Steagul Roşu, martie 1960 (Anul 15, nr. 2205-2231)

1960-03-01 / nr. 2205

CITIȚI IN ACEST NUMĂR:­ ­ B L­ucrările Conferinței organizației regionale Bacău a P.M.R. Discuții pe marginea dării de seamă B Declarația comună sovieto-indoneziană n Semnarea acordului general de colaborare economică și tehnică intre U.R.S.S. și Indonezia B Acordul de colaborare culturală dintre U.R.S.S. și Republica Indonezia și Declarația lui Palmiro Togliatti în legătură cu criza politică din Italia Lucrările Conferinței organizației regionale Bacău a Partidului Muncitoresc Român Discuții pe marginea dării de seamă Duminică 28 februarie a.c. au continuat lucrările Confe­rinței organizației regionale de partid. In prima parte a zilei s-au desfășurat discuțiile asupra dării de seamă prezentată de către Comitetul regional de partid. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Gheor­ghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care, după ce­ a răspuns la unele întrebări, a rugat pe tova­rășul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., să transmită tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej că toți comuniștii din regiunea Bacău sînt hotărîți să­ întîm­pine cel de-al III-lea Congres al partidului cu noi și noi suc­cese în muncă. A luat apoi cuvîntul tovarășul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., care a apreciat că atît din darea de seamă prezentată cit și din discuțiile purtate în jurul acesteia rezultă că în activitatea organizației regionale de partid Bacău s-au făcut pași mari înainte în ce privește îndeplinirea sarcinilor trasate de către partidul și guvernul nostru. S-a trecut apoi la punctul doi al ordinei de zi. Alegerea delegaților la cel de-al III-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român. ’ 1 I. CIURARUf Din prezidiul Conferinței au făcut parte tovarășii: Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Petre Lupu, membru al C.C. al P.M.R., Aurel Calimandric, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Elena Caramalău, secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P.M.R., precum și alți tovarăși. La tribună tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, prezentînd darea de seamă. ­Mtarca tovarâșului Alexandru Drăghici membru al Biroului Politic al C C. al P.M.­ ­Tovarăși, darea de seamă asupra activității desfășurată de Comitetul regional, de [UNK] jiartid Bacău, de la ultima conferin­ță și pînă în prezent, o consider o dare de seamă bună și care a reușit că redea activitatea de partid dusă !n aceasta perioadă. Am participat și la alte conferințe­ ale organizației regionale de partid Bacău, și, prin comparație, îmi­­ pot da seama de rezultatele pozitive deo­­sebite, obținute în activitatea orga­­nizației regionale de partid Bacău. Dacă la conferințele­­ anterioare ale organizației regionale de partid Ba­cău, se vorbea despre problemele e­­conomice în general, fără să se facă o analiză concretă și temeinică,tre­buie să spunem că, astăzi, atît din darea de seamă cit și din Cuvîntul to­­varășilor delegați, rezultă că­ în acti­vitatea organizației regionale s-au realizat pași serioși înainte îm sensul legării muncii de partid de samnale pe linie de producție,­ In sensul legării muncii , de partid, de sarcinile realizării și­­ depășirii­­ planului de stat. Marea majoritate a discuțiilor pur­tate pe marginea dării de seamă s-a ocupat ar competență de sarcinile trasate de plenarele Comitetului Cen­tral al partidului, de felul cum este îndeplinit planul de stat în întreprin­derile din regiunea Bacău, ceea ce s-a făcut pînă acum pentru reduce­rea prețului de cost al produselor fa­bricate, ce economii s-au realizat în anu­l trecut și ce volum de economii se va putea realiza în anul 1960. Consider foarte juste aceste preo­cupări ale organizațiilor noastre de partid, ceea ce reflectă că organi­zațiile de partid sînt astăzi strîns legate de viață și de realitățile con­struirii socialismului în patria noas­­tră. Un mare merit in activitatea de­pusă in obținerea acestor rezultate valoroase revine Comitetului regional de partid, care luptă pentru a tra­duce în viață linia trasată de condu­­­cerea partidului nostru. Îndeplinirea și depășirea planului de producție pe anul 1959, de către marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Bacău, este un rezultat al preocupării mai competente a or­ganelor și organizațiilor de partid, de problemele concrete ale activității economice ale întreprinderilor, al îm­bunătățirii muncii politice și­ organi­zatorice, și al creșterii nivelului poli­tic și ideologic , al membrilor și can­didaților de partid. Merită să­­ fie­­ subliniate succesele deosebite obținute în­­ realizarea pla­nului de stat,­ de către colectivele u­­nor întreprinderi cum sînt: fabrica de­­ țevi­ de la Roman, Trustul de­ fo­raj Atomnești, fabrica de­ hîrtie și ce­luloza „Steaua, roșie“ din Bacău, fa­bricile" de cărămizi de la Roman și P. Neamț. . . Succese importante au obținut și colectivele de m­unca de pe­ șantierele Hidrocentralei „V. I. • LeniiB"-Bicaz, întreprinderile de construcții și mon­taje Onești și­­ Săvinești,­­ care și-au­ îndeplinit și­ depășit sarcinile de plan pe anul 1959,­ și au dat­ în func­țiune unele obiective­­ înainte de­­ ter­men. La începutul anului 1959, colective­le întreprinderilor din regiunea Bacău s-au angajat să realizeze economii peste plan doar în valoare de 57.000. 000 lei. h­otârîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 a creat un avînt și mai puternic în rândul maselor de muncitori, astfel că s-a ajuns pe regiune la un an­gajament și la realizarea practică a unui volum de economii de peste 160.000. 000 lei, ceea ce dovedește jus­tețea aprecierilor conducerii lui că în toate întreprinderile partidu­sunt imense rezerve interne. Se poate aprecia ca un rezultat pozitiv faptul că angajamentele luate au fost îndeplinite de cele mai mul­te întreprinderi înainte de termen. Realizarea celor peste 160.000.000 lei economii peste plan în anul 1959 mai dovedește că muncitorii, tehnicienii și inginerii, îndrumați și conduși de or­ganizațiile de partid, au devenit tot mai conștienți de faptul că este in interesul lor de a munci mai bine, de a folosi mai rațional utilajele, materiile prime și materialele, de a lupta pen­tru­ creșterea continua a pro­ducției, a uruund­ignații m­upeii și re­ducerea prețului de cost, condiții e­­sențiale pentru creșterea­­ continuă a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Desigur că în activitatea­ Comite­tului regional de partid Bacău sunt și unele, lipsuri. Mai sunt multe orga­nizații de­ partid care muncesc „la general“, vorbesc­­ numai despre plan, despre sarcinile de plan, dar nu au reușit să lege activitatea "de zi cu­­ zi a comuniștilor, concret de activitatea practică a oamenilor muncii din uzine, fabrici, și instituții. Comitetul regional de partid,, co­­­­mitetele­­ raionale și orășenești s-au ocupat în­­ mică măsură de industria­­ locală, fapt ce se oglindește în re­zultatele slabe ale acesteia. Nu s-a­­ dat atenție suficientă nici rentabili­­­­zării unor­­­ întreprinderi și ramuri de producție­­ care lucrează de­­ multă vre­­­­me cu dotații de la buget așa cum­­ sunt: Întreprinderea minieră­­ Comă­­nești, întreprinderile de foraj și prelu­crarea țițeiului, precum și unele u­­nități­ din ramura forestieră. De asemenea,­­ Comitetul regional de partid nu a manifestat o preocu­pare suficientă pentru introducerea­­ tehnicii noi, a micii mecanizări, pen­tru folosirea pe scară mai largă a unor procedee tehnologice noi, pen­tru generalizarea inițiativelor și me­todelor de muncă înaintate, în unele ramuri de producție, ca: metalurgie, petrol, industria forestieră, fabricarea cimentului. Aceste probleme nu au stat în permanență în atenția organe­lor și organizațiilor de partid. In a­­cest sens consider justă critica adusă în cadrul Conferinței adresată nu nu­mai organelor cerrtrale, ci și organelor de partid regional și raionale. Prețul de cost în construcții, și mai ales pe marile șantiere din re­giunea Bacău, este încă ridicat și aceasta din cauza marei risipe de materiale și a unei incomplete folo­siri a utilajelor și mașinilor. Atît în darea de seamă, cit și în discuțiile purtate s-a vorbit despre reducerea prețului de cost al construcțiilor, doar in ceea ce privește construcțiile de locuințe, dar nu s-a arătat în ce mă­sură a existat preocupare din partea Comitetului regional de partid­ din­­ partea organelor și organizațiilor de­­­ partid în vederea reducerii prețului de cost al construcțiilor industriale. Dacă ,în ceea ce privește , proble­mele legate de construcția de locuin­­­țe au fost viu dezbătute în cadrul colectivelor de constructori, proiec­­­tanți și beneficiari, iar organele și­ organizațiile de partid s-au ocupat în mod­ serios de acestea, apoi su­­ ■ direcția reducerii prețului de cost al, construcțiilor­­ industriale a existat o preocupare insuficientă. Pe șantiere , mai există încă multă risipă de­­ materiale, acestea nefiind suficient­ de bine gospodărite. Comitetul regional de partid, comitetele raionale și orășe­nești, organizațiile de partid de pe șantiere vor trebui, să lupte ’ pentru­­­ gospodărirea mai bună a materiale­lor, să se pună capăt risipei și să , se ia­­ măsuri hotărîte acolo unde nu există preocupare pentru buna păs­trare a bunurilor obștești. A luat ființă cea de-a 100-a gospodărie agricolă colectivă din regiunea Bacău Satul Roșiori din­ raionul Bacău este aproape de Chiticeni (comuna Secu­­eni). In Roșiori, încă din anul 1950 a luat ființă gospodăria agricolă co­lectivă „7 Noiembrie". Incepind, de atunci, in fiecare an, colectiva din Roșiori a dovedit pe deplin superio­ritatea lucrării pămintului in comun. Colectiviștii din Roșiori au consti­tuit un exemplu bun de urmat pen­tru țăranii muncitori dini, comunele învecinate. Țăranii întovărășiți din satul Chi­ticeni, comuna Secueni, au pămin­­turi care se învecinează cu al­ colec­tiviștilor din Roșiori și nu diferă cu nimic din punct de vedere al cali­tății, totuși in anul 1959, intovără­­­­șiții din Chiticeni au­­cules mai pu­țin la fiecare hectar cu 600 kg. griu, cu 300 kg. ovăz și 200 kg. porumb. Răcind un calcul, intovărășiții din întovărășirea „Unirea", satul Chiti­ceni, au constatat că­ ei au pierdut­­ față de G.A.C. Roșiori pe cele 18 hectare cultivate cu griu, 10­00 kg. și 13.600 kg. por­umb pe c­ele 68 hec­­­tare cultivate cu această plantă. Deci, intovărășiții din­­ Chiticeni au constatat că numai la culturile ce­realiere ei au pierdut peste 24,4 tone cereale. De aici ei au tras în­vățătura că gospodăria colectivă este singura formă de muncă în comun a pămintului unde țărănimea mun­citoare are numai de ciștigat. De aceea întovărășită din Chiticeni, sub îndrumarea organelor locale de par­tid, au hotărit să înființeze în satul lor gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin", care a fost constituită in­­ ziua de 26 , cea de-a treia februarie. Aceasta este gospodărie colectivă­­ din comuna Secueni. In noua gospo­­­­dărie s-au înscris un număr de 62 * familii de întovărășiți cu 146 hec­­­­tare teren.­­ In adunarea generală de consti­­­­tuire, colectiviștii au ales consiliul­­ de conducere, iar președinte a fost­­ ales Andronic I. Vasile. Constituirea­­ celei de-a treia gospodării colective 4­1 din comuna Secueni, raionul Bacău, este o confirmare a faptului că gos­podăriile colective existente exerciții o­pra­influență pozitivă puternică asu­țărănimii muncitoare care se convinge tot mai mult că numai in­r gospodăria colectivă își poate făuri o viață mai bună și din ce în ce mai­­ fericită, ■ (Continuare in pag. 2-a) Cuvîntul tovarășului Constantin Macarie, secretar al Comitetului de partid de la­­­ M. 5. Roman Reducerea procentului de rebuturi, care încă era destul de mare în ca­drul întreprinderii noastre — a ară­tat tovarășul C. Macarie — a con­stituit una din problemele principale care au stat în atenția Comitetului de partid din cadrul I.M.S. Roman. Biroul Comitetului orășenesc de par­tid ne-a ajutat prin aceea că s-a de­plasat la fața locului și, pe baza unei analize concrete, s-au luat măsuri bune ce au dus la lichidarea în mare par­te a lipsurilor care mai dăinuiau în munca organizației de partid. Aceasta a făcut ca comuniștii din cadrul în­treprinderii noastre să-și lichideze pro­priile lor­ lipsuri, să desfășoare o mun­că mai eficace. Astfel, planul pe 1959 cît și angajamentele luate de a da economii peste plan, au fost îndepli­nite. . . . Obținerea acestor rezultate a fost determinată de munca politică desfă­șurată de organizația de partid din întreprindere, de ajutorul, acordat de biroul comitetului­­ orășenesc și de că­tre tovarășii, secretari ai Comitetu­lui regional de partid. Analizele fă­cute au dovedit că, în­ cadrul,,întreprin­derii noastre sunt forțe mult mai mari decit am crezut noi, rezerve ce pot fi folosite mai rațional. Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie și cea din 3-5­­ decembrie 1959 au însuflețit și mai mult, munca din cadrul I.M.S. Roman. Cu ocazia dez­baterii cifrelor de plan, pe 1960 s-a dovedit încă odată că în cadrul în­treprinderii noastre există imense re­zerve interne. Angajamentele luate de unii muncitori de a reduce timpul de lucru la unele repere cu 1 sau 2 mi­nute ca Adabei Vasile și alții, au demonstrat acest lucru. Cu toate că planul pe anul 1960 este mai mare cu 46 la sută față de realizările din 1959 am ajuns la con­cluzia că avem posibilități să-l înde­plinim înainte de termen și să reali­­­zăm economii peste plan și chiar pes­te angajamentele­ luate inițial. In continuare, tovarășul C. Majarie a arătat că în munca politică, desfășu­rată de comuniștii de la I.M.S. Roman s-au manifestat și lipsuri destul de se­rioase. Ca urmare, în 1959 unele an­gajamente privind reducerea procen­tului de rebuturi nu au fost îndepli­nite. Dar anul acesta munca a fost intensificată în special spre reducerea rebuturilor,­­ In urma­­ analizei făcute la sfârșitul lunii ianuarie am consta­tat­ că­­ am avut ,brigăzi care au re­dus rebuturile cu 2 procente sub coe­ficientul admis,­­ iar majoritatea lor nu au"mai depășit" coeficientul admis. Aceasta dovedește­ că atunci cînd co­­­mitetul de partid știe’i să­ ridice nive­lul simțului­­ de răspundere al co­muniștilor, sarcinile ce le stau în față, fie 'ele1 cît de grele, pot fi­­ în­deplinite. O altă problemă pe care vreau s-o ridic este aceea a activului fără de partid. In trecut, ■ activul fără de par­tid era prea puțin antrenat în muzi­că. Insă, în ultimul timp,­ datorită a­­jutorului primit din partea comitetu­lui orășenesc de partid, am analizat activitatea activului fără de partid, am organizat consfătuiri și schimburi de experiență­­ între ateliere, măsuri care au dus la rezultate bune. Avem în activul fără de partid to­varăși buni, inovatorii destoinici că Mutescu și Stențel, care au adus o contribuție importantă la îndeplinirea planului și recondiționarea unor­­ scu­le și unelte. In darea de seamă, se arată că vă trebui să­ reducem rebuturile cu 10 la sută la prelucrare și cu 15 la sută la turnătorie. Asigur Conferința și Comitetul regional de partid că avem posibilități să realizăm aceste sarcini. Întors în întreprindere, voi­­ căuta,­­împreună cu colectivul de conducere și cu întregul colectiv de muncă, să analizăm această situație, și sarci­nile stabilite să fie îndeplinite. Un alt lucru * care ne-a dovedit că sunt posibilități imense în cadrul în­treprinderii noastre este următorul : am organizat în întreprinderea noastră o săptămînă record, și urmărind a­ceasta în fiecare zi am constatat căj mulți muncitori, echipe­­ și ateliere au depășit sarcina planificată cu 5, 7, 10 și chiar 14 la sută. Toate acestea ne demonstrează imensele rezerve din cadrul întreprinderii noastre. Aș­­ vrea să mai arăt — a spus în­ încheiere tovarășul C. Macarie — că în momentul de față noi, sîntem pa­riale" de a extinde metoda lui Buce­­lea, care fiind aplicată la , atelierul de forjă a dat rezultate bune, prin a­­ceea că s-au economisit 2.600 kg. met tal. De asemenea, extindem acum metoda lucrului unui muncitor la mai multe mașini simultan. Metodele acestea, munca politică desfășurată la locul de producție au însuflețit și însuflețesc pe comuniști și pe ceilalți oameni ai muncii la îndeplinirea sarcinilor de plan­ ua Äe m­ici 4

Next