Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 14, nr. 2104-2128)
1959-11-01 / nr. 2104
HNr. 2104 W (358?) é DOMINICA 1 NOIEMBRIE 1959 N. S. Hrușciov despre situația internațională și politică a Uniunii Sovietice Raportul prezentat la 31 octombrie la cea de-a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS Lusufiță. La ora 10, în marele palat Kremlinului s-au întrunit deputații cealor două camere — Sovietul Uniunii ți Sovietul Naționalităților. In balcoane și în loji se aflau numieroși oaspeți, diplomați străini, ziariști sovietici și străini. Deputații l-au întîmpinat cu aplauze prelungite pe N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., ,care a prezentat raportul cu privire la situația internațională și la politica externă a Uniunii Sovietice. In raportul prezentat la 31 octombrie la cea de-a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. S. Hrușciov s-a ocupat de problemele situației internaționale și ale politicii externe a Uniunii Sovietice. N. S. Hrușciov a arătat că ultima perioadă s-a caracterizat printr-o îmbunătățire vizibilă a situației internaționale. încordarea a slăbit în mare plăsură, s-au creat perspective mai favorabile pentru întărirea păcii în întreaga lume. N. S. Hrușciov a constatat că în Occident începe să predomine o apreciere mai lucidă a situației. Acolo început să se ajungă la concluzia că a calculele bazate pe forța militară trebuie date la arhivă. Statele cu sisteme sociale diferite trebuie să coexiste în pace, pe o bază rezonabilă. După cum a subliniat N. S. Hrușciov, politica de pace a U.R.S.S. și a tuturor țărilor lagărului socialist a deschis în fața omenirii calea dezvoltării Societății fără războaie, pe baza colaborării pașnice. Principiul coexistenței pașnice înseamnă neamestec în treburile interne, concesii reciproce, compromisuri, aplicarea unei politici de adaptare de către fiecare din părți în domeniul relațiilor între state, în interesul menținerii și întăririi păcii. Nici nu poate fi însă vorba de vreo concesie în problemele ideologiei. „Sintem convinși de forța adevărului nostru, a subliniat N. S. Hrușciov, purtăm sus și demonstrăm în fața întregii lumi acest adevăr socialist, superioritatea socialismului“. N. S. Hrușciov a respins categoric afirmațiile unor personalități burgheze care susțină Uniunea Sovietică ar urmări scopuri tactice atunci cînd vorbește despre coexistența pașnică. Marxismul n-a considerat niciodată războiul între state ca fiind necesar pentru victoria clasei muncitoare. Istoria dovedește că imperialiștii, nu comuniștii sunt cei care au dezlănțuit războaie. N. S. Hrușciov consideră că vizita lui Macmillan în U.R.S.S. a avut un rol evident pentru îmbunătățirea relațiilor anglo-sovietice și pentru însănătoșirea situației internaționale generale. El a caracterizat înțelegerea cu privire la schimbul de vizite între președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și președintele S.U.A. drept o acțiune care deschide mari perspective în direcția destinderii generale a încordării internaționale. N. S. Hrușciov consideră convorbirile sale cu Eisenhower ca o contribuție substanțială la întărirea păcii generale. Noi apreciem foarte mult această contribuție. N. S. Hrușciov și-a exprimat părerea că apropiata sa întîlnire cu De Gaulle va fi utilă pentru dezvoltarea relațiilor dintre U.R.S.S. și Franța și pentru întărirea păcii generale. Considerînd că relațiile sovieto-franceze se dezvoltă normal, N. S. Hrușciov a arătat totodată că participarea Franței la blocurile militare antisovietice pune o anumită amprentă pe politica ei. Oamenii sovietici, a subliniat N. S. Hrușciov, doresc prosperitatea și măreția Franței și ar vrda să trăiască în pace și prietenie cu poporul ei. El a dat o înaltă apreciere declarațiilor realiste făcute de De Gaulle și Debré cu privire la caracterul imuabil al frontierei de pe Oder—Neisse. După cum a arătat N. S. Hrușciov, propunerile lui De Gaulle cu privire la soluționarea problemei algeriene pe baza autodeterminării, pot avea un rol important în reglementarea acestei probleme dacă nu vor rămîne simple declarații. O asemenea reglementare ar contribui la creșterea rolului Franței ca mare putere. Calea tratativelor este deschisă, a spus N. S. Hrușciov și îmbunătățirea ulterioară a situației internaționale poate fi obținută prin reglementarea problemelor nerezolvate. El a constatat că acum statele intră în faza acestor tratative dar trebuie încă topită cum se cuvine gheața „războiului rece“. In primul rînd trebuie să se rezolve problemele dezarmării și să înceteze cursa înarmărilor. Este timpul să se lichideze moștenirea celui de-al doilea război mondial și a „războiului rece". Este necesar să se încheie un tratat de pace german. N. S. Hrușciov a amintit că el și președintele Eisenhower au fost de acord că este de dorit să se reia tratativele în problema Germaniei. „Situația din Europa continuă să inspire încă destul de multă neliniște“, a constatat N. S. Hrușciov. (Continuare în pag. IV-a) Luna marii prietenii Simpozion despre științele juridice sovietice Tănase Dumitriu, președinte al Tribunalului regional și Leon Iancovici, președintele colegiului de avocați din localitate. Simpozionul este organizat de Con pe tema „Aspecte actuale ale științe- filiul orășenesc Bacău al Asociației lor juridice sovietice în lumina celui româné pentru legăturile de prietenie de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S.“. cu Uniunea Sovietică în colaborare Vor lua cuvîntul tovarășii Petre Bocu Filiala locală a Asociației Juriștitezatu, procuror șef al regiunii Bacău, lor din R. P. R. In cadrul manifestărilor prilejuite de iiuna prieteniei romîno-sovietice, astăzi va avea loc în sala cinematografului „Tineretului“ din orașul Bacău, înecpînd de la orele 10,30 un simpozion Manifestări culturale în comuna Păncești-Bacău . In satele întregii regiuni au avut loc în această vreme numeroase manifestări culturale prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice. In comuna Păncești, din raionul Bacău, spre exemplu, numai în cursul săptămînii la sfîrșitul căreia ne aflăm, s-au desfășurat două importante manifestări de acest fel. In cadrul unei ștafete consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice, a fost prezentat un program artistic pe scena căminului cultural din Păncești de către echipa căminului cultural din Petrești. Din program au făcut parte lucrări muzicale, versuri și o piesă de teatru. Tot la căminul cultural din Păncești, marți seara, a avut loc o șezătoare literară. S-a prezentat recenzia romanului „Pe Donul liniștit“ de Mihail Șolohov. La discuții au participat cititori fruntași ai bibliotecii locale. Atît la serbare cît și la șezătoarea de care vorbim au participat numeroși țărani muncitori. VASILE TRIF învățător Peste 1.000.000 kg. fructe de pădure valorificate Fructele de pădure (zmeura, murele, afinele etc.) reprezintă una din bogățiile munților noștri. In ultimii ani valorificarea acestei bogății a luat o extindere din ce în ce mai mare. In fiecare vară și toamnă, mii de oameni ai muncii cutreeră pădurile adunînd cu grijă bob cu bob, însemnate cantități de zmeură, mure și afine pe care le expediază apoi spre centrele de prelucrare pentru a se obține din ele: dulciuri, gemuri, siropuri, sucuri etc. In acest an numai din regiunea noastră prin unitățile cooperației de consum s-a valorificat o cantitate de peste 1.000.000 kg. zmeură, mure și afine. Spectacolul cu piesa „MUSAFIRI NEPOFTIȚI" în premieră pe șantierul Hidrocentralei „V. I. Lenin" Colectivul teatrului de stat din Bacău a terminat zilele acestea pregătirea unui nou spectacol din programul actualei stagiuni: „Musafiri nepoftiți“ de scriitorul ceh M. Sternik. Premiera acestui spectacol va avea loc astă seară în sala clubului central din Dodeni-Bicaz. Constructorii Hidrocentralei „V. I. Lenin“ vor putea urmări în distribuție pe actorii Florin Gheuce, (Baronul), Mișu Rozeanu (Căpitanul), Mya Macri (Barușka), Sandu Dimitriu (Novotny), A. Cabel (Doudiera), Ada Cristi (Milena), Anicica (Ana Ardeleanu), Dorel Botoșescu (Morarul) ;i Ion Mihăilescu (Stanik). Regia artistică este semnată de Gheorghe Jora , iar scenografia de Marga Ene Bogdan- 4 PAGINI 20 DAN1 Execută ogoare de toamnă pe suprafețe întinse In scopul obținerii unor recolte îmbelșugate în anul viitor, țăranii întovărășiți din comuna Corbasca — comună complet cooperativizată din raionul Adjud dau zot cu executarea arăturilor adinei de toamnă pe suprafețe cît mai mari. Folosind cu pricepere atelajele proprii, pînă mai zilele trecute, ei efectuaseră arături pe o suprafață de 320 hectare. S-au evidențiat în această acțiune țăranii întovărășiți Vasile Petrache, Nicolae Turcu, Dumitru Corabie, Teodor Baciu și alții. GH. ROTARG țăran întovărășit PEISAJ MOINEȘTEAN Ieri a început cel de-al V-lea Congres Sîmbătă dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociației Române pentru legături de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegații aleși în adunările ce au avut loc în Capitală și în toate centrele regionale din țară — muncitori fruntași care aplică și răspîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori și raționalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, academicieni și alți oameni de știință, artă și cultură, profesori și învățători, activiști ai A.R.L.U.S. care s-au distins în muncă pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanții la congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se aflau numeroși invitați — membri ai C.C. al P.M.R., ai Guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Sunt de asemenea prezenți membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, președintele Asociației, ministrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., precum și A. A. Epișev, ambasadorul U.R.S.S. la București și membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgu al A.R.L.U.S. lescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2. Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu Iași, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegației pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaților sovietice de prietenie și relații culturale cu țările străine și de conducerea Asociației de prietenie sovietoromîne. Cuvîntarea conducătorului delegației sovietice și mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice și îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub președinția acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat congresului de acad. C. I. Parhon, președintele A.R.L.U.S. După ce își exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. G. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia față de lumea nouă, dragostea față de constructorii comunismului a încolțit de mult trainic în conștiințele oamenilor adevărați de pd (Continuare în pag. IV-a) De la fabrica de postav Buhușî 21.000 m.p. țesâturi peste plan La începutul anului, în Orașul Stalin, a avut loc o consfătuire a țesăturilor din întreaga țară în cadrul căreia s-au discutat posibilitățile de creștere a indicilor de utilizare a mașinilor în industria textilă. In urma acestei consfătuiri muncitorii și tehnicienii fabricii de postav de la Buhuși s-au angajat să mărească indicii de utilizare a mașinilor cu 11,2 la sută față de nivelul utilizării mașinilor la data consfătuirii. Acest angajament este mai mare cu 0,7 la sută decît angajamentul mediu al participanților la consfătuirea pe țară. In vederea realizării acestui angajament colectivul fabricii a venit cu o serie de propuneri privind luarea de măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la descoperirea și valorificarea unor noi și importante rezerve interne și deci și la o mai bună utilizare a mașinilor. Una din măsurile luate în țesătoria de bumbac, aceea ca sulurile ce soseau de la pregătirea țesătoriei să fie încărcate cu 1.000 m, fire în loc de 800 m, după cum prevede norma tehnică, a dus la micșorarea numărului de schimbări de urzeală. In loc să se năvedească acum 30 de suluri pentru o lungime de 24.000 metri fi urzeală se năvedesc numai 24 suluri. Prin aceasta a scăzut timpul de oprire a războaielor în vederea montării urzelilor cu mai bine de 25 la sută. Același lucru s-a petrecut și cu țevile oarbe și de bătătură, înainte acestea soseau în secție incomplet încărcate. Unele erau mai groase, altele mai subțiri, unele mai lungi, altele mai scurte. Conducerea secției a luat măsuri ca țevile oarbe și de bătătură să fie încărcate la maximum, uniform. In acest scop s-au stabilit dimensiunile pe care trebuie să le aibă fiecare țeavă ca lungime și grosime. Aceste dimensiuni se controlează cu șablonul de către fiecare muncitor. Țevile care nu corespund dimensiunilor sunt respinse și înapoiate preparației țesătoriei. Acest fapt a dus la micșorarea numărului de opriri al războaielor și deci și la o creștere simțitoare a productivității muncii. Dacă înainte o țeavă oarbă conținea în medie 240 metri fir, acum conține 300 metri fir. Timpul de opriri s-a redus cu 30 la sută. Acestea sunt doar două din numeroasele rezerve interne puse în valoare, care contribuie la creșterea indicilor de utilizare a mașinilor. Toate aceste măsuri au făcut ca angajamentul luat de a mări indicii de utilizare a războaielor pînă la sfîrșitul anului cu 11,2 să fie realizat cu mult înainte de termen. Datorită acestui fapt colectivul fabricii a reușit să producă o cantitate mai mare de țesături. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent el a dat peste plan mai bine de 21.000 m. p. țesături de lînă și bumbac. N. NICOARA Se extinde acțiunea ceferiștilor de pe linia Titu-Petroșița Acțiunea pornită de ceferiștii de pe linia Titu-Petroșița, de a organiza încărcări concentrate pe stații de destinație și direcții de mers, își dovedește din plin eficacitatea. Trenurile astfel organizate trec prin o serie de stații fără a mai fi supuse operațiilor de descompunere și recompunere, ajungînd astfel la destinație într-un timp mai scurt. In 20 de zile feroviarii de pe această linie, sprijiniți de întreprinderile expeditoare, au redus volumul de manevră de la 2000 minute, la numai 200. Insușindu-și acest sistem de lucru, deosebit de avantajos atît pentru calea ferată, cît și pentru întreprinderi, ceferiștii de pe cuprinsul regionalei C.F.R. — București și-au îmbunătățit simțitor activitatea. La trenurile grupate pe destinații, muncitorii din stația Ploești-Triaj au redus volumul de manevră la mai puțin de jumătate. Descongestionați de o parte din volumul de lucru, ei au hotărît să preia parte din sarcinile stației București-Triaj. Acum, unele trenuri care înainte se formau în București pentru diferite destinații, se organizează în stația Ploești-Triaj. Pînă acum noul sistem de lucru a fost extins pe cea mai mare parte a regionalelor C.F.R. Potrivit calculelor preliminare, prin extinderea acțiunii feroviarilor de pe linia Titu-Petroșița, pe rețeaua căilor noastre ferate se va economisi anual o cantitate de combustibil în valoare de aproape 8 milioane lei. (Agerpres)'. Pe șantierul uzinei de produse sodice de la Onești Pe șantierul uzinei de produse sodice de la Borzești, lucrările au avansat mult în ultimul timp. Constructorii șantierului de aici continuă să se mențină fruntași pe complexul de lucrări Onești-Borzești. In primele 10 luni din acest an ei și au realizat 88 la sută din plănul anual, avînd depășit planul la zi cu 4 la sută. Este demn de remarcat faptul că, din totalul obiectivelor industriale ale combinatului, ridicate pînă în prezent 80 la sută s-au predat montajului. In alte 12 pavilioane lucrările de finisări interioare și exterioare s-au executat în proporție de 95 la sută. Pe un front larg, lucrează și brigăzile de montori și instalatori, care au atacat pînă acum un număr de 16 secții de fabricație. La secția D.D.T4 care cuprinde 7 obiective, s-au mobttat 90 la sută din totalul utilajelor. S-a început și montarea conductelor speciale din porțelan, faulit și vinil plast. Acum se fac pregătiri în vederea începerii probelor hidraulice În conductele ce leagă diferitele utilaje din secția D.D.T. Intr-un ritm viu se execută montajul utilajelor și instalațiilor și în secțiile electroliză, concentrarea leșiei, purificarea saramurei, hexacloran, depozitul de acid sulfuric și asamblare celule. Nu de mult s-au început lucrările de montaj și In secția Trie«rezil — fosfat, precum și la conductele tehnologice exterioare, care leagă secțiile de fabricație. LA H.I.L. O IVEȘTI Peste 280.000 lei beneficii din recuperarea deșeurilor Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la U.I.L. Onești și-a propus în acest an să obțină cît mai multe beneficii prin recuperarea deșeurilor. Aceasta și în vederea îmbunătățirii indicilor de utilizare a masei lemnoase. Preocuparea colectivului de conducere și a tuturor muncitorilor fabricii s-a îndreptat în direcția valorificării capetelor și marginilor provenite de la cheresteaua de fag și traversele de fag — principalele sortimente ale fabricii. Astfel din deșeuri s-au produs în acest an uluce de fag pentru garduri în valoare de 168.000 lei, lăzi pentru fructe, calupuri pentru poditul halelor industriale, țepoaie pentru vagoane care să înlocuiască pe cele din rășinoase ș.a. Rezultatele preocupărilor întregului colectiv s-au concretizat la sfîrșitul celor trei trimestre ce s-au scurs din acest an cu beneficii a duse întreprinderii din recuperarea deșeurilor în valoare de 280.600] lei. Aproape 110.000 m.c. parchet pentru noile construcții La începutul acestui an — 20 martie — la U.I.L. Onești a intrat în funcțiune o secție modernă pentru fabricarea parchetului. De la această dată și pînă la sfîrșitul lunii septembrie s-au produs aici 94.000 m.c. parchet de cea mai bună calitate, care a fost trimis șantierelor de construcții. Colectivul de conducere al întreprinderii a studiat procesul tehnologic al fabricării parchetului, și a adus unele îmbunătățiri care au contribuit la creșterea producției. Astfel, pînă la sfîrșitul lunii septembrie s-au produs peste plan 400 m.c. parchet, iar între 1—26 octombrie s-au fabricat 15.400 m.c. parchet. Printre cei mai destoinici muncitori din secție s-au evidențiat șeful de brigadă Carol Chipereanu și Mihai Hondarici mașinist — ]a mașina de profilat frize. Acesta din urmă constituie un exemplu și pentru ceilalți muncitori ai secției pentru felul în care își întrețin mașina și pentru respectarea condițiilor tehnice de lucru. Colectivul secției este hotărît să muncească din ce în ce mai bine pentru a produce și mai mult parchet necesar construcțiilor noi ce se înalță la Onești, ca și în alte orașe ale regiunii. Conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum Bacău, conform indicațiilor primite din partea organelor de partid de stat locale, a și întocmit un grafic privind ritmul preluării porumbului din contractări pe fiecare comună în parte. La întocmirea acestui grafic s-a ținut cont de posibilitățile economice ale comunelor. Acest grafic și alte instrucțiuni cu privire la urgentarea ritmului de preluare a produselor de toamnă contractate cu diferiți producători au fost prelucrate cu toți președinții sfaturilor populare comunale, cu președinții cooperativelor de consum, instructori etc. Deci, fiecare din cei răspunzători de realizarea planului de preluări au fost instruiți și li s-au repartizat sarcini concrete. Să analizăm pe scurt felul cum s-au tradus în viață sarcinile și îndrumările date de conducerea Uniunii raionale. O bună parte din conducerile cooperativelor de consum, îndrumate de către organele de partid și de stat locale, au luat cele mai eficace măsuri care au dus la îmbunătățirea muncii de preluare a porumbului și a semințelor de floarea-soarelui. In comuna Buhoci, bunăoară, s-au format echipe din salariații sfatului popular și cei ai cooperativei de consum, din deputați, care discută cu fiecare țăran muncitor asupra importanței predării la timp a produselor contractate cu statul. In satele Buhocel și Coteni, de pildă, se află echipa compusă din tovarășii Jan Smaniot și Gheorghe Pastor. Această echipă a reușit să convingă un număr însemnat de țărani muncitori să-și predea de îndată porumbul contractat cu cooperativa. Numai în ziua de 30 octombrie, din satele Buhocel și Coteni s-au preluat peste 8.000 kg. porumb. In urma acestei acțiuni, în comuna Buhoci s-a reușit ca pînă în prezent planul de preluare a porumbului să fie realizat în proporție de peste 50 la sută. Asemenea activitate susținută și permanentă privind munca de preluări se desfășoară și în comunele Răcăciuni, Chetriș, Plopana etc. Cooperativa din comuna Răcăciuni, de exemplu, a îndeplinit planul de preluare a semințelor de floarea-soarelui în proporție de 100 la sută, iar a porumbului cu peste 50 la sută. Cooperativele citate mai sus reușesc în bună măsură să-și realizeze ritmul de preluări conform graficului stabilit de uniunea raională. Trebuie să arătăm însă că în raionul Bacău sunt și unele cooperative de consum care tratează s cu superficialitate problema preluării porumbului din contracte. In această situație se complac și comitetele executive ale sfaturilor populare comunale respective, care nu iau inspii pentru realizarea ritmului de preluări conform graficului stabilit dinainte. Exemple semnificative în această direcție ne sunt cooperativele de consum din comunele Secueni, Odobești, Părtricea, Horgești și altele. Cooperativa din comuna Secueni, de pildă, a preluat din contractări pînă la 30 octombrie a. c. 1.875 kg. porumb, față de 20.885 kg, cît prevedea graficul la această dată. Cum poate justifica această situația neadmisibilă, tovarășul Mihai Ștefan, președintele cooperativei de consum?. Ce măsuri a luat tovarășul Ștefan Betea, instructorul uniunii raionale pentru intensificarea muncii de preluări din această comună? Iată întrebări la care trebuie să se răspundă cu fapte concrete — cu realizări. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Secueni are datoria să ia măsuri urgente pentru respectarea întocmai a graficului de preluare a porumbului. De această problemă să se preocupe și comitetul comunal de partid, care prin organizațiile de partid trebuie să desfășoare o susținută muncă politică în rîndul țăranilor muncitori pentru a-i determina pe aceștia să-și predea de îndată produsele contractate cu statul. Vinovate de această stare de lucruri se fac în primul rînd conducerile cooperativelor de consum care consideră că planul de preluări se va realiza oricum, fără a mai fi necesară o muncă permanentă și sîrguincioasă în această direcție. Asemenea tendințe dăunătoare bunului mers al muncii de preluări trebuiesc combătute cu tărie, ele nu au ce căuta în activitatea cooperativelor de consum. De acest lucru trebuie să se convingă și tovarășul Vasile Onofrei, vicepreședinte al cooperativei din comuna Părincea, precum și achizitorul Emil Zodianu, din comuna Horgești, care tratează cu superficialitate sarcinile ce le au în îndeplinirea planului de preluare a porumbului și a semințelor de floareasoarelui. Faptul că unele cooperative de consum nu realizează în mod ritmic planul de preluări a făcut ca uniunea raională, la data de 30 octombrie a. c. să realizeze din planul de preluare a porumbului doar 320 tone, față de 540 tone cît prevedea graficul pentru această dată. Din cele relatate mai sus se desprinde concluzia că nu-i suficient să întocmim grafice și să dăm sarcini. Trebuie să urmărim îndeaproape și în permanență felul cum se traduc în viață toate indicațiile cu privire la impulsionarea ritmului de preluări. Această sarcină revine în mod deosebit conducerii Uniunii raionale a cooperativelor de consum Bacău. Instructorii uniunii, repartizați pe grupe de comune, să aibă în vedere această problemă. Ei au datoria să ia măsuri concrete și operative pentru lichidarea din rădăcini a unor lipsuri ce frînează buna desfășurare a preluărilor. In această direcție pot fi evidențiați instructorii Gh. Pascu și Gheorghe Apreotesei, care se străduiesc să se achite cu cinste de sarcinile ce le-au fost încredințate. Nu același lucru se poate spune despre tovarășii Ștefan Betea și Ion Bejenaru, instructori ai uniunii raionale, care nu contribuie aproape cu nimic la realizarea planului de preluări la produsele de toamnă. In raionul Bacău sînt suficiente condiții economice pentru grăbirea ritmului de preluare a porumbului. Pentru acest lucru se cere însă o muncă mult mai bine organizată, mai eficace. * «. CURTEAN Lî In raionul Bacǎu poate fi grăbit ritmul preluării porumbului contractat