Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 2077-2103)

1959-10-01 / nr. 2077

Nr. 2.077 (3.556) ORGAH AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU | 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 OCTOMBRIE 1959 onvernistai guvernului DECLARAȚIA R. P. Roumine cu privire la propunerile Uniunii sovietice in problema dezarmării Guvernul R. P. Române salută cu căldură propunerile de însemnătate is­torică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întru totul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor indiferent de orînduirea lor socială. In condițiile actualei dezvoltări a științei și tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent și cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de du­cere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posibilități de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrșire ivirea unei situații care ar asigura a­­vantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securității celor­lalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca­­ războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea și colaborarea între toate statele, în spiritul coexistenței­­ pașnice. Tot­odată­, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale și energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distru­gere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătățirea vieții popoare­lor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea rostită în fața Adunării Generale a O.N.U. de președintele Consiliului de Miniștri al­­ U.R.S.S. N. S. Hrușciov și declarația guvernului sovietic au trezit un in­teres atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a țărilor se manifestă din partea guvernelor înțe­legerea necesității de a acorda deplină atenție propunerilor guvernului so­vietic menite să soluționeze problema centrală a viații internaționale con­temporane. Ele se bucură de sprijinul și aprobarea popoarelor, a unor largi­­ cercuri guvernamentale, personalități influente în viața politică și economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiții favorabile pen­tru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viață. în ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătățiri a situației internațio­nale, ale unei slăbiri a tensiunii în relațiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. S. Hrușciov, în Statele Unite a adus o contribuție însemnată la crearea unui climat fa­­vorabil destinderii în situația internațională. Guvernul și poporul român îm­preună cu întreaga opinie publică internațională salută cu satisfacție acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că șefii guvernelor U.R.S.S. și S.U.A. — așa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace pașnice a tuturor problemelor neregle­mentate în relațiile dintre state și au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluționarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în fața lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptățește speranța că problema dezarmării își va găsi so­luția, spre binele întregii omeniri. Firește, traducerea în viață a propuneri­lor sovietice depinde de voința tuturor guvernelor și în primul rînd a gu­vernelor marilor puteri. Guvernul român își exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internațional privitor la dezarma­rea generală și consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare și totală, însoțit de un control general și total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frm­area oricărui progres în pro­blema dezarmării. In același timp, guvernul român împărtășește punctul de vedere expus în declarația guvernului U.R.S.S. că dacă în momentul de față, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezar­mare generală și totală, s-ar putea trece la discutarea și adoptarea unor mă­suri parțiale corespunzătoare în domeniul dezarmării și consolidării secu­rității. Desigur, evoluția favorabilă a situației internaționale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menținerea războiului rece și care vor încerca și pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea în­țelegerii între state. De aceea, trebuia unite eforturile tuturor popoarelor și guvernelor atașate cauzei păcii pentru a nu permite acestor cercuri să îm­piedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-și asigura o viață pașnică și liniștită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit și pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la realizarea unei înțelegeri în problema dezarmării și a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar și cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor arma­te ale țării noastre, pe teritoriul R. P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. In aceeași direcție se situează și propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalca­­nice și la încheierea unui Tratat balcanic de înțelegere și securitate colec­tivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare și rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui pro­punerile privitoare la dezarmarea generală și totală, guvernul român își ex­primă speranța că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul gu­vernelor tuturor țărilor. R. P. Romînă speră de asemenea că Organizația Na­țiunilor Unite și Comitetul pentru dezarmare se vor analiza cu toată răs­punderea și vor lua hotărîri adecvate în vederea traducerii lor în viață. In ce-l privește, guvernul Republicii Populare Romîne este hotărît să-și aducă întreaga contribuție la înfăptuirea acestui țel măreț. Comuniștii de la I. M. S.­Roman se pregătesc de alegeri Zilele trecute au avut loc la IMS u­li mari adunări generale ale orga­nizațiilor de bază, cu care ocazie s-a prelucrat Instrucțiunea Comitetului Central al P.M.R. cu privire la alege­rile organelor locale de partid. La discuții au luat parte numeroși co­­njuriști, printre care Gurău Gh., Un­­gureanu Constăntin, Ioniță Coman și alții, care s-au angajat să obțină în­semnate succese în producție în cin­stea acestui eveniment important în­­ via­ța partidului nostru. Cele patru organizații de bază, au ntocmit planuri de măsuri menite să asigure îndeplinirea angajamentelor­­ luate. In planul de măsuri al comi­­­tetului de partid pe întreprindere se­­ prevedea printre altele, ca în cinstea celei de-a 42-a aniversări a Marii Re­­voluții Socialiste din Octombrie, cît și în cinstea conferinței orășenești de partid, să se depășească pe întreprin­dere planul producției globale pe 10 luni cu 2 la sută, să crească pro­ductivitatea muncii cu 5 la sută față de sarcina planificată și să realizeze l­­a 9 luni economii prin reducerea pre­țului de cost în valoare de 6.450.000 lei din care 400.000 lei peste sarcina de plan. Pentru a cinsti așa cum se cuvine alegerile organelor locale de partid, comuniștii de la sectorul 1 turnăto­rie, sector fruntaș pe întreprindere, s-au angajat să realizeze, plănui pe 10 luni în cinstea conferinței orășe­­nești de partid cu 10 zile înainte de­ termen, să reducă procentul de re­buturi la toate sortimentele de pro­­­duse cu 2 la sută față de nivelul ad­mis, să realizeze o economie de 40­­­ tone fontă. A Organizațiile de bază, îndrumate de comitetul de partid, au luat mă­suri concrete în direcția îmbunătăți­­­rii agitației vizuale și legării aces­teia de sarcinile concrete ale între­­­­prinderii. La sectorul 1 turnătorie, la sectorul 2 mecanică și la mecanicul­ șef întîlnești lozinci care scot în e­vidență hotărîrea comuniștilor și a­ întregului colectiv de muncitori de a cinsti cum se i­oanelor locale de partid. Luni se va deschide stagiunea orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat din Bacău După intense pregă­tiri sub conducerea di­rijorului Eugen Prico­­pe, orchestra simfoni­că a Filarmonicii de stat din Bacău își va deschide stagiunea 1959- 1960 cu un concert care se anunță deose­bit de interesant. Din programul or­chestrei vor face parte: Uvertura „Coriolan" de Beethoven, suita „Cînd strugurii­­ se coc" de, Mihail Jora, și „Sim­fonia fantastică“ de Berlioz. In prima parte a concertului va putea fi ascultată, interpretind un program de arii din opere, artista emerită Arta Florescu, laureată, a premiului de stat, prim-solistă a Teatru­lui de operă și balet din București. Arta. Florescu va cânta in­trului de stat, acompaniamentul or­chestrei aria Margare­tei din opera „Faust“ de Gounod, precum și arii din operele „Tu­­randot" de Puccini și „Luiza" de Charpen­­tier. Concertul va fi diri­jat de Eugen Pricope și va avea loc luni seara, incepind de la orele 20 in sala Tea- La fabrica „Partizanul“ economiile brigăzii „23 August“ au crescut ca urmare a preluării inițiativei Valentinei Gaganova. De cînd la fabrica „Partizanul“ din Bacău a căpătat viață inițiativa comunistă a șefei de brigadă Valentina Gaganova din U.R.S.S., privind pre­luarea de către cei mai buni fruntași a brigăzilor rămase în urmă, a trecut aproape o lună și jumătate. In acest timp, atît tînărul Mihai Relea (croi­tor dintre cei mai buni din secția de croit), care a preluat conducerea bri­găzii, cît și, fiecare muncitor din bri­gadă, s-au străduit să traducă în fapte angajamentele luate. Pentru aceasta pe lingă entuziasmul cu care s-a por­nit la treabă îndată după adunarea ținută în ziua de 15 august a. c. a fost nevoie și de punerea în aplicare a cîtorva măsuri tehnico-organizato­­rice. De pildă, în scopul ridicării cali­ficării s-a hotărît ca acei croitori care sunt mai puțin pregătiți să lucreze în apropierea muncitorilor cu o calificare bună. De asemenea s-a prevăzut orga­nizarea unei îndrumări permanente și practice la locul de muncă. Astfel, responsabilul brigăzii, Mihai Relea, în fiecare dimineață cam o oră din pro­gram o petrece la diferite locuri de muncă dînd explicații muncitorilor des­pre felul cum să sorteze pieile, cum să croiască, cum să așeze tiparele și alte explicații, care duc la economisi­rea materiei prime. Altă oră cînd re responsabilul­ brigăzii îl întîlnești la di­ferite locuri de muncă este între 13 și 14. Acum el caută să se convingă de felul cum muncitorii au aplicaF­i­i­ și aplică cele explicate dimineața. Per­­n­tru aceasta verifică fișa individuală de economii, cercetează cantitățile de piele date pentru deșeuri, observă cum muncitorul așează tiparele și altele. Această formă de muncă, care pînă la­ aplicarea inițiativei amintite nu se fă­cea, a adus și rezultatele dorite. In ul­timele 15 zile a lunii august și în 23 de zile din luna septembrie, brigada CH. DANILA (Continuare in pag. 4-a) i­nDirj j^~inCivir^ ~ v * r*r—* *fi A X-a ANIVERSARE A PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE CHINEZE Marele popor al Chinei populare, țările lagărului socialist și toți oa­menii iubitori de pace sărbătoresc la 1 Octombrie 10 ani de la proclama­rea Republicii Populare Chineze. După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, victoria revoluției chi­­neze și proclamarea Republicii Popu­lare Chineze reprezintă cel mai im­portant eveniment din istoria mon­dială. Victoria revoluției din China și apariția Chinei populare nu numai că au schimbat în mod radical rapor­­tul de forțe dintre socialism și capi­talism pe arena mondială în favoa­rea socialismului, dar a dat și o pu­ternică lovitură sistemului colonial al imperialismului, dînd un nou a­­vînt mișcării de eliberare națională a popoarelor subjugate. Ziua de 1 Octombrie 1949 a mar­cat începutul unei noi ere în istoria milenară a Chinei. După o îndelun­gată și eroică luptă revoluționară sub conducerea glorioasă a Partidului Co­­munist Chinez, poporul chinez a fă­cut să triumfe cauza dreaptă a eli­berării naționale și a revoluției so­­ciale a Chinei. Cu numai 10 ani în urmă China mai era o țară a mizeriei­, foametei și robiei pentru sute de milioane­ de oameni, o uriașă piață de jaf și ex­ploatare pentru monopolurile capita­liste. In locul vechii Chine slabe, la cheremul puterilor străine, s-a făurit un stat popular puternic care a în­făptuit și înfăptuiește uriașe trans­formări revoluționare. Deceniul care a trecut de la pro­clamarea Republicii Populare Chine­ze a schimbat atît de profund și ra­dical viața Chinei, cum nu au putut să o facă secole întregi în trecut. Aplicînd creator teoria marxist-leni­­nistă în noile condiții istorice, Parti­dul Comunist Chinez conduce cu suc­­c­es lupta poporului de peste 650.000.000 pe calea făuririi socialismului. După victoria revoluției populare în Chină a fost înfăptuită una din cele mai importante reforme din is­toria ei: reforma agrară. Aproape 300 milioane de țărani, printre care milioane de sclavi și iobagi, au pri­mit pămînt din mîinile puterii popu­lare. Lichidînd clasa moșierească, sc­himbînd în mod fundamental ra­porturile de clasă, întărind alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, reforma agrară a creat condițiile pen­tru dezvoltarea unei agriculturi înflo­­ritoare, pentru ducerea ulterioară la transformarea socialistă a agricul­turii. Stagnarea și înapoierea agriculturii care dăinuia în China de secole a fost complet lichidată. In urmă cu 10 ani, la instaurarea Republicii Populare Chineze, vechii stăpîni ai Chinei și patronii lor de peste ho­tare au prezis că noua Chină nu va putea să-și hrănească uriașa popu­lație în creștere continuă. Dar pro­feții s-au dovedit mincinoși și de astă dată. Recolta de cereale a Chi­nei a crescut de la 200 kg. calculat­­ pe cap de locuitor în 1949 la 385 kg. în anul trecut. Trebuie subliniat că în această perioadă populația Chinei a crescut cu aproximativ 100 milioane. In anul 1958 producția totală de ce­reale a atins 250 milioane tone depă­șind pe aceea a anului 1949 de 1,3 ori. Construcția de sisteme de irigație a luat o amploare nemaicunoscută. Pe cînd suprafața pămînturilor irigate înainte de 1949 era de 15.300.000 ha, numai în 1958 au fost irigate 66.000.000 ha, adică 59 la sută din totalul pă­­mînturilor arabile. Cu același eroism și energie nestă­vilită cu care a luptat timp de mai bine de două decenii și a învins pe fronturile războiului de eliberare, po­­porul chinez a pornit bătălia pe uria­șul front al reconstrucției pașnice, al făuririi unei puternice economii națio­nale socialiste. Zece ani reprezintă o perioadă des­tul de scurtă în istoria unui popor, cu atît mai mult în istoria milenară a Chinei și totuși în primul dece­niu de existență a Chinei populare înfățișarea acestei țări uriașe cu­ un­ continent s-a schimbat radical In cadrul vastului plan de cons­­trucții capitale au fost construite pînă acum în întreaga țară 921 o­­biective industriale mari și aproape 10.000 de obiective mijlocii și mici. In anii primului cincinal (1953-1957) a fost creată în China baza inițială a industrializării socialiste. In medie la fiecare 3 zile a fost pusă în func­țiune o întreprindere modernă, in­dustrială sau minieră. Producția anuală de oțel a R. P. Chineze a crescut de 75 de ori da la eliberare. De la 158.000 tone în 1949, producția de oțel în R.P. Chineză a­­junge anul acesta la 12 milioane tone. Au fost construite peste 300 de obiective ale industriei siderurgice. In China de nord-est a fost creată cea mai mare bază metalurgică din țară cu centrul la Anșan. Se desfă­șoară cu succes construirea marilor combinate metalurgice de la Uhan și Baotou. In urma acestui fapt China a ocupat în în 1958 locul 7 în lu­me în ce privește producția de oțel. Crește rapid producția de cărbune­ In prezent producția de cărbune este de 10,3 ori mai mare decît în an­ul 1949. Numai în anul 1958 producția a crescut de la 130 milioane tone la 270 milioane tone. De pe locul 7-lea în lume în ceea ce privește pro­­­­ducția de cărbune China a trecut pe locul al 3-lea fiind întrecută numai de Uniunea Sovietică și S.U.A. (Continuare in pag. 3-a) La uzina de mașini-unelte nr. 1 din Tientsin. Muncitorul fruntaș Tsentn­su (al patrulea de la stingă), dînd indicații tovarășilor săi de muncă asupra tăierii rapide a metalelor pentru a îndeplini înainte­ de termen planul de producție. Sectorul socialist al agriculturii ■ii—I— mu­n iii r­­ iT­rmrT­ m­inim­ ir­i ■———a—...... ............ iiiirri nai.....an iii ■a———— —— îmi iui mu —-------— maeammBmMtmKX—Tammumcxxmv..­zs:.... zaanaaa — își dovedește cu prisosință superioritatea MV­.­’.­Mi’ran­ i —O——■—1^——■ I­I III » ——■ Un mare număr de familii de țărani din satul Bețești, raionul Buhuși, au intrat în întovărășirea agricolă La îndemnul organizației de partid, in toamna anului trecut, un număr de . . 38 familii de țărani muncitori din sa­a cinsti cum se cuvine alegerile or- tul Bețeșt­i comuna Rediu, raionul Bu­huși, au adus în aceeași tarla o im­ I. CARACINSCHI­­ o portantă suprafață de teren arabil, în­­­­temeind întovărășirea agricolă „1 Mai“. ; îndată după aceasta,­­ întovărășiții au purces cu însuflețire la muncă și, a­­jutați de mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare din Podoleni, au semănat grîu și orz de toamnă, iar cealaltă suprafață de teren a fost a­­rată adinc pregătind astfel terenul pen­tru însâmînțările de primăvară. Ascul­­tînd sfatul agronomului, întovărășiții au făcut toate lucrările agricole la timp și recoltele pe care le-au obținut în vara acestui an le-au răsplătit din plin strădania. Astfel, pe tarlalele întovără­șirii „1 Mai“, producția medie la hec­tar a fost mai mare cu 450 kg. la grîu și cu 500 kg. la orz, față de ceea ce au reușit să strîngă cei mai pricepuți dintre țăranii muncitori cu gospodărie individuală. Aceste realizări au produs o puternică impresie și au fost viu comentate de țăranii din Berești. In ultima vreme, organizația de bază P.M.R., îndrumată de comitetul comunal de partid, a dus o stăruitoare muncă politică cu scopul de a lămuri pe țăranii muncitori din Berești de a­­vantajele pe care le are munca în comun a pămîntului și a-i convinge să pășească pe calea transformării so­cialiste a agriculturii. Dintre metodele folosite, un­ accent deosebit s-a pus pe munca politică de la om la om. Rezultatele acestei acțiuni au dovedit încă odată că țăranii muncitori sînt dornici să-și făurească un trai mai bun și că deîndată ce se conving cu proprii lor ochi de foloasele pe care le aduce munca în comun a pămîntu­lui, ei intră cu încredere în unitățile agricole socialist-cooperatiste. Același lucru s-a petrecut și în satul Bețești. Dovezile concrete despre plusul de re­colte pe care l-au obținut întovărășiții au convins, în scurt timp, un mare număr de țărani muncitori din Bețești care s-au grăbit să intre cu tot pămîn­­tul în întovărășire. In prezent, întovărășirea „1 Mai“ din satul Bețești numără peste 300 f­amilii față de 38 cîte au fost la în­ceput, iar suprafața de teren arabil este de 375 hectare. Acum cîteva săptămîni, gospodăria agricolă colectivă „Secera și Ciocanul“ din Răcăciuni (Bacău), a avut oaspeți. Zeci de țărani întovărășiți de la He­­meiuș și Nicolae Bălcescu au venit să vadă aici, printre altele, un lucru deosebit, cum se poate scoate de pe un hectar de pămînt circa 15.000 kg. porumb știuleți. Lotul experimental al acestei gospo­dării colective a format obiectivul unor discuții aprinse dintre oaspeți și co­lectiviști. La sfîrșitul vizitei, mulți în­tovărășiți și-au exprimat hotărîrea de a aplica pe pămînturile lor cele vă­zute la Răcăciuni. Cum au procedat colectiviștii din Ră*­căciuni de au ajuns în toamna aceasta în situația de a recolta de pe un sin­gur hectar circa 15.000 kg. porumb știuleți ? Au însămînțat porumbul de soiul K-S­-4, la o distanță de 75—80 cm. între rînduri. Au aplicat îngrășă­minte chimice (200 kg. azotat de amo­niu la hectar și 200 kg. superfosfați la hectar), au aplicat 3 prăștte și 2 po­lenizări. In plus au irigat întreaga su­prafață. Rezultatele? Pînă la ora ac­tuală porumbul a ajuns la maturitate și a început să se coacă. Gospodăria colectivă mai are o su­prafață de 47,86 hectare cu porumb dublu hibrid. In urma evaluării, reiese că se va obține o producție de 2.570 kg. la hectar. Deci un singur hectar irigat ar putea produce cît 6 hectare neirigate. Oaspeții au avut ce vedea Colectiviștii din Răcăciuni au recoltat de pe lotul experimental 15.000 kg. porumb știuleți la ha. împărțirea avansurilor de 40 la sută la G.A.C. din Buciumi-Tg. Ocna Recent, a avut loc la gospodăria a­­gricolă colectivă din Buciumi - Tg. Ocna împărțirea avansului de 40 la sută, în produse și bani. Era o zi frumoasă, senină cu un soare strălucitor care parcă înadins de un caracter și mai sărbătoresc a­­cestei zile importante din viața și ac­tivitatea colectiviștilor. La fel de se­nine și vesele ca ziua de sărbătoare sunt și fețele colectiviștilor care expri­mă bucuria oamenilor liberi, într-o țară liberă, unde sub conducerea par­tidului se construiește cu succes so­cialismul. In fața sediului gospodăriei s-a pre­­gătit tribuna frumos pavoazată cu stea­guri și cu lozinci al căror conținut ex­primă sentimentul dragostei față de Partidul Muncitoresc Romîn, conducă­torul iubit al oamenilor muncii din țara noastră și hotărîrea fermă a colectiviș­tilor de a munci neobosit pentru a contribui la construirea socialismului în patria noastră. Colectiviștii din Buciumi au invitat la sărbătoarea lor o serie de întovă­rășiți și țărani individuali din comu­nele învecinate. Astfel, la sărbătoarea colectiviștilor din Buciumi, participă peste 35 țărani întovărășiți și indivi­duali din comunele Grozești și Bog­­dănești, peste 40 din comunele Brătila și Bîrsănești, peste 35 colectiviști și în­tovărășiți din comuna Ștefan cel Mare și din alte sate al căror număr îm­preună cu țăranii muncitori individuali și întovărășiți din comuna Buciumi de­pășea cifra de 500. Printre colectiviștii din Buciumi, menționăm pe fruntașii gospodăriei ca Floarea Palaghiță, Cris­­tea T. loan, Ciurea M. Gh., Ciocoltei Constantin și alții. Participă și reprezentanți ai organe­lor raionale de partid și de stat (tov. Al. Papară, secretar al comitetului ra­ional de partid și tov. Manule D.( pre­ședintele comitetului executiv al sfa­tului popular raional). Festivitatea­­ începe prin prezentarea dării de seamă de către președintele gospodăriei, tov. A. Ciocoltei. Cei pre­zenți ascultă cu luare aminte cele ară­tate în darea de seamă de unde rețin printre alte realizări, următoarele: In gospodăria colectivă, datorită hărniciei colectiviștilor și a priceperii cu care au aplicat metodele avansate agrotehnice s-au obținut în m­edie 1.967 kg. grîu la hectar, față de 900 kg. grîu la hectar cît au obținut țăranii cu gospodărie individuală în medie pe comună. La orz, de asemenea s-a ob­ținut în medie cantitatea de 1.550 kg. la hectar, iar pe tarlalele de porumb, după ultimele evaluări se vor obține peste 2.200 kg. boabe la hectar. Tot din darea de seamă rezultă că gospo­dăria a obținut anul acesta importante sume de bani din creșterea animale­lor, din sectorul viti-pomicol ca și din alte sectoare, ceea ce permite ca la avans colectiviștii să primească sume importante de bani. Cînd președintele gospodăriei ajunse la acea parte a dării de seamă unde se arată valoarea unei zile-muncă, printre cei de față se făcu o liniște desăvârșită. El­­ citi în continuare spunînd: datorită rezulta­telor obținute de colectiviști, sub con­­ f. CIURARU (Continuare in pag. 4-a) I Citiți în pagina 4-a : Călduroasa primire făcută lui N. S.­­Hrușciov la Pekin. SS „Pravda“ despre rezultatele întîlniri­ dintre N. S. Hrușciov și D. Ei­senhower. S3 Presa americană despre rezultatul vizitei lui N. S. Hrușciov în S.U.A. H Declarația guvernului R. P. Albania în legătură cu propunerea guvernu­lui sovietic asupra dezarmării ge­­nerale și totale.

Next