Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 2129-2155)
1959-12-01 / nr. 2129
Nr. 2129 (3608) In comuna Trifești din raionul Ro- Ston, a luat ființă cu cîțiva ani în urmă o cooperativă agricolă de producție pe bază de rentă. Îndrumați de organizația de partid, membrii cooperativei au lucrat cu hărnicie și au reușit să obțină recolte cu mult mai mari decît în sectorul individual. In felul acesta ei au făcut dovada că numai muncind pămîntul în comun se poate realiza o recoltă îmbelșugată. Anul acesta de pe tarlaua care a fost însămînțată cu grîu, membrii cooperativei agricole din Trifești au strîns cu 365 kg. mai mult față de producția pe care au avut-o anul trecut. Rezultate asemănătoare au avut și la alte culturi. Faptul acesta face ca valoarea unei zile-muncă să crească simțitor. Astfel, față de anul trecut, cînd valoarea unei zile-muncă a fost de 51 lei, anul acesta se prevede că va ajunge la cifra de 54 lei. De curînd, în cooperativa agricolă de producție curentă din Trifești au mai intrat încă 11 familii de țărani muncitori. Crește familia colectiviștilor Comitetul comunal, de partid al comunei Răcăciuni, raionul Bacău, desfășoară o intensă muncă politică în vederea atragerii țăranilor muncitori pe drumul agriculturii socialiste. In munca politică ce o desfășoară membrii și candidații de partid, agitatorii, tovarășii din activul fără de partid, folosesc cu pricepere rezultatele obținute de gospodăria agricolă colectivă „Secera și Ciocanul“ din comuna Răcăciuni cere în fiecare an recoltează cu mult mai mult decit țăranii individuali. Anul acesta, de pildă, colectiviștii au cules de pe fiecare hectar cîte 1538 kg. grîu, cu aproximativ 550 kg. mai mult la hectar față de individuali, care au cules sub o mie kg. la ha., iar la porumb, colectiviștii au cules cîte 2685 kg. la hectar față de 1500 cit au cules individualii etc. Ca rezultat al muncii politice desfășurate, alți țărani muncitori cer să fie primiți în sectorul socialist al agriculturii. Numai in luna noiembrie a.c. 16 familii de țărani muncitori au cerut să fie primiți in gospodăria agricolă colectivă ,Secera și Ciocanul. Printre aceștia se numără Vasile V. Ichim avînd 3 hectare pămînt și a inventar o căruță, un cal și o boroană, Petrea Sasu cu 2 hectare, Ion Marcaș cu un hectar pămînt, o căruță, un plug și alții. LU £ 9 In cooperativa agricolă de producție curentă din Trifești au intrat noi membri Țăranii muncitori din comuna Poscuțeni, raionul Adjud, au livrat statului întreaga cantitate de cereale contractate Cele 48.100 kg. porumb și 10.100 kg. floarea-soarelui pe care le-au contractat cu statul țăranii muncitori din Ploscuțeni, au fost livrate în întregime într-un termen scurt. Faptul că ei s-au achitat de datoriile contractuale față de stat, într-un termen scurt, dovedește, pe de o parte conștiinciozitate din partea țăranilor muncitori, iar pe de altă parte o permanentă preocupare față de această problemă, a organelor locale ,de partid și de stat din comuna Ploscuțeni. Iar fiecare circumscripție electorală a mers cîte un colectiv format din membrii de partid, deputații și salariații din comună care i-au îndemnat pe săteni să transporte cît mai repede la baza de recepție cerealele contractate. Circumscripția nr. 16 a chemat la întrecere în munca de preluare a cerealelor contractate, toate celelalte circumscripții din comună. A existat și un grafic care oglindea zilnic rezultatele întrecerii. Circumscripției fruntașe i se înmîna un steag, iar celor codate o tăbliță neagră. Toate acestea au dat rezultate foarte bune. Spre exemplu țăranii muncitori din circumscripția nr. 17, de care răspundea pentru preluarea cerealelor contractate deputatul Anton Butnaru au primit în primele zile tabla de circumscripție codașă. Peste două zile, țăranii muncitori din această circumscripție au raportat predarea în întregime a cerealelor contractate. Faptul că țăranii muncitori din comuna Ploscuțeni au predat statului la timp cerealele contractate, dovedește că acolo a existat din partea organelor locale de partid și de stat, o bună organizare a muncii și simț de răspundere față de sarcinile pe care le au. P. PAVEL 0 importantă consfătuire pentru impulsionarea activității organizațiilor U.T.M. de la sate în timpul iernii Duminică dimineața, încă înainte de orele opt, sala de festivități a fabricii de postav din Buhuși era plină de tineret. S-au întrunit aici secretarii comitetelor U.T.M. comunale, secretarii organizațiilor de bază U.T.M. din satele întregului raion Buhuși, directorii căminelor culturale, activiștii comitetului raional Huși, activiști ai sfatului U.T.M. Bupopular raional și ai comitetului raional de partid. La această consfătuire au mai fost prezenți: tovarășul Dumitru Popescu, membru al C.C. al U.T.M. și alți activiști ai C.C. al U.T.M., tovarășul Ion Papară, prim-secretar al Comitetului raional Buhuși al P.M.R., reprezentanți ai organizațiilor de masă, ziariști. Consfătuirea, a analizat felul cum organele și organizațiile U.T.M. din raion s-au ocupat în acest an de educația comunistă a tineretului, cum au contribuit acestea la creșterea și întărirea sectorului socialist al agriculturii, la ridicarea pe o treaptă superioară a activității culturale și artistice la sate. In jurul problemelor tratate in referatul tovarășului Neculai Țugui, prim-secretar al Comitetului raional Buhuși al U.T.M., au discutat mai mult de 20 tovarăși din cei aproape 400 de participanți. Consfătuirea a scos în relief realizările obținute de tineret, dezvăluind totodată lipsurile ce s-au manifestat. Pentru îmbunătățirea muncii cu tineretul în perioada de iarnă, au fost luate o serie de măsuri concrete. Această consfătuire, prima de acest fel in regiunea noastră, s-a dovedit deosebit de fructuoasă. V. E. I MARTI 1 DECEMBRIE 1959 ■ declanuf _____ S. G. 4 PAGINI 20 BANI In 10 luni întreprinderile din regiunea noastră au realizat economii peste plan în valoare de 131.091.279 lei Hotărîți să-și aducă o contribuție ct mai mare la realizarea de economii în producție peste plan, sarcina prevăzută a documentele plenarei din iulie a C. C. al P. M. R. colectivele de muncitori din întreprinderile și de pe șantierele regiunii noastre se străduiesc să descopere noi și noi rezerve interne. Bilanțul eforturilor depuse în această direcție în primele 10 luni ale anului este deosebit de rodnic. In această perioadă colectivele întreprinderilor de pe cuprinsul regiunii au reușit să realizeze peste sarcina de reducere a prețului de cost o economie în valoare de 137.091.279 lei. O contribuție deosebit de însemnată la obținerea acestui succes au adus-o colectivele Întreprinderilor din orașul Roman, care au realizat în această perioadă economii peste plan în valoare de 43.915.234 lei, cu 18.384.000 lei mai mult decît prevede angajamentul anual. Numai muncitorii fabricii de țevi din acest oraș au realizat pînă acum peste angajamentul anual, economii n valoare de 7.000.000 lei Merite tot atît de mari le revin și muncitorilor fabricii de zahăr din Roman, care au realizat peste angajamentul anual un volum asemănător de economii Și colectivele ntreprinderilor din orașul Bacău se pot mîndri cu rezultatele obținute: 20.511.531 lei economii peste plan. Fruntaș în această privință se situiază colectivul fabricii de hîrtie «Steaua roșie» care după ce și-a îndeplinit angajamentul anual, a realizat în plus economii în valoare de 743.000 lei Angajamentul luat privind realizarea de economii peste plan a mai fost îndeplinit de către întreprinderile din raioanele P. Neamț și Adjud, precum și de cele din Bicaz. Lucrările de montaj ale stației pilot a viitoarei fabrici de volan sunt pe terminate In apropierea fabricii de fire sintetice de la Săvinești s-a construit o stație pilot pentru producerea volanului, o fibră sintetică cu largă întrebuințare în industria textilă. In prezent, in cele două corpuri (monomer și polimer), lucrările de montaj și instalații au ajuns în faza finală In secția de filare-etilare din corpul polimer, toate utilajele sunt gata pentru începerea probelor mecanice. De asemenea, în secțiile recuperare, polimerizare și dizolvare se execută finisări și se pun la punct ultimele amănunte. La o parte din instalațiile tehnologice se fac primele probe de aer. Și în corpul monomer montajul utilajelor cît și lucrările de instalații sunt pe terminate. Aici se execută acum lucrări de izolații, se fac pregătiri pentru începerea probelor de presiune și mecanice și se pun la punct aparatele speciale de măsură și control. Noua stație pilot, pe lingă faptul că va avea o mare capacitate de producție , va servi și pentru scopuri experimentale, cît și pentru pregătirea tinerelor cadre necesare fabricii de volan, care acum se află in construcție. IN CLIȘEU : Clădirea volanului mic Consfătuire cu lectorii Universităților muncitorești Pentru continua îmbunătățire a activității în Universitățile muncitorești din regiunea noastră, filiala locală a Societății pentru răspîndirea științei și culturii a organizat duminică în sala de ședințe a Sfatului popular al orașului Bacău o consfătuire cu lectorii acestor universități. Dezbaterile au avut loc pe marginea referatului „Sarcinile lectorilor în asigurarea conținutului teoretico-științific al lecțiilor care se predau la Universitățile muncitorești“, susținut de tovarășul Gheorghe Călinescu și a lecției „Unele probleme ale metodicii predării lecțiilor la Universitățile muncitorești“, pe care a ținut-o profesorul Nicolae Oprescu, din Ministerul Invățământului și Culturii. SIMPOZION Cu prilejul împlinirii unui secol de la apariția lucrării lui Darwin „Originea speciilor“, filiala Societății de științe naturale și geografie și filiala S.R.S.C. Bacău au organizat duminică, în sala cinematografului „Tineretului“ din localitate, un simpozion intitulat: „Un secol de darwinism în Romînia“. Celor 350 de participanți la simpozion le-au vorbit tovarășele profesoare Margareta Ionașcu și Steluța Rusu despre Darwin și opera sa și despre evoluția darwinismului în țara noastră. In continuare a rulat un film. Constructorii barajului hidrocentralei și-au îndeplinit angajamentul anual, de a turna în corpul barajului 100.000 m.c. beton peste plan De la Bicaz ne-a sosit vestea că harnicii constructori ai barajului Hidrocentralei „V. I. Lenin“ și-au îndeplinit angajamentul anual turnînd în corpul barajului 100.000 m. c. betoane peste planul anual. De la începutul anului și pînă ieri s-au turnat în corpul barajului o cantitate totală de 600.000 m. c. betoane. îndeplinirea planului, cît și a angajamentului anual înainte de termen va permite constructorilor să termine construcția barajului mai devreme, ceea ce va face ca hidrocentrala să poată intra în funcțiune cu un ceas mai repede. La această victorie și-au adus contribuția deopotrivă atît muncitorii ,și tehnicienii de la fabrica de betoane cît și cei de la baraj și hidromecanizare, îndeplinirea angajamentului anual înainte de termen va întări și mai mult hotărîrea constructorilor de ași înzeci eforturile pentru a turna în corpul barajului încă 50.000 m. c. betoane, astfel ca pînă la sfîrșitul anului să se ajungă la 650.000 m. c. turnați în baraj. Această cantitate este dublă față de cei turnată în cursul anului trecut. INFORMAȚII Conferință Nu de mult, în localul școlii de 4 ani din satul Cucueți, comuna Dofteana (Tg. Ocna) tovarășa profesoară Ligia Roșca din partea S.R.S.C. a ținut conferința „Originea omului“. Folosirea în expunere a unui bogat material didactic, a înlesnit înțelegerea conferinței. A urmat un frumos program artistic prezentat de echipa artistică a căminului cultural din Dofteana. VASILE TAȚARCA, învățător ș.a.a... Muncă patriotică pe șantierul 3 Onești Mobilizați de către organizația de partid și de conducerea șantierului, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de la șantierul 3 oraș Onești au participat cu multă însuflețire la acțiunea de strîngere a fierului vechi și a materialelor rămase în șantier în urma lucrărilor de termoficare, la finisări și zugrăveli. S-au strîns circa 6000 kg. fier vechi, s-a stivuit cherestea și cărămizi, realizîndu-se economii de 10.000 lei, iar echipa care a lucrat la strîngerea materialelor rămase pe șantier a recuperat fier-beton, bile manele, țeavă și alte materiale în valoare de 15.000 lei. O altă echipă și-a desfășurat activitatea la baracamentele unde locuiesc muncitorii din întreprinderile și șantierele orașului. Această echipă a mobilizat locatarii barăcilor pentru curățirea terenurilor virane din fața baracamentelor. Datorită muncii entuziaste depuse, rezultatele au fost rodnice. S-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Ștefan Marin, Vasile Șipoteanu, Virginica Bordeanu, inginer loan Pristaru, inginer loan Bărboi, Nicolae Mușliu, Elena Vrăjitoru și alții . ALEXANDRU GUȚA Tineri constructori ai socialismului Maistrul Valeriu Cheie Recent a avut loc adunarea generală a organizației de partid a fabricii „Reconstrucția“ din Piatra Neamț. Din raportul prezentat în această adunare de partid a reieșit că organizația de partid a crescut o serie de tineri care au fost promovați cu curaj în posturi de răspundere. A mai reieșit că acești tineri se achită cu cinste de sarcinile primite, că contribuția lor la rezultatele bune obținute de fabrică, care recent a primit drapelul de fruntașă pe țară în ramura respectivă, este importantă. Unul dintre acești tineri este maistrul secției sulfit Valeriu Chele. In urmă cu vreo 7 ani (1952) pe poarta fabricii „Reconstrucția“ a intrat un tînăr. Era Valeriu Chele, fiul unor întovărășiți din comuna Negrești, raionul Piatra Neamț. Venise aici cu dorința de a munci în fabrică, să se califice într-una din meserii. Fiind membru al Uniunii Tineretului Muncitor, primii săi pași au fost către organizația de partid. Știa el că la partid va primi sprijin. Intr-adevăr tovarășii din organizația de partid l-au îndrumat, l-au ajutat și a fost primit în fabrică ca muncitor la secția sulfit. Aici a muncit cu dragoste și în scurt timp a fost remarcat ca unul din cei mai harnici muncitori. După terminarea stagiului militar Valeriu Chele, a revenit la fabrica „Reconstrucția“. Pentru faptul că muncea cu multă tragere de inimă, că se interesa mult de mașini, de tehnică, la propunerea organizației de partid, tînărul Valeriu Chele a fost trimis la școala de maiștri pe care a început-o la Piatra Neamț și a terminat-o la Bacău. Absolvind școala de maiștri, în anul 1958, a fost numit ajutor II la secția sulfit. In noua sa funcție tînărul Chele s-a străduit să facă față sarcinilor ce le avea. Cele 8 ore cît era în fabrică, la mașini, era numai „ochi și urechi“. Felul lui de a munci a făcut ca în scurt timp să fie promovat ajutor , apoi șef de atelier, iar din luna martie a.c. i s-a încredințat importanta sarcină de maistru pe schimb în secția sulfit. Ca maistru tînărul Chele a ajuns, datorită deosebitului interes ce-i acordă producției, să întreacă pe alții mult mai vechi ca el în meserie. Schimbul lui Valeriu Chele este cel mai bun schimb din secția sulfit. Lună de lună în acest schimb se produc circa 40 tone celuloză peste pian, ne-a spus Tovarășul Gheorghe Negru, directorul fabricii. Felul de a munci a tînărului maistru Valeriu Chele se mai datorește și educației pe care o primește în organizația de partid. El este candida de partid. Curînd, cererea sa de a fi primit în rîndurile partidului va fi discutată de organizația de partid. Un merit deosebit al tînărului maistru Valeriu Chele este și acela că la rîndul lui se ocupă de creșterea tinerelor cadre, așa cum a făcut cu tînărul Gheorghe Mihai. Acest tovarăș lucra ca muncitor necalificat în depozitul de lemn. Deoarece unul dintre ajutorii I a fost trimis la calificare pentru a lucra la noua secție a fabricii (secția de hîrtie) a fost luat din depozitul de lemn tînărul candidat de partid Gheorghe Mihai pentru a-l califica ca ajutor I la secția sulfit. Aci, sub directa supraveghere și îndrumare a maistrului Valeriu Chele, în luni Gheorghe Mihai a devenit ajutor I. Ca membru al Uniunii Tineretului Muncitor, Valeriu Chele a avut diferite funcții în această organizație. In anul 1958 tinerii de la „Reconstrucția“, apreciind calitățile lui Valeriu Chele, devotamentul lui pentru organizație, faptul că este exemplu de felul cum trebuie să muncească în producție, l-au ales secretar al organizației U.T.M. pe fabrică. Recent, la alegerile ce au avut loc Valeriu Chele a fost reales ca secretar al comitetului U.T.M. pe fabrică. S. GOLDFELD I DIN ECONOMIILE MĂRUNTE, SUME MARI - Mult timp in secția suprafață din cadrul libhelei Moinești exista părerea că nu se pot realiza economii, sau dacă se fac acestea sunt neînsemnate. De aceea nici preocupare nu era față de această problemă. Comuniștii au arătat însă că se pot face totuși economii. Tema luptei pentru economii a fost dezbătută cu toți muncitorii în consfătuirile de producție. La consfătuirea din luna octombrie, de pildă, numeroși muncitori s-au angajat să facă economii la unele materiale care se găsesc in cantități mici în magazie. Și trebuie spus că aceste angajamente au fost respectate. Sudorii, înainte aveau obiceiul să arunce capetele mărunte de sîrmă pentru sudură. Ei s-au angajat să facă economii la această firmă. Și au făcut: De la consfătuire și pînă în prezent sudorul Petre Birovescu a economisit 15 kg. sirmă de sudat, iar Vasile Vrabie 10 kg. Acum nici cel mai mic capăt de sirmă pentru sudură nu se mai aruncă. La fel ca el a procedat și timplarul 1. Adam care prin recuperarea scindărilor vechi a făcut economii însemnate la cheresteaua nouă care ar fi trebuit să fie scoasă din magazie. Problemă recondiționării pieselor a devenit o preocupare de seamă a colectivului secției. Să luăm doar citeva exemple mai recente. La sonda 1138 trebuia făcută reparație capitală la redactorul Lufchin și reparată instalația de pompaj. O serie de piese ca: lagăr compensator, pigmanul, bobțul lagărcoarbă și altele trebuiau scoase din magazie. Echipele conduse de comunistul Vasile Nicodim și Dumitru Mititelu, preocupați de a realiza economii au recondiționat aceste piese făcîndu-se astfel o economie de cca. 1500 lei. Economii de peste 2000 lei s-au obținut și prin recondiționarea ventilelor. La aceasta un aport însemnat l-au adus echipele tovarășilor Ilieș Ignat și Petre Purcaru care au recondiționat 10 ventile de diferite dimensiuni. Desigur acestea sunt economii așa zis mărunte, dar adunate la un loc ele dau sume mari. C. DOINARU A —A.» A«.*. —A— Numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile băcăuane învață limba rusă încă de la începutul lunii septembrie a.c. în atenția Consiliului orășenesc ARLUS Bacău și a „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă acest consiliu, a stat una din cele mai importante sarcini: organizarea de cursuri populare de limba rusă în întreprinderile și instituțiile din orașul Bacău In acest scop s-a luat legătura cu conducerile întreprinderilor și instituțiilor din oraș pentru a se duce muncă de lămurire cu un număr cît mai mare de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari să se înscrie la cursurile populare de limba rusă, să învețe limba constructorilor comunismului. Pentru o cît mai bună organizare a învățămîntului popular de limba rusă s-a cerut și sprijinul organelor sindicale și ale U.T.M., iar pentru îndrumarea îndeaproape și concretă a activității cursurilor populare de limba rusă s-a organizat pe lîngă Consiliul orășenesc ARLUS și o comisie de limba rusă, căreia îi revine, în special, sarcina îndrumării din punct de vedere metodic, omogenizarea cursurilor, folosirea celor mai bune metode de predare, îndrumarea cursurilor potrivit necesităților practice ale cursanților etc. Activitatea „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă Consiliul orășenesc ARLUS s-a intensificat în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, cînd s-au și deschis cele mai multe cursuri populare de limba rusă. Pînă în prezent s-au deschis în orașul Bacău 15 cursuri populare de limba rusă, dintre care 11 de ciclul I și 4 cu avansați, la care predau profesori de limba rusă din învățămîntul de stat. Astfel de cursuri s-au deschis la fabrica de cherestea „Horia, Cloșca și Crișan“, la „Proletarul“, la fabrica de confecții „Bacăul“, la U. M. B., „I.G.R.M.“, ARLUS, la redacția ziarului „Steagul roșu“ etc. totalizînd un număr de peste 230 de cursanți. Un sprijin deosebit în organizarea acestor cursuri au dat responsabilii lor din întreprinderi. Asemenea cursuri se vor mai deschide și la Policlinica de adulți, unde s-au înscris 40 de cursanți și la alte instituții și întreprinderi din localitate. In marea lor majoritate, profesorii s-au achitat în mod conștiincios de sarcina încredințată, folosind toată experiența lor de la catedră pentru ca aceste cursuri să-și desfășoare activitatea în condiții cît mai bune. Un sprijin deosebit în asigurarea cursurilor populare de limba rusă cu cei mai buni profesori a acordat Secția de învățămînt și cultură a orașului Bacău. Directorilor de școli li s-a trasat sarcina de a constata dacă profesorii își îndeplinesc cu conștiinciozitate sarcinile ce le au la aceste cursuri. Tot în sprijinul celor ce învață limba rusă s-au organizat și consultații la sediul Consiliului orășenesc ARLUS care se dau în zilele de luni, miercuri și vineri între orele 18-20 de către profesorii ce predau limba rusă în învățămîntul de stat din orașul Bacău. Prof. GRIGORE COBAN responsabilul „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă Consiliul orășenesc Bacău al ARLUS. Pentru muncitorii fabricii de cărămizi .Zorile noi din orașul Piatra Neamț s-au construit 8 blocuri de locuințe pe strada Siret. Pînă la sfîrșitul acestui an se va da în folosință și un bloc pentru muncitorii nefamiliști. IN CLIȘEU: noile blocuri de pe strada Siret. Foto: C. BURSU ®