Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 1923-1948)
1959-04-01 / nr. 1923
frosekrtitn^^h fSttifruritttW! un act de mare lucinalüe pentru construirea socialismului In patria noastra Ziarele au publicat Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și a dezvoltării construcției socialiste. Această măsură are o considerabilă însemnătate în desfășurarea operei de construire a socialismului în viața țărănimii muncitoare, marcînd un moment istoric în lupta oamenilor muncii pentru lichidarea exploatării omului de către om în țara noastră.Veștile sosite din întreaga țară arată că Decretul a fost primit cu o uriașă satisfacție de oamenii muncii de la orașe și sate. Clasă muncitoare, masele largi ale țăranilor colectiviști și întovărășiți, ale întregii țărănimi muncitoare văd în secret o nouă expresie a politicii partidului de făurire a unei vieți noi, socialiste în patria noastră, de lichidare deplină a exploatării omului de către om. In conștiința țăranilor, muncitoriieșib vie amintirea amarnicelor vremuri de asuprire și mizerie pe care le-au trăit sub regimul burghezo-moșieresc. Lipsiți de pămînt sau avînd pămînt foarte puțin, milioane de țărani munceau pespetite pe pămînturile moșierilor sau chiaburilor, fiind supuși unei exploatări sîngeroase. Striviți de exploatare și biruri grele, înglodați în datorii, țăranii muncitori erau aduși la sapă de lemn, fiind nevoiți să vîndă pe nimic ultima palmă de pămînt. Astfel, prin jaf și exploatare, prin acapararea pămîntului țăranilor muncitori, se lățeau ca pecinginea pămînturile moșierilor și chiaburilor, creșteau averile lor. In ciudă teoriilor apologeților regimului burghezo-moșieresc despre „armonia isocială a satului românesc“, lupta ■ îineîmpăcată de clasă între exploatați ji și exploatatori străbătea prin toți sporii vieții sătelor. Răzbiți de foame, își lipsuri, împinși de ură neîmpăcată împotriva moșierilor și capitaliștilor, a bogătanilor satelor, țăranii muncitori s-au ridicat de nenumărate ori la luptă pentru sfărîmarea jugului exploatării, dar lupta lor a fost întotdeauna înecată în stare de clasele ixploatatoare. Acestor stări de lucruri li s-a pus capăt pentru totdeauna după eliberarea țării din jugul fascist, prin lupta hotărită a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului comunist —luptă care a dus la doborîrea claselor puterii exploatatoare și la instaurarea oamenilor muncii. Alianța muncitorească țărănească s-a dovedit fb uriașă forță a progresului, chezășia înfăptuirii aspirațiilor muncii de la orașe și sate, oamenilor . Ca urmare a luptei poporului munkfestor sub conducerea partidului, în anii puterii populare au fost înfăptuite ■adinei prefăceri sociale. A fost sîărîfcnat pentru totdeauna jugul exploatării moșierești, țăranii muncitori au devenit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Naționalizărea principalelor mijloace de producție industrială a însemnat lichidarea ca clasă a burgheziei industriale și financiare, eliberarea de exploatare a clasei muncitoare. Socialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul bancaro-financiar, în comerț. A fost creată și se lărgește continuu baza tehnico-materială a socialismului în țara noastră; prin înfăptuirea politicii partidului, care a pus ca sarcină centrală a operei de construcție industrializarea socialistă a țării, dezvoltarea continuă a industriei grele, a producției mijloacelor de producție, întreaga economie cunoaște un puternic avînt, dezvoltîndu-se în ritm rapid pe calea socialismului. Pe bază liniei stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 3— martie 1949, a cărei justețe a fost pe deplin confirmată în deceniul care a trecut, au fost obținute succese mari și hotărîtoare în construcția socialistă la sate. Convingîndu-se prin fapte, prin exemplul viu al unităților socialiste fruntașe că numai agricultura socialistă le poate asigură o viață de bunăstare, mase tot mai largi ale țărănimii muncitoare au pășit cu hotărîre și încredere pe calea arătată de partid Astăzi, sectorul socialist din agricultură cuiprinde peste 8.400.000 ha adică mai mult de 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării. Regiunea Constanța este pe deplin colectivizată, în regiunea Galați sectorul socialist cuprinde 72 la sută din totalul familiilor țărănești și aproape 80 la sută din suprafață arabilă; în regiunea Timișoara sectorul socialist cuprinde peste 56 la sută din totalul familiilor țărănești și 77 la sută din suprafața arabilă. Regiunea București are opt raioane complect cooperativizate, iar regiunea Iași cinci raioane. Succese de seamă au obținut în opera de cooperativizare a agriculturii regiunile Stalin, Oradea, Suceava Regiunea Autonomă Maghiară etc. Din 3.600.000 familii țărănești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovărășiri. Aceasta reprezintă o țărănime nouă, liberă de orice formă de exploatare, care-și duce activitatea de producție pe baza muncii în comun, a însușirii și folosirii tehnicii moderne și se bucură în măsură tot mai mare de o viață de bunăstare. Dînd dovadă de energie revoluționară și avînt în opera de făurire a vieții noi, țărănimea conaperătivizată constituie o uriașă forță construcției socialiste în patria noastră. Rezultatele construcției socialiste la sate constituie o realizare de însemnătate istorică, o adevărată revoluție care a transformat din temelii relațiile social-economice și sate, întregul mod de trai al țărănimii, înfățișarea satelor. Toate acestea au fost cu putință datorită puternicului ajutor politic și economic primit de țărănime din partea clasei muncitoare, care și-a dovedit în mod strălucit capacitatea de a-și îndeplini rolul de forță conducătoare a societății și aliată de nădejde a țărănimii muncitoare. Ca urmare a dezvoltării industriei a fost făurită o puternică bază tehnicomaterială a socialismului la sate; numai în cursul acestui an S.M.T.-urile și gospodăriile agricole de stat vor primi încă 9.150 tractoare convenționale 4.200 combine, 6.200 semănători, în anul 1960 ajungîndu-se la peste 58.000 tractoare convenționale. Pe întreaga perioadă 1956—1960, agricultura primește un volum de investiții de circa 11 miliarde lei. Una din formele puternicului ajutor pe care țărănimea muncitoare îl primește din partea clasei muncitoare și a statului democrat-popular este pregătirea și trimiterea la sate a numeroase cadre de agronomi, zootehniști necesari ridicării continue a nivelului tehnic al agriculturii și productivității muncii agricole. Odată cu lărgirea și dezvoltarea sectorului socialist din agricultură, cu atragerea pe făgașul socialismului a milioane de țărani muncitori, partidul și sfatul democrat-popular au aplicat cu consecvență politica de îngrădire și eliminare treptată a elementelor capitaliste de la sate, sfera relațiilor de exploatare îngustîndu-se tot mai mult. Cu toate acestea, la sate mai persistă încă rămășițe ale unor relații de producție învechite, cum sînt darea „în parte“ sau în arendă, lucrarea folosite pămîntului cu muncă salariată, de elementele capitaliste chiaburești. Avînd mai mult pămint decît pot munci ei și familiile lor dau pămîntul „în parte“ sau în arendă. Astfel, ei își însușesc în natură sau în bani, fără să muncească, o bună parte a muncii altora. Realitățile vieții noastre noi, dezvoltarea operei de construcție socialistă, puternicul curent de masă al țărănimii spre formele socialiste de organizare a producției și creșterea într-un ritm tot mai rapid a sectorului socialist la sate, ridicarea nivelului de conștiință a țărănimii muncitoare, importanța mereu crscîndă a sectorului socialist din agricultură în producția agricolă globală și în producția agricolă marfă, avîntul întregii noastre economii spre socialism — pun cu deosebită putere în lumină caracterul perimat al rămășițelor relațiilor capitaliste de la sate. In orînduirea nouă pe care o construiește poporul muncitor, fiecare trebuie să-și asigure existența sa și a familiei sale prin muncă proprie. Aceasta este încă o manifestare superiorității orînduirii socialiste față de Capitalism, unde clasele exploatatoare duc o viață parazitară, îmbuibîndu-se pe spinarea oamenilor muncii. Poporul nostru se apropie tot mai mult de îndeplinirea sarcinii fundamentale puse de Congresul al II-lea al P.M.R. — făurirea economiei socialiste unitare. Este în curs de elaborare planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965, al cărui proiect urmează să fie dezbătut de oamenii muncii și supus aprobării celui de al IlI-lea Congres al P.M.R. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, „prin înfăptuirea prevederilor planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965, poporul nostru va termina în linii mari construirea socialismului, trecînd într-o nouă etapă — aceea a desăvîrșirii construcției socialiste“. în aceste împrejurări, lichidarea rămășițelor relațiilor de exploatare capitalistă la sate a devenit o necesitate obiectivă a înaintării țării noastre spre socialism. Acestei necesități îi răspunde Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale care interzice darea în parte sau în arendă a terenurilor agricole, precum și orice alt fel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli. Aceste prevederi sînt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depășește puterea lor de muncă, precum și cea a membrilor familiei, cu care duc gospodăria împreună. Ele sînt de asemenea aplicabile celor care,avînd alte îndeletniciri, muncind în alte secto.(Continuare in pag. III-a) Brigada „Mihail Sadoveanu“ de la secția urzit a fabricii „Proletarul“ din Bacău, condusă de comunista Maria Puiu, luptă pentru îmbunătățirea calității produselor, pentru un regim sever de economisiră a materiei prime. Din brigadă fac parte și comunistele Profira Comîrlă, Aglaia Chelaru ,Maria Cozma și altele. IN CLIȘEU: Un grup din brigada „Mihail Sadoveanu“; Textiliști fruntaș! Au terminat însămînțările din epoca s-a îndrumați de organizația de partid și avînd sprijinul tractoriștilor de la S.M.T. Henveiuș, colectiviștii din Săucești, raionul Bacău, au terminat de însămînțat sfecla de zahăr. Fată de 10 hectare prevăzute în plan ei au însămînțat cu 4 hectare mai mult. De asemenea Hoarca-soarecii a fost însămînțată pe suprafața de 9 hectare, (cu 2 hectare în plus). Aceste culturi au fost date în terenuri arate adînc din toamnă pe care s-au administrat în prealabil îngrășăminte chimice. Concomitent cu efectuarea’ însămînțărilor din epoca s-a, o atenție deosebită s-a dat pregătirii terenului pentru însămînțarea porumbului. Pînă în prezent s-au făcut lucrări de grăpar și discuit pe suprafața de 45 hectare. Dintre colectiviști, merită cuvinte de laudă tovărășii N. Enache, î. Cimpoi și alții. 1 In grădina de legume, a cărei suprafață, față de anul trecut, a fost extinsă, muncile sunt în toi. Echipa condusă de tovarășul C. Ciocîrlan acordă toată atenția îngrijirii culturilor din răsadnițe, le aerisește și le udă cu regularitate pentru a obține și în acest an o recoltă sporită de legume ► [UNK] [UNK] o hotărîre binevenită ,ífuncitorii, tehnicienii și inginerii G.A.S. Rogoaza, raionul Adjud au întîmpinat cu multă satisfacție și bucurie recenta Hotărîre a Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la linele măsuri pentru îmbunătățirea conducerii și controlului de partid și a activității economice în gospodăriile agricole de stat. In Imediat ce radioul și ziarele au difuzat conținutul Hotărîrii, vestea s-a răspîndit în toate sectoarele de activitate ale gospodăriei. Muncitorii au citit și comentat documentul la locurile de muncă. Așa, de pildă, în pauza de la prînz pe una din tarlalele gospodăriei, mai precis la punctul Sascut- Tîrg, unde se însărrînța sfecla de zahăr, șeful brigăzii l-a Gheorghe Paiu, secretarul organizației de partid pe gospodărie, a adus ziarul „Scînteia“ și împreună cu tractoriștii din brigada sa au dezbătut cu viu interes sarcinile izvorîte din Hotărîre. Cu această ocazie, comunistul Puiu spus: „Această hotărîre este binevenită. a Sarcina fiecărui tractorist este aceea de a contribui prin muncă la înfă p-----------------------------------------— -*>tuirea măsurilor adopăte de viitorul consiliu de conducte pentru arx-ideplinirea planului deproducție, prin folosirea întregii capacități a tractoarelor și mașinilor agrcole, întreținerea utilajului în bune condiții și prin efectuarea de lucrări de, bună calitate“.- j F$î<â Pentru gospodăria noastră — a spus directorul Constarța și Bocman — noua Hotărîre a partidului și guvernului este un imbold, în munca de viitor, în obținerea de noi succese, împreună cu organizatorul de partid, inginerul șef, secretarul organizației U.T.M., președintele comfetului sindical, mecanicul șef și ca ceilalți factori din consiliul de conducere vom putea să mobilizăm întragul r colectiv al gospodărie, în vederea creșării productivității muncii, reducerii prețului de cost al produselor, în vederea livrării către stat la timpul stabilit a întregii producții de cereale marfă și produse animale. La întrebarea pusă, ce va‘ însemna pentru G.A.S. Rogoaza’ noua hotărîre, inginerul șef Gheorghe Obadă a arătat : „Desigur această hotărîre este primită cu însuflețire de mecanizatori și ceilalți muncitori din gospodărie,pentru că ea contribuie la întărirea continuă a gospodăriei noastre și la realizarea sarcinilor de pian. In planul nostru de producție din anul acesta este prevăzut să obținem o producție medie de 18.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, 1.500 kg. grîu la hectar și 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Aplicînd regulile agrotehnice și mecanizînd lucrările în cea mai mare parte prin contribuția fiecărui membru din consiliul de conducere și că întregului colectiv de muncitori vom putea realiza sarcinile stabilite.In Hotărîre se pune accentul printre altele pe îmbunătățirea formelor de organizare a muncii. Noi pînă acum ,avem constituite brigăzi de muncă simple. Cred că noul consiliu de conducere va hotărî să înființăm brigăzi complexe de muncă ce se dovedesc a fi foarte utile în înfăptuirea măsurilor luate de conducere. De asemenea, prin înierbarea terenurilor în pantă și slab productive vom asigura pășunea necesară sectorului prin care este în plină dezvoltare. La sfîrșitul acestui an vom ajunge să avem 150 capete of la 100 ha. teren agricol. E o sarcină ce decurge din documentele celui de-a doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Vom munci cu toții să dăm viață sarcinilor ce ne stnt încredințate“. La G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Corbița 2048 metri forați peste planul trimestrial întrecerea socialistă care se desfășoară cu avînt la întreprinderea, de foraj Zemeș s-a soldat cu un succes remarcabil; sondorii zemeșeni și-au îndeplinit sarcinile planului trimestrial încă de la 22 martie. Pînă la 27 martie sondorii au forat în contul trimestrului II 2048 metri. Numai secția a III-a condusă de comunistul Nicolae Șerban a forat peste plan 1.266 metri. Secția a IV-a, condusă de atemistul Constantin Bînțu a forat pînă la aceeași dată 638 metri peste plan. Dintre brigăzile care lucrează la sonde s-au evidențiat în mod deosebit cele de la sondele 17 — Dofteana, 8 — Pietricica, 391 Á și 373 Stănești. v Brigada sondei 17 — Dofteana a forat peste plan în luna martie 109 metri și cea a sondei 8 Pietricica — 338 metri. Sondorii de la sonda 373 —V Slănești au scurtat termenul calendaristic normal cu 7 zile, obținînd o viteză comercială de foraj de 964 metri graniclină. Un rezultat tot atît de frumos au obținut sondorii conduși de comunistul Constantin Spătaru, ei au forat pînă la 27 martie 383 metri peste plan. O contribuție de seamă au adus și echipele de mecanici și turliști care au asigurat începerea la timp ț a forajului. Echipa lui Mircea Zota, lucrînd montajele la sonda 516 scurtat termenul calendaristic cu 21,44 la sută. Aceeași echipă a demontat instalația sondei 510, scurtimi timpul de demontare cu 37,09 la sută. Dintre echipele de turliști cea mai bună s-a dovedit a fi cea conduită de Ion Milu care a lucrat la sonda 17 _ Dofteana, scurtînd timpul de lucru la instalație cu 29 la sută. Rezultatele obținute de sondorii din Zemeș dovedesc încă o dată că la întreprinderea de foraj — Zemeș se muncește cu un avînt deosebit. C. BALABAN coresp-: IX CLIȘEU. Colectiviștii Ion V. Rotaru cu soția Pavilina și Dumitru Blănări pregătesc din timp atacii necesari viei. An de an crește fondul de bază a colectivei. In prezent colectiviștii de la gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din Corbița, raionul Zolotin au 405 oi. La sfîrșitul anului vor avea cu 100 capete mai mult, ceea ce înseamnă că vor avea 505 oi. 3 . In atenția secretarilor organizațiilor de partid i Se recomanda tuturor secretarilor organizațiilor de partid din întreprinderi și unitățile socii <i cicliste de la sate să organiatizeze cu colectivele de agitatori studierea temeinică și dezbaterea și Hotăririi Comitetului Central al '■ I' P.M.R. și a Consiliului de Mi'niștri al R. P. Romîne privind :>, îmbunătățirea învățămîntului se i> ri ral și fără frecvență de cultură 1i geneala, mediu și superior. Apoi ' , agitatorii vor organiza convorbiri i» ,i la fiecare loc de muncă la sco 'pul cunoașterii temeinice a acestei Hotărîri de către toți oa , oamenii muncii. 1*Pi»oo‹ * Citiți în pag. IV-a ) Ecouri la declarația guvernului sovietic la legătură cu N.A.T.O. H Notele guvernului sovietic adresate guvernelor R. D. Germane și R. F. Germane. B la Washington au început convorbirile între miniștrii de Externe ai S. U. A., Angliei și Franței. CREȘTE NOUL ORAȘ ONEȘTI Noul oraș Onești al petrochimiștilor de pe Valea Trotușului se îmbogățește cu noi blocuri de locuit și construcții social-culturale. Constructorii șantierului 3 vor termina pînă la sfîrșitul acestui an 750 de apartamente reprezentînd 22.554 metri pătrați suprafață locuibilă. Pentru a realiza acest volum mare de lucrări, pe lîngă cele 418 apartamente începute în anul trecut constructorii au mai atacat 9 blocuri a cîte 24 apartamente fiecare.. Acum pe șantier se fac pregătiri în vederea începerii a încă 5 blocuri cu 120 apartamente. Recent noul oraș Onești a mai primit încă 47 familii. Printre cei care au primit noile apartamente se numără și muncitorii Iosif Lorentz, Ion tungu, C. Baltă, Ioan Stănciulescu, Melde Nicolae și alții. In scurt timp constructorii vor mai termina și dat în folosință alte apartamente. La clădirea școlii medii care va cuprinde 14 săli de clasă lucrările de construcție au ajuns la ultimul etaj. Pentru înfrumusețarea orașului s-au atacat lucrările de tencuieli exterioare la un mare număr de blocuri. Concomitent se continuă cu amenajarea spațiilor verzi, plantarea de arbori ornamentali, lucrări care se execută prin contribuția brigăzilor U.T.M. de muncă patriotică. In incinta „A“ aceste lucrări s-au și terminat. B. Teodor ► importantul succes al concursului regional „Să cunoaștem fel in realizările Uniunii Sovietice“ In ianuarie Din inițiativa gandă și agitație Secției de propaa Comitetului regional de partid, Consiliul regional A.R.L.U.S., in colaborare cu Secția de învățămint și cultură a Sfatului popular regional și cu Consiliul sindical regional a inițiat la începutul anului un interesant concurs cu premii pe tema: „Să cunoaștem din realizările Uniunii Sovietice". Concursul presupunea 24 ele întrebări din diferite domenii ale construcției societății comuniste in Uniuuea Sovietică, întrebările, și mai simple și mai grele, au avut menirea de a trezi interesul participanților la concurs să se documenteze, să citească, să afle ca mai multe din epocalele realizări ale poporului sovietic in gigantica sa muncă de făurire a comunismului. Lansarea acestui concurs a trezit un deosebit ecou in rindul oamenilor muncii din toate satele și orașele regiunii Bacău. La scurt timp după tipărirea buletinelor și a taloanelor de participare acestea 's-au și 'epuizat deși se difuzaseră în zeci de mii de exemplare. Truda poștașului încă de la începutul lunii februarie poștașul care aduce scrisori pe calea Mărășești a început să-și sporească eforturile zilnice. La început, unul, două,, cinci, zece, apoi sute de plicuri in plus trebuiau aduse zilnic la adresa Consiliului regional A.R.L.U.S. Pînă la urmă nu-a mai fost chip să se procedeze normal. Plicurile cu răspunsurile participanților la concurs trebuiau aduse de la poștă cu sacul, atît erau de multe. 13.000 de concurenți Colectiviști, întovărășiți, muncitori din fabrici și uzine, elevi, țărăni muncitori cu gospodărie individuală, cadre didactice, funcționari iată (în ordinea numărului de participanți din categoria respectivă) care sunt cei peste 13.000 de locuitori ai regiunii, participanți la cest concurs. Numărul lor impresionani dovedește, fără putință de tăgadă dragostea nestăvilită a oamenilor muncii de pe meleagurile băcăoane pentru marele popor sovietic, pentru oamenii țării sovietice — făurari destoinici că unei lumi , cum alta nu s-a mai aflat pe lume — comunismul. Scene de seara tîrzie De aproape irni săptămini, (după ce s-a încheiat concursul), o fereastră la una din încăperile Consiliului regional A.R.L.U.S. e luminată vreme îndelungată, plus tn adîncul serilor de primăvară. Absenți parcă la zefirul de martie, la darul lunii, la parfumul proaspăt al naturii renăscute, nouă oameni muncesc aici de torpina catre miezul nopții. E comisia de verificare a răspunsurilor. Sunt peste 13.000 de participanți, și fiecare a răspuns la clte 24 de întrebări.. Apoi, nu-i de loc simplu să verifici peste 312.000 de răspunsuri, să bifezi și să scrii cite puncte a realizat fiece concurent. In timp ce tovarășii Ion Micu, șeful Secției de imățămint și cultură, Dumitru Lichi, secretarul Consiliului regional A R.S.U.S. se ocupau de problemele organizatorice ale concursului, de asigurarea premiilor ce se vor lnmina etc., Ludiu Scriban, Vaslu Mîrza, Gheorghe Călinescu, Dumitru Popa, Gheorghe Botez și ceilalți membri ai comisiei deschideau sute și sute de plicuri, verificau sute și mii de răspunsuri. A fost vorba de o muncă uriașă care este pe punctul de a lua sfirșit azi sau miine. Mai mult de o sută de scrisori In multe plicuri membrii comisiei au aflat scrisori ale oamenilor muncii din diferite colțuri ale regiunii, prin care aceștia își exprimă admirația pentru frumoasa inițiativă de a se organiză acest concurs ratit de instructiv și educativ. Semfatarii scrisorilor, între care amîntitțți pe Constanța Avădăni din Tg.Trotuș, Iulius Reich din Sascul-Tîrg, Cornelia Madeș din Onești, sau unitatea de pionieri a școlii de 7 ani din Roman, își arată în același timp admirația pentru uriașele realizări ale poporului sovietic, realizări pe care le-au cunoscut și mai mult în vreme ce s-au documentat spre a răspunde la întrebările concursului. In plicurile ce au sosit la Consiliul regional A.R.L.U.S. au fost găsite peste o sută de asemenea scrisori. Duminica-tragerea Desigur, este mult așteptată zi de duminică, ziua rezultatelor concursului. Cine va obține premiu pentru cel mai mare număr rnt puncte ? Cine va ciștiga cele două premii speciale constind într-o călătorie în U.R.S.S. ? Cine va obține cele aproape 50 de premii în obiecte ? Aceasta o va stabili tragerea la sorți ce va avea loc duminică la ora 10 la Teatrul de varii din parcul „Libertății", sau, în caz de timp nefavorabil, intr-una din sălile de cinema. i Concursul „Să cunoaștem din realizările Uniunii Sovietice“, care sa bucurat de un mare succes constituie împlinirea unei inițiative deosebit de valoroase în numele prieteniei veșnice dintre poporul, nostru și popoarele Marii Țări de la Soare- Răsare. C. Potîngâ *ÂÂAAAĂÂAAAAÂAAAAAAAAAAAAAAAÂAAAir~&AAAAAAAAAAAlA±AAA&AAAAÂAAAAAAAAAAÂAĂAAAAAAAAA.AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÂJ