Steagul Roşu, martie 1960 (Anul 15, nr. 2205-2231)
1960-03-01 / nr. 2205
CITIȚI IN ACEST NUMĂR: B Lucrările Conferinței organizației regionale Bacău a P.M.R. Discuții pe marginea dării de seamă B Declarația comună sovieto-indoneziană n Semnarea acordului general de colaborare economică și tehnică intre U.R.S.S. și Indonezia B Acordul de colaborare culturală dintre U.R.S.S. și Republica Indonezia și Declarația lui Palmiro Togliatti în legătură cu criza politică din Italia Lucrările Conferinței organizației regionale Bacău a Partidului Muncitoresc Român Discuții pe marginea dării de seamă Duminică 28 februarie a.c. au continuat lucrările Conferinței organizației regionale de partid. In prima parte a zilei s-au desfășurat discuțiile asupra dării de seamă prezentată de către Comitetul regional de partid. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care, după ce a răspuns la unele întrebări, a rugat pe tovarășul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., să transmită tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej că toți comuniștii din regiunea Bacău sînt hotărîți să întîmpine cel de-al III-lea Congres al partidului cu noi și noi succese în muncă. A luat apoi cuvîntul tovarășul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., care a apreciat că atît din darea de seamă prezentată cit și din discuțiile purtate în jurul acesteia rezultă că în activitatea organizației regionale de partid Bacău s-au făcut pași mari înainte în ce privește îndeplinirea sarcinilor trasate de către partidul și guvernul nostru. S-a trecut apoi la punctul doi al ordinei de zi. Alegerea delegaților la cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. ’ 1 I. CIURARUf Din prezidiul Conferinței au făcut parte tovarășii: Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Petre Lupu, membru al C.C. al P.M.R., Aurel Calimandric, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Elena Caramalău, secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P.M.R., precum și alți tovarăși. La tribună tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, prezentînd darea de seamă. Mtarca tovarâșului Alexandru Drăghici membru al Biroului Politic al C C. al P.M. Tovarăși, darea de seamă asupra activității desfășurată de Comitetul regional, de [UNK] jiartid Bacău, de la ultima conferință și pînă în prezent, o consider o dare de seamă bună și care a reușit că redea activitatea de partid dusă !n aceasta perioadă. Am participat și la alte conferințe ale organizației regionale de partid Bacău, și, prin comparație, îmi pot da seama de rezultatele pozitive deosebite, obținute în activitatea organizației regionale de partid Bacău. Dacă la conferințele anterioare ale organizației regionale de partid Bacău, se vorbea despre problemele economice în general, fără să se facă o analiză concretă și temeinică,trebuie să spunem că, astăzi, atît din darea de seamă cit și din Cuvîntul tovarășilor delegați, rezultă că în activitatea organizației regionale s-au realizat pași serioși înainte îm sensul legării muncii de partid de samnale pe linie de producție, In sensul legării muncii , de partid, de sarcinile realizării și depășirii planului de stat. Marea majoritate a discuțiilor purtate pe marginea dării de seamă s-a ocupat ar competență de sarcinile trasate de plenarele Comitetului Central al partidului, de felul cum este îndeplinit planul de stat în întreprinderile din regiunea Bacău, ceea ce s-a făcut pînă acum pentru reducerea prețului de cost al produselor fabricate, ce economii s-au realizat în anul trecut și ce volum de economii se va putea realiza în anul 1960. Consider foarte juste aceste preocupări ale organizațiilor noastre de partid, ceea ce reflectă că organizațiile de partid sînt astăzi strîns legate de viață și de realitățile construirii socialismului în patria noastră. Un mare merit in activitatea depusă in obținerea acestor rezultate valoroase revine Comitetului regional de partid, care luptă pentru a traduce în viață linia trasată de conducerea partidului nostru. Îndeplinirea și depășirea planului de producție pe anul 1959, de către marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Bacău, este un rezultat al preocupării mai competente a organelor și organizațiilor de partid, de problemele concrete ale activității economice ale întreprinderilor, al îmbunătățirii muncii politice și organizatorice, și al creșterii nivelului politic și ideologic , al membrilor și candidaților de partid. Merită să fie subliniate succesele deosebite obținute în realizarea planului de stat, de către colectivele unor întreprinderi cum sînt: fabrica de țevi de la Roman, Trustul de foraj Atomnești, fabrica de hîrtie și celuloza „Steaua, roșie“ din Bacău, fabricile" de cărămizi de la Roman și P. Neamț. . . Succese importante au obținut și colectivele de munca de pe șantierele Hidrocentralei „V. I. • LeniiB"-Bicaz, întreprinderile de construcții și montaje Onești și Săvinești, care și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan pe anul 1959, și au dat în funcțiune unele obiective înainte de termen. La începutul anului 1959, colectivele întreprinderilor din regiunea Bacău s-au angajat să realizeze economii peste plan doar în valoare de 57.000. 000 lei. hotârîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 a creat un avînt și mai puternic în rândul maselor de muncitori, astfel că s-a ajuns pe regiune la un angajament și la realizarea practică a unui volum de economii de peste 160.000. 000 lei, ceea ce dovedește justețea aprecierilor conducerii lui că în toate întreprinderile partidusunt imense rezerve interne. Se poate aprecia ca un rezultat pozitiv faptul că angajamentele luate au fost îndeplinite de cele mai multe întreprinderi înainte de termen. Realizarea celor peste 160.000.000 lei economii peste plan în anul 1959 mai dovedește că muncitorii, tehnicienii și inginerii, îndrumați și conduși de organizațiile de partid, au devenit tot mai conștienți de faptul că este in interesul lor de a munci mai bine, de a folosi mai rațional utilajele, materiile prime și materialele, de a lupta pentru creșterea continua a producției, a uruundignații mupeii și reducerea prețului de cost, condiții esențiale pentru creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Desigur că în activitatea Comitetului regional de partid Bacău sunt și unele, lipsuri. Mai sunt multe organizații de partid care muncesc „la general“, vorbesc numai despre plan, despre sarcinile de plan, dar nu au reușit să lege activitatea "de zi cu zi a comuniștilor, concret de activitatea practică a oamenilor muncii din uzine, fabrici, și instituții. Comitetul regional de partid,, comitetele raionale și orășenești s-au ocupat în mică măsură de industria locală, fapt ce se oglindește în rezultatele slabe ale acesteia. Nu s-a dat atenție suficientă nici rentabilizării unor întreprinderi și ramuri de producție care lucrează de multă vreme cu dotații de la buget așa cum sunt: Întreprinderea minieră Comănești, întreprinderile de foraj și prelucrarea țițeiului, precum și unele unități din ramura forestieră. De asemenea, Comitetul regional de partid nu a manifestat o preocupare suficientă pentru introducerea tehnicii noi, a micii mecanizări, pentru folosirea pe scară mai largă a unor procedee tehnologice noi, pentru generalizarea inițiativelor și metodelor de muncă înaintate, în unele ramuri de producție, ca: metalurgie, petrol, industria forestieră, fabricarea cimentului. Aceste probleme nu au stat în permanență în atenția organelor și organizațiilor de partid. In acest sens consider justă critica adusă în cadrul Conferinței adresată nu numai organelor cerrtrale, ci și organelor de partid regional și raionale. Prețul de cost în construcții, și mai ales pe marile șantiere din regiunea Bacău, este încă ridicat și aceasta din cauza marei risipe de materiale și a unei incomplete folosiri a utilajelor și mașinilor. Atît în darea de seamă, cit și în discuțiile purtate s-a vorbit despre reducerea prețului de cost al construcțiilor, doar in ceea ce privește construcțiile de locuințe, dar nu s-a arătat în ce măsură a existat preocupare din partea Comitetului regional de partid din partea organelor și organizațiilor de partid în vederea reducerii prețului de cost al construcțiilor industriale. Dacă ,în ceea ce privește , problemele legate de construcția de locuințe au fost viu dezbătute în cadrul colectivelor de constructori, proiectanți și beneficiari, iar organele și organizațiile de partid s-au ocupat în mod serios de acestea, apoi su ■ direcția reducerii prețului de cost al, construcțiilor industriale a existat o preocupare insuficientă. Pe șantiere , mai există încă multă risipă de materiale, acestea nefiind suficient de bine gospodărite. Comitetul regional de partid, comitetele raionale și orășenești, organizațiile de partid de pe șantiere vor trebui, să lupte ’ pentru gospodărirea mai bună a materialelor, să se pună capăt risipei și să , se ia măsuri hotărîte acolo unde nu există preocupare pentru buna păstrare a bunurilor obștești. A luat ființă cea de-a 100-a gospodărie agricolă colectivă din regiunea Bacău Satul Roșiori din raionul Bacău este aproape de Chiticeni (comuna Secueni). In Roșiori, încă din anul 1950 a luat ființă gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie". Incepind, de atunci, in fiecare an, colectiva din Roșiori a dovedit pe deplin superioritatea lucrării pămintului in comun. Colectiviștii din Roșiori au constituit un exemplu bun de urmat pentru țăranii muncitori dini, comunele învecinate. Țăranii întovărășiți din satul Chiticeni, comuna Secueni, au păminturi care se învecinează cu al colectiviștilor din Roșiori și nu diferă cu nimic din punct de vedere al calității, totuși in anul 1959, intovărășiții din Chiticeni aucules mai puțin la fiecare hectar cu 600 kg. griu, cu 300 kg. ovăz și 200 kg. porumb. Răcind un calcul, intovărășiții din întovărășirea „Unirea", satul Chiticeni, au constatat că ei au pierdut față de G.A.C. Roșiori pe cele 18 hectare cultivate cu griu, 1000 kg. și 13.600 kg. porumb pe cele 68 hectare cultivate cu această plantă. Deci, intovărășiții din Chiticeni au constatat că numai la culturile cerealiere ei au pierdut peste 24,4 tone cereale. De aici ei au tras învățătura că gospodăria colectivă este singura formă de muncă în comun a pămintului unde țărănimea muncitoare are numai de ciștigat. De aceea întovărășită din Chiticeni, sub îndrumarea organelor locale de partid, au hotărit să înființeze în satul lor gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin", care a fost constituită in ziua de 26 , cea de-a treia februarie. Aceasta este gospodărie colectivă din comuna Secueni. In noua gospodărie s-au înscris un număr de 62 * familii de întovărășiți cu 146 hectare teren. In adunarea generală de constituire, colectiviștii au ales consiliul de conducere, iar președinte a fost ales Andronic I. Vasile. Constituirea celei de-a treia gospodării colective 41 din comuna Secueni, raionul Bacău, este o confirmare a faptului că gospodăriile colective existente exerciții oprainfluență pozitivă puternică asuțărănimii muncitoare care se convinge tot mai mult că numai inr gospodăria colectivă își poate făuri o viață mai bună și din ce în ce mai fericită, ■ (Continuare in pag. 2-a) Cuvîntul tovarășului Constantin Macarie, secretar al Comitetului de partid de la M. 5. Roman Reducerea procentului de rebuturi, care încă era destul de mare în cadrul întreprinderii noastre — a arătat tovarășul C. Macarie — a constituit una din problemele principale care au stat în atenția Comitetului de partid din cadrul I.M.S. Roman. Biroul Comitetului orășenesc de partid ne-a ajutat prin aceea că s-a deplasat la fața locului și, pe baza unei analize concrete, s-au luat măsuri bune ce au dus la lichidarea în mare parte a lipsurilor care mai dăinuiau în munca organizației de partid. Aceasta a făcut ca comuniștii din cadrul întreprinderii noastre să-și lichideze propriile lor lipsuri, să desfășoare o muncă mai eficace. Astfel, planul pe 1959 cît și angajamentele luate de a da economii peste plan, au fost îndeplinite. . . . Obținerea acestor rezultate a fost determinată de munca politică desfășurată de organizația de partid din întreprindere, de ajutorul, acordat de biroul comitetului orășenesc și de către tovarășii, secretari ai Comitetului regional de partid. Analizele făcute au dovedit că, în cadrul,,întreprinderii noastre sunt forțe mult mai mari decit am crezut noi, rezerve ce pot fi folosite mai rațional. Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie și cea din 3-5 decembrie 1959 au însuflețit și mai mult, munca din cadrul I.M.S. Roman. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, pe 1960 s-a dovedit încă odată că în cadrul întreprinderii noastre există imense rezerve interne. Angajamentele luate de unii muncitori de a reduce timpul de lucru la unele repere cu 1 sau 2 minute ca Adabei Vasile și alții, au demonstrat acest lucru. Cu toate că planul pe anul 1960 este mai mare cu 46 la sută față de realizările din 1959 am ajuns la concluzia că avem posibilități să-l îndeplinim înainte de termen și să realizăm economii peste plan și chiar peste angajamentele luate inițial. In continuare, tovarășul C. Majarie a arătat că în munca politică, desfășurată de comuniștii de la I.M.S. Roman s-au manifestat și lipsuri destul de serioase. Ca urmare, în 1959 unele angajamente privind reducerea procentului de rebuturi nu au fost îndeplinite. Dar anul acesta munca a fost intensificată în special spre reducerea rebuturilor, In urma analizei făcute la sfârșitul lunii ianuarie am constatat că am avut ,brigăzi care au redus rebuturile cu 2 procente sub coeficientul admis, iar majoritatea lor nu au"mai depășit" coeficientul admis. Aceasta dovedește că atunci cînd comitetul de partid știe’i să ridice nivelul simțului de răspundere al comuniștilor, sarcinile ce le stau în față, fie 'ele1 cît de grele, pot fi îndeplinite. O altă problemă pe care vreau s-o ridic este aceea a activului fără de partid. In trecut, ■ activul fără de partid era prea puțin antrenat în muzică. Insă, în ultimul timp, datorită ajutorului primit din partea comitetului orășenesc de partid, am analizat activitatea activului fără de partid, am organizat consfătuiri și schimburi de experiență între ateliere, măsuri care au dus la rezultate bune. Avem în activul fără de partid tovarăși buni, inovatorii destoinici că Mutescu și Stențel, care au adus o contribuție importantă la îndeplinirea planului și recondiționarea unor scule și unelte. In darea de seamă, se arată că vă trebui să reducem rebuturile cu 10 la sută la prelucrare și cu 15 la sută la turnătorie. Asigur Conferința și Comitetul regional de partid că avem posibilități să realizăm aceste sarcini. Întors în întreprindere, voi căuta,împreună cu colectivul de conducere și cu întregul colectiv de muncă, să analizăm această situație, și sarcinile stabilite să fie îndeplinite. Un alt lucru * care ne-a dovedit că sunt posibilități imense în cadrul întreprinderii noastre este următorul : am organizat în întreprinderea noastră o săptămînă record, și urmărind aceasta în fiecare zi am constatat căj mulți muncitori, echipe și ateliere au depășit sarcina planificată cu 5, 7, 10 și chiar 14 la sută. Toate acestea ne demonstrează imensele rezerve din cadrul întreprinderii noastre. Aș vrea să mai arăt — a spus în încheiere tovarășul C. Macarie — că în momentul de față noi, sîntem pariale" de a extinde metoda lui Bucelea, care fiind aplicată la , atelierul de forjă a dat rezultate bune, prin aceea că s-au economisit 2.600 kg. met tal. De asemenea, extindem acum metoda lucrului unui muncitor la mai multe mașini simultan. Metodele acestea, munca politică desfășurată la locul de producție au însuflețit și însuflețesc pe comuniști și pe ceilalți oameni ai muncii la îndeplinirea sarcinilor de plan ua Äe mici 4