Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 14, nr. 2104-2128)

1959-11-01 / nr. 2104

HNr. 2104 W (358?) é DOMINICA 1 NOIEMBRIE 1959 N. S. Hrușciov despre situația internațională și politică a Uniunii Sovietice Raportul prezentat la 31 octombrie la cea de-a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS Lusufiță. La ora 10, în marele palat Kremlinului s-au întrunit deputații ce­al­­or două camere — Sovietul Uniunii ți Sovietul Naționalităților. In balcoane și în loji se aflau nu­­m­ieroși oaspeți, diplomați străini, zia­riști sovietici și străini. Deputații l-au întîmpinat cu aplauze­­ prelungite pe N. S. Hrușciov, președin­tele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., ,care a prezentat raportul cu privire la situația internațională și la po­litica externă a Uniunii Sovietice. In raportul prezentat la 31 octom­brie la cea de-a treia sesiune a So­vietului Suprem al U.R.S.S., N. S. Hrușciov s-a ocupat de problemele si­tuației internaționale și ale politicii externe a Uniunii Sovietice. N. S. Hrușciov a arătat că ultima perioadă s-a caracterizat printr-o îm­bunătățire vizibilă a situației interna­ționale. încordarea a slăbit în mare plăsură, s-au creat perspective mai favorabile pentru întărirea păcii în întreaga lume. N. S. Hrușciov a constatat că în Occident începe să predomine o apre­ciere mai lucidă a situației. Acolo început să se ajungă la concluzia că a­­ calculele bazate pe forța militară tre­buie date la arhivă. Statele cu sisteme sociale diferite trebuie să coexiste în pace, pe o bază rezonabilă. După cum a subliniat N. S. Hruș­ciov, politica de pace a U.R.S.S. și a tuturor țărilor lagărului socialist a des­chis în fața omenirii calea dezvoltării Societății fără războaie, pe baza cola­borării pașnice. Principiul coexistenței pașnice­ în­seamnă neamestec în treburile interne, concesii reciproce, compromisuri, apli­carea unei politici de adaptare de că­tre fiecare din părți în domeniul re­lațiilor între state, în interesul menți­nerii și întăririi păcii. Nici nu poate fi însă vorba de vreo concesie în pro­blemele ideologiei. „Sintem­ convinși de forța adevărului nostru, a subliniat N. S. Hrușciov, purtăm sus și demonstrăm în fața întregii lumi acest adevăr socialist, superioritatea socialismului“. N. S. Hrușciov a respins categoric afirma­țiile unor personalități burgheze care susți­nă Uniunea Sovietică ar urmări scopuri tactice atunci cînd vorbește despre coexistența pașnică. Marxismul n-a considerat niciodată războiul între state ca fiind necesar pentru victoria clasei muncitoare. Is­toria dovedește că imperialiștii, nu comuniștii sunt cei care au dezlănțuit războaie. N. S. Hrușciov consideră că vi­zita lui Macmillan în U.R.S.S. a avut un rol evident pentru îmbunătățirea relațiilor anglo-sovietice și pentru în­sănătoșirea situației internaționale ge­nerale. El a caracterizat înțelegerea cu pri­vire la schimbul de vizite între pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și președintele S.U.A. drept o acțiune care deschide mari perspec­tive în direcția destinderii generale a încordării internaționale. N. S. Hrușciov consideră convorbi­rile sale cu Eisenhower ca o contri­buție substanțială la întărirea păcii generale. Noi apreciem foarte mult a­­ceastă contribuție. N. S. Hrușciov și-a exprimat păre­rea că apropiata sa întîlnire cu De Gaulle va fi utilă pentru dezvoltarea relațiilor dintre U.R.S.S. și Franța și pentru întărirea păcii generale. Considerînd că relațiile sovieto-fran­­ceze se dezvoltă normal, N. S. Hruș­ciov a arătat totodată că participarea Franței la blocurile militare antisovie­­tice pune o anumită amprentă pe po­litica ei. Oamenii sovietici, a subli­niat N. S. Hrușciov, doresc prospe­ritatea și măreția Franței și ar vrda să trăiască în pace și prietenie cu poporul ei. El a dat o înaltă apreciere decla­rațiilor realiste făcute de De Gaulle și Debré cu privire la caracterul imuabil al frontierei de pe Oder—Neisse. După cum a arătat N. S. Hruș­ciov, propunerile lui De Gaulle cu privire la soluționarea problemei al­geriene pe baza autodeterminării, pot avea un rol important în reglementa­rea acestei probleme dacă nu vor ră­­mîne simple declarații. O asemenea reglementare ar contribui la creșterea rolului Franței ca mare putere. Calea tratativelor este deschisă, a spus N. S. Hrușciov și îmbunătățirea ulterioară a situației internaționale poate fi obținută prin reglementarea problemelor nerezolvate. El a constatat că acum statele in­tră în faza acestor tratative dar tre­buie încă topită cum se cuvine gheața „războiului rece“. In primul rînd trebuie să se re­zolve problemele dezarmării și să în­ceteze cursa înarmărilor. Este timpul să se lichideze moștenirea celui de-al doilea război mondial și a „războiului rece". Este necesar să se încheie un tratat de pace german. N. S. Hrușciov a amintit că el și președintele Eisen­hower au fost de acord că este de dorit să se reia tratativele în problema Germaniei. „Situația din Europa continuă să inspire încă destul de multă neli­niște“, a constatat N. S. Hrușciov. (Continuare în pag. IV-a) Luna marii prietenii Simpozion despre științele juridice sovietice Tănase Dumitriu, președinte al Tri­bunalului regional și Leon Iancovici, președintele colegiului de avocați din localitate. Simpozionul este organizat de Con­­ pe tema „Aspecte actuale ale științe- filiul orășenesc Bacău al Asociației lor juridice sovietice în lumina celui româné pentru legăturile de prietenie­­ de-al­ XXI-le­a Congres al P.C.U.S.“. cu Uniunea Sovietică în colaborare Vor lua cuvîntul tovarășii Petre Bo­­cu Filiala locală a Asociației Juriști­tezatu, procuror șef al regiunii Bacău, lor din R. P. R. In cadrul manifestărilor prilejuite de iiuna prieteniei romîno-sovietice, astăzi va avea loc în sala cinematografului „Tineretului“ din orașul Bacău, înec­­pînd de la orele 10,30 un simpozion Manifestări culturale în comuna Păncești-Bacău . In satele întregii regiuni au avut loc în această vreme numeroase ma­nifestări culturale prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice. In comuna Păncești, din raionul Bacău, spre exemplu, numai în cursul săptămînii la sfîrșitul căreia ne aflăm, s-au des­fășurat două importante manifestări de acest fel. In cadrul unei ștafete consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice, a fost­­ prezentat un program artistic pe scena căminului cultural din Păncești de către echipa căminului cultural din Petrești. Din program au făcut parte lucrări muzicale, versuri și o piesă de teatru. Tot la căminul cultural din Păncești, marți seara, a avut loc o șezătoare literară. S-a prezentat recenzia roma­nului „Pe Donul liniștit“ de Mihail Șolohov. La discuții au participat ci­titori fruntași ai bibliotecii locale. Atît la serbare cît și la șezătoarea de care vorbim au participat nume­roși țărani muncitori. VASILE TRIF învățător Peste 1.000.000 kg. fructe de pădure valorificate Fructele de pădure (zmeura, mu­rele, afinele etc.) reprezintă una din bogățiile munților noștri. In ultimii ani valorificarea acestei bogății a luat o extindere din ce în ce mai mare. In fiecare vară și toamnă, mii de oa­meni ai muncii cutreeră pădurile adu­­nînd cu grijă bob cu bob, însemnate cantități de zmeură, mure și afine pe care le expediază apoi spre centrele de prelucrare pentru a se obține din ele: dulciuri, gemuri, siropuri, sucuri etc. In acest an numai din regiunea­ noastră prin unitățile cooperației de consum s-a valorificat o cantitate de peste 1.000.000 kg. zmeură, mure și afine. Spectacolul cu piesa „MUSAFIRI NEPOFTIȚI" în premieră pe șantierul Hidrocentralei „V. I. Lenin" Colectivul teatrului de stat din Ba­cău a terminat zilele acestea pregă­tirea unui nou spectacol din progra­mul actualei stagiuni: „Musafiri ne­poftiți“ de scriitorul ceh M. Sternik. Premiera acestui spectacol va avea loc astă seară în sala clubului cen­tral din Dodeni-Bicaz. Constructorii Hidrocentralei „V. I. Lenin“ vor putea urmări în distribu­ție pe actorii Florin Gheuce, (Baro­nul), Mișu Rozeanu (Căpitanul), Mya Macri (Barușka), Sandu Dimitriu (Novotny), A. Cabel (Doudiera), Ada Cristi (Milena), Anicica (Ana Arde­­leanu), Dorel Botoșescu (Morarul) ;i Ion Mihăilescu (Stanik). Regia artistică este semnată de Gheorghe Jora , iar scenografia de Marga Ene Bogdan- 4 PAGINI 20 DAN1 Execută ogoare de toamnă pe suprafețe întinse In scopul obținerii unor recolte îm­belșugate în anul viitor, țăranii înto­vărășiți din comuna Corbasca — co­mună complet cooperativizată din ra­ionul Adjud dau zot cu executarea arăturilor adinei de toamnă pe supra­fețe cît mai mari. Folosind cu price­pere atelajele proprii, pînă mai zilele trecute, ei efectuaseră arături pe o su­prafață de 320 hectare. S-au evidențiat în această acțiune țăranii întovărășiți Vasile Petrache, Nicolae­­ Turcu­, Du­mitru­ Corabie, Teodor Baciu și alții. GH. ROTARG țăran întovărășit PEISAJ MOINEȘTEAN Ieri a început cel de-al V-lea Congres Sîmbătă dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale s-au deschis lucră­rile celui de-al V-lea Congres al A­­sociației Române pentru legături de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegații aleși în adunările ce au avut loc în Capi­tală și în toate centrele regionale din țară — muncitori fruntași care a­­plică și răspîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori și ra­­ționalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, acade­micieni și alți oameni de știință, artă și cultură, profesori și învățători, ac­tiviști ai A.R.L.U.S. care s-au distins în muncă pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanții la congres au întîmpi­nat cu puternice aplauze pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvu­­lescu. In sală se aflau numeroși invitați — membri ai C.C. al P.M.R., ai Gu­vernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Sunt de asemenea prezenți membrii delegației Asociației de prietenie so­­vieto-romîne în frunte cu E. I. Afa­nasenko, președintele Asociației, mi­nistrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., precum și A. A. Epișev, ambasado­rul U.R.S.S. la București și membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresu­lui a fost rostit de acad. Ilie Murgu­ al A.R.L.U.S. lescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a a­­doptat în unanimitate următoarea or­­­­dine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S. cu privire la activi­tatea desfășurată între cele două con­grese; 2. Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lu­crărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu Iași, vice­președinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegației pe care o con­duce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației so­vietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asocia­ților sovietice de prietenie și relații culturale cu țările străine și de con­­ducerea Asociației de prietenie sovieto­­romîne. Cuvîntarea conducătorului delegației sovietice și mesajul pe care l-a trans­mis au fost primite cu puternice și îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub președinția acad. Ce­zar Petrescu, care a dat citire salutu­lui adresat congresului de acad. C. I. Parhon, președintele A.R.L.U.S. După ce își exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Con­gresului, acad. G. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia față de lumea nouă, dra­­­gostea față de constructorii comunis­mului a încolțit de mult trainic în con­științele oamenilor adevărați de pd (Continuare în pag. IV-a) De la fabrica de postav­ Buhușî 21.000 m.p. țesâturi peste plan La începutul anului, în Orașul Sta­lin, a avut loc o consfătuire a țe­săturilor din întreaga țară în cadrul căreia s-au discutat posibilitățile de creștere a indicilor de utilizare a ma­șinilor în industria textilă. In urma acestei consfătuiri muncitorii și tehni­cienii fabricii de postav de la Buhuși s-au angajat să mărească indicii de utilizare a mașinilor cu 11,2 la sută față de nivelul utilizării mașinilor la data consfătuirii. Acest angajament este mai mare cu 0,7 la sută decît angajamentul mediu al participanților la consfătuirea pe țară. In vederea rea­lizării acestui angajament colectivul fabricii a venit cu o serie de pro­puneri privind luarea de măsuri teh­­nico-organizatorice care să ducă la descoperirea și valorificarea unor noi și importante rezerve interne și deci și la o mai bună utilizare a mașini­lor. Una din măsurile luate în țesăto­­ria de bumbac, aceea ca sulurile ce soseau de la pregătirea țesătoriei să fie încărcate cu 1.000 m, fire în loc de 800 m, după cum prevede norma tehnică, a dus la micșorarea numă­rului de schimbări de urzeală. In loc să se năvedească acum 30 de su­luri pentru o lungime de 24.000 metri fi­ urzeală se năvedesc numai 24 su­luri. Prin aceasta a scăzut timpul de oprire a războaielor în vederea mon­tării urzelilor cu mai bine de 25 la sută. Același lucru s-a petrecut și cu țevile oarbe și de bătătură, înainte acestea soseau în secție incomplet în­cărcate. Unele erau mai groase, altele mai subțiri, unele mai lungi, altele mai scurte. Conducerea secției a luat măsuri ca țevile oarbe și de bătătură să fie încărcate la maximum, uniform. In acest scop s-au stabilit dimensiu­nile pe care trebuie să le aibă fie­care țeavă ca lungime și grosime. Aceste dimensiuni se controlează cu șablonul de către fiecare muncitor. Țe­vile care nu corespund dimensiunilor sunt respinse și înapoiate preparației țesătoriei. Acest fapt a dus la micșo­rarea numărului de opriri al războaie­lor și deci și la o creștere simți­toare a productivității muncii. Dacă înainte o țeavă oarbă conținea în me­die 240 metri fir, acum conține 300 metri fir. Timpul de opriri s-a redus cu 30 la sută. Acestea sunt doar două din numeroasele rezerve interne puse în valoare, care contribuie la crește­rea indicilor de utilizare a mașinilor. Toate aceste măsuri au făcut ca angajamentul luat de a mări indicii de utilizare a războaielor pînă la sfîrșitul anului cu 11,2 să fie reali­zat cu mult înainte de termen. Datorită acestui fapt colectivul fabricii a reu­șit să producă o cantitate mai mare de țesături. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent el a dat peste plan mai bine de 21.000 m. p. țesături de lînă și bumbac. N. NICOARA Se extinde acțiunea ceferiștilor de pe linia Titu-Petroșița Acțiunea pornită de ceferiștii de pe linia Titu-Petroșița, de a organiza încărcări concentrate pe stații de des­tinație și direcții de mers, își dove­dește din plin eficacitatea. Trenurile astfel organizate trec prin o serie de stații fără a mai fi supuse operațiilor de descompunere și recompunere, a­­jungînd astfel la destinație într-un timp mai scurt. In 20 de zile feroviarii de pe această linie, sprijiniți de în­treprinderile expeditoare, au redus volumul de manevră de la 2000 mi­nute, la numai 200. Insușindu-și acest sistem de lucru, deosebit de avantajos atît pentru ca­lea ferată, cît și pentru întreprinderi, ceferiștii de pe cuprinsul regionalei C.F.R. — București și-au îmbunătă­țit simțitor activitatea. La trenurile grupate pe destinații, muncitorii din stația Ploești-Triaj au redus volumul de manevră la mai puțin de jumătate. Descongestionați de o parte din volu­­­mul de lucru, ei au hotărît să preia parte din sarcinile stației Bucu­rești-Triaj. Acum, unele trenuri care înainte se formau în București pentru diferite destinații, se organizează în stația Ploești-Triaj. Pînă acum noul sistem de lucru a fost extins pe cea mai mare parte a regionalelor C.F.R. Potrivit calculelor preliminare, prin extinderea acțiunii feroviarilor de pe linia Titu-Petroșița, pe rețeaua căilor noastre ferate se va economisi anual o cantitate de combustibil în valoare de aproape 8 milioane lei. (Agerpres)'. Pe șantierul uzinei de produse sodice de la Onești Pe șantierul uzinei de produse so­dice de la Borzești, lucrările au a­­vansat mult în ultimul timp. Con­structorii șantierului­­ de aici con­tinuă să se mențină fruntași pe com­plexul de lucrări Onești-Borzești. In primele 10 luni din acest an ei și au realizat 88 la sută din plănul anual, avînd depășit planul la zi cu 4 la sută. Este demn de­ remarcat faptul că, din totalul obiectivelor industriale ale combinatului, ridicate pînă în prezent 80 la sută s-au predat montajului. In alte 12 pavilioane­ lucrările de fini­sări interioare și exterioare s-au e­­xecutat în proporție de 95 la sută. Pe u­n front larg, lucrează și bri­găzile de montori și instalatori, care au atacat pînă acum un număr de 16 secții de fabricație. La secția D.D.T4 care cuprinde 7 obiective, s-au mobt­­tat 90 la sută din totalul utilajelor. S-a început și montarea conductelor­ speciale din porțelan, faulit și vinil plast. Acum se fac pregătiri în ve­derea începerii probelor hidraulice În conductele ce leagă diferitele utilaje din secția D.D.T. Intr-un ritm viu se execută monta­­jul utilajelor și instalațiilor și în sec­­țiile electroliză, concentrarea leșiei, purificarea saramurei, hexacloran, depozitul de acid sulfuric și asam­blare celule. Nu de mult s-au început lucrările de montaj și In secția Trie«­rezil — fosfat, precum și la conduc­­tele tehnologice exterioare, care leagă secțiile de fabricație. LA H.I.L. O IVEȘTI Peste 280.000 lei beneficii din recuperarea deșeurilor Colectivul de­­ munci­tori, tehnicieni și ingi­neri de la U.I.L. Onești și-a propus în acest an să obțină cît mai multe beneficii prin recupera­rea deșeurilor. Aceasta și în vederea îmbunătă­țirii indicilor de utiliza­re a masei lemnoase. Preocuparea colectivului de conducere și a tutu­ror muncitorilor fabricii s-a îndreptat în direc­ția valorificării capete­lor și marginilor prove­nite de la cheresteaua de fag și traversele de fag — principalele sor­timente ale fabricii. Ast­fel din deșeuri s-au pro­dus în acest an uluce de fag pentru garduri în valoare de 168.000 lei, lăzi pentru fructe, calupuri pentru poditul halelor industriale, țe­poaie pentru vagoane care să înlocuiască pe cele din rășinoase ș.a. Rezultatele preocupă­­rilor întregului colectiv s-au concretizat la sfîr­­șitul celor trei trimes­­tre ce s-au scurs din a­­cest an cu beneficii a­ duse întreprinderii din recuperarea deșeurilor în valoare de 280.600] lei. Aproape 110.000 m.c. parchet pentru noile construcții La începutul acestui an — 20 mar­tie — la U.I.L­. Onești a intrat în funcțiune o secție modernă pentru fabricarea parchetului. De la acea­stă dată și pînă la sfîrșitul lunii sep­tembrie s-au produs aici 94.000 m.c. parchet de cea mai bună calitate, care a fost trimis șantierelor de con­strucții. Colectivul de conducere al întreprinderii a studiat procesul teh­nologic al fabricării parchetului, și a adus unele îmbunătățiri care au contribuit la creșterea producției. Astfel, pînă la sfîrșitul lunii septem­brie s-au produs peste plan 400 m.c. parchet, iar între 1—26 octombrie s-au fabricat 15.400 m.c. parchet. Printre cei mai destoinici muncitori­ din secție s-a­u evidențiat șeful de brigadă Carol Chiperean­u și Mihai Hondarici mașinist — ]a mașina de­ profilat frize. Acesta din urmă con­­stituie un exemplu și pentru ceilalți muncitori ai secției pentru felul în care își întrețin mașina și pentru respectarea condițiilor tehnice de lucru. Colectivul secției este hotărît să muncească din ce în ce mai bine pentru a produce și mai mult parchet necesar construcțiilor noi ce se înalță la Onești, ca și în alte orașe ale re­­giunii. Conducerea Uni­unii raionale a coo­perativelor de con­sum Bacău, conform indicațiilor primite din partea organe­lor de partid de stat locale, a și întocmit un grafic privind ritmul pre­luării porumbului din contractări pe fiecare comună în parte. La întocmirea acestui grafic s-a ținut cont de posi­bilitățile economice ale comunelor. A­­cest grafic și alte instrucțiuni cu pri­vire la urgentarea ritmului de prelua­re a produselor de toamnă contractate cu diferiți producători au fost prelu­crate cu toți președinții sfaturilor popu­lare comunale, cu președinții coopera­tivelor de consum, instructori etc. Deci, fiecare din cei răspunzători de realizarea planului de preluări au fost instruiți și li s-au repartizat sarcini concrete. Să analizăm pe scurt felul cum s-au tradus în viață sarcinile și îndrumă­rile date de conducerea Uniunii ra­ionale. O bună parte din conducerile cooperativelor de consum, îndrumate de către organele de partid și de stat locale, au luat cele mai eficace măsuri care au dus la îmbunătățirea muncii de preluare a porumbului și a semin­țelor de floarea-soarelui. In comuna Buhoci, bunăoară, s-au format echipe din salariații sfatului popular și cei ai cooperativei de consum, din depu­tați, care discută cu fiecare țăran mun­citor asupra importanței predării la timp a produselor contractate cu sta­tul. In satele Buhocel și Coteni, de pildă, se află echipa compusă din tovarășii Jan Smaniot și Gheorghe Pastor. Această echipă a reușit să convingă un număr însemnat de țărani muncitori să-și predea de îndată po­rumbul contractat cu cooperativa. Nu­mai în ziua de 30 octombrie, din satele Buhocel și Coteni s-au preluat peste 8.000 kg. porumb. In urma a­­cestei acțiuni, în comuna Buhoci s-a reușit ca pînă în prezent planul de preluare a porumbului să fie realizat în proporție de peste 50 la sută. Asemenea activitate susținută și per­manentă privind munca de preluări se desfășoară și în comunele Răcăciuni, Chetriș, Plopana etc. Cooperativa din comuna Răcăciuni, de exemplu, a în­deplinit planul de preluare a semin­țelor de floarea-soarelui în propor­ție de 100 la sută, iar a porumbului cu peste 50 la sută. Cooperativele ci­­tate mai sus reușesc în bună măsură să-și realizeze ritmul de preluări con­form graficului stabilit de uniunea raională. Trebuie să arătăm însă că în raio­nul Bacău sunt și unele cooperative de consum care tratează s cu superficiali­tate problema preluării porumbului din contracte. In această situație se com­plac și comitetele executive ale sfatu­rilor populare comunale respective, care nu iau inspii pentru realizarea ritmului de preluări conform graficu­lui stabilit dinainte. Exemple semnifi­cative în această direcție ne sunt coo­perativele de consum din comunele Se­­cueni, Odobești, Părtricea, Horgești și altele. Cooperativa din comuna Se­­cueni, de pildă, a preluat din contrac­tări pînă la 30 octombrie a. c. 1.875 kg. porumb, față de 20.885 kg, cît prevedea graficul la această dată. Cum poate justifica această situația neadmi­sibilă, tovarășul Mihai Ștefan, pre­ședintele cooperativei de consum?. Ce măsuri a luat tovarășul Ștefan Betea, instructorul uniunii raionale pentru in­tensificarea muncii de preluări din a­­ceastă comună? Iată întrebări la care trebuie să se răspundă cu fapte concrete — cu realizări. Comitetul executiv al Sfatu­lui popular din comuna Secueni are datoria să ia măsuri urgente pentru respectarea întocmai a graficului de preluare a porumbului. De această pro­blemă să se preocupe și comitetul comunal de partid, care prin organi­zațiile de partid trebuie să desfășoare o susținută muncă politică în rîndul țăranilor muncitori pentru a-i deter­mina pe aceștia să-și predea de în­dată produsele contractate cu statul. Vinovate de această stare de lucruri se fac în primul rînd conducerile coo­perativelor de consum care consideră că planul de preluări se va realiza oricum, fără a mai fi necesară o muncă permanentă și sîrguincioasă în această direcție. Asemenea tendințe dăunătoare bunului mers al muncii de preluări trebuiesc combătute cu tărie, ele nu au ce căuta­ în activitatea coo­perativelor de consum. De acest lucru trebuie să se convingă și tovarășul Vasile Onofrei, vicepreședinte al coo­perativei din comuna Părincea, pre­­cum și achizitorul Emil Zodianu, din comuna Horgești, care tratează cu su­­perficialitate sarcinile ce le au în în­­deplinirea planului de preluare a po­­rumbului și a semințelor de floarea­­soarelui. Faptul că unele cooperative de con­sum nu realizează în mod ritmic pla­nul de preluări a făcut ca uniunea raională, la data de 30 octombrie a. c. să realizeze din planul de preluare a porumbului doar 320 tone, față de 540 tone cît prevedea graficul pentru această dată. Din cele relatate mai sus se des­prinde concluzia că nu-i suficient să întocmim grafice și să dăm sarcini. Trebuie să urmărim îndeaproape și în permanență felul cum se traduc în viață toate indicațiile cu privire la impulsionarea ritmului de preluări. A­­ceastă sarcină revine în mod deose­bit conducerii Uniunii raionale a coo­perativelor de consum Bacău. Instruc­torii uniunii, repartizați pe grupe de comune, să aibă în vedere această problemă. Ei au datoria să ia măsuri concrete și operative pentru lichidarea din rădăcini a unor lipsuri ce frî­­nează buna desfășurare a preluărilor. In această direcție pot fi evidențiați instructorii Gh. Pascu și Gheorghe A­­preotesei, care se străduiesc să se a­­chite cu cinste de sarcinile ce le-au fost încredințate. Nu același lucru se poate spune despre tovarășii Ștefan Betea și Ion Bejenaru, instructori ai uniunii raionale, care nu contribuie aproape cu nimic la realizarea planu­lui de preluări la produsele de toamnă. In raionul Bacău sînt suficiente condiții economice pentru grăbirea rit­mului de preluare a porumbului. Pentru acest lucru se cere însă o muncă mult mai bine organizată, mai eficace. * «. CURTEAN Lî In raionul Bacǎu poate fi grăbit ritmul preluării porumbului contractat

Next