Steagul Roşu, ianuarie 1961 (Anul 16, nr. 2466-2490)

1961-01-03 / nr. 2466

f Ginduri pentru noul an Pentru iubitorii artei cinematografice (Grim­are­­ din­ pag. l-a) filmele românești în premieră „Soldați fără uniformă" și­­„Nu vreau să mă însor“. La cinematografele sătești va con­tinua desfășurarea Festivalului filmu­lui. In cadrul acestei importante ac­țiuni vor avea loc manifestări dintre cele mai variate ca: vizionări cu ca­racter special a filmelor documentare agricole de către membrii cercurilor agrozootehnice, seri cinematografice pentru femei, tineret și colectiviști, re­cenzii și simpozioane. Tematica manifestărilor cultural-ar­­tistice ce se vor organiza cu prilejul filmelor programate, are ca idee cen­trală susținerea procesului de desă­­vîrșire a construcției socialiste la sate. Puterea de influențare a conștiinței țărănimii prin mijloacele artei cine­matografice, va spori și prin aceea că in anul 1961 se vor înființa încă 40 de cinematografe la sate. Localități rurale ca: Petricani — Tg. Neamț, Buciumi — Tg. Ocna, Gherăești, — Roman, Păncești — A djud, Lipova — Bacău, Bahna — Buhuși și Strugari — Moinești vor fi cineficate, vor cunoaște o și mai mare dezvoltare pe plan cultural-artistic. Grija noastră se va îndrepta însă și spre orașele centre muncitorești. Cinematografele din acest sector vor organiza numeroase acțiuni cu caracter cultural-artistic pentru iubi­torii de filme. Desigur cele mai in­teresante vor fi spectacolele de gală cu filmele romînești la care vom so­licita prezența realizatorilor, actori, regizori și scenariști. Artiștii amatori — în fața unui bogat program de activități culturale 1960 a constituit pentru mișcarea ar­tistica de amatori din regiunea noas­tră un an de succese, de experiențe bogate și valoroase. „Festivalul cînte­­cului, jocului și portului și al brigă­zilor artistice de agitație“ la care au participat peste 450 formații corale, peste 500 echipe de jocuri populare și peste 200 de brigăzi artistice de agitație, precum și soliști de diferite genuri, a constituit o interesantă în­trecere ale forțelor artistice din re­giune, precum și o creștere simțitoare a măiestriei artistice a acestora. Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ la care au participat peste 850 formații de teatru, precum și 108 formații de teatru de păpuși, a însem­nat o contribuție valoroasă la educa­rea comunistă a oamenilor muncii, contribuind efectiv, la revoluția­ cultu­rală. Expozițiile de artă populară și artă plastică organizate la raioane și cen­trul de regiune, au consemnat un se­rios pas înainte pe linia activității artiștilor plastici și de artă populară. Concursurile de creație organizate la Casa regională a creației popu­lare sub îndrumarea comitetului re­gional de partid și cu ajutorul sfatu­lui popular regional au constituit mij­loace eficiente pentru înzestrarea for­mațiilor artistice de amatori cu ma­terial de repertoriu, inspirate din rea­litatea regiunii noastre. Cele peste 25 piese de teatru în­­­tr-un act, cele peste 30 piese pentru teatrul de păpuși, numărul mare de texte pentru brigăzile artistice de a­­gitație, poeziile agitatorice recitabile, precum și un număr însemnat de lu­crări de artă populară și plastică, con­stituie rodul acestor concursuri. Pe baza acestora Casa regională a crea­­­ției populare a putut tipări o serie de culegeri literare ca: ,,Anii tinereții noa­stre“, „Cîntece de slavă partidului“, etc. Rezultatele strădaniei artiștilor a­­matori s-au concretizat în succese bine meritate la faza interregională de la Galați a bienalului de teatru, precum și la faza finală de la București, Col­țul roșu G.A.C. Sagna, clubul central Bicaz, formațiile de teatru de păpuși­­ de la Casa de cultură P. Neamț, și col­țul roșu G.A.C. Horia-Roman, form­ația­­ de teatru de la Casa de cultură Tg. Neamț, colectivul de recitatori de­­ la Casa de cultură din Adjud, ca să le menționăm numai pe acestea, iată for­mații cu care regiunea noastră se m­în­­drește în activitatea artistică din anul 1960. Ce vom face în 1961 ? Sarcinile muncii artistice de masă sînt multiple, frumoase și interesante. în primul rînd, artiștii amatori sînt chemați la o acti­vitate deosebită ce trebuie organizată în întîmpinarea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare din acest an. Pentru acest lucru Casa regională a creației populare editează în momen­tul de față două culegeri cuprinzînd materiale de repertoriu pentru forma­țiile artistice de amatori. Instructorii formațiilor vor putea găsi aici,, texte pentru brigăzile de agitație, piese de teatru într-un act, monologuri,­­dialo­guri, poezii și cîntece. In cinstea sărbătoririi a 40 de ani de la înființarea P.C.R. — Casa re­gională a creației populare organi­zează primul festival regional al tea­trelor de păpuși de amatori, dotat cu premii și diplome. Tot în cinstea a­­cestui important eveniment, vom or­ganiza fazele intercomunale și raionale ale celui de-al 6-lea concurs al artiș­tilor amatori, la care sînt chemate să participe toate forțele artistice din re­giunea noastră. Orientînd munca artistică de masă către importanta problemă a transfor­mării socialiste a agriculturii, Casa re­gională a creației populare va orga­niza în al 11-lea semestru al anului 1961 un festival regional al formații­lor de teatru cu un repertoriu ales și axat pe această problemă. Tot în scopul susținerii acestei acti­vități vom edita în prima jumătate a a­­cestui an o culegere de piese de teatru intr-un act, o culegere de piese de tea­tru pentru păpuși, o culegere de cin­­tece, precum și o a doua culegere de jocuri populare din regiunea Bacăului, recum și două culegeri cu lucrări ale m­embrilor cercurilor literare din re­giune. In vederea realizării acestor ma­teriale, vom organiza concursuri de creație dotate cu premii. Așadar, creit­­orii de­­ literatură, tinerii dramaturgi și poeți, autorii de texte de brigăzi, ar­­tiștii plastici amatori, să se pregă­­tască pentru a participa la aceste concursuri. Depind în mare măsură rezultatele urmațiilor artistice de rezultatele min­ii cercurilor de creație. Așadar, avem în fața noastră un an bogat în acțiuni și activități artistice, are se vor solda cu siguranță cu suc­­­ese bine meritate. Radu Cirneci director al Casei regionale a creației populare Bacău Spectacole noi și de calitate superioară (Umiare din pag. l­a) dăzeșilor“ I. Levșin. Următoarele lu­crări programate la acest teatru sînt din dramaturgia originală: „Voinicul din Carpați“ de Ion Buleandră și „Ma­rea aventură“ de Al Popovici. Continuînd și intensificînd activitatea la sate, teatrul nostru va pune bazele unei secții sătești, al cărei obiectiv va fi permanentizarea deplasărilor la sate, comune și unități agricole socialiste. Re­pertoriul secției va fi adecvat sarci­nilor actuale ale transformării socialiste a agriculturii, sarcini ce reies din do­cumentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. De asemenea în anul 1961, se va da o atenție sporită instruirii for­mațiilor artistice de amatori din re­giune. Anul 1961 ne pune deci în față obiec­tive importante. Ne vom strădui să le îndeplinim întrutotul­ țării noastre. „Surorile Boga“ de Ho­­ria Lovinescu, „Drum bun scumpul nos­tru astronaut“ de Victor Bîrlădeanu, vor fi completate și­­ alte lucrări, consa­crate, sărbătoririi a 40 de ani de la în­temeierea Partidului Comunist Român. Teatrul nostru va include de asemenea în repertoriu și unele lucrări originale inedite, în prezent aflate în studiu. Pe linia pieselor ce vor fi reprezentate în 1961 mai figurează „Ecoul îndepărtat“ de Sava­ Golovanițki, „Inspectorul de po­liție“ de John Pristley, „Floricica pur­purie“ (pentru copii și tineret) de I. Karmachova și Brausevici. Aceasta din urmă va vedea luminile rampei în prima parte a lunii ianuarie, la secția Piatră Neamț. Secția de păpuși pregătește un spec­tacol pentru preșcolari: „In țara său- 1 In regiunea Ba­cău, ca și în toate orașele din țară se constru­iesc pentru oamenii muncii numeroase blocuri de locuințe, care asigură lo­catarilor condiții de confort moderne. Unul dintre blocurile construite nu de mult în orașul Piatra Neamț este cel pe care vi-l prezentăm în acest clișeu. Foto: C. Stoicescu Seară literară „­­ „Era o frumusețe I O figură clasică încadrată de niște plete mari, negre, o frunte înaltă și senină, niște ochi mari“. ...In această formulare lapidară, Ion Luca Caragiale fixa liniile portretistice ale unui tînăr poet, care avea să se înscrie ca un luceafăr pe bolta istoriei noastre literare. . ...Așa și-a început lucrarea scrisă pe trimestrul I, la literatura romînă, ele­vul Tănase Gheorghe din anul IV, în­vățători, școala pedagogică mixtă din Bacău. Amănuntul își găsește explica­ția numai dacă amintim că aceste fraze i-au rămas în minte de­ la scara „Eminescu“... Cu aceste fraze a în­ceput prezentarea eleva Ciobanu­ Geor­­geta, colega sa de clasă. Nu numai aceste fraze și nu numai în mintea lui Tănase Gheorghe s-au întipărit crîmpeie din acea minunată seară, dar în mintea tuturor partici­panților vor stărui pentru multă vreme amintiri din seara aceea închinată ce­lui mai mare poet al poporului român. Să pornim însă pe firul explicației cauzale. Potrivit prevederilor­­ progra­mei, am predat mai multe ore în șir despre Mihail Eminescu. Am găsit de cuviință ca să închei acest capitol cu o seară „Eminescu“. Mi-ar fi foarte greu să redau întreg entuziasmul cu care toată clasa a primit această pro­punere... Nu-i vorba însă de un en­tuziasm declarativ, ci de unul con­cretizat în muncă efectivă, colectivă, manifestat în ideea oferirii unui spec­tacol cu caracter de surpriză, pentru întreaga școală, inclusiv pentru corpul profesoral. Jigău Gheorghe nu urma să apară pe scenă în nici un rol. Dar, era în joc onoarea clasei și el este printre acei care știu să se dăruiască cu dragoste colectivului din care face parte! S-a dovedit un adevărat maestru al regiei tehnice. Ajutat de colegii săi, a reușit să aducă o contribuție imensă reușitei serbării. într-un timp record, a răsă­rit ca din pămîn­t o scenă minunată, cu un decor bogat și adecvat... Ar fi atît de multe lucruri de spus, încît nu mă pot abține de a le men­ționa pe unele din ele fie și măcar sub forma parantezelor. Așa de exem­plu, Teatrul de Stat din Bacău ne-a ajutat prin împrumutarea unor cos­tume. Nu pot să nu amintesc largul concurs acordat de tovarășa directoare Maria Grigoraș, care ne-a ajutat atît prin sugestii prețioase, cît și prin aju­tor concret în materie de regie. Dar să revenim la spectacol. In prima parte au fost incluse poezii dintre cele mai semnificative ale lui Eminescu, precum și cîntece pe versuri de același poet, audiate cu mult interes atît de elevi, de întreg corpul didactic al școlii, pre­cum și de personalul­ administrativ și de îngrijire. Nu se putea să nu se re­­­marce emoția generală sub semnul că­reia a început festivitatea, emoție care era bineînțeles mai vizibilă la elevii interpreți. Partea principală a festivității a con­stituit-o dramatizarea „Luceafărul“ lui Eminescu. Decorul bogat, costumația și într-o oarecare măsură chiar inter­pretarea artistică, te făceau uneori să uiți că ești în față unor artiști­ ama­tori și­ să te crezi într-o sală de tea­tru. Barbu Margareta a fost admira­­­bilă în rolul Cătălinei, Teicău Eugen emoționant în rolul lui Cătălin, iar Obreja Petru­ și-a păstrat calmul im­plicat de interpretarea rolului lui Hy­perion. Ar fi desigur și unele observații critice de amănunt în privința inter­pretării, pe care le-au consemnat repertoriul mereu îmbogățit al experien­en­ței noastre didactice. Scopul principal al festivității noas­tre a fost atins în mod integral. Folo­sind o terminologie caracteristic peda­gogică, pot să afirm fără nici un fel de rezerve că a fost cea mai reușită lecție de încheiere a capitolului despre Eminescu. Acest lucru a fost confir­mat, de altfel ulterior, de rezultatele obținute la lucrările scrise pe trimes­trul înt­i. Margareta Dandescu Ci Traduc în viață cele învățate la cursurile agrozootehnice Din cele 72 de cercuri agrozooteh­nice care trebuiau să se deschidă în această toamnă în raionul Buhuși se deschiseseră pînă acum cîteva zile 69. Celelalte 3 cursuri se vor deschide de îndată ce mecanizatorii de la stațiu­nea de­ mașini și tractoare Podoleni se vor întoarce de pe teren în sta­țiune. In cele 72 cercuri s-au înscris 2.195 de­ colectiviști, întovărășiți și mecani­zatori. Frecvența la aceste cursuri este bună (90—95 la sută). Din acest punct de vedere merită evidențiate cercurile agrozootehnice din gospodăriile agricole colective Gîr­­leni, Romîni, Podoleni, cele de la în­tovărășirile agricole Bahna, Borlești, Racova, Ruptura etc. Colectiviștii și întovărășiții se stră­duiesc ca cele învățate la cursurile agrozootehnice să le pună în practică. De pildă, în prezent ei transportă la cîmp mari cantități de gunoi. Pînă în prezent pe ogoarele raionu­lui Buhuși s-au transportat circa 2.560 tone gunoi de grajd. Numai colectiviș­tii din Podoleni au transportat pe tarlalele lor 160 tone gunoi de grajd, iar cei din Bîrcu, comuna Romîni, 60 tone gunoi de grad. ­A...... f Jk Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești este una din construcțiile industriale de mare însemnătate din regiunea Bacau. In clișeu un aspect exterior al secției de producere a lactamei. STEA/US R 0 $ L In ultimii ani moderna rafinărie nr. 10 de la Onești s-a dezvoltat necon­tenit. Acum întreprinderea dispune de instalație de absorbție și fracționare a gazelor, de cracare catalitică etc. In foto­construc­ția metalică din ju­rul blocului de co­loane de la insta­lația de „fracțio­­nare gaze“. Foto: C. Bursuc Nr. 2.466 (3.945)' întovărășiții au dezbătut planul de producție pe anul acesta De curînd, a avut loc în sala cămi­nului cultural din Humulești, adunarea generală a întovărășiților. Pentru cetățenii satului a fost mare sărbătoare, întrucît s-a ascultat darea de seamă a colectivului de conducere al întovărășirii și s-a ales noul co­mitet. Darea de seamă a scos în evidență superioritatea sectorului socialist: înto­vărășirea a recoltat, de pildă, 1.750 kg grîu la hectar, iar în sectorul particular s-au recoltat doar 1.300 kg grîu la hectar. In cuvîntul lor, cetățeni ca Toader Roșu, Dumitru Avădănî, Ion Irimia au spus: ,.Urmînd exemplul țăranilor din satul Blebea­ vom înființa o gospodărie colectivă și în satul Humulești". După darea de seamă s-a ales comi­tetul de conducere dintre cei mai buni tovarăși, care au dovedit pricepere și hărnicie. Ca președinte a fost ales tov. Ion Irimia, iar ca secretar tov. Dumi­tru Avădăni. După aceasta s-a pre­lucrat planul de producție pe anul 1961,­ plan ce a fost aprobat unanim de că­tre întovărășiți. Toma Mosor învățător Și întovărășiții din comuna Racova, raionul Bulmși au dezbătut planul de producție pe anul 1961. Din darea de seamă prezentată, din discuțiile purtate in jurul ei și al cifrelor de plan pe anul 1961 a reieșit ca succesele remarca­bile obținute față de sectorul individual pot fi și mai mari in anul 1961. Pentru aceasta cei care au luat cuvîntul au cerut noului comitet ales să lupte mai mult pentru aplicarea întocmai a sta­tutului întovărășirii. I. Vasilache coresp. In ziua de 18 decembrie 1960 a avut loc adunarea generală a membrilor în­tovărășiți din satul și comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț. In urma dării de seamă care a fost apreciată în unanimi­tate de către membrii întovărășiți ci fiind satisfăcătoare, s-a ales noul comi­tet de conducere, apoi s-a aprobat pla­nul de producție și planul de contrac­tări pe anul 1961. S-au contractat ur­mătoarele cantități: 16.000 kg grîu, 13.000 kg porumb, 5.000 kg orz, 8.600 kg floarea-soarelui. P. Tărăboanță coresp. S-au plantat pomi fructiferi Una din principalele probleme care au stat și stau în centrul atenției co­lectiviștilor din satul Ungureni, raio­nul Bacău, a fost și aceea de a-și mări suprafețele cu pomi fructiferi și viță de vie. încă cu mult timp în urmă ei și-au propus acest lucru, iar în această toamnă avînd sprijinul elevilor de la școala a­­gricolă din sat, au plantat suprafața de 3 hectare cu pomi fructiferi de di­ferite specii. La plantarea acestor­­ pomi s-a ținut cont­ de cunoștințele căpătate în sfatu­rile agrotehnice. Plantația este făcută în d­inceni­­ la aceeași distanță ,între pomi pe rînd și între rînduri). S-a făcut pichetatul după care s-au făcut gropile, iar după 3—4 zile s-a tras pămînt în gropi, aproape pe jumătate. După încă 3—4 zile au în­ceput tutoraiul. Odată cu tutoraiul s-au plantat și puieții avindu-se grijă ca tutorul să vi­na în partea de sud al pu­ietului. In felul acesta colectiviștii vor forma o livadă bună. Printre elevii care au depus interes deosebit în această ac­țiune putem arăta pe Andoni Floarea, Cadar Mihai, Gh. Arboreanu și alții* Lîcă Dobraniș coresp. - : ' ■w-1 iS8D= Concursul pentru cel mai bun cîntăreț „După ce am­ trecut cu succes pe­rioada tezelor, hai să ne întrecem și pe scenă"* — iată chemarea lansată de Co­mitetul U.T.M. al școlii medii din Co­­mănești, chemare care a stîrnit un viu entuziasm în rîndul elevilor, așa că nu­mărul Celor ce s-au prezentat la con­curs a fost de 35 elevi, din clasele V—XI. Trecînd în revistă tinerele ta­lente din școală, concursul a contri­buit la ridicarea nivelului cultural-artis­tic al elevilor, făcîndu-i să îndrăgească și mai mult munca de artist amator. S-au interpretat cîntece populare și mu­zică ușoară, vădindu-se o înclinație fi­rească spre acele lucrări care oglindesc marile realizări din țara noastră în anii regimului democrat-popular. Concursul s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, plină de tinerețe și en­­tuziasm. Aplauzele au răsplătit străda­nia depusă de tinerii artiști amatori pentru a se prezenta cît mai bine. Care au fost cei mai buni ? Greu de răspuns, pentru că toți concurenții au căutat să se prezinte cît mai bine pregătiți. Ju­riul a acordat premiul I la băieți ele­vului Hrin Mircea și cîntărețului din frunză G. Bălănucă. La fete, premiul I a fost obținut de elevele D. Benciu și M. Diaconu. Foarte bine s-au pre­zentat și alți elevi, printre care: N. Cini­­neț, M. Timofte, M. Popa, E. Podo­­leanu, Olga Grețu, E. Ciobot și alții, care au primit premii sau mențiuni. Concursul pentru „Cel mai bun cîn­­tăreț“ a arătat că la școala medie din Comănești există reale talente artistice. Gh. Movilă Reparații bune și la un preț de cost cu­ stai redus Ch­ia succesului în executarea lucră­rilor agricole mecanizate este buna func­­ționare a parcului de tractoare și mașini agr­i­ale. Pentru a asigura funcționa­rea întregului parc de mașini și trac­toare pe tot timpul lucrărilor agricole este necesar să se execute reparații de cea mai bună calitate și la un preț de cost cît mai redus, în stațiunile de mașini și tractoare din regiunea noastră s-au pregătit din timp condiții bune care să asigure efec­tuarea reparațiilor la timp și de cali­tate. Toate S.M.T.-urile au atelierele necesare puse la punct atît ca utilaj cît și ca spațiu. Condițiile de lucru pen­tru muncitori sînt cu mult superioare anilor trecuți. De exemplu, S.M.T. Ad­jud, Podoleni și­­ Roman, au în ateliere încălzire cu calorifere, iar celelalte sta­țiuni și-au asigurat aeroterme, astfel ca munca să se poată desfășura în con­­dițiuni optime. Timpul bun din toamna lui 1960 ne-a permis să executăm ogoare actinei de toamnă, așa că majoritatea tractoarelor sînt încă în cîmp. Pentru a nu se aglo­mera prea mult reparațiile, în ultima perioadă s au luat măsuri și un număr de aproape 70 de tractoare cu reparații mai grele au fost trimise la centrele mecanice Iași și Tecuci. Restul tractoa­relor și mașinilor agricole urmează a se repara în stațiunile din regiunea noastră. • Experiența anilor trecuți ne-a ară­tat că buna organizare a muncii în campania reparațiilor este factorul de­terminant. Stațiuni ca Roman, Tg. Neamț și altele și-au reparat, an de an întreg parcul de tractoare și mașini a­­gricole în condițiuni bune, la timp și la un preț de cost redus. Alte stațiuni cum e cca din Podu Tur­cului deși are un număr important de mașini și tractoare cu care este dotată, le-a reparat în centrele mecanice și nu a reușit totuși să termine la timp repa­rațiile,­­ iar calitatea a lăsat mult de dorit. S.M.T. Hemeiuș și-a reparat în bune condițiuni parcul însă în fiecare an, lungește nejustificat campania reparații­lor de iarnă. Pentru remedierea lipsu­rilor, organizarea și desfășurarea re­parațiilor trebuie să se facă pe baza unui grafic decadat ținîndu-se cont de: capacitatea atelierului, volumul de repa­rații, utilaje de care se dispune, de oamenii necesari și capacitatea lor pro­fesională. Repartizarea oamenilor pe posturi fixe de reparare a ansamble­­lor și subansamblelor, trebuie făcută foarte judicios încît întreg personalul să fie bine folosit. Controlul calității reparațiilor trebuie să stea în centrul preocupării conduce­rii S.M.T. Creșterea însemnată a par­cului de tractoare din S.M.T. face ca un singur mecanic controlor să fie in­suficient. De aceea este necesar, ca mecanicii de întreținere pe lângă munca de îndrumare a muncitorilor să spri­jine în mod direct munca mecanicului controlor. De asemenea comisia internă de recepție are datoria să acorde cea mai mare atenție calității lucrărilor reparații, cerînd respectarea întrutotul a celor mai mici cerințe reclamat de tehnică. In ce privește sistemul de lucru sînt unele stațiuni care în mod greșit aplică demontarea tuturor organelor și meca­nismelor în timpul reparațiilor, indife­rent dacă anumite piese trebuie sau nu demontate, înlocuite sau nu. Acest gen de muncă face ca anumite piese (în special șuruburile și piulițele) să se u­­zeze prematur, pricinuind ulterior mari neajunsuri care în ultimă instanță se soldează cu înlocuirea unor piese fără a fi nevoie. Acest sistem s-a practicat în special S.M.T. Podoleni, prelungind fără rost reparațiile, crmînd valoarea manoperei și materialelor. Redarea mașinilor reparate trebuie făcută cu grijă, în privința mașinilor agricole o deosebită atenție trebuie a­­cordată semănătoarelor. Distribuitoarele de semințe să fie foarte serios contro­late întrucît o mașină nepusă la punct seamănă neuniform și influențează nega­tiv producția la hectar. Plugurile trebuie controlate pe masa de verificare pentru ca toate brăzdarele să calce în ace­lași plan, cadrele și proțapele îndrep­tate pentru ca arătura să se facă uni­form, iar plugul să poată fi ușor­­ reglat. înainte de montare toate piesele,­­ chiar și cele noi, trebuie controlate cu atenție. Sînt cazuri cînd unele piese cu defecțiuni cum sînt duze, elemenți, thiulase etc., se montează și apoi se­­ constată defecțiunea și trebuie demon­tate din nou. In vederea reducerii prețului de cost al reparațiilor trebuie dată atenție mare pieselor ce se pot recondiționa sau u­­nele din ele confecționa în atelierele S.M.T. din materiale recuperabile. In momentul de față, deși unele stațiuni au avut condiții, mersul reparațiilor este mult rămas în urmă. Astfel, S.M.T. Ad­jud pînă la jumătatea lunii decembrie 1960 nu a avut nici un tractor reparat. De asemenea și la S.M.T. Hemeiuș, față de parcul mare de tractoare și mașini ce-1 are de reparat, reparațiile sînt ră­mase în urmă. Nici celelalte stațiuni nu stau mai bine, față de sarcina dată de Ministerul Agriculturii de a se repara pînă la 1 ianuarie 1961 60 la sută din parc. In afară de lipsurile conducerilor stațiunilor de mașini și tractoare care nu au accelerat ritmul reparațiilor, o altă cauză este aceea că Baza de a­­provizionare Bacău nu asigură la timp întreg necesarul de piese. Din această cauză un mare spațiu din ateliere este blocat de mașinile demontate și care nu se pot asambla din cauza lipsei unor piese de schimb. In actuala campanie atît stațiunile de mașini și tractoare cit și Baza de aprovizionare Bacău trebuie să facă eforturi susținute pentru ca reparațiile să se facă în termen și de calitate superioară. Acest lucru este hotărîtor în executarea lucrărilor de primăvară la timp și în bune condițiuni, factori ce influențează în mod direct sporirea pro­ducției agricole la hectar. Ing. N. Buzinaru El9i= CEREȚI IN LIBRARII LITERATURĂ ȘTIINȚIFICA Chimie I. HAIDUC: Introducere în chimia ciclurilor anorganice * 340 pag. — 16 lei (cart.) Ed. Acad. R.P.R. Medicină C. I. PARHON și alții. Endocrinolo­gie embrionară 216 pag. — 19,80 lei (pînzat) Ed. Acad. R.P.R.

Next