Steagul Roşu, martie 1959 (Anul 14, nr. 1897-1922)

1959-03-01 / nr. 1897

f ~ Nr, ) ^97 (3.376) DUMINICA 1 MARTIE 1959 fPítofeför?'dfh Tb a fe f$t1Té~uníÍ!W} IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU] 4 PAGINI 20 BANI Succese ale minerilor comăneșteni . Răspunzînd cu entuziasm sarcini­lor puse de partid, muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea minieră Jj Comănești, hotărîți să-și sporească contribuția la realizarea și depășirea­­ planului, au pornit la muncă în­­l acest an cu avînt. Este bine de ară­­tîtat că în munca desfășurată jS pînă acum, minerii au făcut un salt deosebit în comparație cu a­­ceeeași perioadă a anului trecut. Dacă în ianuarie­­ 1958 planul în­treprinderii a înregistrat un minus pe 539 tone cărbune, în ianuarie 1959 s -a obținut un plus de 381 tone. Con­­iinuînd cu însuflețire întrecerea, răs­­­punzînd angajamentelor luate cu­­ privire la depășirea planului, în peri­­­oada 1—23 februarie minerii au dat­­ peste plan alte 517 tone de cărbune. Acest important obiectiv a putut realizat ca urmare a preocupării fie­fi­cărui muncitor pentru folosirea din splin a timpului de muncă, pentru creșterea productivității muncii. E­­xemple demne de laudă sînt brigăzile de abataj conduse de către tovarășii Neculai Matei și Neculai Sergiu de la minele Leorda și Asău care au depășit planul de producție cu 18 și respectiv cu 24 kg. cărbune pe­ cap­ de muncitor în 8 ore.­­ Pe­­ întreprindere randamentul la cărbune a crescut față­­ de plan iar rezultatele cele mai importante le-au obținut minele Leorda și Asău cu de­pășiri de 13,6 și respectiv 8,7, kg. cărbune pe muncitor. Despre planeta­­ „U.R.S.S. 1959“ . Remarcăm în aceste cîteva rînduri I­deea deosebită a conducerii filialei Ba­­rcău a Societății pentru răspîndirea ști­­­inței și culturii de a continua să popu­larizeze prin mijloace de agitație vi­z­uală concretă uriașa realizare a știm­ei sovietice — lansarea la 2 ianuarie S59 ora 20:00 a rachetei cosmice care la devenit prima planetă artificială a f­­ sistemului nostru solar, ieri a fost expus în fața sediului în­ Ijralei S.R.S.C. un mare panou repre­z­entînd în cifre și imagini problemele e care le-a rezolvat racheta cosmică ovietică. I Se reamintește astfel publicului fap­tul că pentru urmărirea optică a ra­­cchetei, specialiștii sovietici au creat rima cometă artificială din vapori e sodiu degajați la 3 ianuarie ora­­ 57: 1, în imagini atrăgătoare sunt prezen­tate: poziția lunii în momentul lan­sării rachetei, traiectoria reală a ra­chetei, traiectoria acesteia dacă nu ar fi suferit atracția lunii, aparatele și­­ măsurătorile efectuate de acestea în­­ timpul zborului, rachetei în cosmos etc.­­ In dreptul panoului se opresc în He­teire cu­pă zeci și zeci de trecători stu­diind datele comunicate prin acest astorc remarcabil de agitație vizuală. La noua linie tehnologică de la I.M.S. Roman în scopul măririi capacității de lucru și creării de condiții tot mai bune muncitorilor, de curînd, în cadrul sec­torului II al I.M.S. Roman, a luat ființă o nouă linie tehnologică — li­nia pompelor de aburi și de ulei. In majoritate această linie este dotată cu utilaj romînesc de o înaltă produc­tivitate. Demn de remarcat este fap­tul că aici sub conducerea maistrului Ion Popa, lucrează tineri pricepuți, în mare parte proveniți din școala profe­sională. Nu este nici o lună de zile de cînd a luat ființă noua linie tehnologică și rezultatele în producție au început să se arate. Astfel, la reperul corpul pom­pei de apă a tractoarelor K.D. planul a fost realizat sută la sută. La reperul bucșa pompei, planul a fost depășit cu 20 la sută, iar la reperul axul pom­pei de ulei s-a înregistrat pînă în pre­zent o însemnată depășire. Textiliștii buhușeni au produs în luna februarie 16.989 m. p. țesături peste plan Cu prilejul unei consfătuiri ținute re­cent la Orașul Stalin cu reprezentanții întreprinderilor textile din ramura lînii, fabrica de postav Buhuși și-a luat an­gajamentul de a spori în acest an in­dicele de utilizare a războaielor de țesut cu 10,3 la sută față de realiză­rile lunii decembrie 1958, lună cînd fuseseră obținuți cei mai înalți indici, în prezent, colectivul acestei întreprin­deri desfășoară o susținută acțiune în vederea îndeplinirii angajamentului luat. Datorită măsurilor tehnice și or­ganizatorice luate de conducerea fa­bricii, rezultatele au început să se a­­rate de pe acum. Trebuie subliniat faptul că o deosebită atenție s-a dat aici reducerii timpului de staționare a mașinilor, în acest scop au fost luate numeroase măsuri. Astfel, la secția de urzit se manifestă o mai mare grijă pentru îmbunătățirea calității urzelilor (s-a luat, de pildă, măsura, ca lăți­mea urzelii să fie întotdeauna cu cîțiva centimetri mai mare decît lățimea în spate) ceea ce contribuie la reducerea procentului de ruperi în timpul țesu­­­tului. Una din măsurile importante este și aceea de a se iniția o întrecere între ajutorii de maiștri în vederea reducerii maxime a timpului necesar pentru mon­tarea urzelilor pe războaie. în secția țesătorie pînă, bunăoară, cele mai bune rezultate le-au obținut în această privință ajutorii de maiștri Andrieș A­­lexandru și Gruia Constante.­­ Pe în­treaga secție, timpul de oprire a răz­boaielor de țesut a fost redus în luna ianuarie cu 10,5 la sută, iar indicele de utilizare a crescut cu 1,2 la sută față de plan. Succese pe linia creșterii indicelui de utilizare a mașinilor au fost obținute în continuare și în luna februarie. Ast­fel, în prima decadă din această lună, indicele de utilizare a războaielor de țesut a fost cu 0,8 la sută superior celui din ianuarie. La aceasta au con­tribuit în mare parte măsurile luate în vederea uniformizării turațiilor la războaie, la bază fiind turațiile ma­xime obținute pe articol și tip de război, care au dat rezultatele cele mai bune în privința creșterii productivității muncii. Dacă în prima lună a anului s-au mărit turațiile la un număr de 30 războaie, în februarie acțiunea aceasta a continuat prin mărirea oorației la încă 35 războaie. Trebuie evidențiat aportul adus de tehnicienii secției la această acțiune și îndeosebi a­­ eforturilor depuse de meșterii comuniști Ioan Gheorghe, Stăncuță Vasile, Miron Toader, Mitrea Gheorghe, Cuptor Ioan și alții. Succesele repurtate de textiliștii bu­hușeni pe linia creșterii indicelui de u­­tilizare a mașinilor au adus după sine însemnate depășiri a planului de pro­ducție. Astfel, numai în luna februarie pînă în ziua de 25, colectivul secției țesătorie-lînă a dat peste sarcinile de plan cantitatea de 16.989 metri pătrați țesături. 1 i M­j ; ! Să continuam cu și mai mult avînt promovarea teh­nicii noi însemnări de la conferința regională A.S.I.T. [ In ultimii ani regiunea Bacău a r cunoscut o rapidă și multilaterală dezvoltare economică. S-a dezvoltat, accentuat ramura energetică, iau am­ploare ramurile materialelor de cons­trucții, a petrolului, cărbunelui, in­­­dustria metalurgică își mărește din­­ pe în ce mai mult ponderea. Apar noi ramuri industriale.. Pe șantierele marilor construcții industriale din re­giunea noastră, construcții de importanță­­ națională, continuă cu succes lucrările. fihidrocentrala de la Bicaz, marele­­ combinat petrochimic de la Borzești, combinatul de îngrășăminte azotoa­­­se de la Roznov, Uzina de fibre sin­tetice din Săvinești și încă leste construcții industriale noi multe fac Ș ca ponderea regiunii Bacău în eco­nomia națională să crească pe zi ce­­ trece. Creșterea sectorului socialist­­ al agriculturii regiunii contribuie și ji ea în mare măsură la ridicarea pu­terii economice. "" . In toate unitățile industriale și a­­­­gricole socialiste din regiune își impune tot mai mult cuvîntul tehnica %iouă. In fabrici și uzine, pe ogoarele finite, pe marile șantiere, în schelele­­ petrolifere, în mine, în sectorul fo­restier, peste tot, tehnica nouă este­­ u­nul din principalii factori care duc la creșterea productivității muncii, la m­­șurarea muncii omului, la ieftinirea­­­­ produselor. „Comandanții“ tehnicii noi sînt în­tinerii și tehnicienii care pătrund­­ tot mai mult tainele tehnicii, care­ fac totul pentru ca la locul lor de­­.producție să-și spună cuvîntul, un­­ cuvînt hotărîtor, metodele noi, tehnica devansată. Reutilarea întreprinderilor, dezvol­tarea mișcării de inovații, aplicarea­­­ celor mai noi și mai productive me­tode tehnice sînt probleme care pre­­ocupă tot mai mult corpul tehnico­­îngineresc. Filialele raionale, cercu­rile și grupele A.S.I.T. care unesc majoritatea inginerilor și tehnicieni­lor noștri au devenit adevărate co­mandamente tehnico-științifice. Re­­centa conferință regională A.S.I.T. la care s-au întrunit cei mai buni in­­­gineri și tehnicieni din întreprinderile regiunii noastre a analizat tocmai­­ activitatea acestora. Analizînd contribuția inginerilor și tehnicienilor, la traducerea în ’a, sarcinilor trasate de plenara fapt din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R., conferința regională A.S.I.T. a scos in evidență importanța activității de­­­puse de majoritatea filialelor și cercu­rilor A.S.I.T., trasînd în același timp sarcinile de viitor. ★­Cercurile A.S.I.T. din întreprinderi, secțiile de specialitate și filialele au adus o valoroasă contribuție la pro­movarea tehnicii noi. Participarea activă a membrilor A.S.I.T. la procesul de producție din sectorul petrolifer a dus la obținerea unor rezultate de seamă. Ei au fost principalii inițiatori ai înlocuirii fo­rajului cu masa, cu cel cu turboburul. Pentru extinderea forajului cu tur­bina, tehnicienii și inginerii au con­tinuat modernizarea instalațiilor de foraj, adaptînd instalația U.Z.T.M. și experimentele totodată forajul cu tur­bina cuplată, care modernizează Io­ C. Andreescu St. Nanianu (Continuare în pag. 3-a) YVVYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYVYYYYYYYVVYYYYYIVYYYYYYYYYYTTYYY'rTYVrYYYYYYYYVYYYYYYYYYYYTYYYY YYYYV ▼YYYVYYYTYVVYYYYYTYYTT7YVVYVTV Printre muncitorii fruntași ai fabricii de timplărie st .C.C. din orașul Bacău se numără și timplarii V­asile fierea și Turcuță Ion. Ei luptă continuu pentru îmbunătățirea calității binalelor, dindre o atenție­ deosebită la montarea lor. D. R.P. CHINEZI In apropiere de orașul Maomin din provincia Kuantun, R. P. Chi­neză, s-a descoperit petrol. Petrolul e extras din argila șistoasă. Rafină­ria de petrol construită aici dispune de 288 de retorturi. Orașul va deveni în curînd un centru petrolifer important. ZIV FOTO: Un colț al construcției rafinăriei. iau ființă noi brigăzi de muncă patriotică Zilele trecute, într-o adunare gene­rală a organizației de bază U.T.M. de la întovărășirea din satul Chiticeni, co­muna Secueni, raionul Bacău, a luat ființă o brigadă de tineret de muncă patriotică în care au intrat 21 de tineri și tinere. Brigada și-a luat următoarele sarcini : să curețe 20 hectare de iz­laz, să ia sub îngrijirea ei perma­nentă 5 hectare de pămînt cultivate cu porumb ale întovărășirii, să curețe 2.000 metri șanțuri de pe marginea drumu­rilor din sat, să facă 1.000 d­e muncă voluntară la căminul cultural din sat, să îngrijească 600 pomi fructiferi, să care pe pămîntul întovărășirii 70 tone gunoi de grajd și altele. Pe lîngă a­­cestea tinerii Bezărău loan Constantin și Bezărău C. Constantin de meserie fierari, s-au angajat să repare 5 plu­guri și alte unelte agricole în vederea campaniei agricole de primăvară pînă la data de 10 martie, întreaga brigadă s-a angajat că va folosi orice prilej pentru atragerea a ci­ mai mulți țărani muncitori în sectorul socialist al agriculturii. Brigada de muncă patriotică a ti­nerilor întovărășiți din Chiticeni și-a luat asupră­ și sarcini de mare răspun­dere, de a căror îndeplinire depinde prestigiul lor de utemiști. Prin muncă,­ tinerii utemiști care fac parte din brigadă vor dovedi că sînt cetățeni de nădejde ai patriei noastre. V. NASIESCU, coresp. ★ Patru brigăzi de muncă patriotică au luat lu­n­i fie curând­ la școala medie nr. 2 din Piatra Neamț. Ele vor sprijini acțiunea de înfrumusețare a orașului, vor colecta fier vechi, macu­latură, becuri arse etc. MARIANA NAGHY, corespu­n în ziua de 16 februarie, în satul Gura Văii din comuna Bîrsănești, raionul Tg. Ocna a luat ființă o brigadă de muncă patriotică. Entuziaști, aproape toți tinerii au răspuns la chemarea or­ganizației U.T.M. Tov. Crudit din par­tea comitetului raional LI.T.M. a înm­î­inat drapelul de brigadă cu nr. 62. Noii brigadieri au fost călduros feli­citați de tov. Negoiță, secretarul co­mitetului comunal de partid, care le-a urat succes în muncă. în cinstea zilei în care a luat ființă brigada,­tinerii au cerut ca ea să poarte numele de „Gri­vița roșie“, simbolul luptelor ceferiști­lor din februarie 1933. VASILE GHIBILIC, coresp .v * Răspunsul femeilor din orașul Roman la chemarea Comitetului orășenesc al femeilor din Onești . Femeile din orașul Roman au primit cu mult entuziasm chemarea la între­cere lansată de către Comitetul femeilor din orașul Onești. Conștiente de contri­buția pe care o pot aduce la gospodă­rirea și înfrumusețarea orașului lor, ele au hotărît să facă din fiecare punct al întrecerii o ferire patriotică. Comitetul orășenesc al femeilor din Roman a organizat zilele acestea o ple­nară lărgită la care au participat și reprezentanți ai Sfatului popular al ora­­șului Roman și ai întreprinderii de lo­­cuințe și localuri. Pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor întrecerii s-au form­at 4 echipe alcătuite din 12 femei. Echipele care au primit deja instruc­­tărul necesar își vor desfășura activita­tea la cele 4 blocuri muncitorești din oraș: blocul fabricii de țevi, I.C.S.I.M.­­ului, fabricii de cărămidă și întreprin­­de ori­l­e prefabricate din beton. . L­ocatarele blocurilor și ale imobilelor naționalizate s-au angajat ca în cin­stea zilei de 1i Martie să urmărească îndeaproape înfăptuirea punctelor între­­■ A«rt». Teferi­ntă. Comitetul orășenesc al femeilor din Roman a stabilit ca îm­preună cu c­efe 4 comisii de fem­ei să analizeze înfăptuirea prevederilor între­cerii și după stab­irea punctajului să comunice rezultatul Comitetului de fe­rmi din o­.mm! Oner.li. La Colonești-Bacău s-a constituit înființarea un­ei gospodarii agricole colective in comuna Râucești raionul firgu Neamț o întovărășire a tineretului Sufla un vînjuleț cald, cu mireasmă dulce și aromitoare de primăvară. Pe ulița satului Răuceștii de Jos din ra­ionul Tg. Neamț, bărbați și femei își tîrau încălțările grele de glod, îndrep­­tîndu-se spre sala unde avea­­ să se țină cel dintîi sfat al colectiviștilor. Glumeau și vorbeau cu glas tare. Cînd secretarul comitetului raional de partid, tovarășul Șerban C-tin, trecu la masa prezidiului împreună cu președin­tele sfatului popular raional, tovarășul Bocăneț Constantin, secretarul comitetu­lui comunal de partid, tovarășul Ticu­ Dumitru și alții, oamenii își scoaseră căciulile și le potriviră cu băgare de seamă pe genunchi. Acolo le-au lăsat pînă către seară, cînd s-a sfîrșit adu­narea. Doar, cînd vreunul se înscria la cuvint, frămînta in mîini căciula, de parcă treaba aceasta ar fi făcut să-și adune mai ușor gîndurile și să le ex­prime mai clar. La primul punct ’de pe ordinea ’de zi s a citit și s-a discutat, capitol cu ca­pi­tol statutul gospodăriei agricole co­lective. Și micile nedumeriri care mai existau, s-au destrămat așa cum se destrămase și „neînțelegerea“ dintre locuitorii celor două sate — Răucești și Răuceștii de Jos, în legătură cu lo­cul unde avea să se țină adunarea. Cei din Răuceștii de Jos ziceau că la ei, fiindcă ei sunt 69 de inși înscriși în co­lectivă pe cînd din Răucești numai 24. Bine, bine, ziceau aceștia din urmă, dar noi avem un cămin cultural de toată frumusețea și o sală foarte bună pentru adunare. De ce să nu veniți la noi ? Pretinsa „neînțelegere“ a fost aplanată repede și la marele sfat de constituire a gospodăriei, fiecare din cei înscriși indiferent din ce sat era, a avut de spus ceva. .. chibzuind cum e mai bine să se organizeze și să se gospodărească de acum înainte. S-au făcut apoi propuneri pentru con­siliul de conducere al gospodăriei. S-au propus pe rînd cei mai buni și mai destoinici săteni: Apetrei Dumitru, Cii­iba Gheorghe, Monu Sava, Butnaru Ana, Popa Toader, Cosm­a N. Vasile și Cucoș Petru. Cînd a trebuit să se pro­pună președintele, Toader Apostol s-a răsucit cu tot trupul spre adunare: — Ei, tovarășilor, acu-i acu ! Treaba nu-i deloc ușoară, zise el ștergîndu-și fruntea cu palma, căci președintele este pentru noi... este, cum să vă spun, ta­tăl nostru. Zeci de perech­i de ochi îl priveau cu atenție. — Eu, propun pe tovarășul Apetrei Dumitru — continuă el. Celelalte cuvinte cu care ar fi­ vrut să-l caracterizeze pe tovarășul Apetrei nu mai trebuiră spuse. Cîteva­­ mîini s-au ridicat pe dată, apoi altele, și al­tele. lori au aprobat propunerea. In unanimitate, tovarășul Apetrei Dumitru a fost ales președintele gospodăriei a­­gricole colective din Răucești. Că, vice­președinte, adunarea a ales pe tova­rășul Ghiba Gheorghe, iar în comisia de revizie pe tovarășii: Apostol Toa­­­der, Stamate Neculai și Tricolici Con­stantin. Tîrziu, cînd noaptea Înnegrea pe di­nafară ferestrele, adunarea a luat sfîrșit. Cineva a adus o lanternă și oa­menii s-au pornit după el, spre case, pe fîșia de lumină. Și­ nu știu­­ cum, dar m-am oprit din drum și am mai privit odată lumina aceea care strălucea și firma de metal a noii­ gospodării. M. Mard ave Nu de mult, Comitetul U.T.M. al co­munei Colonești din raionul Bacău și-a propus, să­ se preocupe mai­ mult de­­ problema transformării socialiste a­ a­­grculturii... Comitetul U.T.M..­­ ajutat de comitetul comunal de partid și or­­ga­nele sfatului popular, a" reușit să creeze în satele Corbu-Păruș o înto­vărășire a tineretului. Exemplul personal dat de tov.­­An­­tohi Gheorghe, secretarul comitetului comunal U.T.M. care s-a înscris primul în întovărășire­­a deputatului Ogeag Ioan s-a dovedit a fi o bună metodă de­­ convingere. Pe rînd s-au înscris in­­ întovărășire și Bazdag N., țăran muncitor fruntaș, Bocioagă Ion, Ogeag Neculai și­ alții. Noua întovărășire care a primit nu­­m­­ele er­ cului „Ifilimon Sírba“ cuprinde 24 familii." , BTLCU D. VASILE, coresp. Veniți cu încredere alături de noi! Muncind uniți în gospodăria colectivă, an de an obți­nem producții tot mai mari atît la culturile de cîmp cît și în sectorul zootehnic. Anul trecut, luptînd împotriva se­cetei, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T., am făcut la timp lucrări de reținere a apei în sol și de îngrijirea cul­turilor. In felul acesta efectele secetei s-au făcut mai puțin simțite pentru viața și dezvoltarea normală a plantelor și ca urmare a acestui lucru, în ciuda timpului neprielnic, în aceleași condiții de sol (în cele mai multe cazuri de pe tarlale* alăturate), cele trei sectoare din comună (G.A.C., întovărășire și individual), au strîns recolte diferite. Iată mediile obținute la hectar în anul 1958 la princi­palele culturi — grîu, porumb și floarea-soarelui, de co­lectiviști,­ întovărășiți și individuali: Recoltele superioare obținute de colectiviști atît față de țăranii individuali, cît și de cei întovărășiți, dovedesc că numai în condițiile agriculturii socialiste, cu alte cuvinte numai muncind pămîntul uniți în cadrul gospodăriei a­­gricole colective, țăranii muncitori pot obține recolte bo­gate, în gospodăria colectivă pămîntul poate fi lucrat pe tarlale întinse, cu mașini și tractoare moderne, pot fi a­­plicate asolamente pe scară largă, și se pot executa lu­crări de întreținerea și recoltarea culturilor în mod­ meca­nizat, așa cum recomandă știința agrotehnică. Traducînd în viață hotărîrile consfătuirii de la Con­­stanța, colectiviștii dezvoltă neîncetat toate ramurile de producție anexe ale gospodăriei noastre colective. De e­­xemplu, în anul 1958, numărul vacilor cu lapte s-a du­blat, în loc de 8 acum avem 15 capete ; la sectorul jîorcin în loc de 10, scroafe pentru prăsilă avem­ 15, în afară de cei 25 de porci îngrășați pe care am vîn­dut statului pe bază de contract. Numărul ovinelor a crescut și el cu 50 de capete, al boilor de muncă cu încă 4 perechi și tot în anul 1958 am creat o nouă ramură de producție — creș­­­­terea păsărilor pentru ouă, avînd deocamdată un număr de 500 bucăți. Datorită sporirii producției agricole la hectar și a dez­voltării continue a ramurilor de producție anexă, (întreg surplusul­ de produse s-am­­ valorificat cu statul, realizînd venituri importante), a crescut zi de zi averea obștească a gospodăriei colective. Odată cu creșterea acesteia au crescut însă în mod simțitor și veniturile personale obți­nute de membrii colectiviști. Acest lucru se oglindește în creșterea valorii zilei-muncă efectuată în colectivă și în ultima instanță în viața îmbelșugată pe care o trăiesc as­tăzi familiile colectiviștilor. Dacă în anul 1957 valoarea unei zile-muncă a­­ ajuns la 26 de lei, în anul 1958, cu toate că nu a fost un an bun pentru agricultură, valoarea zilei-muncă totalizează 30 de lei. Membrii colectiviști au primit la ziua-muncă mai mult față de anul 1957 cu 800 gr. floarea-soarelui, cu un kg. de legume și zarzavaturi diferite și cu 2,58 lei­(în loc de 10 lei s-a împărțit la ziua-muncă 12,58 lei). Țăranii muncitori din comuna noastră, care în trecut au­ dus o viață aspră, plină de lipsuri și greutăți materiale, fiind exploatați la sînge de chiaburi și moșieri, duc as­tăzi un trai fericit și îmbelșugat cum nici nu îndrăzneau­ să viseze altădată. In locul caselor vechi, pitice și dără­­pănate, colectiviștii au durat case noi de toată frumu­sețea. Printre cei 12 colectiviști care și-au făcut casă nouă, se numără : Munteanu Ion, Alecu Vasile, Lilă Vasile, Amironoaiei Ioan, iar alți 8 colectiviști au case în curs de construcție. Din locuințele colectiviștilor a dispărut pen­­tru totdeauna patul de lețuri, cu picioarele înfipte în pă­mînt. Casele lor sînt astăzi îmbrăcate ,cu mobilă populară. Mulți dintre ei, în număr de vreo 25, și-au cumpărat apa­rate de radio, iar vreo 12 au biciclete. Colectiviștilor bătrîni — inapți de muncă — gospodă­ria colectivă le-a asigurat condiții optime de viață pentru a trăi liniștiți pînă la adinci bătrînețe. Așa este cazul lui Zamfir Bădița, Berescu Profira, Zahur Verona, Bortă Con­stantin și alții cărora în afară de faptul că gospodăria le-a asigurat hrana necesară din fondurile de produse de 2 la sută, primesc lunar cîte 50 de lei pentru cheltuielile cu­rente. Ce înseamnă toate acestea, decît o viață îmbelșugată și fericită pe care o trăiesc astăzi colectiviștii din Răcăciuni, datorită grijii neprecupețite pe care o poartă partidul și guvernul țărănimii muncitoare de a-i crea condiții de trai cît mai bune. Ținem să ne adresăm pe această cale țăranilor munci­tori Ichim loan, Cărăușii Vasile,­­Sava Neculai, Gheorghe Burlacu, Diaconiță loan și în general, tuturor țăranilor muncitori din comuna noastră, îndemnîndu-i să ia e­­xemplul celor 39 de familii care s-au înscris recent în gospodăria colectivă și să nu mai stea la îndoială, să pă­ră­șească cu încredere alături de noi în familia unită a co­lectiviștilor: CORBESCU MIHAI, GRIGORAȘ VASILE, MORARU­ GHEORGHE, ICHIM VASILE, colectiviști din G.A.C. „Secera și Ciocanul Răcăciuni, raionul Bacău. Mediile obținute la ha. în kg. DENUMIREA___________________________ SECTORULUI Porumb Floarea nu boabe soarelui G. A. C. 1541 1729 2297 _ întovărășire 1311 1460 1175 Individual 958 998 700

Next