Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 14, nr. 1974-1998)

1959-06-02 / nr. 1974

u„. Nr. 1.974 (3.453) O MARTI­N IUNIE 1959 Brigada de mecanici lăcătuși condusă de Ion Iordache de la fabrica băcăuană „Proletarul" acordă o deosebită atenție întreținerii mașinilor. . Iată-i în clișeul nostru pe Ion Iordache și Aurel Morecuț executînd o reparație la mașina de spuluit bătătura. In comuna Zănești raionul Muși se lucrează cu hărnicie la întreținerea culturilor . Proverbul popular care spune că „Dacă plouă în luna mai — este mă­lai“ conține mult adevăr. Ploile din luna mai­ sînt în mare măsură hotă­­rîtoare pentru buna dezvoltare plantelor, dar acest lucru nu­ este to­­­tul. Dacă apa nu este reținută în sol și buruienile care împînzesc ogoarele nu sunt stîrpite la timp prin plașile repetate și alte lucrări de întreținere, recoltele vor fi totuși slabe. Mobilizați de organizațiile de par­tid, colectiviștii, întovărășiții și ță­ranii muncitori cu gospodărie indivi­duală din comuna Zănești acordă o mare atenție lucrărilor agricole din actuala campanie de întreținere a culturilor. Membrii gospodăriei cele colective „Drumul fericirii“ agri­au fost primii din comună care au ieșit la întreținerea culturilor și tot primii care au terminat prașila întîia la toate culturile, afară de porumb. Co­lectiviștii au privit întreaga suprafață cultivată cu păioase (120 hectare din care 93 hectare de grîu, 10 de orz și restul cu ovăz). La culturile prășitoare, colectiviștii au executat prima prașilă pe întreaga suprafață la culturile de floarea-soa­­relui, sfeclă de zahăr, sfeclă butași și sfeclă furajeră, iar la porumb în pro­porție de peste 90 la sută. Și în gră­dina de legume și zarzavaturi a gos­podăriei agricole colective, lucrările agricole de sezon sunt mult avansate. Colectiviștii au făcut prașila întîia pe întreaga suprafață cultivată cu ceapă, sporcov, pătrunjel. De asemenea, au si­tuat în cîmp toate răsadurile de firiză timpurie, roșii și ardei. #Pentru a scurta perioada de vege­­a­ție, majoritatea răsadurilor au fost plantate în cuiburi nutritive și numai o parte în canale obișnuite. S-au e­­vidențiat în mod deosebit, prin mun­ca lor sîrguincioasă colectiviștii: Bur­­su­c Didina, Apetrei Aurel, Ghiu Aglaia, Doncu Teodora, Gheor- Blaga C. Elena, Sîrbu Gh. loan, șefii echi­pelor de cîmp nr. 1 (Ene Maria), nr. 2 (Bordei Valeriu), iar la grădina de legume și zarzavaturi, colectiviștii Grigoraș C. Constantin, Pascaru D. Maria,­­Negură Ținea în frunte cu­ șeful lor de echipă Grigoraș Nicolae. . Urmînd exemplul muncesc cu hărnicie­la colectiviștilor, întreținerea culturilor și țăranii întovărășiți, pre­cum și cei cu gospodărie individuală. întovărășirea „Lupta pentru pace“ (președinte tovarășul Aron N. Nico­­lae) din satul Faur se situează în fruntea celorlalte întovărășiri din co­mună. Executînd toate muncile în co­­mu­n, membrii acestei întovărășiri au terminat de curînd prima prașilă la floarea-soarelui, iar la cultura porum­bului au executat prașila întîia în pro­porție de peste 70 la sută. Din rîndul întovărășiților se evi­dențiază Mihai T. Gheorghe, Dumi­­triu­ C. Neculai, Călimăni Gh. Dumi­tru, Blagă D. Nicolae, care au ieșit primii la cîmp și au executat lucrări de cea mai bună calitate. Sub conducerea comitetului comu­nal de partid și a comitetului exe­cutiv al sfatului popular comunal, co­­lectiviștii, întovărășiții și țăranii cu gospodărie individuală din comuna Zănești muncesc cu hărnicie pentru terminarea la timp și în bune condițiuni a tuturor lucrărilor de în­treținere, factor principal în obținerea unor producții sporite la* hectar. P. CIOBANIȚĂ Proletari dinfoäfe fär Tfetmffiväh 4 PAGINI 20 BANI Noi realizări ale constructorilor barajului Hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz Dornici de a traduce în viață mă­rețele sarcini ale partidului și guver­nului, cu privire la darea în produc­ție a hidrocentralei în anul 1960, constructorii barajului nu precupețesc nici un efort. La locurile lor de mun­că pun în practică metode avansate, folosesc mult mai bine decit în tre­cut capacitatea de lucat a utilajelor. Iată de ce au reușit ca în luna mai să depășească planul de betonare cu 9213 m. c. In zona barajului se fac și lucrări de umplutură pentru amenajarea al­biei. Planul la aceste lucrări a fost depășit de U 1 la 31 mai cu 1500 metri cubi. Ritmul rapid de turnare la baraj a permis constructorilor electro-montaj să înceapă șantierului instalarea definitivă a golirilor de fund în blocurile 15 și 17. Acest succes este de mare importanță pentru că odată cu el se poate socoti că a început și faza 1 * 2 de montaj a instalațiilor de la baraj. I . . " Dintre schimburile care­ și-au adus o contribuție de seamă la obținerea realizărilor oglindite, merită a fi date de exemplu cele conduse de tovarășii Alexandru Chiriac, inginerii Drăghici, Ernest Lenker și Mircea Florescu. Noi succese în raionul P. Neamț pe drumul transformării socialiste a agriculturii a. c., în întreg raionul s­ău­ înscris în G.A.C. 80 de familii de țărani muncitori, cu o suprafață de 118,50 hectare, iar în întovărășirile agricole 3991 de familii cu suprafața totală de 3874 hectare. Acest lucru a făcut ca proporția cooperativizării agricul­turii raionului P. Neamț să atingă cifra de 70 la sută. Cele mai bune rezultate s-au obținut în comunele Roznov, Dumbravă Roșie, Bodești, Gîrcină, Calu și altele. De pildă, nu­mai în lună mai întovărășirea agri­colă din comu­nă Calu a aprobat ce­rerile de înscriere a 557 de familii cu o suprafață de 488 hectare, înto­vărășirea din Slobozia — 565 familii cu 756 hectare, întovărășirea din Bo­­deștii de Sus — 430 familii cu 477 hectare, întovărășirea din Negrești — 304 familii cu 351 hectare, întovără­șirea din Roznov — 281 familii cu 223 hectare etc. De asemenea, mulți întovărășiți și-au­ manifestat dorință de a se înscrie în G.A.C. Astfel, 22 de familii de întovărășiți din satul Șerbești au făcut cereri de înscriere în gospodăria colectivă. T. RADU In­­ munca politică pentru transfor­ țărani muncitori cu­ gospodărie indi­gnarea socialistă a agriculturii, or­­­­viduală, urmînd îndemnul partidului,­ganizațiile de partid sătești din râ­­pășesc cu încredere pe drumul agri­ionul P. Neamț, îndrumate și sprijin culturii socialiste, înscriindu-se în­aite de comitetul raional de partid, gospodării colective și întovărășiri a­obțin zi de zi noi succese. Sute de­gricole. Numai în cursul lunii mai LA IJ.S. ROMAN Inovatorii și raționalizatorii sprijină acțiunea de economisire a metalelor metalelor. Și se poate spune că ei au răspuns cu elan acestei chemări. Este cunoscut faptul că unul din „dușmanii“ economiilor de metal sunt rebuturile. La sectorul metalurgic în lunile martie și aprilie a. c. procentul de rebuturi a fost sub cel admis cu 0,5 și respectiv 0,7 la sută. Totuși metalurgiștii au considerat că procen­tul admis de 15,5 la sută este prea mare. De aceea, inovatorii și rațio­nalizatorii se preocupă, studiază și fac propuneri prin care economiile de fontă să fie realizate în cea mai mare parte prin micșorarea acestui porcent de rebuturi și prin alte mijloace." Rezultatele de pînă acum dove­desc că strădaniile depuse pe a­­ceastă linie sunt încununate de roade. De exemplu, un colectiv de munci­tori și maiștri, în luna aprilie a. c. a propus un mijloc de înlăturare a risipei de metal provocate de curge­rea fontei lichide de la orificiul prezonului de fixare la motor și de la orificiul tijei culbutorului de la chiulasa tractorului K. D. 35. Prin aplicarea acestei propuneri s-au făcut însemnate economii de fontă Pînă zilele trecute la cele peste 100 chiu­­lase realizate s-a înregistrat o eco­nomie însemnată de fontă din care dacă ar fi întrebuințată tot la confecționarea chiul­aselor ar ajunge pentru 30 de bucăți. Alt colectiv de inovatori în frun­te cu comunistul, Ioan Chiper, a făcut mai multe propuneri menite să spo­rească economiile de fontă. Una din acestea se referă la înlocuirea turnă­rii directe a tamburului canelat cu turnarea prin sifon. Urmărind rezul­tatele dobîndite prin aplicarea aces­tei raționalizări se constată o re­ducere de 10 la sută a rebuturilor, ceea ce înseamnă că la fiecare tonă de fontă turnată pentru acest produs se economisește fontă necesară pen­tru cca. 4 bucăți tamburi sau pentru o chiulasă de tractor K.D. 35 și 9 bucăți capace pentru filtrul de ulei. A doua raționalizare propusă de a­­cest colectiv constă în inversarea procesului de turnare a capacului fil­trului de ulei. - I­n­­.-U»i 4­1 * 2 GH. DANILA (Continuare in pag. IV-a) In răspunsul dat la chemarea ce­lor 8 întreprinderi din Capitală, m­e­­talurgiștii romașcani s-au angajat ca în acest an să economisească o mare cantitate de fontă și 12 tone oțel laminat. In vederea realizării acestui angajament s-au luat mai multe mă­suri tehnico-organizatorice din care, pe parcurs, o parte au fost realizate, iar altele sunt în curs de înfăptuire. Inovatorii și raționalizatorii au fost chemați să sprijine activ lupta ce se duce în uzină pentru economisirea o- Se înalță o nouă construcție spitalicească la Adjud Nu de mult, în partea de vest a orașului Adjud a început să se în­­firipe un mic șantier. Constructorii viitoarei policlinici au executat săpă­turile, au turnat fundația, iar acum s-au început lucrările de zidărie. Primul proiect prevedea doar o clădire mai restrînsă. Ținîndu-se însă seama de cerințele adjudenilor și totodată de faptul că terenul ales este foarte potrivit, s-a obținut un proiect nou, mai economicos, dar care dă și po­sibilitatea înălțării unui etaj peste parterul prevăzut la început. . Noua policlinică va dispune­­ de farmacile, laboratoare, cabinete der­matologic, chirurgical, dentar, O.R.L. și pentru copii, o sală Roentgen — toate înzestrate cu aparatură mo­dernă saratorirta nnci Internaționale posta apărarea copilului BACAU Duminică dimineață, orașul Bacău, îmbrăcat sărbătorește , aștepta­­ începe­rea mitingului și a demonstrației celor mai mici locuitori ai săi. Farmecul acestui eveniment, care purta parcă ceva din însăși gingășia sărbătoriți­lor, adusese pe străzile orașului, în centru și în piața Malinovski mii de cetățeni. O bară de ploaie a făcut ca pentru o clipă oamenii să cerceteze îngrijorați cerul, care va ploua mult? Curînd, ploaia încetă. Piscuri de copii cu brațele pline cu flori se aliniază în fața­ tribunei, în timp ce coloana demonstranților așteaptă ceva mai la o parte. Ora 10. Fanfara intonează Imnul de stat al R.P.R., după care începe mitingul organizat cu prilejul sărbăto­ririi Zilei Internaționale pentru apă­rarea copilului în orașul Bacău. La tribună se află­ activiști de partid și de stat, reprezentanți ai organizațiilor obștești, invitați. Vorbește tovarășa Rădăuoi Maria, președinta Comitetului­ regional Bacău al femeilor. In cuvîntul său adresat părinților și copiilor, vorbitoarea a spus printre altele: „In acest an săr­bătorim ziua de 1 Iunie în condițiile avîntului forțelor păcii și progresului în lupta pentru a pune stavilă în ca­lea uneltirilor de război ale cercuri­lor imperialiste agresive. In patria noastră liberă, Ziua internațională a copilului o sărbătorim în pragul celei de-a cincisprezecea aniversări a eli­berării patriei noastre de sub jugul fascist“. Apoi, tovarășa Rădăuoi Maria trece în revistă realizările de pînă acum din țara noastră oprindu-se în mod deosebit asupra realizărilor privind ocrotirea mamei și a copilu­lui, scăderea mortalității infantile din țara noastră, creșterea numărului de medici pediatri, care veghează asu­pra sănătății copiilor etc. A urmat demonstrația copiilor. Viața. Malinovski s-a transformat pe piată într-o adevărată grădină de flori — flori ale vieții cum numea Maka­renko și marele Gorki copiii — și flori ale primăverii. Albul imaculat al șor­­țulețelor copiilor de la grădiniță și roșul aprins, strălucitor al cravatelor de pionier incintă privirile. Zeci de porumbei albi decupați din carton și lipiți pe mici pancarte albastre par aidoma unui stol sosit acum cu solii­ de pace din toate colțurile lumii. Și-n­ mîinile acestea micuțe și plăpînde, forța de simbol a porumbelului alb al păcii pare și mai mare. 1 După grupul de stegari, vin copiii­­ de la gradinițele din oraș. Crenguțe­­ verzi abia înfrunzite, stegulețe roșii­­ și tricolore, zeci de baloane colorate , împestrițează coloana. Flori de tot, felul, multicolore, sunt aruncate în­­ semn de dragoste spre cei din tri­­i bună. Ropote de aplauze și zimbete , ocrotitoare, zîmbete de bucurie însoțesc­ tot drumul pe micuții care defilează. Un băiețel și o fetiță slobozesc emo­ționați două baloane — unul alb,­ celălalt roșu, de care e prinsă o io­ 1 zincă scrisă pe pînză albastră —­­ PACE. Privirile mulțimii o urmăresc pînă se pierde departe în văzduh. Parcă citești în fiecare privire „Să duceți cu­ mai sus și cu­ mai departe mesajul acestor vlăstare omenești, care pentru a crește au nevoie de pace, de pace și de libertate“. Copiii înscriu cu trupșoarele iar pe asfaltul cenușiu cel mai drag cuvînt — PACE, iar alții încing este un înfocat dans romînesc. Și coloana trece continuu. Pretutindeni flori. Flori și copii. Nici că s-ar putea o mai desă­vârșită apropiere. Grădinița cu orar normal a fabricii „Partizanul“ a pre­­­gătit un frumos car alegoric al pă­pușilor. Fetițele îmbrăcate în rochițe albe, roz și galbene, cu pălăriuțe pe cap, par într-adevăr niște păpuși. Din cînd în cînd, cîte un băiețel pe foi-o cicletă sau pe tricicletă împodobită cu­ hîrtie colorată întretaie coloana. Spor­tul își are amatori la toate vîrstele! Un trenuieț al copiilor duce o parte din micuții de la grădinița fabricii „Proletarul“. Coloana se încheie cu elevii de la­ școlile elementare din oraș. Pionierii trec prin fața tribunei salutînd cu tradiționalul — „Tot înainte". Tot îna­­inte! — fragede vlăstare ale patriei noastre libere. Viața voastră e ocro­­tită, apărată ca bunul cei mai dă preț de toți oamenii muncii. M. MARDARE Fotoreporterul nostru a surprins zilele trecute momentul cînd se lua startul la una din „disputatele“ întreceri sportive ce s-au desfășurat la Bacău în cinstea zilei de 1 Iunie — cursa de trotinete. PODU TURCULUI Duminică 31 mai 1959, în sala Ca­sei raionale de cultură din Podu­ Turcului (Zeletin), tovarășa Ionescu Aneta, președinta comisiei raionale de femei a expus conferința „1 Iunie —• Ziuă Internațională a copilului“. După conferință a urmat un frumos pro­gram artistic dat de grădinița de copii a comunei Podu­ Turcului. Din program a făcut parte și piesa „Cenu­șăreasa“, care a fost mult aplaudată de cei peste 400 de spectatori. LAZAR TEODOR B­UHU­ȘI Peste 300 de mame și copii din ora­șul Buhuși au participat la sărbători­rea zilei de 1 Iunie, care a avut loc în sala cinematografului fabricii de postav. Cu acest prilej, președinta comitetului raional al femeilor, tova­rășa Chișcă Agripina a conferențiat despre 1 Iunie. Duminică a avut loc și un concurs de trotinete, triciclete și biciclete la care au participat 70 de copii de la 3 la 9 ani. Cîștigătorii concursului au primit ca premii diferite jocuri, mingi și păpuși în afară de diplome. Tot cu ocazia zilei de 1 Iunie peste 120 de copii au primit pachete cu dulciuri. Apoi, a urmat un program artistic dat de grădinițele de copii nr. 1 și nr. 2, și de căminele de zi. VIRGINIGA PINTILIE c­oresp. m­in tov. Gh. Ungureanu, secretar al Co­­mitetului orășenesc Tg. Neamț al P.M.R. iar despre ziua de 1 iunie a vorbit tovarășa Eugenia Scutaru, directoarea școlii de meserii, membră în comi­tetul raional al femeilor. După confe­rință a urmat un frumos și bogat program artistic prezentat de cămi­nul din cartier și grădinițele din oraș. Printre numerele cele mai reu­șite și îndelung aplaudate de cei peste 600 de spectatori, au fost: sce­neta „Biblioteca cu cărți vorbitoare“, dansul popoarelor, fragmentele din opereta „Silvia“ executate de grădini­ța nr. 2, dansul „Piticilor“, dansul „Fluturașilor“ și „Perinița“. Progra­mul deosebit de frumos și bine pregă­tit a dovedit stăruința educatoarelor din oraș în instruirea copiilor. Du­pă-amiază, pe strada principală a orașului Tg. Neamț s-a desfășurat concursul de trotinete, triciclete și biciclete. Printre cîștigătorii acestui concurs se află Alioșa Mihăilă, Dedi Șerbănescu ș. a. *" 1 GH. APOSTOL" Duminică pe la ora 10 dimineața, sala „Ion Creangă“ din Tg. Neamț era plină de lume. Festivitatea închinată sărbătoririi zilei de 1 Iunie a fost deschisă de Succesul concertului simfonic de la sfîrșitul săptămînii trecute Adoptînd o nouă orientare în do­meniul programelor concertelor, con­ducerea Filarmonicii de stat din Ba­cău a oferit sîmbătă seara unui numeros public un concert simfonic popular, care s-a bucurat de un deo­sebit succes. Din program au făcut parte lucrări de largă popularitate: „Simfonia copiilor“ și „Divertisment“ pentru violoncel și orchestră de Haydn, Concertul în re major pentru violon­cel și orchestr­ă de coarde de Vivaldi, „TarăntejU" de Marțian Negrea, uver­tura la opereta­­ „Cavaleria ușoară“ de Suppé și poemul simfonic „Stenka Razin“ de Glazunov. Solistul concertului a fost violonce­listul Radu Aldulescu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat. Acesta a executat Concertul în re major de Vivaldi, „Divertisment“ de Haydn, precum și alte cîteva piese pentru vio­loncel, la cererea insistentă a pu­blicului. Concertul a fost dirijat de Emil PIATRA Deși în dimineața zilei de dumini­că cerul era înnourat aceasta nu a putut stingheri pe cei ce își sărbă­toreau ziua. încă de la o oră destul de matinală, forfota a început să domnească pe străzi. La ora 10, în tribuna oficială din piața Karl Marx au luat loc condu­cători ai organelor locale de partid și de stat, pionieri, mame, activiști ai NEAMȚ organizațiilor de masă, cadre didacte­, c.e. A început mitingul. Tovarășă E­­­lena Udrea, președinta comitetului orășenesc al femeilor a vorbit despre importanța zilei de 1 Iunie. Ea a ară­tat că hotărîrea de a sărbători a­­ceastă zi s-a născut din voința mi­lioanelor de oameni din diferite col­țuri ale pămîntului, de a îndepărta pentru totdeauna primejdia unui nou război. Apărarea vieții copiilor repre­zintă apărarea viitorului de primejdia morții și distrugerii. Tovarășa Udrea a trecut apoi în revistă realizările obținute în ultimii ani în orașul și raionul Neamț. Fanfara intonează apoi Piatră un marș, începe demonstrația copiilor. Prin față tribunei trec zeci și sute de copii. Unii din ei s-au prins în jocund - o mare de flori. Uralele acoperă zgomotul pașilor. Și, cu toate că cerul a început să cearnă o ploaie măruntă programul sărbătoririi zilei copilului a continuat să se desfășoare. Concursul de trotinete și triciclete programat a avut loc. Seara, cînd perdelele amurgului se lăsau, în orașul copiilor din parcul Cozlă freamătul era în­că în toi. Pe estrade special amenajate, echipe ar­­tistice ale școlilor și grădinițelor își arătau care mai de­ care măiestria. Carnavalul însă a fost o surpriză pentru toți. Măștile, unele mai nos­time decit altele, au stîrnit rîsete și veselie. I. BERENSTEIN la întîm­pinarea zilei de 1 iunie, ..a din încăperile presei fabricii de posta­v din Buhuși s-a transformat­­,ir-o adevărată „împărăție“ a co­piilor și jucăriilor DARMANEȘTI In cinstea zilei de 1 Iunie la Dăr­­mănești s-a organizat un program festiv care s-a deschis cu­ un concurs de trotinete, triciclete și biciclete. Participarea oamenilor muncii din Dărmănești la această festivitate a fost masivă. Cîștigătorilor fi s-au acordat drept premii diverse jucării. A urmat un program artistic susținut de grădinița de copii din colonia rafinăriei nr. 8 și din satul Boiștea. HORIA FURDUI In interiorul ziarului ) Cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la mitingul de la Tirana (pag.4-a) \ SPORT (pag. 2-a) S­S. GOLDFELD: Exemplul comuniștilor (pag. 3-a) \ D. FUNARU: 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu­­­­ (pag. 3-a)­­ I. TRIFESCU: Cînd există preocupare și rezultatele sînt bune S (pag. 3-a) \

Next