Steagul Roşu, martie 1959 (Anul 14, nr. 1897-1922)
1959-03-01 / nr. 1897
f ~ Nr, ) ^97 (3.376) DUMINICA 1 MARTIE 1959 fPítofeför?'dfh Tb a fe f$t1Té~uníÍ!W} IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU] 4 PAGINI 20 BANI Succese ale minerilor comăneșteni . Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid, muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea minieră Jj Comănești, hotărîți să-și sporească contribuția la realizarea și depășirea planului, au pornit la muncă înl acest an cu avînt. Este bine de arătîtat că în munca desfășurată jS pînă acum, minerii au făcut un salt deosebit în comparație cu aceeeași perioadă a anului trecut. Dacă în ianuarie 1958 planul întreprinderii a înregistrat un minus pe 539 tone cărbune, în ianuarie 1959 s -a obținut un plus de 381 tone. Coniinuînd cu însuflețire întrecerea, răspunzînd angajamentelor luate cu privire la depășirea planului, în perioada 1—23 februarie minerii au dat peste plan alte 517 tone de cărbune. Acest important obiectiv a putut realizat ca urmare a preocupării fieficărui muncitor pentru folosirea din splin a timpului de muncă, pentru creșterea productivității muncii. Exemple demne de laudă sînt brigăzile de abataj conduse de către tovarășii Neculai Matei și Neculai Sergiu de la minele Leorda și Asău care au depășit planul de producție cu 18 și respectiv cu 24 kg. cărbune pe cap de muncitor în 8 ore. Pe întreprindere randamentul la cărbune a crescut față de plan iar rezultatele cele mai importante le-au obținut minele Leorda și Asău cu depășiri de 13,6 și respectiv 8,7, kg. cărbune pe muncitor. Despre planeta „U.R.S.S. 1959“ . Remarcăm în aceste cîteva rînduri Ideea deosebită a conducerii filialei Barcău a Societății pentru răspîndirea științei și culturii de a continua să popularizeze prin mijloace de agitație vizuală concretă uriașa realizare a știmei sovietice — lansarea la 2 ianuarie S59 ora 20:00 a rachetei cosmice care la devenit prima planetă artificială a f sistemului nostru solar, ieri a fost expus în fața sediului în Ijralei S.R.S.C. un mare panou reprezentînd în cifre și imagini problemele e care le-a rezolvat racheta cosmică ovietică. I Se reamintește astfel publicului faptul că pentru urmărirea optică a racchetei, specialiștii sovietici au creat rima cometă artificială din vapori e sodiu degajați la 3 ianuarie ora 57: 1, în imagini atrăgătoare sunt prezentate: poziția lunii în momentul lansării rachetei, traiectoria reală a rachetei, traiectoria acesteia dacă nu ar fi suferit atracția lunii, aparatele și măsurătorile efectuate de acestea în timpul zborului, rachetei în cosmos etc. In dreptul panoului se opresc în Heteire cupă zeci și zeci de trecători studiind datele comunicate prin acest astorc remarcabil de agitație vizuală. La noua linie tehnologică de la I.M.S. Roman în scopul măririi capacității de lucru și creării de condiții tot mai bune muncitorilor, de curînd, în cadrul sectorului II al I.M.S. Roman, a luat ființă o nouă linie tehnologică — linia pompelor de aburi și de ulei. In majoritate această linie este dotată cu utilaj romînesc de o înaltă productivitate. Demn de remarcat este faptul că aici sub conducerea maistrului Ion Popa, lucrează tineri pricepuți, în mare parte proveniți din școala profesională. Nu este nici o lună de zile de cînd a luat ființă noua linie tehnologică și rezultatele în producție au început să se arate. Astfel, la reperul corpul pompei de apă a tractoarelor K.D. planul a fost realizat sută la sută. La reperul bucșa pompei, planul a fost depășit cu 20 la sută, iar la reperul axul pompei de ulei s-a înregistrat pînă în prezent o însemnată depășire. Textiliștii buhușeni au produs în luna februarie 16.989 m. p. țesături peste plan Cu prilejul unei consfătuiri ținute recent la Orașul Stalin cu reprezentanții întreprinderilor textile din ramura lînii, fabrica de postav Buhuși și-a luat angajamentul de a spori în acest an indicele de utilizare a războaielor de țesut cu 10,3 la sută față de realizările lunii decembrie 1958, lună cînd fuseseră obținuți cei mai înalți indici, în prezent, colectivul acestei întreprinderi desfășoară o susținută acțiune în vederea îndeplinirii angajamentului luat. Datorită măsurilor tehnice și organizatorice luate de conducerea fabricii, rezultatele au început să se arate de pe acum. Trebuie subliniat faptul că o deosebită atenție s-a dat aici reducerii timpului de staționare a mașinilor, în acest scop au fost luate numeroase măsuri. Astfel, la secția de urzit se manifestă o mai mare grijă pentru îmbunătățirea calității urzelilor (s-a luat, de pildă, măsura, ca lățimea urzelii să fie întotdeauna cu cîțiva centimetri mai mare decît lățimea în spate) ceea ce contribuie la reducerea procentului de ruperi în timpul țesutului. Una din măsurile importante este și aceea de a se iniția o întrecere între ajutorii de maiștri în vederea reducerii maxime a timpului necesar pentru montarea urzelilor pe războaie. în secția țesătorie pînă, bunăoară, cele mai bune rezultate le-au obținut în această privință ajutorii de maiștri Andrieș Alexandru și Gruia Constante. Pe întreaga secție, timpul de oprire a războaielor de țesut a fost redus în luna ianuarie cu 10,5 la sută, iar indicele de utilizare a crescut cu 1,2 la sută față de plan. Succese pe linia creșterii indicelui de utilizare a mașinilor au fost obținute în continuare și în luna februarie. Astfel, în prima decadă din această lună, indicele de utilizare a războaielor de țesut a fost cu 0,8 la sută superior celui din ianuarie. La aceasta au contribuit în mare parte măsurile luate în vederea uniformizării turațiilor la războaie, la bază fiind turațiile maxime obținute pe articol și tip de război, care au dat rezultatele cele mai bune în privința creșterii productivității muncii. Dacă în prima lună a anului s-au mărit turațiile la un număr de 30 războaie, în februarie acțiunea aceasta a continuat prin mărirea oorației la încă 35 războaie. Trebuie evidențiat aportul adus de tehnicienii secției la această acțiune și îndeosebi a eforturilor depuse de meșterii comuniști Ioan Gheorghe, Stăncuță Vasile, Miron Toader, Mitrea Gheorghe, Cuptor Ioan și alții. Succesele repurtate de textiliștii buhușeni pe linia creșterii indicelui de utilizare a mașinilor au adus după sine însemnate depășiri a planului de producție. Astfel, numai în luna februarie pînă în ziua de 25, colectivul secției țesătorie-lînă a dat peste sarcinile de plan cantitatea de 16.989 metri pătrați țesături. 1 i Mj ; ! Să continuam cu și mai mult avînt promovarea tehnicii noi însemnări de la conferința regională A.S.I.T. [ In ultimii ani regiunea Bacău a r cunoscut o rapidă și multilaterală dezvoltare economică. S-a dezvoltat, accentuat ramura energetică, iau amploare ramurile materialelor de construcții, a petrolului, cărbunelui, industria metalurgică își mărește din pe în ce mai mult ponderea. Apar noi ramuri industriale.. Pe șantierele marilor construcții industriale din regiunea noastră, construcții de importanță națională, continuă cu succes lucrările. fihidrocentrala de la Bicaz, marele combinat petrochimic de la Borzești, combinatul de îngrășăminte azotoase de la Roznov, Uzina de fibre sintetice din Săvinești și încă leste construcții industriale noi multe fac Ș ca ponderea regiunii Bacău în economia națională să crească pe zi ce trece. Creșterea sectorului socialist al agriculturii regiunii contribuie și ji ea în mare măsură la ridicarea puterii economice. "" . In toate unitățile industriale și agricole socialiste din regiune își impune tot mai mult cuvîntul tehnica %iouă. In fabrici și uzine, pe ogoarele finite, pe marile șantiere, în schelele petrolifere, în mine, în sectorul forestier, peste tot, tehnica nouă este unul din principalii factori care duc la creșterea productivității muncii, la mșurarea muncii omului, la ieftinirea produselor. „Comandanții“ tehnicii noi sînt întinerii și tehnicienii care pătrund tot mai mult tainele tehnicii, care fac totul pentru ca la locul lor de.producție să-și spună cuvîntul, un cuvînt hotărîtor, metodele noi, tehnica devansată. Reutilarea întreprinderilor, dezvoltarea mișcării de inovații, aplicarea celor mai noi și mai productive metode tehnice sînt probleme care preocupă tot mai mult corpul tehnicoîngineresc. Filialele raionale, cercurile și grupele A.S.I.T. care unesc majoritatea inginerilor și tehnicienilor noștri au devenit adevărate comandamente tehnico-științifice. Recenta conferință regională A.S.I.T. la care s-au întrunit cei mai buni ingineri și tehnicieni din întreprinderile regiunii noastre a analizat tocmai activitatea acestora. Analizînd contribuția inginerilor și tehnicienilor, la traducerea în ’a, sarcinilor trasate de plenara fapt din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R., conferința regională A.S.I.T. a scos in evidență importanța activității depuse de majoritatea filialelor și cercurilor A.S.I.T., trasînd în același timp sarcinile de viitor. ★Cercurile A.S.I.T. din întreprinderi, secțiile de specialitate și filialele au adus o valoroasă contribuție la promovarea tehnicii noi. Participarea activă a membrilor A.S.I.T. la procesul de producție din sectorul petrolifer a dus la obținerea unor rezultate de seamă. Ei au fost principalii inițiatori ai înlocuirii forajului cu masa, cu cel cu turboburul. Pentru extinderea forajului cu turbina, tehnicienii și inginerii au continuat modernizarea instalațiilor de foraj, adaptînd instalația U.Z.T.M. și experimentele totodată forajul cu turbina cuplată, care modernizează Io C. Andreescu St. Nanianu (Continuare în pag. 3-a) YVVYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYVYYYYYYYVVYYYYYIVYYYYYYYYYYTTYYY'rTYVrYYYYYYYYVYYYYYYYYYYYTYYYY YYYYV ▼YYYVYYYTYVVYYYYYTYYTT7YVVYVTV Printre muncitorii fruntași ai fabricii de timplărie st .C.C. din orașul Bacău se numără și timplarii Vasile fierea și Turcuță Ion. Ei luptă continuu pentru îmbunătățirea calității binalelor, dindre o atenție deosebită la montarea lor. D. R.P. CHINEZI In apropiere de orașul Maomin din provincia Kuantun, R. P. Chineză, s-a descoperit petrol. Petrolul e extras din argila șistoasă. Rafinăria de petrol construită aici dispune de 288 de retorturi. Orașul va deveni în curînd un centru petrolifer important. ZIV FOTO: Un colț al construcției rafinăriei. iau ființă noi brigăzi de muncă patriotică Zilele trecute, într-o adunare generală a organizației de bază U.T.M. de la întovărășirea din satul Chiticeni, comuna Secueni, raionul Bacău, a luat ființă o brigadă de tineret de muncă patriotică în care au intrat 21 de tineri și tinere. Brigada și-a luat următoarele sarcini : să curețe 20 hectare de izlaz, să ia sub îngrijirea ei permanentă 5 hectare de pămînt cultivate cu porumb ale întovărășirii, să curețe 2.000 metri șanțuri de pe marginea drumurilor din sat, să facă 1.000 de muncă voluntară la căminul cultural din sat, să îngrijească 600 pomi fructiferi, să care pe pămîntul întovărășirii 70 tone gunoi de grajd și altele. Pe lîngă acestea tinerii Bezărău loan Constantin și Bezărău C. Constantin de meserie fierari, s-au angajat să repare 5 pluguri și alte unelte agricole în vederea campaniei agricole de primăvară pînă la data de 10 martie, întreaga brigadă s-a angajat că va folosi orice prilej pentru atragerea a ci mai mulți țărani muncitori în sectorul socialist al agriculturii. Brigada de muncă patriotică a tinerilor întovărășiți din Chiticeni și-a luat asupră și sarcini de mare răspundere, de a căror îndeplinire depinde prestigiul lor de utemiști. Prin muncă, tinerii utemiști care fac parte din brigadă vor dovedi că sînt cetățeni de nădejde ai patriei noastre. V. NASIESCU, coresp. ★ Patru brigăzi de muncă patriotică au luat luni fie curând la școala medie nr. 2 din Piatra Neamț. Ele vor sprijini acțiunea de înfrumusețare a orașului, vor colecta fier vechi, maculatură, becuri arse etc. MARIANA NAGHY, corespun în ziua de 16 februarie, în satul Gura Văii din comuna Bîrsănești, raionul Tg. Ocna a luat ființă o brigadă de muncă patriotică. Entuziaști, aproape toți tinerii au răspuns la chemarea organizației U.T.M. Tov. Crudit din partea comitetului raional LI.T.M. a înmîinat drapelul de brigadă cu nr. 62. Noii brigadieri au fost călduros felicitați de tov. Negoiță, secretarul comitetului comunal de partid, care le-a urat succes în muncă. în cinstea zilei în care a luat ființă brigada,tinerii au cerut ca ea să poarte numele de „Grivița roșie“, simbolul luptelor ceferiștilor din februarie 1933. VASILE GHIBILIC, coresp .v * Răspunsul femeilor din orașul Roman la chemarea Comitetului orășenesc al femeilor din Onești . Femeile din orașul Roman au primit cu mult entuziasm chemarea la întrecere lansată de către Comitetul femeilor din orașul Onești. Conștiente de contribuția pe care o pot aduce la gospodărirea și înfrumusețarea orașului lor, ele au hotărît să facă din fiecare punct al întrecerii o ferire patriotică. Comitetul orășenesc al femeilor din Roman a organizat zilele acestea o plenară lărgită la care au participat și reprezentanți ai Sfatului popular al orașului Roman și ai întreprinderii de locuințe și localuri. Pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor întrecerii s-au format 4 echipe alcătuite din 12 femei. Echipele care au primit deja instructărul necesar își vor desfășura activitatea la cele 4 blocuri muncitorești din oraș: blocul fabricii de țevi, I.C.S.I.M.ului, fabricii de cărămidă și întreprinde orile prefabricate din beton. . Locatarele blocurilor și ale imobilelor naționalizate s-au angajat ca în cinstea zilei de 1i Martie să urmărească îndeaproape înfăptuirea punctelor între■ A«rt». Teferintă. Comitetul orășenesc al femeilor din Roman a stabilit ca împreună cu cefe 4 comisii de femei să analizeze înfăptuirea prevederilor întrecerii și după stabirea punctajului să comunice rezultatul Comitetului de fermi din o.mm! Oner.li. La Colonești-Bacău s-a constituit înființarea unei gospodarii agricole colective in comuna Râucești raionul firgu Neamț o întovărășire a tineretului Sufla un vînjuleț cald, cu mireasmă dulce și aromitoare de primăvară. Pe ulița satului Răuceștii de Jos din raionul Tg. Neamț, bărbați și femei își tîrau încălțările grele de glod, îndreptîndu-se spre sala unde avea să se țină cel dintîi sfat al colectiviștilor. Glumeau și vorbeau cu glas tare. Cînd secretarul comitetului raional de partid, tovarășul Șerban C-tin, trecu la masa prezidiului împreună cu președintele sfatului popular raional, tovarășul Bocăneț Constantin, secretarul comitetului comunal de partid, tovarășul Ticu Dumitru și alții, oamenii își scoaseră căciulile și le potriviră cu băgare de seamă pe genunchi. Acolo le-au lăsat pînă către seară, cînd s-a sfîrșit adunarea. Doar, cînd vreunul se înscria la cuvint, frămînta in mîini căciula, de parcă treaba aceasta ar fi făcut să-și adune mai ușor gîndurile și să le exprime mai clar. La primul punct ’de pe ordinea ’de zi s a citit și s-a discutat, capitol cu capitol statutul gospodăriei agricole colective. Și micile nedumeriri care mai existau, s-au destrămat așa cum se destrămase și „neînțelegerea“ dintre locuitorii celor două sate — Răucești și Răuceștii de Jos, în legătură cu locul unde avea să se țină adunarea. Cei din Răuceștii de Jos ziceau că la ei, fiindcă ei sunt 69 de inși înscriși în colectivă pe cînd din Răucești numai 24. Bine, bine, ziceau aceștia din urmă, dar noi avem un cămin cultural de toată frumusețea și o sală foarte bună pentru adunare. De ce să nu veniți la noi ? Pretinsa „neînțelegere“ a fost aplanată repede și la marele sfat de constituire a gospodăriei, fiecare din cei înscriși indiferent din ce sat era, a avut de spus ceva. .. chibzuind cum e mai bine să se organizeze și să se gospodărească de acum înainte. S-au făcut apoi propuneri pentru consiliul de conducere al gospodăriei. S-au propus pe rînd cei mai buni și mai destoinici săteni: Apetrei Dumitru, Ciiiba Gheorghe, Monu Sava, Butnaru Ana, Popa Toader, Cosma N. Vasile și Cucoș Petru. Cînd a trebuit să se propună președintele, Toader Apostol s-a răsucit cu tot trupul spre adunare: — Ei, tovarășilor, acu-i acu ! Treaba nu-i deloc ușoară, zise el ștergîndu-și fruntea cu palma, căci președintele este pentru noi... este, cum să vă spun, tatăl nostru. Zeci de perechi de ochi îl priveau cu atenție. — Eu, propun pe tovarășul Apetrei Dumitru — continuă el. Celelalte cuvinte cu care ar fi vrut să-l caracterizeze pe tovarășul Apetrei nu mai trebuiră spuse. Cîteva mîini s-au ridicat pe dată, apoi altele, și altele. lori au aprobat propunerea. In unanimitate, tovarășul Apetrei Dumitru a fost ales președintele gospodăriei agricole colective din Răucești. Că, vicepreședinte, adunarea a ales pe tovarășul Ghiba Gheorghe, iar în comisia de revizie pe tovarășii: Apostol Toader, Stamate Neculai și Tricolici Constantin. Tîrziu, cînd noaptea Înnegrea pe dinafară ferestrele, adunarea a luat sfîrșit. Cineva a adus o lanternă și oamenii s-au pornit după el, spre case, pe fîșia de lumină. Și nu știu cum, dar m-am oprit din drum și am mai privit odată lumina aceea care strălucea și firma de metal a noii gospodării. M. Mard ave Nu de mult, Comitetul U.T.M. al comunei Colonești din raionul Bacău și-a propus, să se preocupe mai mult de problema transformării socialiste a agrculturii... Comitetul U.T.M.. ajutat de comitetul comunal de partid și organele sfatului popular, a" reușit să creeze în satele Corbu-Păruș o întovărășire a tineretului. Exemplul personal dat de tov.Antohi Gheorghe, secretarul comitetului comunal U.T.M. care s-a înscris primul în întovărășirea deputatului Ogeag Ioan s-a dovedit a fi o bună metodă de convingere. Pe rînd s-au înscris in întovărășire și Bazdag N., țăran muncitor fruntaș, Bocioagă Ion, Ogeag Neculai și alții. Noua întovărășire care a primit numele er cului „Ifilimon Sírba“ cuprinde 24 familii." , BTLCU D. VASILE, coresp. Veniți cu încredere alături de noi! Muncind uniți în gospodăria colectivă, an de an obținem producții tot mai mari atît la culturile de cîmp cît și în sectorul zootehnic. Anul trecut, luptînd împotriva secetei, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T., am făcut la timp lucrări de reținere a apei în sol și de îngrijirea culturilor. In felul acesta efectele secetei s-au făcut mai puțin simțite pentru viața și dezvoltarea normală a plantelor și ca urmare a acestui lucru, în ciuda timpului neprielnic, în aceleași condiții de sol (în cele mai multe cazuri de pe tarlale* alăturate), cele trei sectoare din comună (G.A.C., întovărășire și individual), au strîns recolte diferite. Iată mediile obținute la hectar în anul 1958 la principalele culturi — grîu, porumb și floarea-soarelui, de colectiviști, întovărășiți și individuali: Recoltele superioare obținute de colectiviști atît față de țăranii individuali, cît și de cei întovărășiți, dovedesc că numai în condițiile agriculturii socialiste, cu alte cuvinte numai muncind pămîntul uniți în cadrul gospodăriei agricole colective, țăranii muncitori pot obține recolte bogate, în gospodăria colectivă pămîntul poate fi lucrat pe tarlale întinse, cu mașini și tractoare moderne, pot fi aplicate asolamente pe scară largă, și se pot executa lucrări de întreținerea și recoltarea culturilor în mod mecanizat, așa cum recomandă știința agrotehnică. Traducînd în viață hotărîrile consfătuirii de la Constanța, colectiviștii dezvoltă neîncetat toate ramurile de producție anexe ale gospodăriei noastre colective. De exemplu, în anul 1958, numărul vacilor cu lapte s-a dublat, în loc de 8 acum avem 15 capete ; la sectorul jîorcin în loc de 10, scroafe pentru prăsilă avem 15, în afară de cei 25 de porci îngrășați pe care am vîndut statului pe bază de contract. Numărul ovinelor a crescut și el cu 50 de capete, al boilor de muncă cu încă 4 perechi și tot în anul 1958 am creat o nouă ramură de producție — creșterea păsărilor pentru ouă, avînd deocamdată un număr de 500 bucăți. Datorită sporirii producției agricole la hectar și a dezvoltării continue a ramurilor de producție anexă, (întreg surplusul de produse s-am valorificat cu statul, realizînd venituri importante), a crescut zi de zi averea obștească a gospodăriei colective. Odată cu creșterea acesteia au crescut însă în mod simțitor și veniturile personale obținute de membrii colectiviști. Acest lucru se oglindește în creșterea valorii zilei-muncă efectuată în colectivă și în ultima instanță în viața îmbelșugată pe care o trăiesc astăzi familiile colectiviștilor. Dacă în anul 1957 valoarea unei zile-muncă a ajuns la 26 de lei, în anul 1958, cu toate că nu a fost un an bun pentru agricultură, valoarea zilei-muncă totalizează 30 de lei. Membrii colectiviști au primit la ziua-muncă mai mult față de anul 1957 cu 800 gr. floarea-soarelui, cu un kg. de legume și zarzavaturi diferite și cu 2,58 lei(în loc de 10 lei s-a împărțit la ziua-muncă 12,58 lei). Țăranii muncitori din comuna noastră, care în trecut au dus o viață aspră, plină de lipsuri și greutăți materiale, fiind exploatați la sînge de chiaburi și moșieri, duc astăzi un trai fericit și îmbelșugat cum nici nu îndrăzneau să viseze altădată. In locul caselor vechi, pitice și dărăpănate, colectiviștii au durat case noi de toată frumusețea. Printre cei 12 colectiviști care și-au făcut casă nouă, se numără : Munteanu Ion, Alecu Vasile, Lilă Vasile, Amironoaiei Ioan, iar alți 8 colectiviști au case în curs de construcție. Din locuințele colectiviștilor a dispărut pentru totdeauna patul de lețuri, cu picioarele înfipte în pămînt. Casele lor sînt astăzi îmbrăcate ,cu mobilă populară. Mulți dintre ei, în număr de vreo 25, și-au cumpărat aparate de radio, iar vreo 12 au biciclete. Colectiviștilor bătrîni — inapți de muncă — gospodăria colectivă le-a asigurat condiții optime de viață pentru a trăi liniștiți pînă la adinci bătrînețe. Așa este cazul lui Zamfir Bădița, Berescu Profira, Zahur Verona, Bortă Constantin și alții cărora în afară de faptul că gospodăria le-a asigurat hrana necesară din fondurile de produse de 2 la sută, primesc lunar cîte 50 de lei pentru cheltuielile curente. Ce înseamnă toate acestea, decît o viață îmbelșugată și fericită pe care o trăiesc astăzi colectiviștii din Răcăciuni, datorită grijii neprecupețite pe care o poartă partidul și guvernul țărănimii muncitoare de a-i crea condiții de trai cît mai bune. Ținem să ne adresăm pe această cale țăranilor muncitori Ichim loan, Cărăușii Vasile,Sava Neculai, Gheorghe Burlacu, Diaconiță loan și în general, tuturor țăranilor muncitori din comuna noastră, îndemnîndu-i să ia exemplul celor 39 de familii care s-au înscris recent în gospodăria colectivă și să nu mai stea la îndoială, să părășească cu încredere alături de noi în familia unită a colectiviștilor: CORBESCU MIHAI, GRIGORAȘ VASILE, MORARU GHEORGHE, ICHIM VASILE, colectiviști din G.A.C. „Secera și Ciocanul Răcăciuni, raionul Bacău. Mediile obținute la ha. în kg. DENUMIREA___________________________ SECTORULUI Porumb Floarea nu boabe soarelui G. A. C. 1541 1729 2297 _ întovărășire 1311 1460 1175 Individual 958 998 700