțiile pe care le a­­veau în fața unor adversari bine pregătiți. Aceste bucurii și emoții însă nu au fost numai pe terenurile de fotbal ci și în jocurile de volei, la tenis de masă, sau în fața cîmpului cu cele 64 de pătrățele, care au ofe­rit satisfacții deosebite atît echipieri­lor dinamoviști cît și simpatizanților lor. Membrii din consiliul clubului, ac­tivul salariat, sportivii fruntași pre­­cum și simpatizanții clubului „Dina­mo“, l-au „petrecut“ pe anul 1958 in veselie, mulțumindu-i pentru rezulta­tele pe care acesta le-a oferit în cele 365 de zile. Cînd 1959 a bătut la ușă, cei care se distrau în ultimele clipe ale lui 1958 s-au îmbrățișat, urîndu-și unul altuia ca în noul an să obțină succese și mai mari în activitatea sportivă. Uralele, cîntecele, veselia precum și nelipsita „Periniță“, au continuat pînă dimineața cînd toți sportivii dinamo­viști s-au despărțit după un revelion­ plăcut. I<XX>00<><X><Î-Î><><>0<X><><x><>CkX>C<><><><X><XXXX>0<><><><><X><><X>0<><X>C<><><X>C>0<><> XXX><XXXXXXXXX>Q<XX>OQ4 ) VIZITE IN NOAPTEA DE REVELION La telefoane Ultima noapte a anului 1958 își coborise de mult zăbranecul de în­tuneric peste așezarea Bacăului. In toate casele, in toate restau­rantele mari, în marile săli ale în­treprinderilor și instituțiilor petre­cerea revelionului începuse de mult. La ferestre glăsuiau urătorii sunind clopoțeii, și trosnind voinicește din năzdrăvanele harapnice. In noaptea aceasta de sărbătoare și de mare petrecere, cînd oamenii se bucurau de izbinzile anului ce se sfirșea urindu-și să cucerească noi victorii in anul 1959, sute și sute de băcăuani erau însă la da­torie. Trenurile soseau și plecau la aceeași oră — deși aproape goale — la posturile lor, milițienii ve­gheau ca pacea orașului să fie de­plină, iar avutul obștesc să nu fie de către nimeni atins, medicii și surorile­ vegheau la căpătîiul bolnavilor. Dar, in noaptea de revelion sute și sute de glasuri din oraș, din re­giune și din întreaga țară au schimbat urări de „La mulți ani", urări de fericire și de voie bună prin intermediul cablului. In această noapte sute și sute de aparate telefonice au sunat aducînd în case mesajul noului an. De asemenea, prin telegraf au so­sit și s-au transmis sute și sute de telegrame din și pentru toate colțurile țării. Cele mai multe te­legrame purtau urarea tradițională — „La mulți ani", lată-ne la telefoane. E oră îna­intată. In centrala interurbană se­­ stabilesc tot felul de legături cu o repeziciune uimitoare. Mai multe te­lefoniste muncesc cu încordare. lat-o pe Aurica Chiriac, ce se re­comandă cind solicitați o informație cu 3—9. Ea e de „oră tirzie" ca și Mariana Cepalis. Elena Ungur­eanu (2—2) a intrat în tură la ora 21.00. Ea răspunde de fiecare dată cind cineva formează 03, 04 sau 09. Alături, Didina Ste­gar­u (4—1), lucrează din plin stabi­lind legături cu localități din în­treaga țară. La datorie e și Maria Dodan. E tînără, ba chiar foarte tinără. Se află la post întiia oară intr-o noap­­te de revelion. La masa „interurban" sunt de ser­viciu Eugen Vancea și Constantin Nonea. Ei supraveghează ca toate convorbirile să se desfășoare in mod normal, restabilesc circuitele etc. Nu-l putem trece cu vederea nici pe mecanicul Mircea Proca. Lucrea­ză la centrala care asigură încălzi­rea întregului bloc, asigurind astfel condiții de lucru optime tuturor a­ ” Celor a dare — deși necunoscuți de nimeni — înlesnesc legături telefo­­­­nice pentru oricine și cu orice loca­­litate din regiune, din țară, din­­$ lume. La telegraf La telegraf e un zumzet veșnic.­­ La linul din teleimprimatoare se a­­­­flă Gheorghe Ionescu. E în legătură cu cu Iașul. Primește telegrame. Ban­­­­da se deșiră fără contenire. Iată, o comițind un act de indiscreție, citim: x „Către Rozenfeld Mihai, str. Mihai­­ Viteazul nr. 30 — Bacău. Mulți ani, o sănătate, fericire și noroc. Luca“, o Banda se lipește pe arhicunoscutul X formular și este expediată. La un alt aparat se primește o­­ altă telegramă. Pe bandă scrie: „Că- n­tre colectivul de conducere al Băncii­­ agricole Bacău­­"... Era o felicitare , cu prilejul noului an, expediată, — și cu mențiunea „Pe formular LUX",­­ de către Banca agricolă din Capi­ <s­tată. Intre cei ce, muncesc de zor este 9 și T­it­ina Enoiu, care se află in le­­­­­gătură cu regiunea Ploești, Adelina O Ceasăr ș. a. La aparatul „Morse 11 ” este de serviciu Constantin Pester. ^ El va primi și va transmite tele­ y C. POTINGA (Continuare in pag. 4-a) X <X><><> >0<XX>0<XX><X><X>9<><>09^ “ X S O 9 V *, An nou

Next