Steagul Roşu, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 2051-2076)

1959-09-01 / nr. 2051

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPWAR REGIQHIt­ BAC&U­­ 4 PAGINI 20 BANI MARTI 1 SEPTEMBRIE 1959 Nr. 2.051 (3.530) Printre cele mai destoinice muncitoare de la fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul", din Bacău se numără și candidata de partid­­ Micu Rodica din secția cusut, iat-o la locul său de muncă așa cum a surprins-o de curând fotoredactorul nostru. în orașul Bacău Ritmul reparațiilor în școli trebuie accelerat ! Se mai despart doar puține zile pînă scî­nd porțile școlilor de toate gradele din orașul Bacău, se vor deschide iar, pentru a primi școlarii în noul an de învățămînt. Ca în fiecare an, și în vara aceasta iau fost alocate din bugetul sfatului popular pentru reparații capitale sau curente importante sume de bani, pen­­tru toate școlile de 4 și 7 ani, medii și de meserii, precum și pentru gră­dinițele de copii. Lucrările contractate de secția de învățămînt cu coopera­tiva „Constructorul“ au o valoare de deviz de 442.859 lei pentru un număr de 24 școli de toate gradele. . Pînă la data de 28 august se efec­tua­seră reparații în valoare de 259.58b lei, adică aproape 60 la sută față de valoarea din deviz. Ținînd cont că din totalul școlilor și al grădinițelor reparațiile au fost efectuate integral la numai 10 din ele, este necesar ca atît sfatul popular oră­șenesc, prin secțiile de resort, cît și conducerea cooperativei „Constructorul“ să execute un control mai riguros, a­­ceasta pentru a imprima un ritm acce­lerat reparațiilor ce au rămas în urmă. Este suficient să arătăm că unele lucrări sînt mult rămase in urmă așa cum ar fi la școala medie nr. 1, unde sînt de executat lucrări de exterior în volum destul de mare, la școala peda­gogică de fete atît interiorul cît și u­­nele lucrări exterioare, la școala mun­citorească, la școala de 7 ani nr. 2 și la școala nr. 6 etc. îmbucurător este faptul că datorită supravegherii conducerii școlilor, con­cursului dat de deputați, cît și modu­lui de organizare, s-au efectuat multe din reparații sub costul devizului așa cum ar fi la școala de 7 ani nr. 7, școala de 7 ani nr. 5, școala de 7 ani nr. 8, școlile de 4 ani nr. 2 și 7, școala de constructori și altele, economiile în­ G. MĂRGINEANU "(Continuare în pag. 4-a) Va informăm de la Onești: Un serviciu de mecanizare bine organizat . La un recent schimb de experiență care a avut loc în complexul de șan­tiere de la Onești s-a constatat că serviciul de mecanizăre al șantieru­lui 2-Sodă a obținut rezultate însem­nate deoarece a folosit interesante metode de organizare a muncii me­canizatorilor. Mecaniza­torii de la șantierul uzi­nei de sodă au reușit să aducă o prețioasă contribuție în direcția gră­birii ritmului de lucru. In ultimul timp sunt rare cazurile cînd un utilaj stă degeaba. Pentru îmbunătă­țirea muncii de pregătire a betoane­­lor în șantier au fost organizate două stații centrale de betoane. Acum be­tonierele nu mai sînt scoase din lu­cru pentru a fi montate de la un punct de lucru la altul. Serviciul de mecanizare preconizează și organiza­rea unei stații centrale pentru pre­pararea rumbetonului și a betonului de zgură, stație care face posibilă eliberarea unei betoniere de 450 t., a uneia de 150 t. și a unei ben­zi trans­portoare, utilaje ce pot fi folosite pe alte șantiere. Macaraua catarg nu se va mai fo­losi acum decît pe o linie frontală ce trece prin dreptul a mai multe puncte de lucru. In acest fel se poa­te obține o economie însemnată la plata chiriei pentru utilaj. Pe șantierul uzinei de sodă există la fiecare lot un mecanic ce răspun­de de utilajele mari, care în fiecare zi raportează cum a lucrat utilajul respectiv, ce utilaj va fi mutat la­ alt punct de lucru etc. Pentru utilajele mici există cîte un mecanic ce răs­punde de activitatea unui grup de astfel de utilaje. Funcționarea și in­­trarea­ în reparație a utilajelor sunt urmărite după un grafic pe care îl face serviciul de mecanizare. Alt fapt demn de remarcat este a­­cela că pentru fiecare utilaj există o fișă limită de consum care regle­mentează consumul de carburanți. ------------------­Prin activitatea lor, mecanizatorii de pe șantierul uzinei de sodă au contribuit la obținerea de către în­tregul șantier a unei economii ce a depășit suma de 500.000 lei. Aristide Ia­mandi, Ion Munteanu, G­heorghe Băla­n,­ Efim. Brînzeanu­ se află printre mecanizatorii fruntași. Peste 1.200.000 lei economii la I.F.E.T. Muncitorii forestieri de la I.F.E.T. Onești, în urma unei susținute munci pentru îndeplinirea sarcinilor de plan au reușit să obțină rezultate de seamă. In numai șapte luni din acest an forestierii au înregistrat eco­nomii peste plan In valoare de 1.234.000 lei. I.F.E.T. Onești a reușit ca pînă în prezent să producă peste plan 1200 lac, lemn rotund, de rășinoase și 7.468 metri steri lemn de foc esență tare. Dînd o foarte mare atenție exploa­tării forestiere, colectivul de muncă al I.F.E.T.-ului Onești reușește acum să lucreze cu brigăzi în acord global m­ai bine de 60 la sută din totalul masei lemnoase. Realizările obținute în ultimul timp la I.F.E.T. Onești dovedesc dorința forestierilor de a contribui din plin la valorificarea masei lemnoase. ____ ST. NANIANA O interesantă excursie De curînd s-au întors dintr-o ex­cursie de 12 zile un grup de 60 de elevi și cadre didactice de la Școala medie mixtă din Adjud. In această excursie elevii și pro­fesorii vizitînd țara și-au dat și mai bine seama de puterea economică a patriei noastre, au văzut multe fru­museți ale naturii și interesante mo­numente istorice. La laminorul de țevi de la Roman elevii au văzut una din cele mai mari întreprinderi industriale din țară de acest gen, creată în anii re­gimului democrat-popular. La Cluj au văzut cea mai mare fabrică de încălțăminte din țară, fabrica „Ianoș Herb­ak" și au luat cunoștință de noile condiții de lucru ale muncito­rilor din pielărie. In munții Apuseni, au putut vedea una din nenumăratele frumuseți ale munților noștri — peștera „Scărișoara“. La Turda a fost vizitată întreprin­derea „Electro­ceramica“, la Hune­doara au văzut Castelul Huniazilor, un valoros monument istoric. Și ora­șul Tîrgoviște a fost vizitat cu mult interes de către excursioniști. In Capitala patriei noastre au vi­zitat Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“ o adevărată cetate a cul­turii, muzee, expoziții, parcuri, sta­dioane etc. Această excursie și-a atins întru­­totul scopul inițial prin varietatea obiectivelor vizitate. Excursia a contribuit desigur la lăr­girea cunoștințelor elevilor. POMPILIU STAN coresp. Sîntem gata pentru începerea producției de ulei Peste cîteva zile fabrica de ulei ■„Răsăritul“ din Roman va începe campania de fabricație. Anul acesta în față colectivului de aici stau sar­cini cu mult sporite în comparație cu campania anterioară. Pentru a afla ce pregătiri s-au făcut în vederea bunului mers al producției ne-am a­­dresat tov. director Ilie Butnaru cu cîteva întrebări: ÎNTREBARE: Una din sarcinile principale puse­­ de plenara C.G. al P.M.R. din noiem­brie 1958 se referă la sporirea pro­ducției de ulei comestibil astfel ca în 1960 să renunțăm la importul a­­cestui produs. Ați puteai să ne rela­tați cum contribuie fabrica „Răsări­tul“ la îndeplinirea acestei sarcini ? RĂSPUNS. Plenara din noiembrie 1958 a ară­tat­ că în pazai noastră producția de­­ ulei comestibil a crescut de la 17.800 tone în 1938 la peste 44.000 tone în 1958. Consumul din ce în ce mai mare al populației nu a putut fi acoperit însă cu cantitățile de ulei realizate din producția internă. A fost nevoie deci, ca an de an, să se facă impor­turi de ulei. Plenara a arătat că în timp ce im­portul de ulei s-a menținut la­ un ni­vel ridicat fabricile de ulei, neavînd asigurată materia primă necesară, au folosit doar o parte a capacității lor­ de producție. Pentru a asigura fabri­cile cu materie primă necesară în ve­derea acoperirii din producția inter­­n­ă a consumului de ulei, plenara a indicat o serie de­­ măsuri privind sporirea producției de floarea-soarelui , si a altor plante oleaginoase. In toamna aceasta, în comparație cu anul trecut, datorită măsurilor­­ ce s-au­ luat, au crescut considerabil su­prafețele cultivate cu floarea-soarelui. Fabricile de ulei vor fi aprovizio­nate din abundență cu materie pri­mă putînd utiliza astfel mai judicios capacitățile de producție. Ținînd seama de sarcinile sporite ce ne revin, întrucît campania de fa­bricație va dura cca. 305 zile­­(cu aproape­ 30 la sută mai mare decit cea anterioară), noi am luat toate măsurile în vederea executării unui remont de calitate și intr-un interval mai scurt. O serie de lucrări ce le-am execu­tat ne vor permite ca în actuala cam­panie să utilizăm mai rațional ca­®«® a ®‡® e›S†0 ® S ® Interviu cu tovarășul Ilie Butnaru­, directorul fabricii de ulei „Răsăritul“ din Roman 8 ® 8 ©§e © S››aBC›3›S››3›S›»8«®›m'­pacitățile de producție, mărind pro­ducer zilnică cu 25 la sută. Față de anul 1955 producția fabricii a sporit cu 67 la sută. Colectivul nostru, animat de do­rința de a da viață sarcinilor noi puse de plenara din noiembrie 1958, se găsește în prezent gata pentru în­ceperea campaniei de fabricație. Re­­montul a fost terminat în cinstea zilei de 23 August, cu 9 zile mai de­vreme decît prevedea planul calen­daristic. ÎNTREBARE: Ce îmbunătățiri au fost aduse fa­bricii pentru­­ perfecționarea procesu­lui de producție ? RĂSPUNS: Multe. Aș putea spune enorm de multe. La naționalizare fabrica, lucra cu 120 de­ salariați,. As­tăzi, da­torită gradului de mecanizare la care s-a ajuns, avem nevoie doar de 40 de muncitori și funcționări. Restul muncitorilor au fost îndreptați către noile întreprinderi ce s-au con­struit în orașul nostru. Presele manuale au fost înlocuite cu prese mecanice. Prin racordul la sistemul energetic, fabrica a trecut la folosirea forței energetice în locul celei mecanice. O mare extindere au luat-o meca­nizarea și mica mecanizare. Așa de exemplu, transportul seminței a fost complet mecanizat prin suflare cu aer, elevatoare, șnecuri etc. De ase­menea, depozitarea brokerului nu se mai execută manual, ci tot mecanic. In general tot procesul tehnologic de fabricație este mecanizat, omul în­deplinind funcția mai mult de supra­veghere și îngrijire a instalațiilor. Fabrica dispune de un laborator de analize modern. De multe ori în tre­cut nu se știa cu precizie ce consu­muri specifice de materiale trebuie folosite în procesul tehnologic. Aces­tea făcîndu-se doar prin apreciere pe baza experienței practice. Acum cali­tatea produselor se determină în la­borator pe baza analizelor. Prin justa urmărire a consumurilor specifice în procesul tehnologic precum și prin îmbunătățirea procesului de rafinare noi am îmbunătățit indicele de cali­tate a uleiului prevăzut de Stass cu 25 la sută. In prezent noi executăm lucrări de mărire a debitului de abur în vederea îmbunătățirii procesului tehnologic. Aceasta va face posibilă sporirea cu 2 la sută a procentului de ulei din­­ semințele ce intră în fabricație. C. ANDREESCU (Continuare in ndg. 3-a) sg Pe miriștile GAC „1 Mai“ din comuna Ploscuțeni raionul Adjud 4 tractoare marca „Universal 26“ din brigada nr. 2 con­dusă de Anton Iacob se întrec la executarea arături­lor de vară. Și, cu­m se vede în clișeul no­s­t­r­u, tractoriș­tii nu pun accentul numai pe cantitate, ci și pe calitate — arătu­rile fiind făcute la o adîncime de 28 cm. IS Colectiviștii din Urecheni-Tg. Neamț au primit avansul de 40 la sută Zilele acestea, colectiviștii din Ure­­cheni, raionul Tg. Neamț, s-au întrunit în adunare generală. Cu acest prilej, consiliul de conducere a prezentat o dare de seamă cu privire la rezulta­tele obținute pînă la această dată. Cele cîteva cifre care au fost aduse la cu­noștința adunării generale au arătat că datorită hărniciei de care au dat dovadă colectiviștii la efectuarea tutu­ror lucrărilor care au trebuit să fie făcute pînă acum, gospodăria colec­tivă din Urecheni a obținut realizări importante. La principalele culturi de păioase, recoltele au fost cu mult m­ai mari față de anul trecut și au întrecut cu 500—600 kg. pe cele obținute în sectorul individual. La grîu, producția medie a fost 2.317 kg. la hectar, iar la orz — 2535 kg. la hectar. De ase­menea și în sectorul zootehnic s-au în­registrat rezultate bune. Ferma de vaci a dat o producție de 1.565 litri lapte pe cap de vacă furajată. Producții în­semnate s-au obținut de la stîna de oi și de la crescătoria de porci. Ținînd seama de producția realizată pînă acum , consiliul de conducere a propus, și adunarea generală a apro­bat, să se procedeze la împărțirea a­­vansului de 40 la sută. Cantitățile pe care le-a primit fiecare colectivist ca avans de 40 la sută, calculate la ziua­­muncă, sînt următoarele: 2 kg. grîu, 1,500 kg. orz, peste 90 grame brînnză și cîte 9 lei. Iată numai două exemple de cantitățile de produse și bani pe care i-au primit — numai ca avans — colectiviștii din Urecheni. Familia colectivistului Andrei Drăgușanu, pen­tru 406 zile-muncă lucrate pînă acum în gospodărie, a primit 812 kg. grîu, 609 kg. orz, 38 kg. brînză — și suma de 3.654 lei; familia Mariei I. Mafiei, pentru 338 zile-muncă, primește 676 kg. grîu, 507 kg. orz, 30 kg. brînză — și suma de lei 3.402. Cantitățile însemnate de produse și sumele de bani pe care le-au primit ca avans au produs o vie satisfacție în rîndul tuturor colectiviștilor harnici. Anul acesta veniturile realizate vor fi în măsură să satisfacă cerințele unui trai tot mai îmbelșugat. Munca în gos­podăria colectivă se dovedește a fi — și de astă dată — cu mult mai rod­nică decit în gospodăria individuală.­­După o corespondență telefonică, transmisă de tov. ing. AL Agapescu din Tg. Neamț) Economii importante prin folosirea metodelor înaintate la montarea sondelor de Extinderea metodelor de forare ra­pidă­­ a sondelor a atras după sine luarea de măsuri care să ducă la scurtarea timpului de montare a tu­turor instalațiilor cît și la ieftinirea­­ acestor lucrări. Prima măsură luată, pentru asigu­rarea continuității muncii brigăzilor de foraj, a fost cunoașterea din timp a locațiilor și începerea lucrărilor la timp, accelerarea lor și folosirea a o serie de metode care să ducă scurtarea timpului de montare a tur­la­jelor și ieftinirea cu mult a lucrări­lor. Rezultatele bune obținute de între­prinderea de foraj din Zemeș se da­­toresc în mare măsură și metodelor folosite pentru executarea lucrărilor de montare a sondelor. Forarea sondelor în ritm rapid de­pinde mult de accelerarea lucrărilor de pregătire și montaj la sondele care trebuie să fie forate. In acest scop au fost înlocuite fundațiile din beton cu fundații ușoare construite din bușteni și sănii metalice. La în­­­treprinderea de foraj Zemeș au fost forate 30 de sonde pe fundații ușoare fapt ce a adus unității mari econo­mii de materiale și de timp de lucru. Astfel, în medie pe fiecare sondă s-au economisit 16,4 tone ci­ment, 59,2 m. c. pietriș și 290 m. c. nisip. Fundațiile ușoare de lemn sau metalice mai au­ avantajul că permit utilizarea lor la mai multe sonde, pe cînd, cele din beton nu. Deci e­­conomiile sînt și mai mari. Pentru a mări ritmul de montaj și a face economii s-au folosit și alte metode. De exemplu, montarea sonde­lor în grup, cu o singură instalație de pompe de noroi și stație de trans­formare. Ea constă în amplasarea în așa fel al pompelor încît acestea să poată deservi 2-3 sonde fără a mai fi demontate. La Zemeș s-au fo­rat în acest fel de la începutul anu­lui și pînă în prezent 29 de sonde, printre care sondele: 638, 637, 641, 4139, 4138, 4163 și altele. Folosirea acestei metode a dus la obținerea de economii la lucrările de pregătire și montaj. Față de deviz cheltuielile au fost reduse cu aproape 40 la sută. O metodă care lui Zemeș se folo­sește pe scară largă este tragerea turlelor de sondă de la locația veche la cea nouă, în picioare. Mutarea tur­lelor în picioare s-ai făcut pînă la dis­tanța de 800 m, chiar și pe pante de 25 grade. In anul curent au fost trase în picioare 21 de turle. La acestea s-au redus cheltuielile de montaj față de devizele inițiale, cu 86 la sută. Drept urmare, întreprin­derea a realizat­ numărul mare de montări de sonde cu un număr mai mic­­ de oameni, lucru ce i-a permis să realizeze economii și la fondul de salarii. Tot lui Zemeș se aplică cu suc­ces și metoda montării turlelor în blocuri mari. Așa au fost montate 13 turle. Folosirea acestor metode la lucră­rile de montare a sondelor a dus la grăbirea ritmului de forare și obținerea unor importante economii. la Pînă la ora actuală întreprinderea de foraj Zemeș a realizat economii pes­te sarcina de reducere a prețului de cost în valoare de 3.281.000 lei. Din discuțiile avute cu tov. Mirko Stankof, conducătorul brigăzilor de montaj am reținut faptul că toate au muncit bine. Totuși printre cele mai bune se numără cele conduse de tov. Filip Bălan, Ștefan Chiticaru, Ion Mitu, Gh. Stan și Nicolae Nedelcu. In ultimul timp, după prelucrarea documentelor plenarei C.C.­­­ P.M.R. din 13-14 iulie a.c., muncitorii din a­­ceastă întreprindere, conduși de orga­nizațiile de partid au obținut succe­se deosebite în munca lor. Incepînd din dimineața zilei de 27 august ei lucrează în contul lunii octombrie, terminînd planul pe trei trimestre. Dacă vor continua și pe mai de­parte să muncească la­ fel, planul pe întregul an va fi îndeplinit cu a­­proape două luni mai devreme. GH. GRAMA foraj Au făcut arături ch­iară Țăranii muncitori din comuna Re­­diu, raionul Buhuși, au învățat din experiența anilor trecuți că dacă pă­­mîntul e lucrat după indicațiile știinn­ței agrotehnice, recoltele sînt cu mult mai bogate. Cunoscînd acest fapt, ei se silesc să facă arături de vară pe suprafețe cît mai mari. Astfel, mem­­brii întovărășirii „1 Mai“ au arat în*­treaga suprafață de 15 ha, care fu­­sese­ cultivată cu grîu. La fel au pro­­cedat și cei din întovărășirea „Sece,* rișul roșu“ care au făcut arături de­ vară pe suprafața de 36 ha. Exemplul întovărășirilor a fost ur­­mat și de țăranii muncitori cu gos­­podărie individuală, *care au făcut a’* râturi pe aproape 300 hectare. 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar De curînd, la gospodăria agricolă col­lectivă „Flacăra roșie“ din satul Peri­chiu, raionul Adjud, a început recolta­­tul sfeclei de zahăr. Pînă în ziua de 28 august recoltatul se făcuse pe o supra­față de 4 hectare. Producția obținută de pe suprafața recoltată este de 30.000 kg. la h­ectar, producție ce a depășit așteptările colectiviștilor. Pe măsură ce se execută recoltatul acestei culturi, întreaga cantitate este transportată la fabrica de zahăr din Sascut, lăsînd te­renul liber pentru începerea arături­­lor de toamnă. In munca de recol­tare a sfeclei de zahăr s-au evidențiat colectiviștii: Cristian Constantin, Hara»­bagiu Petru, Oană Victor și alții. Pi­gătipi în întîmpinarea Lunii prieteniei româno-sovietice Duminică a avut loc o ședință a Consiliului regional Bacău al Asocia­ției române pentru strîngerea legături­lor cu Uniunea Sovietică la care au luat parte și președinții consiliilor ra­ionale. Cu acest prilej, s-a dezbătut și aprobat planul acțiunilor ce se vor organiza cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice (7 octombrie — 7 no­iembrie). Planul prevede numeroase conferințe, întîlniri între cei care au vizitat Uniu­nea Sovietică­,și publicul din diferite localități ale regiunii,, concursuri „Cine știe, cîștigă“ pe­ teme privind relațiile de prietenie intre țara noastră și U.R.S.S., programe artistice, concursuri literare și de desene etc. In lumina acestui plan, în întreaga regiune vor începe încă de­­ pe acum in­tense pregătiri care vor asigura des­­fășurarea cu succes a tuturor, manifes­­tărilor programate în cadrul Lunii prie­­teniei romîno-sovietice. CSBQBHB s­finea ■ m F­apte firești Filele din calendar cad una după alta. A trecut prima săptămînă de la 23 August. In secția F. 4 secția tine­retului a fabricii „Steaua roșie" a fost încheiat obișnuitul bilanț săptă­­mînal. Tinerii au avut din nou prile­jul să se bucure : rezultatele lor merg pe linia celor obținute In in­­timpinarea marii sărbători Cu vreo zece zile in urmă a fost instalată în secție o mașină auto­mată de liniat. U­­temiștii Ion Cadar, și Gh. Crișmaru au primit sarcina să lucreze la noua mașină. De obi­cei cind se instalează o mașină nouă trece o perioadă anumită de aclima­tizare. La mașina de liniat nr. 3 n-a fost nevoie de aclimatizare. La scurt timp mașina a început să lucreze cu întreaga sa capacitate : 410 kg. coli de hirtie liniare in 8 ore. Cei doi u­­temiști s-au hotărit să obțină o can­titate mai mare. Ei știau bine că mașina poate da mai mult. Și au început să lupte împotriva timpilor morți. Cum constatau risipă de timp, luau măsuri pentru înlăturarea cau­zelor care i-au dat naștere și cantitatea de hirtie a început să crească și ea pe mă­sură ce zilele treceau: 420 coli liniare in 8 ore. Media e acum 460 kg. Dar mai mult ca si­gur că nici această cantitate nu-i limita bârneț de reporter de hirtie. La sfirșitul fiecărei zile de muncă intră in magazie 31.200 caiete de dictando sau aritmetică pentru școlari. In fiecare zi­, peste 31.000 școlari pot să-și­­ cumpere cite un caiet, lucrat intr-un singur schimb de tinerii din secția­­ 4 a fabricii „Steaua roșie". Caietele acestea sunt de primă calitate. Controlul tehnic nu a respins in a­­ceastă­­ săptămînă (după 23 August) nici măcar un sin­gur caiet. Și nimeni nu poate spune că cei de la controlul calității și-ar fi micșorat exigența. ■ Dimpotrivă, și-au mărit-o. Dar și-au mărit exi­gența și tinerii confecționări de ca­iete. Frăsina Birjovecinu, ajutoare la mașina de liniat nr. 1, Angela Pave­­luc de la ghilotină, Maria Irimia de la mașina de capsat, toate fetele și toți băieții din secție au o singură dorință: să dea caiete de prima ca­litate. Și faptul că în această săptă­­mină nu a fost respins nici un cai d­e un motiv de justificată mindrie. Pe caietele bune, lucrate in secția tine­retului, și semnele făcute cu strigă­­cie de cei care vor păși in acest an in clasa I-a vor părea mai frumoase. Și dacă așa stau lucrurile cum să nu se bucure tinerii de la o Steaua roșie" — Bacău . In săptămînă aceasta n-au fost uitate nici economiile. Tinerii din­ schimbul maistrului utemist Ion Ghi­­darcă și-au făcut o regulă de la care nu se abat. Au cercetat și au văzut că pot economisi în fiecare săptămînă , 3 kg. ulei pentru uns mașinile. Și de data aceasta din magazie au fost scoase numai 4 kg. ulei. La­ spirt e­­conomia e mai mare. In loc de 2 kg. pe schimb, magazia eliberează acum la cererea tinerilor numai un kg. și jumătate, 3 kg. de’ulei, tot ai ițea de Crișmaru a spirt pe fiecare săptămînă, nu-i cine mașinii, liniat intr-una din zi­lele trecute 500 kg. de coli. Ion Cadar și-a propus să atingă și el știe ce sumă­­ mare. Dar adunate cu alte economii din fabrică înseamnă ■ totuși mult. Și pe fiecare­­ săptămînă contribu­ția modestă a tinerilor la realizarea această ■ cifră. Șine­va .miliardului .. de] econ­omii pe țară ciștiga ? Cadar sau Crișmaru ? . Va ciștiga colectivul, acel colec­tiv de tineri harnici și inimoși din secția F 4. Prin mîini­le ■ lor, pe la mașinile lor trec zilnic mi­­ci» , roti­re, devine mai însemnată. Cu sigu­ranță că la încheierea viitoarei săp­­tămâni rezultatele tinerilor din sec­ția F. 4 .vor fi mai mari. Pentru­­­ tinerii :confecționării,de , caiete, depă­șirea propriilor succese, a devenit o chestiune firească , izborîtă din con­­­știința nouă socialistă.­SQNN­T SOI­MARD Colectiviștii din comuna Dobreni, raionul P. Neamț, au obținut anul acesta producții de orz și grîu cu mult mai mari ca anul trecut. Ime­diat ce griul a fost gata treierat, primul gînd al colectiviștilor a fost să predea către stat cantitățile contractate. Clișeul de față ne înfățișea­ză, pe colectiviști transportînd cu mașina lor ultimele cantități­ de cereale datorate statului prin contract. FOTO: C. STOICESCU

Next