Steagul Roşu, iunie 1961 (Anul 16, nr. 2594-2619)

1961-06-01 / nr. 2594

I BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ »MEVIMNILIV ü‘ KV.-l | Proletari din toate tarile unitive! Nr. 2.594 (4.073) JOI 1 IUNIE 1961 SI 4 pagini 20 bani „Cu cei mai înalți indici de producție — numai produse de calitate superioară“ In prezent, la Fabrica de postav din Buhuși, 48 de brigăzi de producție desfășoară activ întrecerea socialistă sub lozinca „Cu cei mai înalți indici de producție, numai produse de calitate superioară" Toate brigăzile care aplică acum Inițiativa brigăzii comunistului Dumitru Marian oMin realizări mult mai mari decit înainte. In fiecare secție întrecerea pentru titlul de „brigadă de calitate și înaltă productivitate“ a devenit pasionantă. Dacă în unele secții cum este Filatura-sud întilneșii brigăzi ca cea condusă de filatorul Constantin Ciobanu, cae se menține pe locul 1 de la începutul anului cu depășiri lunare de plan între 10 și 31 la sută, în sala 300 a secției Țesătorie-lină, întrecerea este însă mult mai încordată. Brigada lui Dumitru Marian are un adversar pu erne: bricada lui Haralambie Mustea. In primul trimestru întrecerea a fost cîștigată de brigada condusă de Haralambie Mustea, care a realizat un indice de utilizare a mașinilor de 4.340 bătăi/oră in loc de 4.250 cît a avut angajamentul, iar indicele de calitate a fost de 14, la sută față de 115.120 cît se angajase brigada să realizeze. In luna aprilie insă, brigada lui Dumitru Marian a reușit s-o ia înainte realizind un indice de 4.326 bătăi/oră la fiecare război, cu numai trei procente mai mult decit brigada lui Haralambie Mustea. Dar din nou în luna mai brigada lui Mustea a întrecut-o pe cea a lui Marian. întrecerea a dus în acest fel la obținerea unor rezultate deosebite în ceea ce privește creșterea indicilor de utilizare a mașinilor și îmbunătățirea calității produselor. Realizări din ce în ce mai frumoase obțin ca urmare a aplicării inițiativei și cele 15 brigăzi de la Filatura de lînă pieptănată. Dintre acestea cele mai bune realizări din lunile aprilie și mai sunt înfăptuite de brigăzile conduse de Florica Huzum, Eugenia Maftei, Ana Ciudin, Valeria Scridon, Monica Wagner și Maria Kraus, care au depășit lunar sarcinile de plan cu 3—5 la sută și au dat numai produse de calitate superioară. Firele produse în această secție în ultimul timp sunt din ce în ce mai bune în ceea ce privește calitatea. In fruntea celor 19 brigăzi de la secția Țesătorie-bumbac, care inițiativa, se situează brigada aplică condusă de Gh. Stanciu, care a depășit indicele de calitate planificat cu 6,7 la sută și are o depășire medie a planului în ultimele trei luni de 4 la sută. Muncitorii de la Fabrica de postav din Buhuși se conving tot mai mult că inițiativa care s-a născut în fabrica lor este de mare preț în lupta pe care ei o duc îndrumați de comitetul de partid, pentru înfăptuirea sarcinilor pe care partidul le-a trasat oamenilor muncii în vederea continuei îmbunătățiri a calității produselor. C. Andreescu La Fabrica de postav din Buhuși 48 de brigăzi aplică inițiativa întreținerea culturilor la timp și de calitate .......—« Raida anchetă în raionul Buhuși ............. . In acest an, lucrările de intreținere a culturilor se fac în condiții mai puțin favorabile. Cauza ? Abundența ploilor. Aceasta nu înseamnă însă că putem aștepta liniștiți pinări cînd timpul va fi absolut frumos. Agricultorii știu că în prima perioadă plantele de cultură cresc mai greu, iar buruienile mai repede. Se impune deci cu atît mai mult, grăbirea lucrărilor de întreținere a culturilor cu cît ploile au favorizat dezvoltarea buruienilor care împiedică • dezvoltarea normală a plantelor. In raionul Buhuși, din 7.000 • hectare păioase de toamna au fost privite 5.719 (81 la sută). • iar la păioase de primăvară , 820 ha din 1098. La prășitoare • (floarea-soarelui, sfeclă de za•har si cartofi) s-a executat • prima prașilă pe suprafețe re• pezentnd 93,94 la sută din plan. Prașila a II-a n-a început încă. In cuprinsul raionului sunt cultivate cu porumb 16.095 ha din care s-au prășit numai • 2.235 ha ceea ce înseamnă 14,5 Ț la sută. Intr-adevăr ploile fac pe unele locuri imposibilă executarea mecanizată a lucrărilor de întreținere in special pe terenurile care mențin apa. Dar în cuprinsul raionului sunt terenuri în pantă unde apa • se scurge mai repede, mai sunt și • terenuri nisipoase unde se inbi îtrează și după o zi însorită se poate intra chiar și cu tractorul. De pildă, în dimineața zilei de 30 mai zeci de colectiviști din comuna Gîrleni • prășeau porumb cu toate că noaptea î plouase. Același lucru l-am constatat și în alte comune ca de exemplu , la Podoleni, Zănești — ceea ce dovedește că unde există preocupare se • poate face și treabă bună și la timp. • Din situația existentă la secția agricolă a sfatului popular raional, reiese că în comunele Gîrleni și Rotmini s-a efectuat prășila intîia la culturile de floarea-soarelui, sfeclă • de zahăr și la o bună parte- din porumb. Printre comunele cu cele mai în slabe rezultate se situează Blăgești și Racova. in cele ce urmează re- J dăm cîteva constatări făcute cu ocazizia unui raid-anchetă în raionul Buhuși, î primele din raion prășitul sfeclei de zahăr, florii-soarelui. Acum prășesc pentru a doua oară floarea-soarelui. Harnicii colectiviști din Gîrleni au terminat de prășit prima oară cartofii, și lucrează acum intens la rărit sfecla și la prășitul porumbului. Președintele gospodăriei — tovarășul Gheorghe Ciobanu ne-a relatat că in ziua de 30 mai au ieșit la prășit 140 de colectiviști Cea mai bună mobilizare și bineînțeles că și cele mai bune rezultate, le are brigada la Lespezi, condusă de Neculai Panaite. Pentru stăruința pe care o depun în vederea folosirii efective a fiecărei clipe bune de prășit se evidențiază, colectivistele Ioana Burcuță, Ecaterina Laslău, Maria Husaru, Maria Neaga, Anica Ciobanu și Cezar Șendrea. Spre regretul său președintele gospodăriei a trebuit să recunoască faptul că totuși brigada din Gîrleni rămine mereu in urmă. La G.A.C. „Drumul fericirii“ din Zănești o sută de colectiviști erau la prășit in ziua respectivă (30 mai a.c.). Intîmplător președintele gospodăriei — Tudor Cobotaru — se afla la sediu. De cîteva zile sosise inginerul stagiar și pentru a-l ajuta să cunoască gospodăria, oamenii, venise pentru puțin timp la sediu. — Cum stați cu întreținerea culturilor ? — Binet a răspuns președintele. Am terminat plivitul păioaselor pe 170 ha și unul de pe cele 25 ha. Jumătate din sfeclă buta și anul H (10 ha) a fost prășită pentru a doua oară. S-au terminat de prășit floarea-soarelui, cartofii. La această gospodărie munca este bine organizată și întrecerea intre brigăzi și echipe dă rezultate frumoase. După primele impresii, inginerul recent sosit in gospodărie apreciază ca bună calitatea lucrărilor efectuate pină in prezent. De fapt în gospodăria colectivă din Zănești problema calității lucrărilor constituie o preocupare generală, colectiviștii fiind conștienți că de ea depind producțiile ce se vor obține. I]e primul loc în întrecerea cu obiectivele: calitate, disciplină, continuitate, se situează brigada a II-a condusă de Ioan I. Apetrei, iar in brigadă echipele Valentinei Teacu și Constantin Pascaru. Acest lucru recunoaște chiar și brigadierul de la îl iniția. Mai mult pe teren și mai puțin în birou Aceasta este acum în aceste zile hotărîtoare pentru soarta recoltei viitoare, preocuparea de seamă a tuturor inginerilor și tehnicienilor agronomi, care alături de mecanizatori, colectiviști și întovărășiți muncesc cu abnegație pentru a efectua la timp și decît mai bună calitate lucrările de întreținere a culturilor. Cu toate astea se mai găsesc unii lucratori din agricultură, așa cum este cazul tovarășului Petre Rîpeanu, tehnician agronom al comunei Racova din raionul Buhuși, care procedează din comoditate tocmai invers, adică poate fi găsit zilnic mai mult în birou decit pe teren. Acest lucru îl recunoaște și dînsul. Dacă este întrebat de situația concretă de pe teren, cum e și firesc, din birou, neputînd s-o cunoască, începe să dea din colț în colț. — Ce suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr au prășit pînă acum întovărășiții din Racova ? — Din 20 ha plan au prășit... tot 20 ha. — Dar la floarea soarelui, cum stau , cu praștia sa ? — Au plan vreo 35 ha... să fi prășit, știu eu... 20 și ceva de hectare... — Cunoașteți care au fost primii întovărășiți care au ieșit la întreținerea culturilor? — ... ?! Dacă nu l-am fi intîlnit pe tovarășul Constantin Barhan, președintele sfatului popular comunal am fi plecat de la Racova fără nici un fel de date precise. De la tovarășul președinte am aflat însă că întovărășită din Racova au prășit 19 ha de sfeclă de zahăr și 30 ha floarea-soarelui. Plivitul culturilor de păioase de toamnă și de primăvară le-au făcut pe întreagă suprafață de 271 ha, iar la porumb din 838 ha plan au efectuat praștia I a pe suprafața de 256 ha. In cadrul întrecerii ce există între cele 4 întovărășiri din comună pentru a face lucrările agricole lă timp și de cît mai bună calitate s-a situat întovărășirea „Scînteia” Dintre întorășiți, primii care au ieșit la praștia sfeclei de zahăr, acum pregătindu-se de a efectua praștia a II-a, sunt fhtovărășiții N. Furdu, Alexandru Cicoare, Nicolae C. Butunaru, Vasile T. Pop) și Gh. Munteanu. Dat fiind faptul că agronomul cotmDnei tovarășul Petre Rîpeanu stă mai mult în birou, mulți întovărășiți din Racova se întreabă pe bună dreptate: oare agricultura se face în birou ? La această întrebare așteptăm răspuns din partea celui vizat prin fapte. Condiții asemănătoare. rezultate diferite In comuna Costișa există două gospodării agricole colective. Una în satul Costișa și alta în satul Frunzeni. Deși condițiile pedoclimatice sunt identice, rezultatele în ce privește întreținerea culturilor sunt mult diferite. Colectiviștii din satul Costișa folosind cu pricepere fiecare clipă bună de lucru în cîmp și toate forțele de muncă de care dispun au reușit ca în timp foarte scurt să privească întreaga suprafață de 188 ha păioase de toamnă. De asemenea au prășit la timp întreaga suprafață de 25 ha cultivată cu sfeclă de zahăr și au început praștia I-a la porumb. In schimb colectiviștii din Frunzeni deși au suprafețe mult mai mici cultivate cu floarea-soarelui și sfeclă de zahăr nici la ora actuală nu au terminat praștia I-a la sfecla de zahăr. De asemenea nici păioasele nu au fost privite pe întreaga suprafață. Din 40 ha au privit numai 35 ha. Cum se explică această rămînere în urmă ? Unii tovarăși din conducerea sfatului popular comunal și a gospodăriei agricole colective din Frunzeni dau vina pe ploaie. Dar, oare ploaia să fie de vină ? Nu. In aceeași măsură a plouat și pe terenurile colectivei din Costișa și ale celei din Frunzeni. Cauza reminerii în urmă constă în slaba organizare a muncii. De exemplu în ziua de luni, 29 mai a. c. deși a fost o zi prielnică lucrărilor în cîmp, marea majoritate a colectiviștilor în loc să meargă la prășit au mers la bîlci la Piatra Neamț. Ce au de spus, de o astfel de organizare și mobilizare a colectiviștilor la treabă tovarășii Nicolae Capșa, președinte și tovarășul T. Bucalei, brigadierul gospodăriei colective din Frunzeni . Execută praștia a ll-a la floarea-soarelui Gospodăria agricolă colectivă. „Horia Cloșca și Crișan" din comuna Gîrleni are meritul de a fi terminat printre ---------Concluzii--------- Ținînd cont că timpul este destul de înaintat și întîrzierea efectuării lucrărilor de întreținere se soldează cu pierderi însemnate de recoltă, organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și conducerile unităților agricole socialiste din raionul Buhuși trebuie să se ocupe cu cea mai mare atenție de executarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Timpul prielnic trebuie folosit la maximum. Intre ploi, pe terenurile în pantă care se zvîntă mai repede, trebuie ieșit de îndată cu toate forțele la prășit. Aparatul tehnic — agricol de la raion și comune are datoria să controleze cu atenție pe teren stadiul dezvoltării plantelor și să ia în mod operativ măsuri pentru accelerarea ritmului lucrărilor de întreținere în funcție de fiecare comună, unitate socialistă și tarla. UNDE NU POT FI BĂGATE PRAȘITURI CU TRACȚIUNE MECANICĂ SA FIE FOLOSITE CELE CU TRACȚIUNE ANIMALA. DACA NICI ACESTEA NU MERG, PRAȘILA TREBUIE SA SE FACĂ MANUAL. SAU IN ULTIMĂ INSTANȚA SA SE PLIVEASCĂ BURUIENILE DE PE RIND PENTRU A ELIBERA CULTURILE ȘI A LE CREA CONDIȚII FAVORABILE DE DEZVOLTARE. Prin grăbirea lucrărilor de întreținere, prin efectuarea lor de cit mai bună calitate asigurăm obținerea unor recolte bogate la hectar. La punctul Gornit, girul colectiviștilor din Găiceana, raionul Adjud, a crescut frumos. IN CLIȘEU: Brigadierul Gh. Antonovici împreună cu frații Ion și Victor Aintileanu și socotitorul gospodăriei Ion Domoi evaluînd recolta. ___________Foto: T. Dudău vuzita in tara noastră a președintelui Republicii Indonezia, Dr. Sukarno Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul ai care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziană și romînă urarea „Trăiască prietenia intre poporul indonezian și poporul român !“. In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăși' Gheorghe Gheorghiu-Dej", președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Ion Gheorghe Maurer,, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinti al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Minescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Numeroși pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indoneziei. " ★ Miercuri după-amiaza președintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care în Continuare în pag. LV-a) Viitori navigatori Succese ale laminoriștilor în trecerea dintre brigăzile laminoriștilor de la Roman, a continuat și în cea de-a doua decadă a lunii mai, cu aceeași însuflețire care s-a manifestat și în prima decadă cînd s-a sărbătorit a 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din Romînia. Și rezultatele sînt de natură să ne mobilizeze spre altele tot mai bune. De exemplu, în a doua decadă a lunii mai, la secția filetaj planul de producție a fost depășit cu aproape 15 procente. La acest rezultat au contribuit toate brigăzile care au obținut depășiri de plan între 11 și 18 procente. Pe locul I este brigada „Voința“ care și-a realizat planul în proporție de 118,5 la sută. Laminoriștii nu s-au lăsat nici ei mai prejos. In această perioadă, în lupta pentru a da țevi mai multe și mai bune s-a evidențiat brigada „Păcii“ care în ziua de 22 mai, laminînd țevi de 103/4 țoli a obținut cea mai mare producție zilnică pînă în prezent la acest înregistrată sortiment. Brigada a depășit planul schimbului cu 120 bucăți țevi ceea ce a condus la depășirea cu 53 bucăți a vechiului record. De la începutul lunii mai și pînă în ziua de 23, planul de producție era depășit cu aproape î1 procente. La acest rezultat s-a ajuns prin acordarea atenției cuvenite la încălzirea corectă a țaglelor, ambolării acestora cît și lucrului cu scule de bună calitate. Printre laminoriștii fruntași se evidențiază Ion Neaga, Mihai Burlacu, Ion Zaharia și Teodor Balcan, Constantin Smerea, Pericle Varduca, Emil Avadămii și Mihai Halac, muncitori, (din postul nostru de corespondenți voluntari de la F. T. R.). --- ----------------------------------------»,. Izolatorii muncesc bine Printre numeroasele echipe de constructori și montori care lucrează pe șantierul tului de cauciuc Combinasintetic de la Onești se află și echipa de izolatori pe care o conduce Mihai Norses. Lucrînd la secția anticorosiv echipa are sarcina de a izola utilajele și conductele tehnologice. Pînă acum harnicii izolatori au reușit să izoleze mai mult de 40 metri patrați cu plăci de grafit și 45 m.p. cu plăci de gresie. Lucrările pe care echipa le-a făcut pînă acum sînt de cea mai bună calitate. In plus, trebuie remarcat faptul că fără a dăuna cu nimic calității această echipă reușește «*» p, ■»> ----de fiecare dată să economisească importante cantități de materiale. Cei mai harnici membri ai echipei se dovedesc a fi izolatorii Ștefan Avădanei, Vasile Apostol și Gheorghe Frățilă. C. Bute mecanic (din postul de corespondenți voluntari de la Onești) O consfătuire rodnică Zilele acestea a avut loc în comuna Ploscuțeni din raionul Adjud, o largă consfătuire pe tema întăririi și dezvoltării gospodăriilor colective din raion. Impunătorul cămin cultural, realizat prin contribuția voluntară bănească a harnicilor colectiviști din comună, a găzduit un număr mare de oaspeți printre care președinți, brigadieri zootehniști, șefii echipelor de construcții din cele 27 gospodării agricole colective existente, președinți ai sfaturilor populare comunale, medici și tehnicieni veterinari, contabili ai Băncii de Stat, membrii comitetului executiv al sfatului popular raional Adjud, activiști de partid și de stat etc. Merită apreciată inițiativa comitetului executiv al sfatului popular raional de a organiza această consfătuire de analiză, care s-a dovedit deosebit de rodnică, constituind un valoros schimb de experiență în special pentru consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective din raion. In cadrul consfătuirii s-a prezentat un referat de către tovarășul Ioan Constantin vicepreședinte al Sfatului popular raional Adjud cu privire la realizarea sarcinilor în : producția vegetală, creșterea animalelor și a construcțiilor agrozootehnice. Referatul a scos , în evidență superioritatea gospodăriilor colective, formele muncii politice și organizatorice folosite pentru întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, precum și o serie de aspecte negative din activitatea sfaturilor populare și a consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective. In ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor din planul de producție, referatul a scros în evidență că în toate gospodăriile agricole colective culturile de toamnă s-au întreținut în bune condițiuni pe aproape întreaga suprafață însămînțată cu asemenea culturi. Însămînțările din această primăvară, care s-au executat pe suprafața de 3766 ha, s-au terminat înainte de data stabilită. Sarcinile de plan privind arăturile de primăvară au fost depășite cu 56 la sută. Gospodăriile agricole colective Homocea, Ghicerea, Fătăciuni, Ruginești, Ciorani, Feldioara și altele s-au situat fruntașe în campania agricolă de primăvară. Trebuie subliniat și un alt fapt și anume Ion Gheorghiu activist al Sfatului popular raional Adjud (Continuare in pgg. lll-a) I 1 IONII ! Schimbul nostru de miine, (înflorire suavă, de un an, doi, patru și cinci ani, ori, detașament pionieresc, ori abia preludiu al adolescenței) își sărbătorește, cu primele ehre de vară, ziua lui — 1 iunie. La noi și-n celelalte țări socialiste , copiii au siguranța deplină a implinirii visurilor, aptitudinilor, talentelor. Dincolo, spre soare-apune, in țările in care copiii n-au copilărie, goana după profit a stăpinilor nu dă răgaz copiilor nici barem să viseze. Pe uiricii noștri nu-i purtăm la manifestațiile marilor noastre • sărbători, sus-sus, pe umeri.. . " ! In țările mizeriei și foamei, copiii duc pe umeri reclamele bussinesmenilor și grija zilei de miine. La noi se construiesc mii și mii de case de naștere, creșe, ■ că-1 mine de zi, școli. La ei, sute de mii de copii, se nasc in condiții umilitoare, trăiesc in condiții neomenești, nu pot și n-au unde învăța. . . ■ . Da. La noi eforturile pentru', 1 creșterea noii generații, sunt unanime. Un părinte drag, înțelept,’ poartă copiilor noștri o dragoste ’1. caldă și-o grijă de fiecare clipă. El — PARTIDUL — ni-i călăuzește cu mină sigură spre o viată, tot mai luminoasă, in spiritul patriotismului socialist al dragostei de muncă și învățătură, al respectului față de oameni, față de avutul obștesc d in spiritul moralei comuniste. Mai frumos îmbrăcați, mai bine hrăniți, înconjurați de belșug de cintece și poezii dar mai ales de minunile omenești ale zilelor noastre, copiii noștri, în momentul in care au început să priceapă viața, constată că basmele bunicii nu numai că au fost ajunse de realități, ci depășite. Pentru copii. ", Viteazul din poveste, « întruchipat astăzi de cel sub a cărui oblăduire, oamenii — noi,, părinții lor — înălțăm asemenea edificii — fabrici, cartiere, școli și grădinițe ■ —, cu frumusețe și îndrăzneață de basm. Copiii noștri își trăiesc din plin copilăria. Directivele partidului iovestesc prin fiecare cuvânt viața, ', de uniine a copiilor noștri. Multe victorii se vor adăuga bucuriilor ! prezente ale copiilor. Ei vor continua cu și mai multă îndrăzneală planurile noastre. Știm cum să ni-i creștem — știm cum vor fi. Luptăm pentru fericirea lor, pentru pacea omenirii, pentru pacea florilor noastre.