Steagul Roşu, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 2232-2257)

1960-04-01 / nr. 2232

Í Proletari din toate tarile unu­i văl Nr. 2.232 (3.711) VINERI I APRILIE 1960 pagini bani Se dezvoltă și se întărește continuu ECTORUL SOCIALIST AL AGRICULTURII Pentru continua întărire economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective Angajamente sporite ale unor G.A.C. din raionul Piatra Neamț jn răspunsul colectiviștilor din co­muna Girov, raionul P. Neamț, la schemarea lansată de cele 4 G.A.C. din raionul Tg. Neamț se desprinde faptul esențial că muncind cu price­pere și hărnicie, au condiții ca obiec­tivele chemării la întrecere nu nu­mai să fie îndeplinite, dar șinele civi­le chiar depășite în mod simțitor. Astfel, brigada zootehnică s-a an­gajat să obțină în anii 1960 printr-o bună îngrijire și hrănire rațională a Vacilor de lapte o producție medie a­­nuală pe cap de vacă furajată de 2.250 litri, ceea ce înseamnă depă­șirea obiectivului din chemare cu 50 litri. In răspunsul semnat de secretarul organizației de bază și președintele I G.A.C. „Secera și Ciocanul“ Girov, se arată de asemenea că aplicînd a­­grotehnica corespunzătoare fiecărei culturi, și teren în parte, executînd lu­­­­crări de cea mai bună calitate și la timp, obiectivul chemării privind re­coltele bogate ce trebuie obținute, va fi depășit la floarea-soarelui cu 200 1 kg. la hectar. Agricultura comunei Căciulești, din raionul Piatra Neamț este complet cooperativizată încă de anul trecut, cele 5 întovărășiri agricole cuprind 800 de familii cu suprafața de 1.705 ha. teren arabil. Comitetul co­munal de partid (secretar tov. Tărîță Nistor) și comitetul executiv al sfa­­tului popular comunal (președinte tov. Nicorescu Constantin), au pus în u­l­timul timp în centrul activității lor întărirea economico-organizatorică a întovărășirilor agricole. Munca poli­­tico-organizatorică desfășurată în a­­ceastă direcție a dat roade. Toate întovărășirile agricole execută majo­ritatea muncilor în comun, fapt ce­­ are drept urmare sporirea recoltelor la hectar. De pildă, în anul 1959 în­­tovărășiții din Căciulești, au obținut <5u 300 kg. grîu și 400 kg. la po­rumb mai mult la ha., decit atunci cînd munceau pămîntul de unul singur. De asemenea, fondul de bază, a­­verea obștească a întovărășiților s-a­­ dezvoltat în mod simțitor. Cele mai bune rezultate le-a obținut întovărășirea „Drumul lui Lenin“ din satul Turturești, care are un fond de bază de peste 40.000 lei, materia­lizat în mașini și unelte agricole și un număr însemnat de oi. Dar, cu toate rezultatele obținute, atît în ce privește sporirea produc­ției agricole la hectar și dezvoltarea averii obștești, întovărășiții din Căciu­lești și în special cei din satul Turtu­­rești și-au dat seama că nu pot ob­ține ceea ce obțin colectiviștii. De exemplu, în timp ce anul trecut, de pe pămînt de aceeași calitate, întovă­rășiții au obținut 1.200 kg. de grîu la hectar, vecinii lor, colectiviștii din Comuna Girov, au strîns în medie 5.200 kg. grîu la hectar. De asemenea, colectiviștii au strîns o recoltă bogată și la porumb (4.350 kg. știuleți la hectar) și la orz (2.300 kg. la hectar) pe cînd­­ ei abia pe jumătate. Toate acestea au făcut ca întovără­șiții fruntași din Turturești să se gîn­­dească la faptul că ar fi momentul să întemeieze o gospodărie agricolă co­lectivă. Organizația de bază, comu­Pentru economisirea zilelor-muncă, cele afectate personalului administrativ nu vor depăși 7 la sută din totalul zilelor planificate pe gospodăria co­lectivă, iar în scopul dezvoltării fon­dului de bază — temelia bunei stări a colectiviștilor, din venitul ce îl va obține gospodăria colectivă în anul acesta, 12 la sută va fi repartizat la fondul de bază indivizibil. Angajamente sporite față de unele obiective ale chemării la întrecere reiese și din răspunsul primit de la membrii G.A.C. „Gh. Doja“ din satul Talpa, comuna Bîrgăoaii­. De pildă, harnicii colectiviști din satul Talpa se angajează că vor rea­liza în anul 1960 o producție me­die de porumb siloz de 52 tone la hectar, în loc de 50 tone cît prevede chemarea. La fel, prin aplicarea cu strictețe a regulilor agrotehnice vor obține în plus față de obiectivele che­mării cu 50 kg. floarea-soarelui de fiecare hectar și 500 kg. sfeclă de zahăr de fiecare hectar cultivat cu această plantă. Răspunsul colectiviștilor din Talpa­niștii din cadrul întovărășirii, care au făcut primii cerere pentru a intra în gospodăria colectivă, au început să desfășoare o susținută muncă politică în rîndul întovărășiților, popularizînd pe bază de exemple concrete superio­ritatea gospodăriei agricole colective față de întovărășire. Rezultatele nu au întîrziat să se arate. 82 de familii cu suprafața de 146 hectare teren și inventarul agricol compus din 20 cai, 20 căruțe, 14 pluguri, 14 grape, etc. au făcut cerere de a trece de la înto­vărășirea agricolă la gospodăria colec­tivă, solicitînd înființarea unei gospo­dării agricole colective în satul Tur­­turești. Printre primii întovărășiți care au făcut cerere pentru a intra în gospo­dăria colectivă, lămurind și pe alții se numără Victoria Spătaru­, Raveica Ștefan, Sim­ina Nicolae, Anton Con­stantin, Constantin Corduneanu și alții. Trebuie să amintim însă, faptul că tov. Tărîță Nistor, secretar al comi­tetului de partid și Nicorescu Con­stantin, președinte al comitetului exe­cutiv al sfatului popular comunal, au datoria de a sprijini îndeaproape prin toate mijloacele inițiativa întovărăși­ților din Turturești de a trece de la întovărășire la­­ gospodăria colectivă, întrucît întovărășiții s-au­ convins din proprie experiență, datorită muncii în comun a pămîntului, de superioritatea gospodăriei agricole colective, este semnat în numele lor de tov. Constantin Covrig, secretarul organi­zației de bază și de Cîrnu Grigore președintele gospodăriei colective. Un răspuns prin care se angajează că vor munci cu rîvnă pentru înde­plinirea și depășirea obiectivelor che­­m­­ării s-a primit și de la membrii G.A.C. „7 Noiembrie“ din satul Șer­­bești, comuna Ștefan cel Mare, și de la membrii G.A.C. „înainte spre socialism“ din comuna Dobreni. De pildă, adunarea generală, care a avut loc la 20 martie 1960, a co­lectiviștilor din Dobreni analizînd po­sibilitățile de care dispune G.A.C., în baza­ discuțiilor purtate și a propu­nerilor făcute de colectiviști, a ho­­tărît ca răspunzînd chemării la în­trecere inițiată de cele 4 G.A.C. frun­tașe din raionul Tg. Neamț, să în­scrie în răspunsul lor următoarele an­gajamente sporite: a) La porumb siloz, prin extinde­rea suprafețelor cultivate cu această plantă, să însilozeze 13­ tone pe cap de vacă furajată, în loc de 12 tone cît prevede chemarea la întrecere. A­­ceasta va contribui din plin la spori­rea producției de carne și lapte a gospodăriei agricole colective. b) In ce privește producția de lapte, printr-o îngrijire și hrănire ra­țională a vacilor să obțină un spor de 200 litri lapte pe cap de vacă fu­rajată, peste sarcina planului de pro­ducție anual. c) Prin aplicarea regulilor agroteh­nice și executarea la timp și de cea mai bună calitate a lucrărilor agricole necesare porumbului cultivat pentru siloz, să sporească producția la hec­tar cu 5.000 kg. față de plan. In numele colectiviștilor din Do­breni, scrisoarea de răspuns la între­cerea inițiată de cele 4 G.A.C. frun­tașe din Tg. Neamț este semnată de tov. Ioan Gavrilescu, secretarul or­ganizației de bază și C. Nistor, pre­ședintele gospodăriei agricole colec­tive. P. ciobănită Crește gospodăria noastră Convingîndu-se de avantajele lucră­rii pămîntului în comun, tot mai mulți țărani muncitori din comuna Leca, cer intrarea în gospodăria colectivă. De pildă, la gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din satul Ungureni, co­muna Leca, raionul Bacău, nu de mult, s-a pus în discuție în adunarea generală încă 42 cereri care au fost aprobate cu bucurie de către toți cei prezenți la adunare. In prezent, a­­c­eastă gospodărie colectivă numără 245 familii cu o suprafață de 467 ha. teren. I­ LICA DOBRANIȘ, coresp. In satul Tur­tur­ești — P. Neamț va lua ființă în curînd o gospodărie agricolă colectivă 56 familii din comuna Mărăști au cerut înființarea unei gospodării agricole colective Țăranii muncitori din comuna Mă­răști, raionul Bacău convinși de su­perioritatea muncii în comun cu fie­care zi ce trece tot mai mulți se în­dreaptă spre G.A.C. Astfel, în ultimul timp, un număr de 56 familii cu su­prafața totală de 119,20 ha. au cerut înființarea unei gospodării agricole co­lective. Printre cei care au făcut cereri se numără Vizitiu Anica cu 8,87 ha, Radu Cojoc cu 3,80 ha. și alții. In munca de lămurire pe teren dusă de organele de partid și de stat locale s-au evidențiat tovarășii Ilieș Petru, Căpățînă Neculai, Grozavu S. și alți agitatori luptători activi pentru trans­formarea socialistă a agriculturii. TEODOR NASTASE, coresp. Răspund chemării lansată de consiliul de conducere al Căminului cultural „Ion Creangă“ din Răcăciuni Consiliul de conducere al Căminului cultural „23 August“ din Dragomi­­rești, raionul Bacău a analizat che­marea consiliului de conducere al Că­minului­­ cultural „Ion Creangă “ din Răcăciuni și s-a angajat să răspundă acestei chemări, pe baza obiectivelor indicate. Considerăm că chemarea va contribui în mare măsură la înviora­rea muncii culturale din raionul nostru. In vederea realizării obiectivelor­­ chemării, noi ne angajăm să aducem la îndeplinire următoarele sarcini: — Vom da trei spectacole lunar, din care unul în deplasare. * — Colectivele de recitatori și citi­tori artistici își vor îmbunătăți reper­toriul, care va fi axat pe teme ca: transformarea socialistă a agricultu­rii, lupta pentru pace, partidul oglin­­­­dit în literatura contemporană. — Brigada artistică­ de agitație va scoate în evidență realizările regimu­lui democrat popular din toată țara și din comună în toate domeniile de activitate. — Colectivul de conferențiari își va îmbunătăți activitatea, asigurîndu-se prezentarea a cel puțin o conferință săptămînal, menite să ducă la reali­zarea sarcinilor economice. — Tot în acest scop, vom organiza odată pe lu­nă cîte o seară de calcule, o seară de întrebări și răspunsuri sau concursuri „Drumeții veseli“ și „Cine știe cîștiga". — Pentru impulsionarea lucrărilor din campaniile agricole, a contractări­lor de cereale și a acțiunilor patriotice, vom folosi jurnalele vorbite. Printre alte acțiuni patriotice sînt programate a se colecta și expedia oțelăriilor pa­triei pînă la 23 , August, cantitatea de 8.000 kg. fier vechi. De asemenea, vom planta pomi­­ la întovărășirea ■„Drumul lui Lenin“ pe­­ o suprafață de trei hectare. — Săptămînal vom prezenta în cadrul unor manifestări literare lu­crări a căror temă este viața nouă a satului din țara noastră, și din ce­lelalte țări ale lagărului socialist. — Vom pregăti echipele cultural­­sportive pentru a participa la între­cerile ce vor avea loc. In acest scop, prin muncă patriotică, vom amenaja un teren sportiv, care să primească echipele comunelor ce-și vor disputa întîietatea în comuna Dragomirești. In vederea realizării obiectivelor propuse, ne-am întocmit un plan de muncă pe­ perioada 21 martie — 1 mai 1960 — extras din planul general, pe baza căruia întocmim pla­nurile operative săptâm­înale. N. POPOVICI * , secretarul comitetului comuual de partid , A. I.­RIM " directorul căminului cultural I (BIBLIOTECA centrală universitară »M. EMINESCU“ IAȘI Viz­ta lui N. S. Hrușciov în Franța După vizita făcută prin provinciile franceze, N. S. Hrușciov reia azi la Rambouillet convorbirile cu președintele De Gaulle PARIS 31 de la trimișii speciali A­­­­gerpres, C. Rădu­canu și T. Vornicu­. Joi dimineața N. S. Hrușciov a pă­răsit orașul Rouen, ultima etapă a vi­zitei sale de cinci zile prin provin­ciile franceze. Din sudul și pînă în nordul țării, drumul său a­ străbătut regiuni agricole și industriale, cen­tre de străveche tradiție istorică, sau așezări noi moderne. Dar, fie că s-a întîlnit cu locuitorii luminosului Arles, cu exuberanți marsiliezi, cu cetățenii respectabilului Dijon sau cu rezerva­ții oameni ai provinciilor din nord, peste tot șeful guvernului sovietic a fost întîmpinat de mulțimile venite să-l salute, cu aceleași zîmbete prie­tenești, cu aceleași aclamații, cu a­­ceeași căldură. Este semnificativ faptul că în rela­tările celor mai multe ziare franceze, chiar și a acelora care în general nu sunt prea favorabile Uniunii Sovietice se puteau citi zilnic asemenea apre­cieri : „Nimes — cea mai călduroasă primire făcută premierului sovietic“, „Marsilia — cea mai călduroasă pri­mire făcută lui N. S. Hrușciov“. Și la fel din Dijon, Reims, Rouen. Intr-adevăr, modul în care popu­lația franceză l-a primit pe înaltul său oaspete — salutat adesea ca „sol al păcii“ — a întrecut toate așteptările, epuizînd rapid rezerva de calificative și epitete din vocabularul obișnuit al presei. Cei mai mulți dintre trimișii­ speciali ai ziarelor au scris pe larg într-un mod obiectiv și adesea cu multă căl­dură despre atitudinile­ și personalita­tea lui N. S. Hrușciov, despre decla­rațiile sale, despre cele grave și se­rioase, ca și despre cele pline de u­­m­orul și bonomia sa caracteristică. Ziarele au scris de asemenea în cuvin­te pline de simpatie despre cei ce-l însoțesc pe șeful guvernului sovietic în această călătorie, și în mod deo­sebit despre soția sa. Desigur în concertul presei franceze nu­ au lipsit nici unele note discordante, dar acestea au răsunat din sectoarele cele mai reacționare, situate la mar­ginea însăși a ideologiei fasciste. Ignorînd însă aceste încercări limi­tate opinia publică franceză a reți­nut mesajul de pace și prietenie pe care șeful guvernului sovietic l-a transmis în aceste zile francezilor. „Am venit în țara dv. pentru a res­­­tabili bunele tradiții statornnicite de-a lungul istoriei între țările noastre. Vrem prietenie cu dv., adevărată prie­­­tenie“, a spus șeful guvernului sovie­tic la Reims. Și în această regiune a nord-estului francez de atîtea ori pîr­­jolită de invazii străine și unde la fiecare pas întîlnești dramatice măr­turii ale unor lupte crîncene, chema­rea lui N. S. Hrușciov la crearea condi­țiilor care să nu mai permită repe­tarea ororilor războiului, a trezit un deosebit răsunet. „Pace, pace“, „nu dați arme naziștilor“, au scandat mulțimile pe cîmpia de la Verdun. „Pace și dezarmare — aceste cuvinte pun tot mai mult stăpînire pe mințile oamenilor“, a declarat N. S. Hrușciov la Marsilia, și reacția populară Franței la călătoria sa a confirmat a aceasta. Este desigur încă prea devreme pentru a trage concluziile definitive ale călătoriei șefului guvernului sovie­tic în Franța. Dar de pe acum ! (Continuare în pag. 4-a) 128 familii din Vinători (Tg. Neamț) au intrat în întovărășire cu 191 ha. teren în comuna Vînători din raionul Tg. Neamț, munca politică pentru trans­formarea socialistă a agriculturii a obținut în ultimul timp noi succese. 128 familii de țărani muncitori cu 191 ha. teren agricol au intrat în în­tovărășire. Faptul acesta n-a venit de la sine. Comitetul comunal de partid a acordat un sprijin substan­țial organizațiilor de bază P.M.R. pen­tru ca acestea să-și îmbunătățească munca politică de agitație. O atenție deosebită s-a acordat recrutării și instruirii agitatorilor. In comuna Vî­­nători au fost pregătiți în mod temei­nic peste 100 agitatori, membri și ne­­membri de partid, care apoi au desfă­șurat o rodnică muncă politică de lă­murire. S-au organizat numeroase dis­cuții și convorbiri, s-au folosit gra­fice, precum și diferite broșuri și pu­blicații care scot în evidență supe­rioritatea sectorului socialist al agri­culturii față de sectorul individual. Accentul principal s-a pus pe munca politică de la om la om­, întovărășiții mai vechi ca Gheorghe Blaga, Gheor­­ghe Coșofreț, Gheorghe Vîju, Gheor­ghe Gamanu, Minodora Florian alții au dus o muncă politică stărui­și­toare cu rezultate bune. In prezent, în comuna Vînători, 935 familii de țărani muncitori sunt membri ai întovărășirii agricole. Acea­sta constituie o dovadă că munca po­litică a fost dusă cu pricepere și a avut o influență pozitivă asupra țăra­nilor muncitori, determinîndu-i să pă­șească pe calea arătată de partid, de transformare socialistă a agriculturii. 1.200 tone benzină peste plan Colectivul de muncitori, ingineri și teh­icieni de la rafinăria 10 Onești, mîndră realizare a regimului nostru de democrație populară, întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări deosebite în muncă. Antrenați în întrecerea socialistă, avînd în față angajamentele luate la începutul anului, în primul trimestru al anului (numai pînă în ziua de 29 martie), bravii petroliști de la Onești au dat patriei, peste plan 1200 tone benzină. Harnicul colectiv de muncă de la rafinăria 10 Onești, în frunte cu frun­tașii întrecerii socialiste cum ar fi: Ion Sîrghie, operator, Ion Dimofte, pompagiu, Petre Roca, lăcătuș, Ga­briel Viciu, maistru operator insta­lații noi și mulți alții, au dat peste plan, în aceeași perioadă, și 1100 tone petrol. LA GOSPODĂRIM CUM SĂ CUVINE ORAȘELE ȘI SATELE NOASTRE RĂSPUNS la chemarea lansată de Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Bah­uți Comitetul executiv al Sfatului popular raio­nal Bacău, a primit chemarea la întrecerea pa­triotică lansată de Comitetul executiv al Sfa­tului popular al raionului Buhuși, privind buna gospodărire și înfrumusețare a satelor, cu un deosebit interes. Apropierea zilei de 1 Mai, a prilejuit iniție­rea unor noi acțiuni patriotice pentru înfăptui­rea unor lucrări de folos obștesc. Astfel, au fost organizate și continuă adunări ale cetă­țenilor pe sate in întreg cuprinsul raionului Bacău. Asemenea adunări au avut loc într-un număr de 86 sate, la care au participat aproape 55.000 cetățeni. Cu acest prilej a fost scoasă în evidență hotărîrea fermă a oamenilor mun­cii pentru realizarea sarcinilor ce stau în fața sfaturilor populare, pentru făurirea unei vieți tot mai fericite a celor ce muncesc. In cadrul adunărilor cetățenii au venit cu o serie de propuneri pentru descoperirea și fo­losirea tuturor resurselor locale in scopul mă­ririi volumului de economii. Pentru traducerea în viață a propunerilor iz­­vorite din rîndul maselor largi de oameni ai muncii. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bacău, răspunde chemării lansate de Comitetul executiv al Sfatului popular raional Buhuși, propunîndu-și să realizeze următoarele obiective: — Pînă la 1 Mai se va încasa în proporție de 50 la sută debitul anual, la contribuția volun­tară a cetățenilor conform H.C.M. 299 și 300. — Se vor executa lucrări de hidroameliora­ții în volum de 34.000 m, c­­redindu-se agri­culturii suprafața de 250 hectare. Pentru acea­sta se va realiza un număr de 12.000 zile­­muncă­ patriotică în valoare de 310.000 lei. c . Prin muncă patriotică se­­ vor executa de­secări pe­ o suprafață de 250 ha. cu un volum de 37.000 m. c. folosindu-se un număr de 9.250 zile-muncă patriotică în valoare de 220.000 lei. De asemenea, se va curăți supra­fața de 4.000 ha. izlaz comunal, folosindu-se un număr de 20.000 zile muncă patriotică în va­loare de 400.000 lei.­­ Tot prin muncă patriotică se vor construi 5 poduri, economisindu-se astfel suma de 150.000 lei. Pentru amenajarea drumurilor se va transporta pe șantiere 10.200 m. c. balast, se va curați 75.000 m­. c. șanț și alte lucrări necesare modernizării drumurilor.­­ Pînă la 1 Mai se vor da în folosință 5 școli de 4 ani în comunele: Păncești, Roșiori și Săucești. De asemenea, se vor termina 3 școli de 7 ani în comunele: N. Bălcescu, Bu­­hoci și Secueni cu un număr de 14 săli de clasă și un laborator și se vor da în folosință un număr de 4 cămine culturale în comunele: Părincea, Răcătău, Roșiori și Dămienești. O atenție deosebită se va acorda și lucrărilor care sînt planificate să se înceapă. Astfel, se vor începe lucrările de construcție la un număr de 7 școli. La lucrările amintite se va efectua muncă patriotică in valoare de 151.000 lei.­­ In domeniul sanitar se vor amenaja două aerodromuri sanitare în comunele: Colonești și Petrești și un număr de 2 staționare de copii in comunele: Cleja și Plopana, cu clte 10 paturi fiecare. Comitetul executiv al Sfatului popular raio­nal Bacău, sub conducerea comitetului raional de partid, va sprijini comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, in scopul înde­plinirii cu succes a angajamentelor luate, pri­vind obținerea, de noi succese pe linia gospo­dăririi și înfrumusețării satelor noastre. VASILE FODOR președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Bacău (Continuare, în pag. III-a) AI AJUNS FRUNTAȘ, AJUTA ȘI PE ALȚII P­RIETENIE... Ieșită din Onești, panglica de asfalt cenușiu se întinde dreaptă, în stînga căii ferate ce duce spre Tg. .Ocna. Nu departe, la cîteva sute de metri, se înalță impunătoare, strălucind argin­tiu în razele soarelui primăvăratic, instalațiile rafinăriei nr. 10 Onești. Intrată nu demult în funcțiune, rafi­năria constituie — așa după cum spun cu mîndrie oneștenii — una din­tre nestematele Văii Trotușului. Rafinăria produce, dar numai par­țial. De aceea atmosfera de pe terito­riul ei nu este deloc specifică unei ra­finării. Aici este un dute-vino neîn­trerupt. Drumurile interioare sînt stră­­­­bătute de zeci de autocamioane de mare tonaj sau basculante, de trac­toare cu sau fără remorci, care trans­portă diferite materiale pentru cons­trucții. Macaralele trute continuu, ri­­dicînd în înălțimi, pe schele înalte, beton și cărămizi. Zidarii toarnă cu hărnicie betonul sau ridică ziduri de roșu. Fierari-betoniștii îmbină cu înde­­mînare armăturile de metal pentru scheletele de beton. Sudorii leagă prin sudură conducte de diferite mărimi, prin care se vor scurge spre instala­țiile rafinăriei, ca printr-un adevărat sistem vascular, materia primă sau auxiliară necesară. Sunt nenumărați constructorii care muncesc cu elan pentru a preda îna­inte de termen obiective fizice impor­tante, precum sunt cracarea catalitică nr. 2 și cod­area întîrziată. Dintre toți însă, doi au făcut ca în ultima vreme să se vorbească mai mult des­pre ei. Să facem cunoștință Dacă ai să cutreieri mai mult șan­tierul, va fi imposibil ca la un mo­ment dat să nu te întîlnești în preaj­ma vreunui obiectiv în­ construcție cu un tînăr de statură mijlocie, brunet, cu fața prelungă, cu o privire deschisă, îndrăzneață, cu mișcări calculate, calme și cu o vorbire domoală. Și tot așa va fi greu ca pe lîngă unul din șanțurile ce îmbrățișează sute de me­tri de conductă să nu dai ochii cu un om în jurul a treizeci de ani, mai mărunt de statură, șaten, cu ochi că­prui, luminoși, cu o față roșie, sănă­toasă, om care se mișcă agitat, vor­bind repede, dar nu fără rost. Oricine de pe șantier, dacă va fi în­trebat, îți va răspunde că primul este Gheorghe Bucelea, șeful unei echipe de fierari-betoniști, iar al doilea Gheorghe Coteț, șeful unei echipe de instalatori. Ei s-au făcut remarcați prin atitudinea exemplară ce o au în muncă, prin inventivitatea și spiritul lor­­ de inițiativă, prin rezultatele bune ce le obțin în producție. Ei își dă­ruie o bună parte din timpul lor preo­cupărilor pentru îmbunătățirea per­manentă a muncii. Gheorghe Bucelea, bunăoară, este acum preocupat foarte mult de găsirea a noi soluții care să-l ajute să-și îmbunătățească mereu obiectivul inițiativei pe care a pornit-o pentru reducerea consumului specific de materiale. Ajutat și de faptul că se pregătește neîncetat­­ teoretic, urmînd cursurile fără frecvență ale unei școli profesionale, el a reușit să găsească noi căi pentru efectuarea de economii și astfel obiectivul de a reduce cu 1 la sută consumul specific a sporit la 2 la sută, devenind mai mobilizator, mai pe măsura experienței și capaci­tății de muncă ale echipei sale. Specific lui Gheorghe Coteț este clocotul de energie ce pulsează în el. Dacă azi este mulțumit de o realizare a echipei sale, a doua zi devine gîn­­ditor, pentru ca în a treia să-și mani­feste pe față nemulțumirea, venind cu noi soluții pentru obținerea unor re­zultate și mai bune. Carnețelul lui cu însemnări este plin de asemenea so­luții și chiar de schițe ce prevestesc viitoare inovații. El a fost unul din­tre primii care a preluat fără rezerve inițiativa lui Gheorghe Bucelea. S-ar părea că multe lucruri ar face ca acești șefi de echipă să nu se apro­pie unul de altul. Mai întîi că au profe­sii diferite. Apoi și felul de a fi al fiecă­ruia este diferit. Nici locurile lor de muncă nu prea sînt aproape. Aceasta este însă numai o părere, pentru că ei sînt legați printr-o prietenie strîn­­să, exemplară. Preocupările lor ase­mănătoare pentru a munci mai repede, mai bine, mai economic, spiritul lor inovator (amîndoi sînt chiar inova­tori) și mai ales faptul că se afla de timp îndelungat în întrecere socia­listă directă, le-au cimentat și mai mult prietenia. O lecție de economie concretă Cînd a auzit de inițiativa lui Buce­lea, Gheorghe Coteț, nu s-a mirat prea mult. Faptul se petrecea tocmai după plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959 și s-a gîndit că era firesc ca Bucelea să răspundă în așa fel sarcinilor tra­sate de partid. Nu se prea dumirea însă cum va reuși să-și îndeplinească angajamentul luat. De aceea s-a u­rmă­ rit cu înfrigurare o perioadă de timp. Cînd a văzut că numai în iulie și august Bucelea a economisit 15.080 kg. de materiale în­ valoare de 28.953 lei, a căzut pe gînduri. O întrebare stăruitoare îi revenea mereu în minte: „Oare eu cu echipa nu putem face așa ceva ?“ Nu știa însă prea bine cum trebuia procedat. Auzise despre fișa limită, despre evidența contabilă a economiilor, despre consum real. Aceste noțiuni se în­vîrtejau însă în minte și nu putea da de firul călăuzitor. Spera să afle totul la un schimb de experiență ce fusese anunțat, dar ter­menul era prea îndepărtat. El sim­țea nevoia unui sprijin mai apropiat, spre a se lămuri mai din timp. De­sigur, cel mai bun ajutor l-ar putea căpăta de la Bucelea. Dar i-l va acorda oare acesta ? Se aflau doar în întrecere și economiile obținute de Bucelea înclinaseră mult balanța în favoarea acestuia. Va renunța oare Bucelea la acest avantaj ? S-a scuturat în grabă de gîndurile ce-l năpădiseră. Il cunoștea prea bine pe Bucelea. Deseori s-au ajutat re­ciproc. Doar ăsta era și esențialul în întrecere, pentru a obține nu un re­­­cord personal, ci un avînt general. S-a hotărît repede, și într-o zi i-a arătat lui Bucelea toată frămîntarea sa. Bucelea a rîs încet, a dojana, prie­tenește. — Se poate, nea Gică, cum sa nu-ți spun ? Mai abitir ca un profesor, Bucelea a început să explice clar despre ce era vorba, în timp ce Coteț ca un elev silitor, îi sorbea cu nesaț orice cu­­vînt. Astfel a reușit Coteț să se dumit­rească pe deplin. El a aflat că la spe­cificul muncii lor consumul specific este format din două părți: consumul real și pierderea admisibilă. Pentru a nu afecta calitatea lucrărilor, economii se pot face numai reducînd cît mai mult pierderile admisibile. Bucelea, de pildă, studiază acum temeinic planu­rile, verificînd fiecare cotă în parte. Și nu rareori găsește soluții mai eco­nomice, cum ar fi reducerea îmbinări­lor. Se folosește astfel fier-beton mai puțin, nu se consumă electrozi și se economisește munca sudorului. De asemenea, materialul este sortat cu­ grijă și folosit pe potriva dimen­siunilor cerute, pentru a elimina tă­ierile de capete ce rămîn de nefolosit. Capetele mai mari, rămase, sînt ade­sea recondiționate, îmbinîndu-se prin sudură, și folosite judicios, unde se poate. Atenția cea mai mare este dată croitului. Orice milimetru tăiat peste măsură este o pierdere de pri­sos. De aceea se măsoară de zece ori și se taie odată... Tot atunci a mai aflat Coteț cît de important și de mobilizatoare este o evidență bună a consumului de ma­teriale și a economiilor, înainte Bu­celea ridica și el materiale pe bon. Acest lucru făcea însă ca materialul să fie folosit la întîmplare. Socoteala consumului se făcea de obicei la ter­minarea obiectivului, iar rezultatul, pozitiv sau negativ, rămînea înmor­­mîntat în scriptele contabile. De aceea Bucelea a optat pentru introducerea fișei limită de materiale. Și fișa s-a dovedit a face minuni. Ea îl averti­zează de la început, printr-o rubrică a ei, că, pe baza calculului făcut, are de N. G­HEORGHIU

Next