Steagul Roşu, august 1959 (Anul 14, nr. 2026-2050)
1959-08-01 / nr. 2026
Nr, 2026 (3505) ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.MR.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 4 PAGITÍI 20 BANI SIMBATA 1 AUGUST 1959 Fiecare batoză să treiere zilnic cel puțin 20 tone cereale! In raionul Piatra est sa se termine in cel mai scurt timp recoltatul și treieratul păioaselor - RAID-ANCHETA - Pentru a cunoaște cum se desfășoară campania de recoltare și treieriș în raionul P. Neamț ne-am deplasat zilele trecute intr-un raidanchetă prin cîteva comune din acest raion. Prezentăm mai jos cîteva aspecte în legătură cu această importantă problemă. Colectiviștii în frunte Muncind cu spor și pe întrecute, ajutați fiind de o combină trimisă de S.M.T. „Ștefan cel Mare“, membrii G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Mărgineni au terminat din vreme recoltatul orzului și al griului din anul acesta. De îndată ce recolta de grîu a fost strînsă de pe tarlale, colectiviștii au avut prilejul să vadă cu satisfacție că munca lor unită a fost pe deplin răsplătită. Buna organizare a muncii a făcut ca țăranii muncitori din comuna Tupilați să obțină rezultate frumoase la recoltare și treieriș. Această comună constituie un exemplu de hărnicie pentru alți țărani muncitori din raionul P. Neamț. Mobilizînd toate forțele, comitetul executiv al sfatului popular (președinte C. Munteanu) a reușit să termine la data de 24 iulie a. c. recoltatul celor 649 hectare de grîu. Imediat ce recoltatul griului a fost gata țăranii muncitori au început să care pe cele șase arii rodul munde pe suprafața de 45 hectare de orz colectiviștii au scos 2.040 kg. la hectar, iar de la suprafața de 120 hectare cultivată cu grîu s-au obținut în medie peste 2.300 kg. la ha. Atît la combină, cît și la seceratul griului cu secerătorile manuale s-au evidențiat în muncă, în mod deosebit colectiviștii G. Asofronei, Maria Gherasim și Mircea Constantin, culor. In timp de 3—4 zile întovărășiții din Tupilați au terminat de treierat grîul de pe o suprafață de 85 ha. Și pe restul de arii ale comunei munca de treieriș se desfășoară din plin. Folosind cu pricepere întreaga capacitate de lucru a batozelor, țăranii muncitori din celelalte sate ale comunei Tupilați, pînă la ora actuală au dat gata de treierat peste 80 la sută din grîul de pe întreaga suprafață cultivată. A depus mult interes pentru recoltare și treieriș tehniciană agronomă a comunei, Ștefania Luca, organizate numai cu numele căci, cum spunea tov. Vasile Bostan, batozarul, batoza nu are ce să treiere. Treieră o oră două pe zi și restul stă, din motivul că nu s-a cărat la arie recolta de pe cîmp. Pe cîmp mai există și în prezent snopi de orz, fără să mai vorbim că din totalul de 325 hectare de grîu nu s-a cărat decît 10 la sută. Am văzut în ziua de 28 iulie pe drumurile ce duceau la aria comunei Căciulești vreo 2—3 Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Dobreni, președinte tov. N. Bandrabuță, a avut în plan să organizeze în comună 7 arii. In fața sediului sfatului popular există indicatoare care îndrumă țăranii muncitori spre aria nr. 1, spre aria nr. 6 etc. La prima vedere te îndeamnă să crezi că aici ariile sînt foarte bine organizate. Dar cînd mergi pe teren vezi altceva. Lipsă de răspundere, neglijență totală față de organizarea ariilor. Din totalul de 7 arii numai pe una se găsește o batoză și aceasta trasă de curînd. Alături de batoză nu sînt cărați decît cîțiva snopi oameni aducînd păioasele de pe cîmp. Nu ne-a fost greu să înțelegem că e vorba de măsuri organizatorice luate pe hîrtie. Ne-am întărit și mai mult această convingere cînd și secretarul sfatului popular V. Dascălu, nepăsător ca și președintele, ne-a zis într-un tîrziu: „Avem tot timpul să punem în practică măsurile luate". Iată unde duce formalismul și lipsa de răspundere în muncă de grîu. In schimb pe cîmp grîul așteaptă sa fie transportat. In angajamentele sfatului popular e trecut ca la data de 8 august să se termine recoltatul și treierișul. Cum vor reuși tovarășii de la Sfatul popular Dobreni să se achite de această sarcină cînd de pe cele 247 ha. cultivate cu orz și grîu nu s-a cărat pînă în prezent decît 5 la sută din recoltă. E bine să se lase comoditatea la o parte și să se mobilizeze toți țăranii muncitori ca în cît mai scurt timp grîul să fie cărat pe aici și după aceea să se dea bătăi la treierat. Tresrîșul este aproape terminat Măsuri bune... pe hîrtie !— Pe scurt vreți să cunoașteți cum stă comuna Căciulești cu recoltatul și treierișul din campania aceasta ?, Aflați că stăm... dar să discutăm la concret, să vă arăt negru pe alb, adăugătov. C. Nicorescu, președintele sfatului popular. Calm, prea calm după cît ni s-a părut nouă, președintele scoase dintr-un sertar, un dosar voluminos. — N vedeți? Acesta-i planul de măsuri. Acestea-s tabelele pe circumscripții cu deputații și salariații care răspund fiecare de mobilizarea oamenilor în campania de recoltare și treieriș. Ne-am învățat minte că treabă nu merge bine dacă nu se iau din timp măsuri organizatorice. Pînă aici totul a fost în ordine. Cînd am trecut la situația concretă din teren, ca să vedem cum stă comuna cu recoltatul și treierișul, am văzut că stă... în urma timpului. Cu excepția întovărășirii agricole „1 Mai" din satul Vieșești, care a terminat cele 22 ha. cu grîu, comuna este codată în această campanie. Din cele 445 hectare de grîu, întovărășiții și țăranii cu gospodărie individuală recoltaseră pînă la data de 28 iulie numai 325 hectare. Deși grîul este copt peste măsură țăranii muncitori I. Ciotone, Gh. Vasiliu, Gh. V. Nichita, precum și alți țărani n-au ieșit nici pînă la această dată la recoltat. Din cele 10 arii cît are comuna, 2 sînt De ce nu se cară snopii la arii ? CONCLUZII In comunele raionului P. Neamț campania de recoltare și treieriș se intensifică în mod simțitor mai cu seamă în G.A.S. și G.A.G., care recoltează și treieră anul acesta păioasele de pe cele mai mari suprafețe. Cu mult spor lucrează colectiviștii din Șerbești, Dochia, Mărgineni, precum și țăranii muncitori din comunele Bălăcești, Roznov, Dumbrava Roșie. Făcînd excepție gospodăriile agricole de stat și comunele amintite, din constatările reieșite de pe teren și din situația luată de la Secția agricolă a sfatului popular raional, rezultă că recoltarea păioaselor și în special treierișul nu se desfășoară peste tot într-un ritm sporit. Iată cîteva exemple concludente: La data de 28 iulie situația se prezenta pe raion astfel: din cele 12.085 hectare de orz, grîu și secară se recoltase doar 11.473 ha. Din totalul de 59 batoze repartizate pe arii la comune la data de 28 iulie funcționau numai 30. Dacă problema recoltării se prezintă în felul acesta apoi situația treierișului merge cît se poate de încet. Procentul realizat la treierișul păioaselor pe întreg raionul P. Neamț fiind doar de 13 la sută. Față de starea culturilor, față de forțele existente în raion înseamnă că ceea ce s-a obținut pînă acum la recoltatul și treierișul păioaselor este foarte puțin. Aceasta dovedește că comitetele executive ale sfaturilor populare, tehnicienii agronomi nu au luat măsuri corespunzătoare în vederea mobilizării țăranilor muncitori de a grăbi recoltatul și treierișul. Așa se face că într-o serie de comune ca Girov, Căciulești, Negri, se găsesc suprafețe întinse de grîu pe cîmp, nerecoltate, motivîndu-se de către unii președinți, delăsători că nu a fost timpul prielnic pentru ca țăranii muncitori să iasă la recoltat. In alte sate ca Almaș, Dobreni etc. ariile nici la ora actuală nu sînt organizate cum trebuie. Pentru ca să se evite pierderile de boabe prin scuturare trebuie folosite cu pricepere fiecare oră, fiecare zi bună de lucru, trebuie mobilizate toate forțele pentru transportarea păioaselor, de pe cîmp la arii, iar batozele să funcționeze din plin în toate comunele. C. STOICESCU In raionul Buhuși garniturile de treier pot și trebuie să depășească normele zilnice planificate In prezent, cea mai importantă lucrare agricolă la ordinea zilei este treierișul. De aceea, organelor și organizațiilor de partid și comitetelor executive ale sfaturilor populare le revine principala sarcină de a mobiliza toate forțele pentru ca batozele să lucreze din plin, din zori și pînă-n noapte, pentru asigurarea pîinii oamenilor muncii de la orașe și sate. In scopul de a populariza rezultatele bune obținute în campania de treieriș, iar pe de altă parte de a combate lipsurile ce se manifestă, s-a întreprins zilele acestea un raid în raionul Buhuși, unul dintre raioanele rămase în urmă cu treierișul. Ce ne spun cîteva date statistice In procente, la data de 29 iulie a. c., treierișul în raionul Buhuși se prezenta pe sectoare astfel: sectorul G.A.C. 61,8 la sută, sectorul întovărășirilor agricole 19,7 la sută, iar sectorul individual 21,8 la sută. In total pe raion culturile de păioase nu erau treierate decît în proporție de 23,5 la sută. Acest procent ne arată că mersul treierișului în raionul Buhuși este cu totul nesatisfăcător, deși în acest raion lucrează în total 33 de garnituri de treier. Care sînt cauzele rămînerii în urmă ? In primul rînd munca pe aici e în general slab organizată din care cauză batozele nu, lucrează în bună parte nici cu jumătate din capacitatea lor zilnică. De pildă, deși în raion sînt cinci arii electrificate, pe care, se poate lucra în condiții foarte bune și, noaptea, practic, nu se lucrează decît pînă la ora 21—22. Nu mai vorbim de ariile neelectrificate unde batozele se opresc cu mult înainte de asfințitul soarelui, iar dimineața pornesc foarte tîrziu. Pe unele arii bazoiife, și în special motoarele stabile se defectează foarte des, iar conducerea S.M.T. Podoleni nu a luat toate măsurile pentru a se interveni cu maximum de operativitate spre a se remedia defecțiunile. Experiența bună să fie extinsă In ceea ce privește realizarea vitezei zilnice la treieriș comuna Racova ocupă locul întîi. Intr-adevăr, felul cum comitetul executiv al sfatului popular comunal a organizat munca la aici, merită cuvinte de laudă. De exemplu pe aria nr. 3, batoza lucrează din plin depășind zilnic norma cu 2—3 tone. Acest lucru se datorește faptului că oamenii care muncesc la treieriș sînt organizați în cete schimburi. Conducătorul garniturii de și treier, tractoristul Pascu Marcel, manifestă în permanența o deosebită grijă ca batoza să nu stea sau să meargă în gol nici un moment, mai ales cînd termină și începe alt cetățean să dea grîul în mașină. De asemenea, în caz de defecțiuni, pe care nu le poate remedia el singur, anunță de urgență atelierul mobil și insistă să vină la timp, să-i dea ajutorul cuvenit. Responsabilul de arte, tov. Butnaru Neculai, și delegatul de batoză tov. Buftea T. Constantin, au făcut o planificare riguroasă a cetățenilor ce urmează să treiere, anunțîndu-i cu 48 de ore înainte de ora cînd trebuie să fie prezenți pe arie. Condici asemănătoare, rezultate diferite : Pe aria nr. 1 f din comuna Podoleni, lucrează două garnituri de treier: garnitura B. 3, condusă de tractoristul Stâniță Gh., și garnitura B. 6 condusă de tractoristul Fînaru Constantin. Ambele garnituri au aceeași normă zilnică. Dacă prima garnitură (B. 3) reușește să-și realizeze și să depășească aproape zilnic norma, apoi garnitura B.6, de foarte multe ori, nici în două zile nu realizează norma prevăzută pentru o singură zi. Așa, de exemplu, în zilele de 27 și 28 iulie această garnitură nu a treierat decît 13.000 kg., deși norma zilnică este 14.500 kg. Cum e și firesc, aceste două garnituri, lucrînd pe aceeași arie, au condiții asemănătoare. Adică și pentru una și pentru alta sînt organizate cete de oameni care deservesc mașina, iar recolta este de aceeași calitate etc. Cum se explică atunci că rezultatele sînt diferite? In primul rînd valorii de la garnitura B. 6 nu-și fac datoria conștiincios. Cînd lasă batoza să meargă în gol, cînd o înfundă cu snopi în așa hal că dau loc la defecțiuni. A doua situație se întîmplă de obicei atunci cînd sînt impulsionați de cineva sau cînd trec pe la alte diferite organe de partid sau de stat care, desigur constatiind că batoza merge mai mult în gol, îi avertizează. Caz concret petrecut în ziua de 29 VII, cînd însăși pontatorul S.M.T.-ului Rachieru C., chipurile vrînd să dovedească că batoza merge cu întreaga capacitate, a înfundat valul batozei cu snopi netăiați incît a provocat un accident, care a dus la distrugerea curelei de transmisie. In al doilea rînd defecțiunile la această garnitură sînt foarte dese și nu se intervine la timp pentru a se remedia. Sînt cazuri cînd, trec ore în șir sau chiar jumătăți de zile pînă să vină cineva de la atelierul S.M.T.ului pentru a face reparația respectivă, deși S.M.T.-ul nu-i decît la o distanță de 2 km. Ce are de spus despre o astfel de „operativitate" Iov. Ciobanu Jorj, directorul S.M.T.-ului Podoleni ? Din cele cîteva date și fapte relatate mai sus rezultă că se pune in cea mai mare tărie problema folosirii întregii capacități a batozelor. Sînt posibilități suficiente ca garniturile de treier nu numai să-și îndeplinească normele zilnice, ci să le depășească considerabil, lucru pe deplin posibil printr-o bună organizare a muncii. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au datoria să ia grabnic toate măsurile, ca acolo unde sînt condiții de iluminare, batozele să lucreze din plin și în timpul nopții, iar acolo unde nu sînt condiții să se folosească la maximum lumina zilei lucrîndu-se de cum se face ziua și pînă se înnoptează. Numai așa garniturile de treier vor putea depăși normele zilnice planificate, treierînd zilnic cel puțin 20 tone cereale, fapt ce va duce la terminarea treierișului în timpul cel mai scurt. C. PETREA Citiți în pagina 4-a Vizita vicepreședintelui în U.R.S.S. Nixon . Un comentariu al agenției TASS în legătură cu vizita pe care o va face în U.R.S.S. ministrul Agriculturii al S.U.A. E. Benson , R. P. R. participă la marea Expoziție internațională de mașini de la Brno 01 Manifestări artistice în cadrul Festivalului de la Viena Oameni ai muncii din agricultură Măriți producția agricolă! Toate forțele pentru berea la timp și fără pierderi a recoltei! Efectuați arăturile de vară și pregătiți temeinic campania însămînțărilor de toamnă, pentru a obține anul viitor o recoltă bogată! (Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Fabrica de cărămizi din Roman produce în contul lunii septembrie Colectivul de muncă al fabricii de cărămizi din Roman a răspuns cu entuziasm Chemării lansate de cele trei întreprinderi ale regiunii noastre privind realizarea planului de producție pe primele 8 luni ale anului pînă la 23 August. Succesele obținute în primul semestru al anului cît și cele din cursul lunii iulie au făcut ca la data de 30 iulie muncitorii și tehnicienii acestei unități economice să producă cărămizi în contul zilei de 9 septembrie a anului în curs. S-a ajuns la acest rezultat îmbucurător în urma eforturilor sporite depuse de către muncitori în întrecerea socialistă, precum și a numeroaselor măsuri organizatorice și tehnice luate de către conducerea întreprinderii, sub îndrumarea organizației de partid. Dintre fruntașii în producție rezultate frumoase au obținut în această perioadă de timp malaxatorul Ioancă Ștefan, așezătorul Andrieș Iosif, presatorii Brînză A., Moancă Ioan, Șoldănescu Elena și alții. D. C. Echipa de la reparații R.R.D. a economisit aproape 80.000 lei Alături de mecanicii și fochiștii depoului de locomotive C.F.R. din Bacău, care de la începutul acestui an, lună de lună au raportat tot multe economii la combustibil, mai au fost și muncitorii echipei de reparații locomotive prin ridicarea de pe osii, conduși de Ioan Gălan. Această echipă, la reparațiile ce le-a executat de la începutul anului și pînă în prezent a raportat ca economii realizate aproape 80.000 lei, din care 13.000 lei numai în luna iulie a.c. Sursa acestor economii a constituit-o întrebuințarea judicioasă a materialelor folosite pentru reparații ca bronzul, compoziția, azbestul și altele reprezintă peste 55 la sută din cei aproape 80.000 lei economisiți. De asemenea, economiile de combustibil convențional au întrecut suma de 7.000 lei. Demn de laudă este și faptul că la unele locomotive reparațiile s-au executat într-un timp mult mai scurt decît cel planificat. De pildă, la locomotivele 50.906 și 50.453 reparațiile au fost executate cu circa 10 zile mai devreme de timpul prevăzut. In întîmpinarea marii sărbători a oamenilor muncii din țara noastră —ziua de 23 August — însuflețiți de Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. harnicii muncitori s-au angajat să execute din economii reparația locomotivei 50.473 care zilele aceste a intrat în depou unde s-au făcut formele necesare în vederea reparării. Echipa lui Ioan Gălan s-a angajat să termine reparația înainte de 23 August. ION LUCA, lăcătuș e modele de țesături la fabrica Buhuși Sărbătoarea eliberării — ziua de 23 August — este întîmpinată de colectivul secției de senatură a fabricii de postav Buhuși cu noi realizări. Colectivul acestei secții și-a luat angajamentul să realizeze în cinstea celei de-a 15-a aniversări, circa 700 de noi modele. Prin muncă intensă desfășurată pînă în prezent s-au realizat peste 600 de modele noi rămînînd ca restul de 100 să fie terminate pînă la 23 August. Noile modele se referă la țesăturile pentru costume bărbătești, pardesie și paltoane bărbătești și de damă, articole pentru copii, articole cu motive naționale, articole din păr de cămilă, articole fantezii etc. La o parte din aceste noi modele de țesături s-au folosit fibre de reten în procentaj de pînă la 30 la sută. Tot pentru producerea acestor articole s-a mers pe linia utilizării fibrelor de celofibră produse în întregime la fabrica de postav Buhuși în secția de filatură pieptănată. Fabrica de postav Buhuși a trimis tîrgurilor internaționale de la Leipzig, Viena, Brno, cele mai frumoase modele de țesături. De asemenea s-au produs în fabrică peste 10 modele de stofe care au fost prezentate la recentul Congres internațional al modei de la Praga. Pînă la sfîrșitul anului, fabrica de postav Buhuși urmează să producă circa 1.040 mostre, de noi produse, în diferite desene și culori. Din fier vechi, oțel nou era Cu cîteva zile în urmă, cam pe la primului, gara Bacău își trăia viața obișnuită, casierul elibera bilete de călătorie, autobusul aștepta sosirea unui tren, chioșcul de ziare și standul cu cărți atrăseseră o sumedenie de cumpărători. Totul era atît de firesc, nicit nimeni n-ar bănuit că ceva, un fapt, un eveniment și ar fi putut tulbura deodată peronul plin de cetățeni. La „11 și patruzeci și trei“ — după cum știa „Mișcarea“ un tren trebuia să intre in gară. Pentru el sosise și o fanfară pe peron. Pentru el sosise pe peron mulți tineri din Bacău. De-o fi avind trenul acesta de este atît de onorat, de așteptat ?la 11,42" cu un minut înainte deci, s-a auzit un fluierat prelung de locomotivă. Un minut întreg a sunat locomotiva. Fanfara a început să-și pregătească alămurile. Cînd garnitura de vagoane de marfă pavoazată cu crenguțe verzi a intrat în gară fanfara intona un marș, iar cei de pe peron au început să aplaude. Sosise mult așteptatul tren. Locomotiva 50.542 a mai puftit de cîteva ori și s-a oprit. Nicolae Bejan, mecanicul ei și cu Laurențiu durea, fochistul au ieșit la marchiză, și-au aranjat de îndată ținuta și au privit către garnitură. Știau ei că intr-un vagon se află însoțitorii. Ștefan Ciobanu, primul secretar al Comitetului orășenesc U.T.M. din Roman, un tinăr hotărît la vorbă, ager in mișcări și tare entuziasmat, a pus capăt zarvei. De sus, de pe platforma unui vagon, el a raportat primului secretar al Comitetului regional U.T.M. Bacău, iov. Constandin Lăcătușu și tuturor celor prezenți (aproape toți tineri) că tinerii din orașul Roman răspund recentei Hotăriri a partidului prin expedierea către oțelăriile patriei a acestui tren (a arătat garnitura cu mai bine de 40 de vagoane) încărcat cu fier vechi colectat de ei in ultimele două saptămini. „Acest tren cu 565 tone de fier vechi, acest rod al muncii noastre patriotice, constituie contribuția tineretului romașcan la miliardul de economii care se va obține în acest an in țară". Aplauze, stringeri de minul, îmbrățișări și, bineînțeles, sunetele triumfale ale unui marș. Apoi, o adevărată discuție tinerească, aprinsă, intre cei prezenți. Tov. Mircea Molescu, secretar al Comitetului orășenesc U.T.M. Bacău a arătat că peste cîteva ore încă o garnitură cu 33 de vagoane de fier vechi va porni către oțelării ca dar al tineretului băcăuan. Alții au arătat că la Adjud alte cîteva sute de tone de fier vechi se vor alătura acestora ca dar al tineretului din Adjud, Bicaz, Buhuși, iar peste numai două săptămîni încă o garnitură cea de-a patra, va duce către oțelării fierul vechi (vreo 500 tone) colectat de către tineri in raioanele Zeletin, Moinești, Tg. Ocna. Dacă am face o socoteală am constata că pînă la ora actuală, intr-o jumătate de cai, tinerii din regiunea noastră au expediat aproape 1.800 tone fier vechi. Entuziasmul cu care tinerii de pe cuprinsul regiunii noastre au pornit în acest an la acțiunea patriotică de colectare a fierului vechi este ceva firesc, ceva care caracterizează munca de zi cu zi a tinerilor din fabrici, de pe ogoare și șantiere, din școli și instituții. Faptul că tinerii de la fabrica de țevi din Roman au avut in garnitura de acum două zile 383 tone fier vechi, că cei de la I.M.S. au predat pentru aceeași garnitură 86 tone fier vechi și că alte zeci de tone au reprezentat munca perseverentă a tinerilor mobilizați de organizațiile U.T.M. de la școala de meserii nr. 2, școlile medii nr. 1 și 2 etc., — arată că acțiunea de colectare a fierului vechi a constituit și constituie pentru tinerii noștri o activitate patriotică susținută. La Roman au devenit foarte cunoscuți pentru hărnicia lor, tinerii Laurențiu Giurgi, Elena Buga, Paraschiv Paraschiv, Constantin Mi irea și alții. Organizațiile de bază de partid, directorii de întreprinderi, personalul de la I.C.M., ceferiștii au sprijinit acum mai mult ca oricînd acțiunea tineretului pentru colectarea fierului vechi. La Școala medie profesoarele Nadia Rusu și Paula Dîmb, au mers alături de elevi la colectarea fierului vechi. In gara din Roman mulți ceferiști și personalul I.C.M. au muncit alături de tineri la încărcarea garniturii care acum a ajuns la destinație. Colectarea fierului vechi este acum o acțiune patriotică ce a cuprins întreaga masă de tineri și care primește chiar și sprijinul acelora care nu mai sînt tineri. La Bacău, Roman sau Bicaz, la Moinești, Onești sau Tg. Ocna, la Piatra Neamț, Săvinești sau Tg. Neamț — peste tot în regiunea noastră tineretul contribuie la obținerea unor însemnate economii prin colectarea și expedierea către oțelării a fiecărei bucăți de fier vechi. „Din fier vechi oțel nou" — a devenit o lozincă a fiecărui tinăr. Entuziasmul și patriotismul tineretului nu cunoaște margini. E ceva firesc. A fi tinăr înseamnă a participa cu toată ființa ta la făurirea vieții noi. STELIAN NANIANU Rafinăria 10—Onești se dezvoltă pe zi ce trece. Alături de instalațiile care funcționează se înalță acum noi instalații care vor mări considerabil capacitatea de prelucrare a rafinăriei. Instalațiile de absorbție fracționare- gaze, cele de fracționare gaze sau cracare catalitică se află acum îmtr-un stadiu avansat. La blocul reactor nr. 1 s-a montat instalația pînă la cota +43, ceea ce înseamnă că s-a montat mai mult de jumătate din instalație. Montorii de la I.M.R., printre care remarcăm pe Nicolae Iliescu, Grigore Timoc, Nicolae Dan și Alex Pătrulescu, își fac pe deplin datoria. In același timp, constructorii șantierului 4—Rafinărie raportează terminarea lucrărilor la moderna clădire a cantinei. IN CLIȘEELE NOASTRE: Una din instalațiile cantină de curînd terminată rafinăriei și noua Foto: C. BURSUC /