Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 14, nr. 1873-1896)
1959-02-01 / nr. 1873
Pa?. S ar TOr. '1873 Ț3355s Contractări DE CEREALE PE 1988 Ja raionul Buhuși* USucirea de încheieri; a feöhiractelor de ceffealfe cu statul se dfesfasoara íntr-lui ritiri satisfăcător. Gospodăriile agricole colective din raion au încheiat contracte cu Î.C.S. „Recolta“ și au realizat pianul j Pe total sticlă la data de 18 ianuarie 11959 în proporție de 83 la sută. La fel cu planul a fost realizat in proporție de 98 la sută; la orzoaică — 65 la sută ; la floarea-soarelui — 72 la sută și la porumb 97 la sută. Cele mai mari cantități de cereale au contractat gospodăriile agricole colective „Filimon jKîrbu“ din satul Romîni, „Viață nouă“ ț din satul Costișa și gospodăria agricolă colectivi ,,Hofld, GlOȘCA și Crișan“ din satul Gîrleni, G.A.C. „Filimon Birbu“, contractînd 25 toile grîu, 10 [tone, orzoaică, 25 tobe porumb și 13 storK; floarea-soarelui și-a realizat pldjnul stabilit. Gospodărie colectivă codată în încheierea de contracte pe anul 1959 se inituează cea din bănești al cărui președinte este tov. Ion Bursuc. Aceasta și-a realizat planul stabilit la contractăfi doar în proporție de 38 la sută. și afară de gospodăriile colective,numeroși colectiviști din raion încheie individual contracte. Astfel, colectivista Elenă Tîtus din satul Gîrleni a cobstrâttat 800 kg. grîu și 700 kg. porumb. Ernest Niáfor (tot din Gîrleni)a contractat 500 kg./ppflSÎfib Și 400 kg. , sgrîu. Și ca ei sînt/fimlți alții. O De ce se interzie terminarea lucrărilor de montaj a grupului 3 la termocentrala Borzești in cadrul extinderii Termocentralei I Borzești în cursul anului 1958 s-au desfășurat lucrările de investiții (consitrucții și montaje) pentru punerea în furicțilne pînă la 31 decembrie 1958 grupului nr. 3, de 25.000 kw. Teîenul amintit mai sus nu a fost respectat, înregistrîndu-se pînă la ora actuală o întîrziere de aproape o lună de zile. Cauzele care au dus la această situație sînt mai multe, în Livrarea cu întîrziere a anumitor echiipamente și materiale, precum și transferarea din ordinul Direcției Generale a Energiei Electrice a anumitor echipamente deja sosite la alte spbiective energetice ce se construiesc felțară. Totuși aceste echipamente au fost reduse pe parcurs, cu excepția unei lățișe pentru turbină. De asfemenea,. .feu lipsit cîteva ventile cu un diametru de 50 mm. Dar toate aceste greutăți în aprovizionare, nu justifică nici trel departe tergiversarea executării anermitor lucrări de bază, menite să resigure punerea în funcțiune la vrejme a grupului 3, cu toate gaz echipoferentul și materialele existau. ) Motivul principal care explică însă ide ce n-au putut fi realizate în termeniul fixat lucrările de la grupul dr. H3, constă în deficiențele mari organizatorice, care există în cadrul Trustului de Construcții și Montaje Energetice , și la șantierele de construcții și montaje de la Termocentrală, careu au fost în stare să-și respecte gratifeele de lucru din 1958. Lipsuri serioase se manifesta mai mult în direcția calității lucrărilor executate și a felului cum sunt organizate locurile de protifeție. Ele se datoresc conducerii șantierelor când în loc să dea toată, atentția acestor probleme s-au ocupat cu execuția altor lucrări de volum mult mai mic. In activitatea șantierului Electrofrontaj s-au manifestat deficiențe destul de mari. Acesta nu s-a preocupat fel ultima vreme aproape deloc de ferganizarea locurilor de muncă, de aprovizionarea lor cu materiale, de încadrarea cu muncitori călificați suficienți. Sîntem curioși să știm cum se aplorcă conducerea șantierului de montaj în frunte cu tov. ing. Petre Baciu, făptul că săptămîni și chiar luni de zile s-a lucrat la tir Bögerseratörul de 29.000 kw. iürtiäi cu 3—4 oamelii. Irt aellași tilmp trfebuise fäspühs și la întrebarea cum tribuVreazä íntfrzierea itentarului cazanului de 200 tobe aburi efä, la care a avut efe,fie toatfe condițiile necesare terftificării lui laffütfte ? In Ultimele suflite pe sáfliífer au lipsit și multe materiale care se puteau procura cu ușurință dacă exista preocupare din partea conducerii lui. Cu păiferfe de rău trebuie să arăt că nici pînă acțiuni nu s-au montat coloanele dogazofilor necesari grupului 3,ăbSiți din import de două _ Uliți. Ele stau și astăzi în zăpadă. Micți sîrti rămase în urmă și lucrările dfe izbîății dfe la cazan. Toatfe atiéste ÜpSllfi nu pot fi motivate cu niftic. De ele se face inhbVată cöbalicétea ffüStüflii dfe Goristflifelli Sf Montaje Bârfeam s-a interferat aproape de loc de bunul inferS al lucrărilor. Ea nul a luat măsuri — deși i s-a propus —, de ilisificare a șantierului de construcții cu cel de montal, deoarece âiii beie în loc să calaborezfe își fac greutăți reciproc. Sub oriere critică feste și faptul că atît direcția trustului, cît și conducerile șanttierielor profitînd de recunoașterea în detalii de către forurile tutelate, a situației de pe teren, ascund toate lipsurile în spatele unor cauze așa-zise obiective. Trebuie de asemenea arătat că lipsurile scoase în evidență se datoresc și organizației de partid de pe aceste două șantiere. Ea nu și-a exercitat decît în slabă măsură dreptul de control asupra producției. Este necesar ca în scopul îndeplinirii angajamentului fee șî i-a luat Ulterior și care cobstă în terminarea lucrărilor de montaj a grupului cît mai urgent, conducerile șantierelor de construcții și montaj și beneficiarul (Termocentrala Borzești) să nu precupețească nici uni efort pesitid ca această satelița pe care partidul fie-a trasat-o să fie necondiționat îndeplinită. Int/. h Ciupuligă -tfTRASUD RSSty FEMEILE, factor activ In munca pentru transformarea socialista a agriculturii din regiune Nu exist si sector de activitate írt cdíé fdíilétig multeitoare dirn régistóé, ca de altfeil din întreaga țară, să nu-și aducă aportul lor prețios în opera de construcție a socialismului în patria noastră. La sate, femeia o întîlnim în gospodăria agricolă colectivă, în întovărășirea agricolă, Săd íri Sectorul individual, muncind alături de bărbat, în toate campaniile și la toate lucrările agricole pentrui . Viață rtonă șî îfhs belșugată, pentru viitorul lor fericit și al topistor lor. Comitetele și comisiile de femei, sub rebinducerea partidului mobilizează femeile de la sate de a lua parte activă la risilica de transformare socialistă a agriculturii, la traducerea în Viață a hotărîrilor CSfi statiiifii de la Cobătânța. In această direcție, ieitieile ifiiltidkoofs dinn satele și comunele regiunii licufette au adus și aduse zilnic au apost tot mai important. Cele 72 de gospodärii agricole Colectiva din regiune cuprind peste 5.000 de famiilii și dispunni de aproape 7.600 brațe bune de muncă. Dinn afegstea, peste 4.500 brațe de murifeă sînt fehlen Puteíii spune fără să greșim că în gospodăriile agricole colective femeile lau partettl insuflețire ia toate acțiunie. Incepînd feti secteful producției de bază, tu ramurile anexe de producție, și pînă la întreținerea curățeniei sediului sau ghiveciurile cu flori din geam, prezența lor se face peste tot simțită. Analizîrnd ultima statistică încheiată pe regiune, vom constata cu satisfacție că în anul 1958 peste 400 de colectiviste au efectuat mai mult de 100 zilemunică fiecare. Ulteifer și fiii puțulie la număr — au făciut chiar și peste 200 zilezbutirea. Pentru sîrgUlințd Și drăgostiea cu care muncesc și gospodăresc avutul obștesc al gospodăriilor agricole colective, 65 de femei au sarcini de râspundere înt edhtSiliile dfescOndtteerie ale gospodăriilor colective, 32 Sîfit șefe de echipe și 7 ffenlfei silit scx-otiolire. Dar, nuitărul colectivistelor Vrednice care constituie prin hărnicia lor mîndria satelor noastre feste foarte marfe, de 00 dbiul uliilor. Ne mărginim să feitărit ’doar cîteva dintre colectivistele fruntașe: Ioan Adela din Săudești, Ecăterinta Marcu din Dochia, Brăduleț Frăsîna din Bîrgăoaru, Ghiuță Rddica, LozicseHi Victoria și multe altele care constituie Un exemplu, demn de urmat de toate femeile muncitoare de la sate, între agitatorii vrednici ai satelor noastre numărul femeilor este de asemenea de ordinul miilor. Astfel, cei peste 2.400 agitatori din regiune din rîndul femeilor, desfășoară zilnic o rodnică activitate în munca de transformare socialistă a agriculturii. Comitetul raional al femeilor din raionul Bacău, a reușit să filabilizezie artul acesta pentru a fda parte activă în fed’ IfeStivelfe de agitatori sute de femei. Rezultate fetide în această direcție ariob titlut și fediiitefele de femei din raioanele Adjud, Zeletin, Piatra Neamț și altele. Un ei emplin demn de urmat, de către toate Comiiitete1e și comisiile de femei, dfe felul, ferimari știrii sa-și organizeze bririhea și să ducă ii dfe zi o activitatie susținută, alimenînd íripsa de fentei la cooperativizarea completă agriculturii din comunele lor o fieristratuie comnetele de femei din Glăvănești- Zeletin (președintă tov. Elisabeta Pierianu), din Parava—Adjud (președintă tov. Bobîrnaie Prdîlfa) și din comunele recent cooperativizate ca: Poenari— Roman, Ștefan cel Mare—Piatra Neamț și Gorbaștea—Adjud. O preocupare deosebită a comitetelor de femei comunale și sătești trebuie să fie aceea a educării și antrenării femeilor întovărășite de a-și aduce contribuția lor la crearea fondului de bază al întovărășirii agricole. In aceasta direcție s-a obținut pînă in prezent o sferife de rezustatie lihpdf târzie. In multe comune Șt sütfe au avut loc adoptări cu femeile membre îr întovărășirile agricole Uricije s-a dezbătut importanța fondului de bază pentru sporirea producției la hectar. în urma acestui fapt, numeroase femei și-au adus partfea ilor de contribuție la ciferirea fondului de bază. Astfel, s-a feuȘit ca ofetUaltifetate în regiune filaibinte de 500 întovărășiri agricole să aibă un fond de bază în valoare de peste 1.000.000 lei. In această direcție se remarcă activitatea Comitetului sătesc Bordea din comuna Drăgomiirești, raionul Piatra Neamț, unde întovărășirea și-a creat fond de bază în valoare de 40.000 lei, precum și Chihitetul săsiesc Turturești din cdrriund Căciulești, tot din acest rtid, a cărei întovărășire are fdmtd de bază 20.270 lei. Trebuie să spunem însă că cu toate redlcâările restiarcabile obținurite, în activitatea unnor comitete și feomisii de femei de la satfe se manifesta încă o serie de lipsuri de iepernlii. De pildă, comisia de femei de la G.A.C. Răcăciuni, desfășurînd o muncă slabă, nu a reușit sa antrenezie pe toate colectivistele pentru a participa la viața politică și culturală din cadrul gospodăriei, fapt ce a avut drept urmări neparticiparea unora dintre ele cu regularitate sari chiar de loc nici la muncă îr scadrul gospodăriei colective.. Astfel, dinn cele §9 de colectiviste nurumai 34 au participat cu regularitate la muncă, 85 au numai între 20—30 zile-muncă, iar restul de 30 de femei nu au efectuat nici o zi irtrifică în cadrul gospodăriei Chesetivfe îm tot fiulpüi aniului 1958. Situație asemănătoare este și la gospodăria agricolă colectivă din comuna Horin, raionul Roman și la altele. Pentru lichidarea acestei stări de lucruri, comitetele comunale și sătești de femei trebuie să desfășoare o vie activitate sub lozinca „Aici o colectivistă sub 100 zilisihiilică, in tînlf de zili ári de zile11. O contribuție de seafisä aduc colectivistilor și întovărășitele și în ce privește cultura legumelor și zarzavaturilor, creșterea păsărilor și a viermilor de mătase. i In anul 1958 producția de păsări și ouă în regiunea noastră a crescut cu 30 la sufă față de anul 1951 Cu ocazia adunărilor dfectării de Srermă a ieșit în gVidefiță faptul că rezrilaițele obținute surnt însă mult sub nivelul posibilităților existente. Producția de păsări, viermi de mătase, legume și zărzavattifi poate fi driblăia în majoritatea Uribtațiilor agfifecife Socialiste dini regiribea hdăStră. Aceasta ileprinde și de hormnifera și sîrguiința cu feare vor munci colectivistele și întovărășitele, de felul cum comitetele și comisiile sătești de femei vor ști să atragă în acfeastă direcție masă femeilor muncitoare. Comitetele și febriiislile , de terilor sătești au datoria de a antifena tril nifilă, tot mai triate de redectiviste și întovărășite care să participe cu regularitate la cursurile figibibbtefihice de masă, la cercurile de citit și la audițiile colective de radio. De asemenea cu cît vor fi lămurite pe deplin mai multe țărance muncitoare de superioritatea agriculturiii socialiste, cu atît munca de batisformilare Socialistă va înrggistra nd SUeefegie pe oficiul fedepfematilizarii complete a satelor Și comunelor regiuniii noastre. P. Ciobăniță Tot mai mulți țărani muncitori încheie contracte cu statul pentru ingrășarea de animale Sînt munți țărani fuUtifeliori, crescătorii dg Vite din raionul Tg. Neamu, tarife s-au tormat de aVäbtajfeie pe tare. le. äfcorda stabil feelor Cäre infehéie contrafetfe pstltric îngrișarea dferite. Numărul acestora crește fechtiíiíiU, sau citeva exemple: Tonrer Roșii difi fcöííiuna Hmiitlfești, Alexandru Diaconul tíih Grăsăoani, Neculai Gh. Pară din Dăstrăufeni, Dumitru Gh. Vrînceanu și Vasile D. Rățoi din Țibiriachi și alții Siunt doar numai cîțiva difi țăforiți blustfeitorii care ami încheiat contracte cu O.R.A.G.A. Tg. Neamț pentru livrarea de boi, mintați, porci etc. în ceea ce priveștte desfășurarea biriricii de lămăfire îr rîndul țăranilor riruncitori din partea personalului de la O.R.A.C.A. Tg. Neamț, cît și muzica organizatorică, aceasta este mult mai bună ca anul trecut. Acest lucru a făcut ca plănul de contrnactare pe prima decadă a lunii ianuarie să fie depășit cu 44 procente. Tot în această perioadă s-au preluat pe baza cbstfactelor ahiericdrife 233 Vite. 0$00000$5000000000cco00000<xxx>0c›00000000 î,i.0c>0000c € 00004x>0000c›0000¹<xì 0 ¤xì 000<xì<xì 0 o Realizări la fabrica „Proletarul“ Brigadă de prbdiferife din „Baia tifloretului“ de la fabrica „Proietalui“ din Bacău, condusa de briigadiera Afhoebi Victoria (țesătoare la două războaie de lună), a dat peste plan în primele 20 de zile ale lunii ianuarie a. c. 280 d. p. de țesături crude. La aceste realizării au contribuit diri pi ifi bfigadi fireife Năffiffiița Âafela, Martoloche Elena, Balah Didibd și altele. NICOLAS SILIȘTEANU " ajutat de fite Ștef, fabrica de postav „ Piolet ârilor“-Bacău O nouă întovărășire la Pîrgărești IU Sfeara zilei de 22 influctfie a. se. în fechirina Pîrgărești din faidfiul Tg. Gena a avut loc inaugurarea unei noi întovărășiri agricole căreia i s-a dat numele de „üfifea“. Noua întovărășire cupriinde 35 făiniiți de țărani muncitori. Printre cei înscriși se brimiară și țăraniii muncitorii Enășoiu Gh. Gheorghe, Eric Aridriei, Rotariu M. Gheorghe și Bucrii Petrie care s-au în siefiscatef pămîntul în întovărășire» în încheierea adunării de feciileíulíirié a testaifes Comitetul de cefl dufeere a întovărășir ii. ANDREI PISARU președinte al Sfatului popular Pîrgărești Tg. Gena BLOCURI NOI f LOCUINȚE LA BICAZ ex>óc oc&cé'cvoöoodood^ oe-oóóo<r>öccoooooooocoooooooooooooooooooooooo<x>oooo<>oooooo Noi purtători ai Insignei „Prieten al cărții“ Datorită chiriheii cu cititorii dusă de către bibliotecarii de la Casa de cultură din Ceahlău, Erlăchioiu M. și Gheorghieș Mircea, în anul 1958 un număr de 79 cititori au primit insigni diiPriif eteri al cărții“. Primtătorii insignei sîunt muncitori, țărani muncitori, intelectuali, casnice. Pentru anul acesta, tovarășii bibliotecari s-au angajat să mărească numărul purtătorilor insignei „Prietieni ai cărții“ , MARIANA NAGY, elevă Școala medie nr. 2 Piatra Neamț Pientru a fi pregătiți spre a începe campania agricolă de primăvară ir buire condițiurii, selsiducferea gospodăriei coloctive din comuna RadSril, raiosiul Bäfeau, a inceput aprovizionarea cu sămîniță selecționată. Astfel, s-au procurat 2.§50 kg, potninnd hibrid generația I-a, 1.250 kg, samință floarea-soarelui de soi bun, 750 kg. arpagic pentru grădina de zarzavat. S-au făcut pregătiri în vederea construirii răsadnițelor calde și toate uneltele agricole ale gospodăriei au fost revizuite și reparate. TeV. inginer agronom Lesnie Vasile este zilnic în mijlocul colectiviștilor cărora se dă îndrumări pentru ca toate lucrările agricole de primăvară să se facă în cele mai bune condițiunle. LAZARIX POPA învățător pensionar Predau cotele de carne In 18 zile, țăranii muncitori din camunla Mărăști, raionul Bacău, au predat 4,284 kg, carne din cotele datorate către stat. Aceasta inseamnă peste 711 la sfita din pariul pe luna ianuarie de preluare a cărnii. Printre primii care și-au predat cotele se numără țăranii întovărășiți: Zaharia Ei L Vasile, Zaharia Costică, Nastase Adam, Zaharia Neculai și alții. TEODOR NASTASE . Vicepreședinte al Sfatului popular Mărăști Pregătiri in vederea însămînțărilor de primăvară Cară gunoi de grajd pe cîmp In cadrul lecțiilor agrotehnice ținute la căminul cultural difiesmana Obidești, raionul Buhuși, s-a insistat asupra rezultatelor bune pe care se dă îngrășarea pamîntului cu griiizi de grajd. Mulți țărani muncitori și-au însușit De la o In salul BrUStUfî difi railehul Tg. Neamț Jurt feționează o bibliotecă redildusă fie toV. Eleha GdZhta. Ea se pfreocupă îndeaproape de îieforireT^ cititori Acest lucru e conîirmat de realizările obținute î biblitferea dinc 390 de cititori prin maileriți care în Ultimul timp au citit 3,Coi volume din care 1.200 cărți agrotehnice. Printre Cititorii Cei mai aClIVi se rii*mărăi Urigureanu Gheorghe, Maneciu Magda, Gavrileala Aurel, Voda Sofica și alții. P. TARABOANȚA, întovărășit Brusturi — Tg. Neamu lecțiile predate și afeni pregătesc gunoiul pentru a-i împrăștia îm primăvară pe tarlale. Printre cei carie au început căratul gunoiului la cîmp se numara țăranii muncitorilori Văsile, Ion Nister, Păduraru Pietrije și alții. ÎACHEI VASILACHE, colectivist G.A.C. Gîndesti Sa acordăm toată atenția adunărilor populare pentru votarea contribuției voluntare l feraturile populare, sub conducerea jorganellori de partid, au desfășurat o inntensă activitate în domeniul construcțiilor cu caracter social-cultural în satele regiunii noastre. Participarea acttivă a unui mare număr de deputați, (comisii permanente, comitete de cetă[țeni»- la această activitate, a stimulat la trageriea țârănimii filiihcitoare care prin cOhilibrația VelUUtâtă a adus Un aport prețios la continua înfrumusețâre [și gospodărire a satelor noastre. Așa, de pildă, în ultimii ani au fost construite prin contribuția voluntară la țăranilor muncitori — 65 de școli i și s-au făcut reparații capitale la 114 j școli, au fost date în folosință 38 de cămine culturale, multe din ele fiind dotate cu apariate de cinema.De asemenea s-au construit 182 dispensare, case de naștere, grădinițe de popii și alte lucrări de interes obștesc. Toate acestea aui personal tehnic de specialitate, fiind dotate cu tot pobilierul și aparatura necesară f Uhc Ți se umple inima de buferiife cînd privești locul că fflict cultural din coumuna Averești=Roman, care este dotat și cu un aparat de cinema, ,Sau școlilie Pe 7 ani din comunele Bodești—Piatra Neamț, Florești—Adjud, Boghicea—Rordan. Asemenea frealizăfi — rod al imurifeii pline de entuziasm — exprimă atașamentul și dragostea nețărmurita a țărânii ficiii SUfieitoare față de Viața noastră nouă ce se construiește sub înfrumarea partidului. Nu poate fi însă scăpat din vedere faptul ca în raioanele Roman, Adjud, Keletul și Piatra Neamț, sfaturile populare s-au ocupat în mod serios de executarea ofieri constriucții prin constribuția voluntaria a țărăritiHii muncitoare. Deosebit de important este că la construcția unor noi camine culturale, școli etc., s-au folosit materiale din resurse locale : cherestea, cărămida, variete» SUttia de 0.&OO.OOO lei vitată de adunările populare ale țăramilor muncitori în anul 1958, drept contribuție băriedirea, a fost infealizată în întregime pînă la 31 decembrie. Aceasta reprezintă o dovadă grăitoare a Interesului crnoscînd pe care-i manifestă oamenii și Unieii de la sate pentru construirea de importante edificii cultural-sociale. Realizările obținute în Ultifflul timp ne îndreptățește să anrmării feă întri-un timp relativ scurt se vor putea asigura în toate satele regiuni’i noastre — prin contribuția voluntară a țăranilor, și feu ajutorul sfaturilor populare — condiții tot mai bune pentru învățămintul de stat. Realizarea acestei importante săriciri este disgistifficită și de faptul că aplicarea hotărîrrii guvernului privindi generalizarea învățămîntului de 7 ani la sate presUpune probleme noi de spațiu pfehtrc școli. Prin aplicarea în viață a măsurilor elaborate de comitetul executiv al statului popular regional, se vemi ciică condiții ca în regiunea noastră să se construiască prin contribuția Veluritarä a țăranilor muncitori cel puțin 200 săli de terasl, astfel ca pîria la Sfîrșitul anului 19§9 să existe în fiecare sat Un local de școală. Această prevedere poate și trebuie să fie realizată prin mobilizarea de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, a întregului aparat de la comandă,care îf strînsă legătură cu feofriisiile pyrifilätifente, febfiliteteie de cetățeni și toți deputății, să lupte neobosit pentru realizarea unor zibi și ifilobftofite conîstrucții prin contribuția voluntară a cetățenilor. Zilele acestea vor încrepte adunările populare ale țăraniilor Muncitori pentru votarea contribuției voluntare pe aflul curent. Diftig de seama tare se vor prezenta fetiofegSi prilej vor trebui să expfime realizările obținute și în același timp să dezvăluie feduzsele care au dus la flotefhiinafga UhoreotlStrufeții începute de mai înluită orgiliie. Materialele care se vor prezenta in adunările populare să se adreseze în mod direct, feri, teatr ascuțimea criticii, actelor activiști de stat și chiar unor sfaturi populare care re-au sprijinit temeinic acțiunea de contribuție Voluntară*. Dezbaterile și propunerile care se vor face di adunările populare ale țăranilor muncitori, să fie axate pe două mari și importante obiective: terminarea construcțiilor începute din anii din urmă și construirea de noi localuri de șfcoală. Este necesar ca cel puțin 30 la sută din surta care se va vota în adunările populare, să reprezinte plata contribuției bănești în diferite produse agricole la prețuri de achiziție. Astfel, dacă o familie de țărani muncitori votează să contribuie cu 50 lei, va trebui să dea o cantitate de produSse agricole echivalentă cu suma de aproximativ 16 lei. Aplicarea în viață a acestor indicații,, ar aduce la fondul central al statului o mare cantitate de cereale prin comerțul de întîmpinare, care, transformate în țiglă, ciment, cherestea și alte materiale de construcție va constitui o bază de executare a lucrărilor votate de adunările populare ale țăranilor muncitori. Unul din problemele cele mai importante care va trebui să stea în centrul atenției dezbakfilor în adunările populare, constituie folosirea la maximum a materialelor din resurse locale necesare, construcțiilor de școli, cămine culturale și alte edificii social-culturale. In anul 195& nu se va începe nici o construcție fără ca mai iutii să existe de femiherizația tehnică necesară. în acest scop, institutul regional de proiectări va trebui să ia toate Masurile în vederea terminării rapide a documentațiilor tehnice comandate și in al doilea rînd să existe proiecte tip pentru o sala de clasă cu cancelarie feare să ajungă la maximurti 40.000 lei. Rezultatele care se vor obține În afcest an, în domeniul construcțiilor soial-culturale la sate, depind în cea mai mare măsură de modul în care se vor pregăti și desfășura adunările populare. Pentru aceasta este necesar să se asigure de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, desfășurarea adunărilor populare cu participarea marii majorități a țârăhilor muncitori, pentru ca astfel să existe certitudinea că hotărîrile ce se vor lua reprezință voința tuturor cetățenilor, a întregului Sat. Pentru a se asigura realizarea feui succes a acestei acțiuni, sfaturile populare comunale din regiunea noastră vor dezbate în sesiuni extraordinare toate materialele care vor fi prezentate în adunările populare pe sale. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor trebui să orienteze sesiunile comunale și adunările populare spre a fi aprobate acele lucrări care sînt absolut necesare șî în primul find construirea de școli în satele care nu au nici o sală de clasă. Respectarea tuturor indicațiilor amintite, precum și generalizarea inițiativelor creatoare ale participanților la aduunurile populare, vor crea condiții ca afețiunea contribuției voluntare să aducă un aport important la continua înfrumusețare și gospodărire a surrelor noastre. C.prindea șeful secției organizatorice a Statului popular regional O casă de odihnă a C.C.S. în comuna Dofteana începind cu 1 ianuarie a. e., în comuna Dofteana din raionul Tg. Gena sosesc muncitori din toate colțurile țării la odihnă. Intr-o frumoasă pădurie de tei și frasini, în palatul fostului moșier Ghica, s-a deschis o nouă casă de odihnă a G.G.Si Acolo unde altă dată huzurea o singură familie, se odihnesc acum zeci de oameni ai muficii» Clădirea a fost renovată și împrejmuită. 8-am introdus instalații noi de rUchiZarie și încălzire. VASILIGA I. IOAN I V. AVADANI, muncite«". Cariera Larga Dau produse de calitate superioară Antrenați în întrecerea socialistă, muncitorii și tehnicrefili din secția Filatura-Sud a fabricii de postav Buhuși au obținut realizări întiemnate în direcția îmbunătățirii calității firelor. Aceste realizări se datoresc în mare parte aplicării metodelor friastliale ale lui Velașiu și Gasteev, metode ce constau în întreținerea utilajului în bune condițiuni. In perioada 1—20 ianuarie s-au evidențiat în mod deosebit echipele tovarășilor maiștri Baraboi Dumitru, Crăciun loan și muncitorii ferestttifi ENbreja Constantin și Turcu Niculina care au dat în aceasta perioada 69 kg. fire de calitate superioară peste plan, Zaharia Neculai și Zăbavă Adela » 611 kg. de fire, iari Țugui Ion, Chiriac ria, Vîferu Sofirea și-au depășit sarea însi de plan cu 12 și 15 la sută, disid fire numai de Calitate bună. HARI VANZER muncitor, fabrica de postav Buhușl Concursul echipelor artistice de amatori Sâmbătă 24 ianuarie 1959, în fața a peste 400 spectatori s-a desfășurat faza interconflonală a celui de-al V-lea concurs al formațiilor artistice de amatori între echipele comunelor Gîrleni și Racova, raionul Buhuși. Comuna Racova s-a prezentat cu o formație de cor pe patru voci, o echipa de dansuri și o brigadă artistică de agitație, satul Ilieși din aceeași comună cu o formație de cor și Una de dansuri, iar comuna Gîrleni, cu o brigadă artistică de agitație pe tema „La șezătoare. Au mai participat soliști vojcați și instrumentiști. Au ieșit în evidență: brigada de agitație din Gîrleni, formația de cor pe patru voci din Racova și de dansuri dificiieȘÎ, care Vom participă la fază faia*inală, CONSTANTIN BOBOC activist, U.T.M. raion Brihuși Din nou pe scenă fn urma cu doi ani, ansamblul artistic al URCG Tg. Neamț se bucura de o largă popularitate în regiunea noastră. Faima Ili trecuse chiar hotarele regiunii. Apoi, nu s-a mai auzit nimic de acest ahs affibiu. După atîtea Victorii, a abandonat orice activitate. De curînd echipa artistică și-a reînceput activitatea. Cu ocazia sărbătoririi Centreflarului Unirii s-a pregătit Un program de cîntece și piesa „Dreptatea lui Cuza‘‘. Programul viitor care va fi prezentat la Căminele culturale din raion, cuprinde aspecte din activitatea cooperației de cortsum. N. D. KARNAZIU planificator. U.R.C.C. Tg. Nicottiț