Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 2129-2155)

1959-12-01 / nr. 2129

Nr. 2129 (3608) ­ In comuna Trifești din raionul Ro- Ston, a luat ființă cu cîțiva ani în u­rmă o cooperativă agricolă de pro­ducție pe bază de rentă. Îndrumați de organizația de partid, membrii coope­rativei au lucrat cu hărnicie și au reu­­șit să obțină recolte cu mult mai mari decît în sectorul individual. In felul a­­cesta ei au făcut dovada că numai muncind pămîntul în comun se poate realiza o recoltă îmbelșugată. Anul acesta de pe tarlaua care a fost însămînțată cu grîu, membrii co­operativei agricole din Trifești au strîns cu 365 kg. mai mult față de pro­ducția pe care au avut-o anul trecut. Rezultate asemănătoare au avut și la alte culturi. Faptul acesta face ca va­loarea unei zile-muncă să crească sim­țitor. Astfel, față de anul trecut, cînd valoarea unei zile-muncă a fost de 51 lei, anul acesta se prevede că va a­­junge la cifra de 54 lei. De curînd, în cooperativa agricolă de producție cu­rentă din Trifești au mai intrat încă 11 familii de țărani mun­citori. Crește familia colectiviștilor Comitetul­­ comunal, de partid al co­munei Răcăciuni, raionul Bacău, des­fășoară o intensă muncă politică în vederea atragerii țăranilor muncitori pe drumul agriculturii socialiste. In munca politică ce o desfășoară mem­brii și candidații de partid, agitatorii, tovarășii din activul fără de partid, folosesc cu pricepere rezultatele obți­nute de gospodăria agricolă colecti­vă „Secera și Ciocanul“ din comuna Răcăciuni cere în fiecare an recoltea­ză cu mult mai mult decit țăranii in­dividuali. Anul acesta, de pildă, co­lectiviștii au cules de pe fiecare hec­tar cîte 1538 kg. grîu, cu aproxima­tiv 550 kg. mai mult la hectar față­­ de individuali, care au cules sub o mie kg. la ha., iar la porumb, colectiviștii au cules cîte 2685 kg. la hectar față de 1500 cit au cules individualii etc. Ca rezultat al muncii politice des­fășurate, alți țărani muncitori cer să fie primiți în sectorul socialist al a­­griculturii. Numai in luna noiembrie a.c. 16 familii de țărani muncitori au cerut să fie primiți in gospodăria agricolă colectivă ,Secera și Ciocanul. Prin­tre aceștia se numără Vasile V. Ichim avînd 3 hectare pămînt și­­ a inventar o căruță, un cal și o boroa­­nă, Petrea Sasu cu 2 hectare, Ion Marcaș cu un hectar pămînt, o că­ruță, un plug și alții. LU £ 9 In cooperativa agricolă de producție cu­rentă din Trifești au intrat noi membri Țăranii muncitori din comuna P­oscuțeni, raionul Adjud, au livrat statului întreaga cantitate de cereale contractate Cele 48.100 kg. porumb și 10.100 kg. floarea-soarelui pe care le-au contrac­tat cu statul țăranii muncitori din Ploscuțeni, au fost livrate în întregi­me într-un termen scurt. Faptul că ei s-au achitat de dato­riile contractuale față de stat, într-un termen scurt, dovedește, pe de o parte conștiinciozitate din partea ță­ranilor muncitori, iar pe de altă parte o permanentă preocupare față de a­­ceastă problemă, a organelor locale ,de partid și de stat din comuna Plos­cuțeni. Iar fiecare circumscripție electorală a mers cîte un colectiv format din membrii de partid, deputații și sala­riații din comună care i-au îndemnat pe săteni să transporte cît mai re­pede la baza de recepție cerealele contractate. Circumscripția nr. 16 a chemat la întrecere în munca de prelua­re a cerealelor contractate, toate ce­lelalte circumscripții din comună. A existat și un grafic care oglindea zilnic rezultatele întrecerii. Circum­scripției fruntașe i se înmîna un steag, iar celor codate o tăbliță nea­gră. Toate acestea au dat rezultate foarte bune. Spre exemplu țăranii muncitori din circumscripția nr. 17, de care răspundea pentru preluarea cere­alelor contractate deputatul Anton Butnaru au primit în primele zile tabla de circumscripție codașă. Peste două zile, țăranii muncitori din aceas­tă circumscripție au raportat preda­rea în întregime a cerealelor contrac­tate. Faptul că țăranii muncitori din co­muna Ploscuțeni au predat statului la timp cerealele contractate, dovedește că a­­colo a existat din partea organelor locale de partid și de stat, o bună organizare a muncii și­ simț de răs­pundere față de sarcinile pe care le au­. P. PAVEL 0 importantă consfătuire pentru impulsionarea activi­tății organizațiilor U.T.M. de la sate în timpul iernii Duminică dimineața, încă înainte de orele opt, sala de festivități a fabricii de postav din Buhuși era plină de tineret. S-au întrunit aici secretarii comi­tetelor U.T.M. comunale, secretarii organizațiilor de bază U.T.M. din satele întregului raion Buhuși, di­rectorii căminelor culturale, activiș­tii comitetului raional Huși, activiști ai sfatului U.T.M. Bu­popular raional și ai comitetului raional de partid. La această consfătuire au mai fost prezenți: tovarășul Dumitru Popescu, membru al C.C. al U.T.M. și alți activiști ai C.C. al U.T.M., tovarășul Ion Papară, prim-secretar al Comitetului raional Buhuși al P.M.R., reprezentanți ai organizații­lor de masă, ziariști. Consfătuirea, a analizat felul cum organele și organizațiile U.T.M. din raion s-au ocupat în acest an de educația comunistă a tineretu­lui, cum­ au contribuit acestea la creșterea și întărirea sectorului so­­­­cialist al agriculturii, la ridicarea pe o treaptă superioară a activității culturale și artistice la sate. In jurul problemelor tratate in referatul tovarășului Neculai Țugui, prim-secretar al Comitetului raional Buhuși al U.T.M., au discutat mai mult de 20 tovarăși din cei aproape 400 de participanți. Consfătuirea a scos în relief rea­lizările obținute de tineret, dezvă­luind totodată lipsurile ce s-au ma­nifestat. Pentru îmbunătățirea muncii cu tineretul în perioada de iarnă, au fost luate o serie de măsuri con­crete. Această consfătuire, prima de a­­cest fel in regiunea noastră, s-a dovedit deosebit de fructuoasă. V. E. I MARTI 1 DECEMBRIE 1959 ■ declan­u­f _____ S. G. 4 PAGINI 20 BANI In 10 luni întreprinderile din regiunea noastră au realizat economii peste plan în valoare de 131.091.279 lei Hotărîți să-și aducă o contribuție c­t mai mare la realizarea de economii în producție peste plan, sarcina prevăzută a documentele plenarei din iulie a C. C. al P. M. R. colecti­vele de muncitori din întreprinderile și de pe șantierele regiunii noastre se străduiesc să descopere noi și noi rezerve interne. Bilanțul eforturilor depuse în această direcție în pri­mele 10 luni ale anului este deosebit de rod­nic. In această perioadă colectivele întreprin­derilor de pe cuprinsul regiunii au reușit să realizeze peste sarcina de reducere a prețului de cost o economie în valoare de 137.091.279 lei. O contribuție deosebit de însemnată la obținerea acestui succes au adus-o colectivele Întreprinderilor din orașul Roman, care au realizat în această perioadă economii peste plan în valoare de 43.915.234 lei, cu 18.384.000 lei mai mult decît prevede angajamentul anual. Numai muncitorii fabricii de țevi din acest oraș au realizat pînă acum peste angajamentul anual, economii n valoare de 7.000.000 lei Merite tot atît de mari le revin și muncitori­lor fabricii de zahăr din Roman, care au rea­lizat peste angajamentul anual un volum ase­mănător de economii Și colectivele ntreprinderilor din orașul Bacău se pot mîndri cu rezultatele obținute: 20.511.531 lei economii peste plan. Fruntaș în această privință se situiază colectivul fabricii de hîrtie «Steaua roșie» care după ce și-a în­deplinit angajamentul anual, a realizat în plus economii în­ valoare de 743.000 lei Angajamentul luat privind realizarea de e­­conomii peste plan a mai fost îndeplinit de către întreprinderile din raioanele P. Neamț și Adjud, precum și de cele din Bicaz. Lucrările de montaj ale stației pilot a viitoarei fabrici de volan sunt pe terminate In apropierea fabricii de fire sintetice de la Săvinești s-a construit o stație pilot pentru producerea volanului, o fibră sintetică cu largă întrebuințare în industria textilă. In prezent, in cele două corpuri (mo­nomer și polimer), lucrările de montaj și­­ instalații au ajuns în faza finală In secția de filare-etilare din corpul polimer, toate utilajele sunt gata pentru începe­rea probelor meca­nice. De asemenea, în secțiile recupe­rare, polimerizare și dizolvare se execută finisări și se pun la punct ultimele a­­mănunte. La o parte din instalațiile teh­nologice se fac pri­mele probe de aer. Și în corpul mo­nomer montajul uti­lajelor cît și lucră­rile de instalații sunt pe terminate. Aici se execută acum lu­crări de izolații, se fac pregătiri pen­tru începerea probe­­lor de presiune și mecanice și se pun la punct aparatele speciale de măsură și control. Noua stație pilot, pe lingă faptul că va avea o mare capacitate de produc­ție , va servi și pentru scopuri expe­rimentale, cît și pentru pregătirea tine­relor cadre necesare fabricii de volan, care acum se află in construcție. IN CLIȘEU : Clădirea volanului mic Consfătuire cu lectorii Universităților muncitorești Pentru continua îmbunătățire a ac­tivității în Universitățile muncitorești din regiunea noastră, filiala locală a Societății pentru răspîndirea științei și culturii a organizat duminică în sala de ședințe a Sfatului popular al ora­șului Bacău o consfătuire cu lectorii acestor universități. Dezbaterile au avut loc pe marginea referatului „Sarcinile lectorilor în asi­gurarea conținutului teoretico-științific al lecțiilor care se predau la Universi­tățile muncitorești“, susținut de tova­rășul Gheorghe Călinescu și a lecției „Unele probleme ale metodicii predării lecțiilor la Universitățile muncitorești“, pe care a ținut-o profesorul Nicolae O­­prescu, din Ministerul Invățământului și Culturii. SIMPOZION Cu prilejul împlinirii unui secol de la apariția lucrării lui Darwin „Origi­nea speciilor“, filiala Societății de științe naturale și geografie și filiala S.R.S.C. Bacău au organizat duminică, în sala cinematografului „Tineretului“ din localitate, un simpozion intitulat: „Un secol de darwinism în Romînia“. Celor 350 de participanți la simpo­zion le-au vorbit tovarășele profesoa­re Margareta Ionașcu și Steluța Ru­­su despre Darwin și opera sa și des­­­pre evoluția darwinismului în țara noastră. In continuare a rulat un film. Constructorii barajului hidrocentralei și-au îndeplinit angajamentul anual, de a turna în corpul barajului 100.000 m.c. beton peste plan De la Bicaz ne-a sosit vestea că har­nicii constructori ai barajului Hidro­centralei „V. I. Lenin“ și-au îndepli­nit angajamentul anual turnînd în corpul barajului 100.000 m. c. betoane pes­te planul anual. De la începutul anu­lui și pînă ieri s-au turnat în corpul barajului o cantitate totală de 600.000 m. c. betoane. îndeplinirea planului, cît și a anga­jamentului anual înainte de termen va permite constructorilor să termine con­strucția barajului mai devreme, ceea ce va face ca hidrocentrala să poată intra în funcțiune cu un ceas mai re­pede. La această victorie și-au adus con­tribuția deopotrivă atît muncitorii ,și tehnicienii de la fabrica de betoane cît și cei de la baraj și hidromecani­­zare, îndeplinirea angajam­entului anual înainte de termen va întări și mai mult hotărîrea constructorilor de ași înzeci eforturile pentru a turna în corpul ba­rajului încă 50.000 m. c. betoane, astfel ca pînă la sfîrșitul anului să se ajungă la 650.000 m. c. turnați în baraj. A­­ceastă cantitate este dublă față de cei turnată în cursul anului trecut. INFORMAȚII Conferință N­u de mult, în localul școlii de 4 ani din satul Cucueți, comuna Doftea­­na (Tg. Ocna) tovarășa profesoară Ligia Roșca din partea S.R.S.C. a ținut conferința „Originea omului“. Folosirea în expunere a unui bogat material didactic, a înlesnit înțelege­rea conferinței. A urmat un frumos program artis­tic prezentat de echipa artistică a căminului cultural din Dofteana. VASILE TAȚARCA, învățător ș.a.a... Muncă patriotică pe șantierul 3 Onești Mobilizați de către organizația de partid și de conducerea șantierului, muncitorii, tehnicienii, inginerii și func­ționarii de la șantierul 3­ oraș Onești au participat cu multă însuflețire la acțiunea de strîngere a fierului vechi și a materialelor rămase în șantier în urma lucrărilor de termoficare, la fini­sări și zugrăveli. S-au strîns circa 6000 kg. fier vechi, s-a stivuit cherestea și cărămizi, rea­­lizîndu-se economii de 10.000 lei, iar echipa care a lucrat la strîngerea­­ ma­terialelor rămase pe șantier a recupe­rat fier-beton, bile manele, țeavă și alte materiale în valoare de 15.000 lei. O altă echipă și-a desfășurat activi­tatea la baracamentele unde locuiesc muncitorii din întreprinderile și șan­tierele orașului. Această echipă a mo­bilizat locatarii barăcilor pentru cură­țirea terenurilor virane din fața bara­camentelor. Datorită muncii­ entuziaste depuse, rezultatele au fost rodnice. S-au eviden­țiat în mod deosebit tovarășii Ștefan Marin, Vasile Șipoteanu, Virginica Bor­­deanu, inginer loan Pristaru, inginer loan Bărboi, Nicolae Mușliu, Elena Vrăjitoru și alții . ALEXANDRU GUȚA Tineri constructori ai socialismului Maistrul Valeriu Cheie Recent a avut loc adunarea gene­rală a organizației de partid a fabri­cii „Reconstrucția“ din Piatra Neamț. Din raportul prezentat în această adunare de partid a reieșit că or­ganizația de partid a crescut o serie de tineri care au fost promovați cu curaj în posturi de răspundere. A mai reieșit că acești tineri se achită cu cinste de sarcinile primite, că contri­buția lor la rezultatele bune obținute de fabrică, care recent a primit dra­pelul de fruntașă pe țară în ramura respectivă, este importantă. Unul din­tre acești tineri este maistrul sec­ției sulfit Valeriu Chele. In urmă cu vreo 7 ani (1952) pe poarta fabricii „Reconstrucția“ a in­trat un tînăr. Era Valeriu Chele, fiul unor întovărășiți din comuna Ne­grești, raionul Piatra Neamț. Venise aici cu dorința de a munci în fabri­că, să se califice într-una din meserii. Fiind membru al Uniunii Tineretului Muncitor, primii săi pași au fost către organizația de partid. Știa el că la partid va primi sprijin. Intr-a­devăr tovarășii din organizația­ de partid l-au­­ îndrumat, l-au ajutat și a fost primit în fabrică ca muncitor la secția sulfit. Aici a muncit cu dra­goste și în scurt timp a fost remarcat ca unul din cei mai harnici munci­tori. După terminarea stagiului militar Vale­riu Chele, a revenit la fabrica „Re­construcția“. Pentru faptul că mun­cea cu multă tragere de inimă, că se interesa mult de mașini, de tehnică, la propunerea organizației de partid, tînărul­ Valeriu Chele a fost trimis la școala de maiștri pe care a înce­put-o la Piatra Neamț și a termi­nat-o la Bacău. Absolvind școala de maiștri, în a­­nul 1958, a fost numit ajutor II la secția sulfit. In noua sa funcție tînă­rul Chele s-a străduit să facă față sarcinilor ce le avea. Cele 8 ore cît era în fabrică, la mașini, era numai „ochi și urechi“. Felul lui de a munci­­ a făcut ca în scurt timp să fie pro­movat ajutor , apoi șef de atelier, iar din luna martie a.c. i s-a încre­dințat importanta sarcină de maistru pe schimb în secția sulfit. Ca maistru tînărul Chele a­ ajuns, datorită deosebitului interes ce-i­­­ a­­cordă producției, să întreacă pe alții mult mai vechi ca el în meserie.­­ Schimbul lui Valeriu Chele este cel mai­­ bun schimb din secția sulfit. Lună de lună în acest schimb se pro­duc circa 40 tone celuloză peste pian, ne-a spus Tovarășul Gheorghe Negru, directorul fabricii. Felul de a munci a tînărului mais­tru Valeriu Chele se mai datorește și educației pe care o primește în or­ganizația de partid. El este candid­a de partid. Curînd, cererea sa de a fi primit în rîndurile partidului va fi discutată de organizația de partid. Un merit deosebit al tînărului mais­tru Valeriu Chele este și acela că la rîndul lui se­ ocupă de creșterea tine­relor cadre, așa cum a făcut cu tînă­rul Gheorghe Mihai. Acest tovarăș lucra ca muncitor necalificat în de­pozitul de lemn. Deoarece unul dintre ajutorii I a fost trimis la calificare pentru a lucra la noua secție a­­ fabri­cii (secția d­e hîrtie) a fost luat din depozitul de lemn tînărul candidat de partid Gheorghe Mihai pentru a-l ca­lifica ca ajutor I la secția sulfit. Aci, sub directa supraveghere și îndruma­re a maistrului Valeriu Chele, în luni Gheorghe Mihai a devenit aju­­­tor I. Ca membru al Uniunii Tineretului Muncitor, Valeriu Chele a avut dife­rite funcții în această organizație. In anul 1958 tinerii de la „Reconstruc­ția“, apreciind calitățile lui Valeriu Chele, devotamentul lui pentru orga­nizație, faptul că este exemplu de fe­lul cum trebuie să muncească în producție,­ l-au ales­­ secretar al or­ganizației U.T.M. pe fabrică. Recent, la alegerile ce­­ au avut loc Valeriu Chele a fost reales ca secretar al comitetului U.T.M. pe fabrică. S. GOLDFELD I DIN ECONOMIILE MĂRUNTE, SUME MARI - Mult timp in secția suprafață din cadrul libhelei Moinești exista pă­­­rerea că nu se pot realiza economii, sau dacă se fac acestea sunt neîn­semnate. De aceea nici preocupare nu era față de această problemă. Comuniștii au arătat însă că se pot face totuși economii. Tema lup­tei pentru economii a fost dezbătută cu toți muncitorii în consfătuirile de producție. La consfătuirea din luna octom­brie, de pildă, numeroși muncitori s-au angajat să facă economii la u­­nele materiale care se găsesc in can­tități mici în magazie. Și trebuie spus că aceste angajamente au fost respectate. Sudorii, înainte aveau obiceiul să arunce capetele mărunte de sîrm­ă pentru sudură. Ei s-au angajat să facă economii la această firmă. Și au făcut: De la consfătuire și pînă în prezent sudorul Petre Birovescu a economisit 15 kg. sirmă de sudat, iar Vasile Vrabie 10 kg. Acum nici cel mai mic capăt de sirmă pentru sudură nu se mai aruncă. La fel ca el a procedat și timplarul 1. Adam care prin recuperarea scindărilor vechi a făcut economii însemnate la cheresteaua nouă care ar fi trebuit să fie scoasă din magazie. Problemă re­condiționării pieselor a devenit o preocupare de seamă a co­lectivului secției. Să luăm doar ci­­teva exemple mai recente. La sonda 1138 trebuia făcută re­parație capitală la redactorul Luf­­chin și reparată instalația de pom­paj. O serie de piese ca: lagăr com­pensator, pigmanul, bobțul lagăr­­coarbă și altele trebuiau scoase din magazie. Echipele conduse de comu­nistul Vasile Nicodim și Dumitru Mititelu, preocupați de a realiza e­­conomii au recondiționat aceste pie­se făcîndu-se astfel o economie de cca. 1500 lei. Economii de peste 2000 lei s-au ob­ținut și prin recondiționarea venti­­lelor. La aceasta un aport însemnat l-au adus echipele tovarășilor Ilieș Ignat și Petre Purcaru care au re­condiționat 10 ventile de diferite di­mensiuni. Desigur acestea sunt economii așa zis mărunte, dar adunate la un loc ele dau sume mari. C. DOINARU A —A.» A«.*. —A— Numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile băcăuane învață limba rusă încă de la începutul lunii septembrie a.c. în atenția Consiliului orășenesc ARLUS Bacău și a „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă acest consiliu, a stat una din cele mai im­­portante sarcini: organizarea de cursuri populare de limba rusă în­ întreprinde­rile și instituțiile din orașul Bacău In acest scop s-a luat legătura cu con­ducerile întreprinderilor și instituțiilor din oraș pentru a se duce muncă de lămurire cu un număr cît mai mare de muncitori, tehnicieni, ingineri și func­ționari să se înscrie la cursurile popu­lare de limba rusă, să învețe limba constructorilor comunismului. Pentru o cît mai bună organizare a învățămîntului popular de limba rusă s-a cerut și sprijinul organelor sindi­cale și ale U.T.M., iar pentru îndru­marea îndeaproape și concretă a acti­vității cursurilor populare de limba rusă s-a organizat pe lîngă Consiliul orășenesc ARLUS și o comisie de lim­ba rusă, căreia îi revine, în special, sarcina îndrumării din punct de vedere metodic, omogenizarea cursurilor, folo­sirea celor mai bune metode de pre­dare, îndrumarea cursurilor potrivit ne­cesităților practice ale cursanților etc. Activitatea „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă Consiliul oră­șenesc ARLUS s-a intensificat în ca­drul Lunii prieteniei romîno-sovietice, cînd s-au și deschis cele mai multe cursuri populare de limba rusă. Pînă în prezent s-au deschis în ora­șul Bacău 15 cursuri populare de lim­ba rusă, dintre care 11 de ciclul I și 4 cu avansați, la care predau profesori de limba rusă din învățămîntul de stat. Astfel de cursuri s-au deschis la fa­brica de cherestea „Horia, Cloșca și Crișan“, la „Proletarul“, la fabrica de confecții „Bacăul“, la U. M. B., „I.G.R.M.“, ARLUS, la redacția ziaru­lui „Steagul roșu“ etc. totalizînd un număr de peste 230 de cursanți. Un sprijin deosebit în organizarea acestor cursuri au dat responsabilii lor din întreprinderi. Asemenea cursuri se vor mai des­chide și la Policlinica de adulți, unde s-au înscris 40 de cursanți și la alte instituții și întreprinderi din localitate. In marea lor majoritate, profesorii s-au achitat în mod conștiincios de sar­­cina încredințată, folosind toată expe­riența lor de la catedră pentru ca a­­ceste cursuri să-și desfășoare activi­tatea în condiții cît mai bune. Un sprijin deosebit în asigurarea cursurilor populare de limba rusă cu cei mai buni profesori a acordat Secția de învățămînt și cultură a orașului Ba­cău. Directorilor de școli li s-a trasat sarcina de a constata dacă profesorii își îndeplinesc cu conștiinciozitate sar­cinile ce le au la aceste cursuri. Tot în sprijinul celor ce învață lim­ba rusă s-au organizat și consultații la sediul Consiliului orășenesc ARLUS care se dau în zilele de luni, miercuri și vineri între orele 18-20 de către pro­fesorii ce predau limba rusă în învă­țămîntul de stat din orașul Bacău. Prof. GRIGORE COBAN responsabilul „Clubului celor ce învață limba rusă“ de pe lîngă Consiliul orășenesc Bacău al ARLUS. Pentru muncitorii fabricii de cărămizi .Zorile noi­ din orașul Piatra Neamț s-au construit 8 blocuri de lo­cuințe pe strada Siret. Pînă la sfîrșitul acestui an se va da în folosință și un bloc pentru muncitorii nefamiliști. IN CLIȘEU: noile blocuri de pe strada Siret. Foto: C. BURSU ®

Next