Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 1923-1948)

1959-04-01 / nr. 1923

frosekrtitn^^h fSttifruritttW! un act de mare lucin­alüe pentru construirea socialismului In patria noastra Ziarele au publicat Decretul Prezi­­­diului Marii Adunări Naționale pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării con­tinue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și a­ dezvoltării construcției socialiste. A­­ceastă măsură are o considerabilă însemnătate în desfășurarea operei de construire a socialismului în viața țărănimii muncitoare, marcînd un moment istoric în lupta oamenilor muncii pentru lichidarea exploatării omului de către om în țara noastră.­­Veștile sosite din întreaga țară arată că Decretul a fost primit cu o uriașă satisfacție de oamenii muncii de la orașe și sate. Clasă muncitoare, ma­sele largi ale țăranilor colectiviști și întovărășiți, ale întregii țărănimi muncitoare văd în secret o nouă ex­presie a politicii partidului de făurire a unei vieți noi, socialiste în patria noastră, de lichidare deplină a ex­ploatării omului de către om. In conștiința țăranilor, muncitori­ieșib vie amintirea amarnicelor vre­muri de asuprire și mizerie pe care le-au trăit sub regimul burghezo-mo­­șieresc. Lipsiți de pămînt sau avînd pămînt foarte puțin, milioane de ță­rani munceau pe­spetite pe pămîntu­­rile moșierilor sau­­ chiaburilor, fiind supuși unei­ exploatări sîngeroase. Striviți de exploatare și biruri grele, înglodați în datorii, țăranii muncitori erau aduși la sapă de lemn, fiind­­ nevoiți să vîndă pe nimic ultima pal­mă de pămînt. Astfel, prin jaf și ex­ploatare, prin acapararea pămîntului țăranilor muncitori, se lățeau ca pe­cinginea pămînturile moșierilor și chiaburilor, creșteau averile lor. In­­ ciudă teoriilor apologeților regimului burghezo-moșieresc despre „armonia isocială a satului române­sc“, lupta ■ îineîmpăcată de clasă între exploatați ji și exploatatori străbătea prin toți sporii vieții sătelor. Răzbiți de foame, își lipsuri, împinși de ură neîmpăcată împotriva moșierilor și capitaliștilor, a­­ bogătanilor satelor, țăranii muncitori­­ s-au ridicat de nenumărate ori la­­ luptă pentru sfărîmarea jugului ex­ploatării, dar lupta lor a fost întot­deauna înecată în stare de clasele i­xploatatoare. Acestor stări de lucruri li s-a pu­s capăt pentru totdeauna după elibe­rarea țării din jugu­l fascist, prin lupta hotărită a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare sub­­ conducerea partidului comunist —­­luptă care a dus la doborîrea clase­lor­­ puterii exploatatoare și la instaurarea oamenilor muncii. Alianța m­­uncitorească țărănească s-a dovedit fb uriașă forță a progresului, cheză­șia înfăptuirii aspirațiilor muncii de la orașe și sate, oamenilor . Ca urmare a luptei poporului mun­­kfestor sub conducerea partidului, în anii puterii populare au fost înfăptuite ■adinei prefăceri sociale. A fost sîărî­­fcnat pentru totdeauna jugul exploa­tării moșierești, țăranii muncitori au­­ devenit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Naționalizărea principalelor mijloace de producție industrială a însemnat lichidarea ca clasă a bur­gheziei industriale și financiare, eli­berarea de exploatare a clasei mun­citoare. Socialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul bancaro-financiar, în comerț. A fost creată și se lărgește continuu baza tehnico-materială a socialismului în țara noastră; prin înfăptuirea politi­cii partidului, care a pus ca sarcină centrală a operei de construcție in­dustrializarea socialistă a țării, dez­voltarea continuă a industriei grele, a producției mijloacelor de producție, întreaga economie cunoaște un puter­nic avînt, dezvoltîndu-se în ritm ra­pid pe calea socialismului. Pe bază liniei stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 3—­ martie 1949, a cărei justețe a fost pe deplin con­firmată în deceniul care a trecut, au fost obținute succese mari și hotărî­­toare în construcția socialistă la sate. Convingîndu-se prin fapte, prin exem­plul viu al unităților socialiste frun­tașe că numai agricultura socialistă le poate asigură o viață de bunăstare, mase tot mai largi ale țărănimii muncitoare au pășit cu hotărîre și în­credere pe calea arătată de partid Astăzi, sectorul socialist din agricul­tură cuiprinde peste 8.400.000 ha adică mai mult de 60 la sută din to­talul suprafeței agricole a țării. Re­giunea Constanța este pe deplin co­lectivizată, în regiunea Galați secto­rul socialist cuprinde 72 la sută din totalul familiilor țărănești și aproape 80 la sută din suprafață arabilă; în regiunea Timișoara sectorul socialist cuprinde peste 56 la sută din totalul familiilor țărănești și 77 la sută din suprafața arabilă. Regiunea București are opt raioane complect cooperati­­vizate, iar regiunea Iași cinci raioa­ne. Succese de seamă au obținut în opera de cooperativizare a agriculturii regiunile Stalin, Oradea, Suceava Regiunea Autonomă Maghiară etc. Din 3.600.000 familii țărănești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovărășiri. Aceasta re­prezintă o țărănime nou­ă, liberă de orice formă de exploatare, care-și duce activitatea de producție pe baza muncii în comun, a însușirii și folo­sirii tehnicii moderne și se bucură în măsură tot mai mare de o viață de bună­stare. Dînd dovadă de energie revoluționară și avînt în opera de făurire a vieții noi, țărănimea con­­a­perătivizată constituie o uriașă forță construcției socialiste în patria noastră. Rezultatele construcției so­cialiste la sate constituie o realizare de însemnătate istorică, o adevărată revoluție care a transformat din te­melii relațiile social-economice și sate, întregul mod de trai al ță­rănimii, înfățișarea satelor. Toate acestea au fost cu putință­ datorită puternicului ajutor politic și economic primit de țărănime din par­tea clasei muncitoare, care și-a­­ dove­dit în mod strălucit capacitatea de a-și îndeplini rolul de forță conducă­toare a societății și aliată de nădej­de a țărănimii muncitoare. Ca urma­re a dezvoltării industriei a fost făurită o puternică bază tehnicoma­­terială a socialismului la sate; numai în cursul acestui an S.M.T.-urile și gospodăriile agricole de stat vor primi încă 9.150 tractoare convenționale 4.200 combine, 6.200 semănători, în anul 1960 ajungîndu-se la peste 58.000 tractoare convenționale. Pe în­treaga perioadă 1956—1960, agricul­tura primește un volum de investiții de circa 11 miliarde lei. Una din for­mele puternicului ajutor pe care ță­rănimea muncitoare îl primește din partea clasei muncitoare și a statu­lui democrat-popular este pregătirea și trimiterea la sate a numeroase cadre de agronomi, zootehniști ne­cesari ridicării continue a nivelului tehnic al agriculturii și productivi­tății muncii agricole. Odată cu lărgirea și dezvoltarea sectorului socialist din agricultură, cu atragerea pe făgașul socialismului a milioane de țărani muncitori, parti­dul și sfatul democrat-popular au aplicat cu consecvență politica de în­grădire și eliminare treptată a ele­mentelor capitaliste de la sate, sfera relațiilor de exploatare îngustîndu-se tot mai mult. Cu toate acestea, la sate mai per­sistă încă rămășițe ale unor relații de producție învechite, cum sînt da­rea „în parte“ sau în arendă, lucra­rea folosite pămîntului cu muncă salariată, de elementele capitaliste chiaburești. Avînd mai mult pămint decît pot munci ei și familiile lor dau pămîntul „în parte“ sau în a­­rendă. Astfel, ei își însușesc în na­tură sau în bani, fără să muncească, o bună parte a muncii altora. Realitățile vieții noastre noi, dez­voltarea operei de construcție so­cialistă, puternicul curent de masă al țărănimii spre formele socialiste de organizare a producției și creșterea înt­r-un ritm tot mai rapid a secto­rului socialist la sate, ridicarea nive­lului de conștiință a țărănimii mun­citoare, importanța mereu crscîndă a sectorului socialist din agricultură în producția agricolă globală și în pro­ducția agric­olă­ marfă, avîntul întregii noastre economii spre socialism — pun cu deosebită putere în lumină caracterul perimat al rămășițelor re­lațiilor capitaliste de la sate. In orînduirea nouă pe care o­ con­struiește poporul muncitor, fiecare trebuie să-și asigure existența sa și a familiei sale prin muncă proprie. Aceasta este încă o manifestare superiorității orînduirii socialiste față­­ de Capitalism, unde clasele exploata­toare duc­ o viață parazitară, îmbui­­bîndu-se pe spinarea oamenilor muncii. Poporul nostru se apropie tot mai mult de îndeplinirea sarcinii funda­mentale puse de Congresul al II-lea al P.M.R. — făurirea economiei so­cialiste unitare. Este în curs de ela­borare planul de dezvoltare a econo­miei naționale pe anii 1960—1965, al cărui proiect urmează să fie dezbă­­tut de oamenii muncii și supus apro­bării celui de al IlI-lea Congres al P.M.R. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, „prin în­făptuirea prevederilor planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965, poporul nostru va termina în linii mari construirea so­cialismului, trecînd într-o nouă etapă — aceea a desăvîrșirii construcției socialiste“. în aceste împrejurări, lichidarea ră­mășițelor relațiilor de exploatare ca­pitalistă la sate a devenit o necesi­tate obiectivă a înaintării țării noas­tre spre socialism. Acestei necesități îi răspunde De­cretul Prezidiului Marii Adunări Na­ționale care interzice darea în parte sau în arendă a terenurilor agricole, precum și orice alt fel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli. Aceste prevederi sînt apli­cabile chiaburilor care au terenuri a­­gricole a căror întindere depășește puterea lor de muncă, precu­m și cea a­ membrilor familiei, cu care duc­ gos­podăria împreună. Ele sînt de aseme­nea aplicabile celor care,­­avînd alte îndeletniciri, muncind în alte secto.­(Continuare in pag. III-a) Brigada „Mihail Sadoveanu“ de­ la secția urzit a­ fabricii „Prole­tarul“ din Bacău, condusă de co­munista Maria Puiu, luptă pentru îmbunătățirea calității produselor, pentru un regim sever de econo­misiră a materiei prime. Din bri­gadă fac parte și comunistele Pro­fira Comîrlă, Aglaia Chelaru ,Ma­ria Cozma și altele. IN CLIȘEU: Un grup din bri­gada „Mihail Sadoveanu“; Textiliști fruntaș! Au terminat însămînțările din epoca s-a îndrumați de organizația de partid și avînd sprijinul tractoriștilor de la S.M.T. Henveiuș, colectiviștii din Său­­cești, raionul Bacău, au terminat de însămînțat sfecla de zahăr. Fată de 10 hectare prevăzute în plan ei au însă­mînțat cu 4 hectare mai mult. De ase­menea Hoarca-soarecii a fost însămîn­­țată pe suprafața de 9 hectare, (cu 2 hectare în plus). Aceste culturi au fost­­ date în terenuri arate adînc din toamnă pe care s-au administrat în prealabil îngrășăminte chimice. Concomitent cu efectuarea’ însămîn­­țărilor din epoca s-a, o atenție deose­bită s-a dat pregătirii terenului pen­tru însămînțarea porumbului. Pînă în prezent s-au făcut lucrări de grăpar și discuit pe suprafața de 45 hectare. Dintre colectiviști, merită cuvinte de laudă tovărășii N. Enache, î. Cimpoi și alții. 1 In grădina de legume, a cărei su­prafață, față de anul trecut, a fost extinsă, muncile sunt în toi. Echipa condusă de tovarășul C. Ciocîrlan a­­­cordă toată atenția îngrijirii culturi­lor din răsadnițe, le aerisește și le udă cu regularitate pentru a obține și în acest an o recoltă sporită de le­gume ► [UNK] [UNK] o hotărîre bine­venită ,ífuncitorii, tehnicienii și inginerii G.A.S. Rogoaza, raionul Adjud au în­­tîmpinat cu multă satisfacție și bu­curie recenta Hotărîre a Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la linele măsuri pentru îmbunătățirea conducerii și controlului de partid și a activității economice în gospodăriile agricole de stat. I­n Imediat ce radioul și ziarele au difuzat conținutul Hotărîrii, vestea s-a răspîndit în toate sectoarele de activi­tate ale gospodăriei. Muncitorii au citit și comentat documentul la locurile de muncă. Așa, de pildă, în pauza de la prînz pe una din tarlalele gospo­dăriei, mai precis la punctul­ Sascut- Tîrg, unde se însărr­înța sfecla de za­hăr, șeful brigăzii l-a Gheorghe Paiu, secretarul organizației de partid pe gospodărie, a adus ziarul „Scînteia“ și împreună cu tractoriștii din bri­gada sa au dezbătut cu viu interes sarcinile izvorîte din Hotărîre. Cu a­­ceastă ocazie, comunistul Puiu spus: „Această hotărîre este binevenită. a Sarcina fiecărui tractorist este aceea de a contribui prin muncă la înfă p­-----------------------------------------— -*>­tuirea măsurilor adop­ăte de viito­rul consiliu de conducte pentru arx-i­deplinirea planului de­­producție, prin­ folosirea întregii capacități a tracto­­a­­relor și mașinilor agrcole, întrețin­e­­rea utilajului în bune condiții și­­ prin efectuarea de lucrări de, bună cali­tate“.- j F$î­<â Pentru gospodăria n­oastră — a spus directorul Constarța­ și Bocman — noua Hotărîre a partid­u­lui și guver­nului este un imbold, în munca de vi­itor, în obținerea de noi­ succese, îm­preună cu organizatorul de partid­, in­ginerul șef, secretarul organizației U.T.M., președintele com­fetului sin­dical, mecanicul șef și ca ceilalți fac­tori din consiliul de conducere vom putea să mobilizăm­­ întragul r colectiv al gospodărie, în vederea creșării pro­ductivității muncii, reducerii prețului de cost al produselor, în vederea li­vrării către stat la timpul stabilit a întregii producții de cereale marfă și produse animale. La întrebarea pusă, ce va‘ însemna pentru G.A.S. Rogoaza’ noua hotărîre, inginerul șef Gheorghe Obadă a ară­tat : „Desigur această hotărîre este­­ primită cu însuflețire de mecanizatori și ceilalți muncitori din gospodărie,­­pentru că ea contribuie la întărirea continuă a gospodăriei noastre și la­­­ realizarea sarcinilor de pian. In planul nostru de producție din anul acesta este prevăzut să obținem o producție medie de 18.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, 1.500 kg. grîu la hectar și 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Aplicînd regulile agrotehnice și mecanizînd lucrările în cea mai mare parte prin contribuția fiecărui mem­bru din consiliul de conducere și că întregului colectiv de muncitori vom putea realiza sarcinile stabilite.­­In Hotărîre se pune accentul printre al­tele pe îmbunătățirea formelor de organizare a muncii. Noi pînă acum­ ,avem constituite brigăzi de muncă­­ simple. Cred că noul consiliu de con­­­ducere va hotărî să înființăm brigăzi complexe de muncă ce se dovedesc a fi foarte utile în înfăptuirea măsurilor luate de conducere. De asemenea, prin înierbarea terenurilor în pantă și slab productive vom­ asigura pășunea nece­­­sară sectorului prin care este în plină­­ dezvoltare. L­a sfîrșitul acestui an vom ajunge să avem 150 capete of la 100 ha. teren agricol. E o sarcină ce decurge din documentele celui de-a­­­ doilea Congres al Partidului Munci­toresc Român. Vom munci cu toții să dăm viață sarcinilor ce ne stnt încredințate“. La G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Corbița 2048 metri forați peste planul trimestrial întrecerea socialistă care se desfă­șoară cu avînt la întreprinderea, de foraj Zemeș s-a soldat cu un succes remarcabil; sondorii zemeșeni și-au în­deplinit sarcinile planului trimestrial încă de la 22 martie. Pînă la 27 martie sondorii au forat în contul trimestrului II 2048 metri. Numai secția a III-a condusă de co­munistul Nicolae Șerban a forat peste plan 1.266 metri. Secția a IV-a, condusă de atemis­­tul Constantin Bînțu­ a forat pînă la aceeași dată 638 metri peste plan. Dintre brigăzile care lucrează la sonde s-au evidențiat în mod deosebit cele de la sondele 17 — Dofte­ana, 8 — Pietricica, 391 Á și 373 Stă­­nești. v­­ Brigada­ sondei 17 — Dofteana a forat peste plan în luna martie 109 metri și cea a sondei 8 Pietricica — 338 metri.­­ Sondorii de la sonda 373 —V Slă­nești au scurtat termenul calenda­ristic normal cu 7 zile, obținînd o vi­­­teză comercială de foraj de 964 metri graniclină. Un rezultat tot­­ atît de frumos au­ obținut sondorii conduși de comunis­tul Constantin Spătaru­­, ei au forat pînă la­ 27 martie 383 metri peste plan. O contribuție de seamă au adus și echipele de mecanici și turliști care au asigurat începerea la tim­­p ț a forajului. Echipa lui­ Mircea Zota, lucrînd montajele la sonda 516 scurtat termenul calendaristic cu 21,44­­ la sută. Aceeași echipă a demontat instalația sondei 510, scurtimi timpul de demontare cu 37,09 la sută. Dintre echipele de turliști cea ma­i bună s-a dovedit a fi cea conduită de Ion Milu care a lucrat la sonda 17 _ Dofteana, scurtînd tim­­­pul­­ de lucru la instalație cu 29 la sută. Rezultatele obținute de sondorii din Zemeș dovedesc încă o dată că la în­treprinderea de foraj — Zem­eș se muncește cu un avînt deosebit. C. BALABAN coresp-: IX CLIȘEU. Colectiviștii Ion V. Rotaru­ cu soția Pavilina și Dumitru Blănări­ pregătesc din timp atacii ne­cesari viei.­ ­ An de an crește fondul de bază a­ colectivei. In prezent colectiviștii de la gospodăria agricolă­­ colectivă „Dru­mul lui Lenin“ din Corbița, raionul Zo­­lotin au 405 oi. La sfîrșitul anului vor avea cu 100 capete mai mult, ceea ce înseamnă că vor avea 505 oi.­ ­ 3 . In atenția­­ secretarilor organi­zațiilor de partid­ ­ i Se recomanda tuturor secreta­­­­rilor organizațiilor de partid din întreprinderi și unitățile soc­ii <i cicliste de la sate să organi­­­a­ti­zeze cu colectivele de agitatori studierea temeinică și dezbaterea ș­­i Hotăririi Comitetului Central al '■ I' P.M.R. și a Consiliului de Mi­­­'­niștri al R. P. Romîne privind :>­­, îmbunătățirea învățămîntului se­ i> ri ral și fără frecvență de cultură 1i gene­ala, mediu și superior. Apoi ' , agitatorii vor organiza convorbiri i» ,i la fiecare loc de­ muncă la sco­­­­­­ '­pul cunoașterii temeinice a a­­cestei Hotărîri de către toți oa­ , o­a­menii muncii. 1*Pi»oo‹ * Citiți în pag. IV-a ) Ecouri la declarația gu­vernu­­lui sovietic la legătură cu N.A.T.O. H Notele guvernului sovietic adre­sate guvernelor R. D. Germane și R. F. Germane. B l­a Washington au început con­vorbirile între miniștrii de Externe ai S. U. A., Angliei și Franței. CREȘTE NOUL ORAȘ ONEȘTI Noul oraș Onești al petrochimiștilor de pe Valea Trotușului se îm­bogățește cu noi blocuri de locuit și construcții­­ social-culturale. Constructorii șantieru­lui 3 vor termina pînă la sfîrșitul acestui an 750 de apartamente re­­prezentînd 22.554 metri pătrați suprafață locui­bilă. Pentru a realiza a­­cest volum mare de lucrări, pe lîngă cele 418 apartamente începute în anul trecut construc­torii au mai atacat 9 blocuri a cîte 24 apar­tamente fiecare.. Acum pe șantier se fac pregătiri în vederea începerii a încă 5 blocuri cu 120 a­partamente. Recent noul oraș O­­nești a mai primit încă 47 familii. Printre cei care au primit noile a­­partamente se numără și muncitorii Iosif Lorentz, Ion tungu, C. Baltă, Ioan Stănciulescu, Mel­de Nicolae și alții. In­ scurt timp constructorii­ vor mai termina și dat în folosință alte aparta­mente. La clădirea școlii me­dii care va­­ cuprinde 14 săli de clasă lucrările de construcție au ajuns­­ la ultimul etaj. Pentru înfrumusețarea orașului s-au atacat lu­crările de tencuieli ex­terioare la un mare nu­măr de blocuri. Conco­mitent se continuă cu a­­menajarea spațiilor verzi, plantarea de arbori or­­namentali, lucrări care se execută prin contri­buția brigăzilor U.T.M. de muncă patriotică. In incinta „A“ aceste lu­crări s-au și terminat. B. Teodor ► i­mportantul succes al concursului regional „Să cunoaștem fel in realizările Uniunii Sovietice“ In ianuarie Din inițiativa gandă și agitație Secției de propa­a Comitetului regional de partid, Consiliul regio­nal A.R.L.U.S., in colaborare cu Secția de învățămint și cultură a Sfatului popular regional și cu­ Con­siliul sindical regional a inițiat la începutul anului un interesant con­curs cu premii pe tema: „Să cu­noaștem din realizările Uniunii Sovietice". Concursul presupunea 24 ele în­trebări din diferite domenii ale con­strucției societății comuniste in U­­niuuea Sovietică, întrebările, și mai simple și mai grele, au avut menirea de a trezi interesul par­ticipanților la concurs să se­­ docu­menteze, să citească, să afle ca­ mai multe din epocalele realizări­­ ale poporului sovietic in gigantica sa muncă de făurire a comunismului. Lansarea acestui concurs a tre­zit un deosebit ecou in rindul oa­menilor muncii din toate­­ satele și orașele regiunii Bacău. La scurt timp după tipărirea buletinelor și a taloanelor­­ de participare acestea 's-au și 'epuizat deși­­ se difuzaseră în zeci de mii de exemplare. Truda poștașului încă de la începutul lunii fe­bruarie poștașul­ care aduce scrisori pe calea Mărășești a început să-și sporească eforturile zilnice. La în­ceput, unul, două,, cinci, zece, apoi sute de plicuri in plus trebuiau a­­duse zilnic la adresa Consiliului regional A.R.L.U.S. Pînă la urmă nu-a mai fost chip­­ să se procedeze normal. Plicurile cu răspunsurile participanților la concurs trebuiau aduse de la poștă cu sacul, atît erau de multe. 13.000 de concurenți Colectiviști, întovărășiți, munci­tori din fabrici și uzine, elevi, ță­răni muncitori cu gospodărie indi­viduală, cadre didactice, funcționari iată (în ordinea numărului de par­ticipanți din categoria respectivă) care sunt cei peste 13.000 de locui­tori ai regiunii, participanți la cest concurs. Numărul lor impresio­nani dovedește, fără putință de tă­gadă dragostea nestăvilită a oame­nilor muncii de pe meleagurile bă­căoane pentru marele popor sovie­tic, pentru oamenii țării sovietice — făurari destoinici că unei lumi , cum alta nu s-a mai aflat pe lume — comunismul. Scene de seara tîrzie De aproape irni săptămini, (după ce s-a încheiat concursul), o fe­reastră la una din încăperile Consi­liului regional­­ A.R.L.U.S. e lumi­nată vreme îndelungată, plus tn a­dîncul serilor de primăvară. Absenți parcă la zefirul de mar­tie, la d­arul lunii, la parfumul proaspăt al naturii renăscute, nouă oameni muncesc aici de tor­pina catre miezul nopții. E comisia de verificare a răspunsurilor. Sunt pe­ste­­ 13.000 de participanți, și fiecare a răspuns la clte 24 de întrebări.. Apoi, nu-i de loc simplu să verifici peste 312.000 de răspunsuri, să bifezi și să scrii cite puncte a rea­lizat fiece concurent. In timp ce tovarășii Ion Micu­, șeful­ Secției de imățămint și cul­tură, Dumitru­ Lichi, secretarul Con­siliului regional A R.S.U.S. se ocu­pau­ de problemele organizatorice ale concursului, de asigurarea premiilor ce se vor lnmina etc., Ludiu Scriban, Vaslu­ Mîrza, Gheorghe Călinescu, Dumitru Popa, Gheorghe Botez și ceilalți membri ai comisiei deschi­deau sute și sute de plicuri, verifi­cau sute și­ mii de răspunsuri. A fost vorba de o muncă uriașă care este pe punctul de a lua sfirșit azi sau miine. Mai mult de o sută de scrisori In multe plicuri membrii comisiei au aflat scrisori ale oamenilor mun­cii din diferite colțuri ale regiunii, prin care aceștia își exprimă admi­rația pentru frumoasa inițiativă de a se organiză acest concurs ratit de instructiv și educativ. Sem­fatarii scrisorilor, între care amîntitțți pe Constanța Avădăni din Tg.­­Trotuș, Iulius Reich din Sascul-Tîrg, Corne­lia Madeș din Onești, sau unitatea de pionieri a școlii de 7 ani din Roman, își arată în același ti­mp admirația pentru uriașele realizări ale poporului sovietic, realizări pe care le-au cunoscut și mai mult în vreme ce s-au documentat spre a răspunde la întrebările concursului. In­­ plicurile ce au sosit la Con­siliul regional­­ A.R.L.U.S. au­ fost găsite peste o sută de asemenea scrisori. Duminica-tragerea Desigur, este mult așteptată z­i de duminică, ziua rezultatelor con­cursului. Cine va obține premiu pentru cel mai mare număr rnt puncte ? Cine va ciștiga cele două premii speciale constind într-o că­lătorie în U.R.S.S. ? Cine va obține cele aproape 50 de premii în o­­biecte ? Aceasta o va stabili tra­gerea la sorți ce va avea loc dumi­nică la ora 10 la Teatrul de varii din­ parcul „Libertății", sau, în caz de timp nefavorabil, intr-una din sălile de cinema. i­ Concursul „Să cunoaștem­­ din real­izările Uniunii Sovietice“­, care s­a bucurat de un mare succes consti­­­­tuie împlinirea unei inițiative deo­sebit de valoroase în numele priete­niei veșnice dintre poporul, nostru și popoarele Marii Țări de la Soare- Răsare. C. Potîngâ *ÂÂAAAĂÂAAAAÂAAAAAAAAAAAAAAAÂAAAir~&AAAAAAAAAAAlA±AAA&AAAAÂAAAAAAAAAAÂAĂAAAAAAAAA.AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÂJ

Next