Steagul Roşu, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 2232-2257)
1960-04-01 / nr. 2232
Í Proletari din toate tarile unui văl Nr. 2.232 (3.711) VINERI I APRILIE 1960 pagini bani Se dezvoltă și se întărește continuu ECTORUL SOCIALIST AL AGRICULTURII Pentru continua întărire economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective Angajamente sporite ale unor G.A.C. din raionul Piatra Neamț jn răspunsul colectiviștilor din comuna Girov, raionul P. Neamț, la schemarea lansată de cele 4 G.A.C. din raionul Tg. Neamț se desprinde faptul esențial că muncind cu pricepere și hărnicie, au condiții ca obiectivele chemării la întrecere nu numai să fie îndeplinite, dar șinele civile chiar depășite în mod simțitor. Astfel, brigada zootehnică s-a angajat să obțină în anii 1960 printr-o bună îngrijire și hrănire rațională a Vacilor de lapte o producție medie anuală pe cap de vacă furajată de 2.250 litri, ceea ce înseamnă depășirea obiectivului din chemare cu 50 litri. In răspunsul semnat de secretarul organizației de bază și președintele I G.A.C. „Secera și Ciocanul“ Girov, se arată de asemenea că aplicînd agrotehnica corespunzătoare fiecărei culturi, și teren în parte, executînd lucrări de cea mai bună calitate și la timp, obiectivul chemării privind recoltele bogate ce trebuie obținute, va fi depășit la floarea-soarelui cu 200 1 kg. la hectar. Agricultura comunei Căciulești, din raionul Piatra Neamț este complet cooperativizată încă de anul trecut, cele 5 întovărășiri agricole cuprind 800 de familii cu suprafața de 1.705 ha. teren arabil. Comitetul comunal de partid (secretar tov. Tărîță Nistor) și comitetul executiv al sfatului popular comunal (președinte tov. Nicorescu Constantin), au pus în ultimul timp în centrul activității lor întărirea economico-organizatorică a întovărășirilor agricole. Munca politico-organizatorică desfășurată în această direcție a dat roade. Toate întovărășirile agricole execută majoritatea muncilor în comun, fapt ce are drept urmare sporirea recoltelor la hectar. De pildă, în anul 1959 întovărășiții din Căciulești, au obținut <5u 300 kg. grîu și 400 kg. la porumb mai mult la ha., decit atunci cînd munceau pămîntul de unul singur. De asemenea, fondul de bază, averea obștească a întovărășiților s-a dezvoltat în mod simțitor. Cele mai bune rezultate le-a obținut întovărășirea „Drumul lui Lenin“ din satul Turturești, care are un fond de bază de peste 40.000 lei, materializat în mașini și unelte agricole și un număr însemnat de oi. Dar, cu toate rezultatele obținute, atît în ce privește sporirea producției agricole la hectar și dezvoltarea averii obștești, întovărășiții din Căciulești și în special cei din satul Turturești și-au dat seama că nu pot obține ceea ce obțin colectiviștii. De exemplu, în timp ce anul trecut, de pe pămînt de aceeași calitate, întovărășiții au obținut 1.200 kg. de grîu la hectar, vecinii lor, colectiviștii din Comuna Girov, au strîns în medie 5.200 kg. grîu la hectar. De asemenea, colectiviștii au strîns o recoltă bogată și la porumb (4.350 kg. știuleți la hectar) și la orz (2.300 kg. la hectar) pe cînd ei abia pe jumătate. Toate acestea au făcut ca întovărășiții fruntași din Turturești să se gîndească la faptul că ar fi momentul să întemeieze o gospodărie agricolă colectivă. Organizația de bază, comuPentru economisirea zilelor-muncă, cele afectate personalului administrativ nu vor depăși 7 la sută din totalul zilelor planificate pe gospodăria colectivă, iar în scopul dezvoltării fondului de bază — temelia bunei stări a colectiviștilor, din venitul ce îl va obține gospodăria colectivă în anul acesta, 12 la sută va fi repartizat la fondul de bază indivizibil. Angajamente sporite față de unele obiective ale chemării la întrecere reiese și din răspunsul primit de la membrii G.A.C. „Gh. Doja“ din satul Talpa, comuna Bîrgăoaii. De pildă, harnicii colectiviști din satul Talpa se angajează că vor realiza în anul 1960 o producție medie de porumb siloz de 52 tone la hectar, în loc de 50 tone cît prevede chemarea. La fel, prin aplicarea cu strictețe a regulilor agrotehnice vor obține în plus față de obiectivele chemării cu 50 kg. floarea-soarelui de fiecare hectar și 500 kg. sfeclă de zahăr de fiecare hectar cultivat cu această plantă. Răspunsul colectiviștilor din Talpaniștii din cadrul întovărășirii, care au făcut primii cerere pentru a intra în gospodăria colectivă, au început să desfășoare o susținută muncă politică în rîndul întovărășiților, popularizînd pe bază de exemple concrete superioritatea gospodăriei agricole colective față de întovărășire. Rezultatele nu au întîrziat să se arate. 82 de familii cu suprafața de 146 hectare teren și inventarul agricol compus din 20 cai, 20 căruțe, 14 pluguri, 14 grape, etc. au făcut cerere de a trece de la întovărășirea agricolă la gospodăria colectivă, solicitînd înființarea unei gospodării agricole colective în satul Turturești. Printre primii întovărășiți care au făcut cerere pentru a intra în gospodăria colectivă, lămurind și pe alții se numără Victoria Spătaru, Raveica Ștefan, Simina Nicolae, Anton Constantin, Constantin Corduneanu și alții. Trebuie să amintim însă, faptul că tov. Tărîță Nistor, secretar al comitetului de partid și Nicorescu Constantin, președinte al comitetului executiv al sfatului popular comunal, au datoria de a sprijini îndeaproape prin toate mijloacele inițiativa întovărășiților din Turturești de a trece de la întovărășire la gospodăria colectivă, întrucît întovărășiții s-au convins din proprie experiență, datorită muncii în comun a pămîntului, de superioritatea gospodăriei agricole colective, este semnat în numele lor de tov. Constantin Covrig, secretarul organizației de bază și de Cîrnu Grigore președintele gospodăriei colective. Un răspuns prin care se angajează că vor munci cu rîvnă pentru îndeplinirea și depășirea obiectivelor chemării s-a primit și de la membrii G.A.C. „7 Noiembrie“ din satul Șerbești, comuna Ștefan cel Mare, și de la membrii G.A.C. „înainte spre socialism“ din comuna Dobreni. De pildă, adunarea generală, care a avut loc la 20 martie 1960, a colectiviștilor din Dobreni analizînd posibilitățile de care dispune G.A.C., în baza discuțiilor purtate și a propunerilor făcute de colectiviști, a hotărît ca răspunzînd chemării la întrecere inițiată de cele 4 G.A.C. fruntașe din raionul Tg. Neamț, să înscrie în răspunsul lor următoarele angajamente sporite: a) La porumb siloz, prin extinderea suprafețelor cultivate cu această plantă, să însilozeze 13 tone pe cap de vacă furajată, în loc de 12 tone cît prevede chemarea la întrecere. Aceasta va contribui din plin la sporirea producției de carne și lapte a gospodăriei agricole colective. b) In ce privește producția de lapte, printr-o îngrijire și hrănire rațională a vacilor să obțină un spor de 200 litri lapte pe cap de vacă furajată, peste sarcina planului de producție anual. c) Prin aplicarea regulilor agrotehnice și executarea la timp și de cea mai bună calitate a lucrărilor agricole necesare porumbului cultivat pentru siloz, să sporească producția la hectar cu 5.000 kg. față de plan. In numele colectiviștilor din Dobreni, scrisoarea de răspuns la întrecerea inițiată de cele 4 G.A.C. fruntașe din Tg. Neamț este semnată de tov. Ioan Gavrilescu, secretarul organizației de bază și C. Nistor, președintele gospodăriei agricole colective. P. ciobănită Crește gospodăria noastră Convingîndu-se de avantajele lucrării pămîntului în comun, tot mai mulți țărani muncitori din comuna Leca, cer intrarea în gospodăria colectivă. De pildă, la gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din satul Ungureni, comuna Leca, raionul Bacău, nu de mult, s-a pus în discuție în adunarea generală încă 42 cereri care au fost aprobate cu bucurie de către toți cei prezenți la adunare. In prezent, această gospodărie colectivă numără 245 familii cu o suprafață de 467 ha. teren. I LICA DOBRANIȘ, coresp. In satul Turturești — P. Neamț va lua ființă în curînd o gospodărie agricolă colectivă 56 familii din comuna Mărăști au cerut înființarea unei gospodării agricole colective Țăranii muncitori din comuna Mărăști, raionul Bacău convinși de superioritatea muncii în comun cu fiecare zi ce trece tot mai mulți se îndreaptă spre G.A.C. Astfel, în ultimul timp, un număr de 56 familii cu suprafața totală de 119,20 ha. au cerut înființarea unei gospodării agricole colective. Printre cei care au făcut cereri se numără Vizitiu Anica cu 8,87 ha, Radu Cojoc cu 3,80 ha. și alții. In munca de lămurire pe teren dusă de organele de partid și de stat locale s-au evidențiat tovarășii Ilieș Petru, Căpățînă Neculai, Grozavu S. și alți agitatori luptători activi pentru transformarea socialistă a agriculturii. TEODOR NASTASE, coresp. Răspund chemării lansată de consiliul de conducere al Căminului cultural „Ion Creangă“ din Răcăciuni Consiliul de conducere al Căminului cultural „23 August“ din Dragomirești, raionul Bacău a analizat chemarea consiliului de conducere al Căminului cultural „Ion Creangă “ din Răcăciuni și s-a angajat să răspundă acestei chemări, pe baza obiectivelor indicate. Considerăm că chemarea va contribui în mare măsură la înviorarea muncii culturale din raionul nostru. In vederea realizării obiectivelor chemării, noi ne angajăm să aducem la îndeplinire următoarele sarcini: — Vom da trei spectacole lunar, din care unul în deplasare. * — Colectivele de recitatori și cititori artistici își vor îmbunătăți repertoriul, care va fi axat pe teme ca: transformarea socialistă a agriculturii, lupta pentru pace, partidul oglindit în literatura contemporană. — Brigada artistică de agitație va scoate în evidență realizările regimului democrat popular din toată țara și din comună în toate domeniile de activitate. — Colectivul de conferențiari își va îmbunătăți activitatea, asigurîndu-se prezentarea a cel puțin o conferință săptămînal, menite să ducă la realizarea sarcinilor economice. — Tot în acest scop, vom organiza odată pe lună cîte o seară de calcule, o seară de întrebări și răspunsuri sau concursuri „Drumeții veseli“ și „Cine știe cîștiga". — Pentru impulsionarea lucrărilor din campaniile agricole, a contractărilor de cereale și a acțiunilor patriotice, vom folosi jurnalele vorbite. Printre alte acțiuni patriotice sînt programate a se colecta și expedia oțelăriilor patriei pînă la 23 , August, cantitatea de 8.000 kg. fier vechi. De asemenea, vom planta pomi la întovărășirea ■„Drumul lui Lenin“ pe o suprafață de trei hectare. — Săptămînal vom prezenta în cadrul unor manifestări literare lucrări a căror temă este viața nouă a satului din țara noastră, și din celelalte țări ale lagărului socialist. — Vom pregăti echipele culturalsportive pentru a participa la întrecerile ce vor avea loc. In acest scop, prin muncă patriotică, vom amenaja un teren sportiv, care să primească echipele comunelor ce-și vor disputa întîietatea în comuna Dragomirești. In vederea realizării obiectivelor propuse, ne-am întocmit un plan de muncă pe perioada 21 martie — 1 mai 1960 — extras din planul general, pe baza căruia întocmim planurile operative săptâmînale. N. POPOVICI * , secretarul comitetului comuual de partid , A. I.RIM " directorul căminului cultural I (BIBLIOTECA centrală universitară »M. EMINESCU“ IAȘI Vizta lui N. S. Hrușciov în Franța După vizita făcută prin provinciile franceze, N. S. Hrușciov reia azi la Rambouillet convorbirile cu președintele De Gaulle PARIS 31 de la trimișii speciali Agerpres, C. Răducanu și T. Vornicu. Joi dimineața N. S. Hrușciov a părăsit orașul Rouen, ultima etapă a vizitei sale de cinci zile prin provinciile franceze. Din sudul și pînă în nordul țării, drumul său a străbătut regiuni agricole și industriale, centre de străveche tradiție istorică, sau așezări noi moderne. Dar, fie că s-a întîlnit cu locuitorii luminosului Arles, cu exuberanți marsiliezi, cu cetățenii respectabilului Dijon sau cu rezervații oameni ai provinciilor din nord, peste tot șeful guvernului sovietic a fost întîmpinat de mulțimile venite să-l salute, cu aceleași zîmbete prietenești, cu aceleași aclamații, cu aceeași căldură. Este semnificativ faptul că în relatările celor mai multe ziare franceze, chiar și a acelora care în general nu sunt prea favorabile Uniunii Sovietice se puteau citi zilnic asemenea aprecieri : „Nimes — cea mai călduroasă primire făcută premierului sovietic“, „Marsilia — cea mai călduroasă primire făcută lui N. S. Hrușciov“. Și la fel din Dijon, Reims, Rouen. Intr-adevăr, modul în care populația franceză l-a primit pe înaltul său oaspete — salutat adesea ca „sol al păcii“ — a întrecut toate așteptările, epuizînd rapid rezerva de calificative și epitete din vocabularul obișnuit al presei. Cei mai mulți dintre trimișii speciali ai ziarelor au scris pe larg într-un mod obiectiv și adesea cu multă căldură despre atitudinile și personalitatea lui N. S. Hrușciov, despre declarațiile sale, despre cele grave și serioase, ca și despre cele pline de umorul și bonomia sa caracteristică. Ziarele au scris de asemenea în cuvinte pline de simpatie despre cei ce-l însoțesc pe șeful guvernului sovietic în această călătorie, și în mod deosebit despre soția sa. Desigur în concertul presei franceze nu au lipsit nici unele note discordante, dar acestea au răsunat din sectoarele cele mai reacționare, situate la marginea însăși a ideologiei fasciste. Ignorînd însă aceste încercări limitate opinia publică franceză a reținut mesajul de pace și prietenie pe care șeful guvernului sovietic l-a transmis în aceste zile francezilor. „Am venit în țara dv. pentru a restabili bunele tradiții statornnicite de-a lungul istoriei între țările noastre. Vrem prietenie cu dv., adevărată prietenie“, a spus șeful guvernului sovietic la Reims. Și în această regiune a nord-estului francez de atîtea ori pîrjolită de invazii străine și unde la fiecare pas întîlnești dramatice mărturii ale unor lupte crîncene, chemarea lui N. S. Hrușciov la crearea condițiilor care să nu mai permită repetarea ororilor războiului, a trezit un deosebit răsunet. „Pace, pace“, „nu dați arme naziștilor“, au scandat mulțimile pe cîmpia de la Verdun. „Pace și dezarmare — aceste cuvinte pun tot mai mult stăpînire pe mințile oamenilor“, a declarat N. S. Hrușciov la Marsilia, și reacția populară Franței la călătoria sa a confirmat a aceasta. Este desigur încă prea devreme pentru a trage concluziile definitive ale călătoriei șefului guvernului sovietic în Franța. Dar de pe acum ! (Continuare în pag. 4-a) 128 familii din Vinători (Tg. Neamț) au intrat în întovărășire cu 191 ha. teren în comuna Vînători din raionul Tg. Neamț, munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii a obținut în ultimul timp noi succese. 128 familii de țărani muncitori cu 191 ha. teren agricol au intrat în întovărășire. Faptul acesta n-a venit de la sine. Comitetul comunal de partid a acordat un sprijin substanțial organizațiilor de bază P.M.R. pentru ca acestea să-și îmbunătățească munca politică de agitație. O atenție deosebită s-a acordat recrutării și instruirii agitatorilor. In comuna Vînători au fost pregătiți în mod temeinic peste 100 agitatori, membri și nemembri de partid, care apoi au desfășurat o rodnică muncă politică de lămurire. S-au organizat numeroase discuții și convorbiri, s-au folosit grafice, precum și diferite broșuri și publicații care scot în evidență superioritatea sectorului socialist al agriculturii față de sectorul individual. Accentul principal s-a pus pe munca politică de la om la om, întovărășiții mai vechi ca Gheorghe Blaga, Gheorghe Coșofreț, Gheorghe Vîju, Gheorghe Gamanu, Minodora Florian alții au dus o muncă politică stăruișitoare cu rezultate bune. In prezent, în comuna Vînători, 935 familii de țărani muncitori sunt membri ai întovărășirii agricole. Aceasta constituie o dovadă că munca politică a fost dusă cu pricepere și a avut o influență pozitivă asupra țăranilor muncitori, determinîndu-i să pășească pe calea arătată de partid, de transformare socialistă a agriculturii. 1.200 tone benzină peste plan Colectivul de muncitori, ingineri și tehicieni de la rafinăria 10 Onești, mîndră realizare a regimului nostru de democrație populară, întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări deosebite în muncă. Antrenați în întrecerea socialistă, avînd în față angajamentele luate la începutul anului, în primul trimestru al anului (numai pînă în ziua de 29 martie), bravii petroliști de la Onești au dat patriei, peste plan 1200 tone benzină. Harnicul colectiv de muncă de la rafinăria 10 Onești, în frunte cu fruntașii întrecerii socialiste cum ar fi: Ion Sîrghie, operator, Ion Dimofte, pompagiu, Petre Roca, lăcătuș, Gabriel Viciu, maistru operator instalații noi și mulți alții, au dat peste plan, în aceeași perioadă, și 1100 tone petrol. LA GOSPODĂRIM CUM SĂ CUVINE ORAȘELE ȘI SATELE NOASTRE RĂSPUNS la chemarea lansată de Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Bahuți Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bacău, a primit chemarea la întrecerea patriotică lansată de Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Buhuși, privind buna gospodărire și înfrumusețare a satelor, cu un deosebit interes. Apropierea zilei de 1 Mai, a prilejuit inițierea unor noi acțiuni patriotice pentru înfăptuirea unor lucrări de folos obștesc. Astfel, au fost organizate și continuă adunări ale cetățenilor pe sate in întreg cuprinsul raionului Bacău. Asemenea adunări au avut loc într-un număr de 86 sate, la care au participat aproape 55.000 cetățeni. Cu acest prilej a fost scoasă în evidență hotărîrea fermă a oamenilor muncii pentru realizarea sarcinilor ce stau în fața sfaturilor populare, pentru făurirea unei vieți tot mai fericite a celor ce muncesc. In cadrul adunărilor cetățenii au venit cu o serie de propuneri pentru descoperirea și folosirea tuturor resurselor locale in scopul măririi volumului de economii. Pentru traducerea în viață a propunerilor izvorite din rîndul maselor largi de oameni ai muncii. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bacău, răspunde chemării lansate de Comitetul executiv al Sfatului popular raional Buhuși, propunîndu-și să realizeze următoarele obiective: — Pînă la 1 Mai se va încasa în proporție de 50 la sută debitul anual, la contribuția voluntară a cetățenilor conform H.C.M. 299 și 300. — Se vor executa lucrări de hidroameliorații în volum de 34.000 m, credindu-se agriculturii suprafața de 250 hectare. Pentru aceasta se va realiza un număr de 12.000 zilemuncă patriotică în valoare de 310.000 lei. c . Prin muncă patriotică se vor executa desecări pe o suprafață de 250 ha. cu un volum de 37.000 m. c. folosindu-se un număr de 9.250 zile-muncă patriotică în valoare de 220.000 lei. De asemenea, se va curăți suprafața de 4.000 ha. izlaz comunal, folosindu-se un număr de 20.000 zile muncă patriotică în valoare de 400.000 lei. Tot prin muncă patriotică se vor construi 5 poduri, economisindu-se astfel suma de 150.000 lei. Pentru amenajarea drumurilor se va transporta pe șantiere 10.200 m. c. balast, se va curați 75.000 m. c. șanț și alte lucrări necesare modernizării drumurilor. Pînă la 1 Mai se vor da în folosință 5 școli de 4 ani în comunele: Păncești, Roșiori și Săucești. De asemenea, se vor termina 3 școli de 7 ani în comunele: N. Bălcescu, Buhoci și Secueni cu un număr de 14 săli de clasă și un laborator și se vor da în folosință un număr de 4 cămine culturale în comunele: Părincea, Răcătău, Roșiori și Dămienești. O atenție deosebită se va acorda și lucrărilor care sînt planificate să se înceapă. Astfel, se vor începe lucrările de construcție la un număr de 7 școli. La lucrările amintite se va efectua muncă patriotică in valoare de 151.000 lei. In domeniul sanitar se vor amenaja două aerodromuri sanitare în comunele: Colonești și Petrești și un număr de 2 staționare de copii in comunele: Cleja și Plopana, cu clte 10 paturi fiecare. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bacău, sub conducerea comitetului raional de partid, va sprijini comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, in scopul îndeplinirii cu succes a angajamentelor luate, privind obținerea, de noi succese pe linia gospodăririi și înfrumusețării satelor noastre. VASILE FODOR președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Bacău (Continuare, în pag. III-a) AI AJUNS FRUNTAȘ, AJUTA ȘI PE ALȚII PRIETENIE... Ieșită din Onești, panglica de asfalt cenușiu se întinde dreaptă, în stînga căii ferate ce duce spre Tg. .Ocna. Nu departe, la cîteva sute de metri, se înalță impunătoare, strălucind argintiu în razele soarelui primăvăratic, instalațiile rafinăriei nr. 10 Onești. Intrată nu demult în funcțiune, rafinăria constituie — așa după cum spun cu mîndrie oneștenii — una dintre nestematele Văii Trotușului. Rafinăria produce, dar numai parțial. De aceea atmosfera de pe teritoriul ei nu este deloc specifică unei rafinării. Aici este un dute-vino neîntrerupt. Drumurile interioare sînt străbătute de zeci de autocamioane de mare tonaj sau basculante, de tractoare cu sau fără remorci, care transportă diferite materiale pentru construcții. Macaralele trute continuu, ridicînd în înălțimi, pe schele înalte, beton și cărămizi. Zidarii toarnă cu hărnicie betonul sau ridică ziduri de roșu. Fierari-betoniștii îmbină cu îndemînare armăturile de metal pentru scheletele de beton. Sudorii leagă prin sudură conducte de diferite mărimi, prin care se vor scurge spre instalațiile rafinăriei, ca printr-un adevărat sistem vascular, materia primă sau auxiliară necesară. Sunt nenumărați constructorii care muncesc cu elan pentru a preda înainte de termen obiective fizice importante, precum sunt cracarea catalitică nr. 2 și codarea întîrziată. Dintre toți însă, doi au făcut ca în ultima vreme să se vorbească mai mult despre ei. Să facem cunoștință Dacă ai să cutreieri mai mult șantierul, va fi imposibil ca la un moment dat să nu te întîlnești în preajma vreunui obiectiv în construcție cu un tînăr de statură mijlocie, brunet, cu fața prelungă, cu o privire deschisă, îndrăzneață, cu mișcări calculate, calme și cu o vorbire domoală. Și tot așa va fi greu ca pe lîngă unul din șanțurile ce îmbrățișează sute de metri de conductă să nu dai ochii cu un om în jurul a treizeci de ani, mai mărunt de statură, șaten, cu ochi căprui, luminoși, cu o față roșie, sănătoasă, om care se mișcă agitat, vorbind repede, dar nu fără rost. Oricine de pe șantier, dacă va fi întrebat, îți va răspunde că primul este Gheorghe Bucelea, șeful unei echipe de fierari-betoniști, iar al doilea Gheorghe Coteț, șeful unei echipe de instalatori. Ei s-au făcut remarcați prin atitudinea exemplară ce o au în muncă, prin inventivitatea și spiritul lor de inițiativă, prin rezultatele bune ce le obțin în producție. Ei își dăruie o bună parte din timpul lor preocupărilor pentru îmbunătățirea permanentă a muncii. Gheorghe Bucelea, bunăoară, este acum preocupat foarte mult de găsirea a noi soluții care să-l ajute să-și îmbunătățească mereu obiectivul inițiativei pe care a pornit-o pentru reducerea consumului specific de materiale. Ajutat și de faptul că se pregătește neîncetat teoretic, urmînd cursurile fără frecvență ale unei școli profesionale, el a reușit să găsească noi căi pentru efectuarea de economii și astfel obiectivul de a reduce cu 1 la sută consumul specific a sporit la 2 la sută, devenind mai mobilizator, mai pe măsura experienței și capacității de muncă ale echipei sale. Specific lui Gheorghe Coteț este clocotul de energie ce pulsează în el. Dacă azi este mulțumit de o realizare a echipei sale, a doua zi devine gînditor, pentru ca în a treia să-și manifeste pe față nemulțumirea, venind cu noi soluții pentru obținerea unor rezultate și mai bune. Carnețelul lui cu însemnări este plin de asemenea soluții și chiar de schițe ce prevestesc viitoare inovații. El a fost unul dintre primii care a preluat fără rezerve inițiativa lui Gheorghe Bucelea. S-ar părea că multe lucruri ar face ca acești șefi de echipă să nu se apropie unul de altul. Mai întîi că au profesii diferite. Apoi și felul de a fi al fiecăruia este diferit. Nici locurile lor de muncă nu prea sînt aproape. Aceasta este însă numai o părere, pentru că ei sînt legați printr-o prietenie strînsă, exemplară. Preocupările lor asemănătoare pentru a munci mai repede, mai bine, mai economic, spiritul lor inovator (amîndoi sînt chiar inovatori) și mai ales faptul că se afla de timp îndelungat în întrecere socialistă directă, le-au cimentat și mai mult prietenia. O lecție de economie concretă Cînd a auzit de inițiativa lui Bucelea, Gheorghe Coteț, nu s-a mirat prea mult. Faptul se petrecea tocmai după plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959 și s-a gîndit că era firesc ca Bucelea să răspundă în așa fel sarcinilor trasate de partid. Nu se prea dumirea însă cum va reuși să-și îndeplinească angajamentul luat. De aceea s-a urmă rit cu înfrigurare o perioadă de timp. Cînd a văzut că numai în iulie și august Bucelea a economisit 15.080 kg. de materiale în valoare de 28.953 lei, a căzut pe gînduri. O întrebare stăruitoare îi revenea mereu în minte: „Oare eu cu echipa nu putem face așa ceva ?“ Nu știa însă prea bine cum trebuia procedat. Auzise despre fișa limită, despre evidența contabilă a economiilor, despre consum real. Aceste noțiuni se învîrtejau însă în minte și nu putea da de firul călăuzitor. Spera să afle totul la un schimb de experiență ce fusese anunțat, dar termenul era prea îndepărtat. El simțea nevoia unui sprijin mai apropiat, spre a se lămuri mai din timp. Desigur, cel mai bun ajutor l-ar putea căpăta de la Bucelea. Dar i-l va acorda oare acesta ? Se aflau doar în întrecere și economiile obținute de Bucelea înclinaseră mult balanța în favoarea acestuia. Va renunța oare Bucelea la acest avantaj ? S-a scuturat în grabă de gîndurile ce-l năpădiseră. Il cunoștea prea bine pe Bucelea. Deseori s-au ajutat reciproc. Doar ăsta era și esențialul în întrecere, pentru a obține nu un record personal, ci un avînt general. S-a hotărît repede, și într-o zi i-a arătat lui Bucelea toată frămîntarea sa. Bucelea a rîs încet, a dojana, prietenește. — Se poate, nea Gică, cum sa nu-ți spun ? Mai abitir ca un profesor, Bucelea a început să explice clar despre ce era vorba, în timp ce Coteț ca un elev silitor, îi sorbea cu nesaț orice cuvînt. Astfel a reușit Coteț să se dumitrească pe deplin. El a aflat că la specificul muncii lor consumul specific este format din două părți: consumul real și pierderea admisibilă. Pentru a nu afecta calitatea lucrărilor, economii se pot face numai reducînd cît mai mult pierderile admisibile. Bucelea, de pildă, studiază acum temeinic planurile, verificînd fiecare cotă în parte. Și nu rareori găsește soluții mai economice, cum ar fi reducerea îmbinărilor. Se folosește astfel fier-beton mai puțin, nu se consumă electrozi și se economisește munca sudorului. De asemenea, materialul este sortat cu grijă și folosit pe potriva dimensiunilor cerute, pentru a elimina tăierile de capete ce rămîn de nefolosit. Capetele mai mari, rămase, sînt adesea recondiționate, îmbinîndu-se prin sudură, și folosite judicios, unde se poate. Atenția cea mai mare este dată croitului. Orice milimetru tăiat peste măsură este o pierdere de prisos. De aceea se măsoară de zece ori și se taie odată... Tot atunci a mai aflat Coteț cît de important și de mobilizatoare este o evidență bună a consumului de materiale și a economiilor, înainte Bucelea ridica și el materiale pe bon. Acest lucru făcea însă ca materialul să fie folosit la întîmplare. Socoteala consumului se făcea de obicei la terminarea obiectivului, iar rezultatul, pozitiv sau negativ, rămînea înmormîntat în scriptele contabile. De aceea Bucelea a optat pentru introducerea fișei limită de materiale. Și fișa s-a dovedit a face minuni. Ea îl avertizează de la început, printr-o rubrică a ei, că, pe baza calculului făcut, are de N. GHEORGHIU