Steagul Roşu, octombrie 1961 (Anul 16, nr. 2698-2723)

1961-10-01 / nr. 2698

w In orașul de pe Valea Trotușului VI CpUVULI l l%/ * PREZENT s.1 PERSPECTIVA A devenit de-acum­ uni fapt cotidian, să vedem la Onești muncitori matin­du-se in blocurile noi, construite pen­tru ei, de harnicii constructori ai șan­tierului 3 Oraș i să vedem cum la par­terul unora din ele se amenajează ma­gazine cu vitrine mari, luminoase. Pentru oneșteni a devenit un lucru firesc, la ordinea zilei, turnarea de noi fundații pentru blocuri, asfaltarea străzilor, amenajarea parcurilor dintre blocuri, apariția unei școli, a unui magazin, sau a altui edificiu social­­cultural. de Prin munca neobosită a creatorilor frumos, harnicii constructori de la Șantierul 3 au dat în folosință mun­citorilor de pe complexul de șantiere Onești, sute și sute de apartamente confortabile de la începutul anului și pînă acum. La parterul blocurilor G-2 și G-1 se amenajează zeci de unități comerciale. Unele din ele au și fost date în folosință (un centru de pline, un magazin alimentar cu autodeservire, un magazin de legume și zarzavaturi, un magazin de mezeluri, cu o secție de măcelărie, o farmacie modernă, t frizerie și altele în curs de amenajare). Sînt în curs de construcție încă două blocuri în cvartalul 3 cu magazine la parter, G-3 și G-4 (unde va fi am­e­­najat un nou centru comercial). Tot aici­se află in construcție cinematograful cu 400 locuri, care va fi dat în ex­ploatare pînă la sfîrșitul anului. Se află în construcție noi școli, una în cvartalul 4 cu 16 săli de clasă și un grup școlar profesional, pe care con­structorii și-au facd angajamentul că-l vor termina cu mult înainte de ter­men. Au fost terminate la roșu cele s­ blocuri din cvartalul 5. In prezent se lucrează la, mont­ar­ea­ ușilor, ferestrelor, a instalațiilor, sanitare și, elect­rice din interior, la­­ tencuirea­­ interioarelor. Se fac pregătiri pentru tencuirea exterioa­relor. Nu peste.. mult timp și aceste blocuri vor fi date­ în folosință. Se lu­crează la asfaltarea celei de-a doua artere a străzii duble­ di­ntre cvartalele 1 și 5. A fost începută­, construcția la alta zeci de blocuri în cvartalele 6 și 8, la unele din ele a fost ridicat la roșu parterul și se lucrează la înăl­țarea primului etaj. Aceste blocuri sunt mai mari decit cele construite pînă în prezent la Onești. Unele din ele vor avea cite 98 apartamente fiecare. Noile blocuri amplasate cu gust de-a lungul străzilor sau in romburi cele mai multe din ele avind parter și 4 etaje, pot deschide orașului o perspectivă­­ de vis, minunată și in special in par­­­­tea dinspre Tg. Ocna, de unde se poate vedea orașul din tren, în în­tregime. Pînă la sfirșitul anului vor fi terminate aproximativ 2000 de a­­partamente.­­Mai bine de jumătate au și fost date în folosință. O particularitate a acestui oraș este faptul că aici majoritatea locuitorilor sînt tineri, iar in oraș ca și în mările întreprinderi de pe malul Trot­ușului ard mii­­ de lumini fluorescente, o a­­de­văr­at­a galaxie a universului. Dar toate acestea s-au făcut cu­­ trudă. Miile­­ de constructori ai Șantie­rului 3 Oraș au muncit necontenit, min. dri de tui ceea ce construiesc, între­­buințind cele mai avansate metode de lucru și inițiative cum sunt: „metoda de lucru in lanț“ și inițiativa zida­rului Karol Bakó din cadrul șantie­rului „Să economisim 5 bucăți cără­mizi la 1 m.c. de zidărie". Aceste me­tode și inițiative au adus șantierului economii însemnate și au dus la da­rea in folosință a construcțiilor, înainte de termen. Dintre numeroșii zidari, tenant­on, mozaicari, instalatori, fierari-betoniști, sudori, vopsitori, fruntași ai întregu­lui șantier amintim pe Toth Ioan, Po­­pescu Ștefan, Baka Karol, Băiețelu­ Ilie, Graur Samoil, Constant­in Ilie, Marin Gheorghe, Năstase Mihai, Di­mitrov Simion, Melnic Nicolae, Novit­ski Dumitru, Kamenczi Francisk și mulți alții. în aceste zile la Combinatul de cauciuc, sintetic din Onești se lu­crează intens, atât la secțiile l-l, D-7, P-l, 1-14, 1­-19 și la atelie­rul mecanic, atelierul electric, atelie­rul anticarosiv și atelierul A.M.C. A­­telierul mecanic în prezent joacă un rol de mare importanță. Aici se con­fecționează tot felul de piese necesare întreprinderilor ce construiesc com­binatul ca: I.J.B., I.M.B., Șantierul­­ cauciuc, și altele. In afară de pro­ducție în combinat se pune un mare accent pe pregătirea cadrelor. Munci­torii sunt trimiși pentru specializare in diferite întreprinderi chimice din țară sau participă la diferite forme­­de învățămint pentru ridicarea con­tinuă a calificării lor profesionale Combinatul are nevoie de oameni d­e o înaltă calificare. Deși acesta nici. n-a intrat in funcțiune, fruntași to­tuși are i fruntași în muncă la secțiile productivă sau fruntași în munca de pregătire profesională la restul de secții, din personalul tehnic și admi­nistrația. Dintre cei mai buni muncitori, in­gineri, tehnicieni și maiștri din com­­binat amintim: comuniștii Naiman Gheorghe, Cociș Victor, șoferi, Cur­a Iordache, strungar, Dascălu­ Vasile, la­­cătuș-m­ecanic, Gole Gheorghe, șef e­­chipă, Turbata Ioan, mecanic, Pin­­zaru Vasile, șef echipă, Damian Toma, Fotin Constantin, atemistul Călin loan strungar; diriguiții mecanici, inginer Schwartz Pincu și inginer Boitoș Du­mitru/ dirigintele instalator, inginer Sava Traian, d­ulpuș Ana, ingineră la secția fenol-acetonă, Crișan Elena, o­­r­ ratoare principalã^miștrii Gheorghe iobotaru și Grae^Ewin. CONSTRUCT?! NOFT PRIN MIJLOACE MODERNE în spatele Sfatului popular al ora­­șului Onești, îngă vechiul pod ce tra­versează rîul Cașin, a început de cu­­rînd construcția unui nou cvartal de locuințe, cvartalul 8. Aici, construc­torii oneșteni vor înălța 5 blocuri de locuințe. La două din ele s-au și turnat fundațiile, iar in prezent se lucrează la turnarea fundației celui de-al treilea bloc. Aceste blocuri vor fi construite in întregime din pa­­­nouri mari prefabri­cate. Datorită aces­­­tor panouri durata de executat a unui­­ bloc va fi de apro­ximativ o lună de zile. . Pentru buna des­fășurare a lucrărilor pe șantier a început instalarea unei maca­rale de tipul „Roth“. Pentru transportarea in bune condițiuni a panourilor mari pre­fabricate pe șantier s-au amenajat dru­muri din blocuri de beton armat de formă trapezoidală. După întrebuințare ele pot fi mutate în altă parte unde este nevoie, constituind drumuri de șantier ieftine și bune. Noul cvartal face parte din primele construcții ce se ri­dică pe fosta stradă principală a comunei Onești, astăzi Calea Mărășești pe care în aceste zile au început multe lucrări de de­molare, în dreptul restaurantului „Doi­na" sau sus, spre Casa de cultură. C. Toma, mecanic (din postul de co­­­­respondenți voluntari de la Onești). In clișeul de mai sus va prezentam FRUNTAȘII COMBINATULUI un aspect din noul oraș muncitoresc Onești. Foto: C. Bursuc . Un vas, monede și podoabe dacice găsite i. e. n. Obiectele se află expuse în pe teritoriul Bucu­reștiului, datînd din Muzeul de istorie al orașului București, secolele II—1 Anecdote . La un prim de­ gală închinat deschiderii cursurilor unei universi­tăți, celebrul savant german Ernst, Haeckel s-a nimerit alături de un înalt prelat bisericesc. Când, după masă, acesta din urmă a scos o ți­gară, Haeckel se grăbi să-i ofere un foc, dar fu atât de neîndeminatic, incit i chibritul se stinse in mina episcopu­­­­lui înainte ca acesta să-și fi aprins țigara. — Priviți — spuse prelatul cu un zimbet ironic —, lumina științei s-a stins... — Nici nu-i de mirare — replică senin savantul. — Nu-i pentru prima oară cind se intimplă așa ceva in mina bise­ricii. 9 Voltaire a fost întrebat odată: — In ce raporturi vă aflați cu dumnezeu 7 — Ne salutăm, dar nu vorbim — a răspuns scriitorul. missssa Monedele și istoria veche a patriei Descoperirea rămășițelor culturii ma­­teriale a populațiilor care au trăit pe te­ritoriul patriei au o importanță deo­sebită pentru studierea istoriei vechi a țării noastre. Printre aceste rămășițe se numără și monedele, adevărate file din istoria zbuciumată a strămoșilor noștri. Ele ne introduc în viața socială de pe timpul lui Alexandru Macedon, sau de pe timpul lui Lysimach, regele Tr­aciei, destăinuiri, bu­­ne unele caracte­ristici ale societății . M '­». ..>« de atunci. U­na dintre cele mai mari monetare descoperiri atît ca număr de mo­nede cit și ca valoare istorică — este cea din 1956 de la Dăieni, o co­mună situată pe malul dobrogean al Dunării. Un local­nic, ducîndu-se la marginea satului pentru a-și lua pă­­mînt pentru chirpici, a descoperit în să­pătură un tezaur de 100 de monede de aur. Monedele, emise de Alexandru cel Mare (336—323 î. e. n.) și de ur­mașul său regele Traciei, Lysimach­ (306—281 î. e. n.), reprezintă pe parte capul zeiței Atena, cu coif, iar­­ pe cealaltă parte efigia zeiței Nike (Vic­toria), care ține în dreapta o cunună, iar în stingă un stindard. Alte descoperiri de tezaure mone­tare ne fac cunoscute monedele emise de triburile geto-dace ce locuiau pe te­ritoriul țării noastre. Ele ne arată gra­dul de cultură la care ajunseseră a­­ceste triburi. Așa, de pildă, în 1952, în împrejurimile capitalei — comuna Vîrteju — — a fost descoperit un te­zaur de 300 de monede de argint a­­vînd figurat pe o parte un cap bărbă­­tesc, iar pe cealaltă un cal. Astfel de monede au fost descoperite și în alte părți din Muntenia (Tîrgoviște, Cre­­vedia). Studiul acestor monede arată că au fost emise în secolul al II-lea î. e. n. de către triburile geto-dace ce locuiau în actuala cîmpie romînească. Din studiul monedelor găsite reiese că între secolele al III-lea și I î. e. n. societatea geto-dacă se afla din punct de vedere social-economic în faza de uniuni tribale, cînd­, datorită dezvol­tării forțelor de producție, a apărut un surplus de produse pe seama exploa­tării muncii sclavilor. Cu acest sur­­plus șefii de trib și aristocrația tri­bală făceau comerț cu negustorii greci din orașele patriei. CURIOZITĂȚI ... . COPACI CU COLORIT NEOBIȘNUIT tulpinele copacilor din pădurile ©ubei sînt îmbrăcate într-o b­iriurin­tă gamă de culori, de la­ roșul garoafei pînă la gingașele nuanțe ale florilor de liliac, de la galbenul aprins pînă la verdele abia perceptibil al orhideelor. Dar la o privire mai atentă, descoperi cu uimire că aceste culori nu sînt altceva­,decît uriașe colonii de melci. Culoarea lor depinde de compoziția chimică a coajei copacului pe care se stabilesc. EXPERIENȚE DISTRACTIVE DE CHIMIE Scrierea invizibilă. Scrieți pe o coală de hîrtie un text oarecare cu o pensulă muiată într-o soluție slabă de fenolftaleină în alcool. Alcoolul se va evapora repede, iar textul va deveni invizibil. După aceea luați un pulve­­rizator și stropiți hîrtia cu o soluție de sodă. Vor apărea litere roșii. Dacă stropiți în continuare hîrtia cu un alt pulverizator în care se află soluția unui acid (clorhidric, acetic), literele vor dispărea din nou. In felul acesta puteți provoca de cîteva ori apariția și dispariția literelor. Fenomenul se bazează pe proprietatea fenolitateinci de a se colora în roșu cînd este tratată cu o bază și de a se decolora sub acțiunea acizilor. Vulcan pe masă. Pe o placă de fier sau tablă se pune bicromat de amoniu, care a fost fărîmițat în prealabil într-o piuliță de faianța (mojar). După aceea bicromatul se aprinde cu un chibrit sau cu o luminare. Amoniul care arde aruncă o mulțime de scîntei. Ai impresia că asiști la erupția unui vulcan. Pe măsură ce amoniul arde, „vulcanul" Crește. Aceasta se explică prin faptul că în timpul arderii bicromatul de amoniu se des­compune și dă naștere unui corp nou de culoare verde — oxidul de ctom. STEAGUL RO$D Tananți sintetici romînești Pantofi și poșete de modele și cu­lori diferite, articole de sport, va­lize, diferite articole tehnice pen­tru industrie. — iată cîteva grupe de obiecte pentru producerea cărora se folosește ca materie primă pielea. Pina la transformarea ei în aceste obiecte, pielea trebuie să capete în­sușiri cum ar fi: pierderea capacită­ții de inhibare cu apa, porozitate, e­­lasticitate, rezistență la diferiți a­­genți chimici și față de microorga­nisme, însușiri pe care pielea crudă nu le are. Aceste calități pielea le do­­bîndește prin tăbăcire. Există mai multe sisteme de tăbăcire: tăbăcirea cu taninuri vegetale, care se extrag din plante (castan, stejar etc.), tă­băcirea minerală, care se realizează cu ajutorul sărurilor de aluminiu, de fier și în special de crom, tăbăcirea cu grăsimi, care se efectuează prin îmbibarea pielii cu uleiuri de pește, și tăbăcirea cu tananți sintetici. Tananții sintetici se obțin din ma­terii prime cum ar fi: diferite va­rietăți de cărbune (huilă, cărbune brun, turbă), unele fracțiuni ale ți­țeiului sau reziduuri de la prelucra­rea lui, diferite reziduuri de la fa­bricarea celulozei, gudron de căr­bune etc. In urma unor procese chi­mice, aceste produse se transformă în compuși cu proprietăți tanante. Avîntul dezvoltării industriei chimice în țara noastră a creat condiții pen­tru fabricarea tananților sintetici și la noi în țară. Primele cercetări în această direcție au început în 1954 la Institutul de cercetări pielărie­­cauciuc-sticlă. In urma acestor cerce­tări s-a trecut la fabricarea unei serii de tananți sintetici fenolici care alcătuiesc seria Romatan. Dintre a­­ceștia, Romatanii BCF, BD și CF sînt considerați printre cei mai buni tananți sintetici produși de indus­tria europeană. In prezent, fabrica „Sin“ din Bucu­rești produce tananți sintetici în cantități suficiente pentru a satisface necesitățile industriei noastre de pie­lărie. La un centru de semiindustrializ­are a fructelor, legumelor?«zarzavaturilor Ca în toți anii și a­­nul acesta, abundența *= „poame“, cum se spun lo­calnicii la fructele de li­vadă și pădure, a tăcut ca activitatea centrului de semiindustrializare al U.R.C.C. din Tg. Neamț să fie și mai rodnică. Inițial anul acesta, în perioada de recoltare, tre­buie să se prelucreze la acest centru 1600 tone fructe, legume și zarzava­turi puri, (sucuri, pulpe, siro­prane uscate, mu­rături, varză, castraveți, gogonele, bulion și diver­se conserve din legume Și zarzavaturi). Datorită faptului că colectivul de muncă de aici a acordat o atenție deosebită I cali­­tății, beneficiarii au­­ soli­citat aceste prep­arate peste repartiția stabi­lita. Pînă în prezent (1 unite de vinf pentru recolt­aj și producție sunt consid­erate septembrie—octombri­e), a fost prelucrată o c­anti­­tate de aproape 1200 stone, din care 800 tone tinere de pădure (zmeură ș­i a­­fine). Pentru a se asigura creșterea producti­ii lăți­i muncii, tehnicianul Jiului, Bartfeld Leo­ i­en­­îm­preună cu muncitor Bă­lan Ion, a proîe(a­t și construit din post­ități locale două teascuri din lemn care înlocuiesc ca­pacitatea de producție a 6 teascuri metalice și care aduc o economie în va­loare de 300 lei zilnic. Pe lingă aceasta, mun­­citorii centrului de Semi­­industrializare au reușit să reducă consumul specific, realizînd economii în va­­loare de aproximativ 125.000 lei. Centrul res­pectiv se mîndrește cu muncitori harnici și pri­­cepuți ca Sandu Ana, Marian Gheorghe, Chiri­lă Elena și alții, care se si­tuează în fruntea între­cerii socialiste. N. D. Karnaziu planificator Culoarea cerului aerul este mai albastru, mai siniliu, cînd e privit de pe crestele munților sau din­­ largul mării, din cauză că ae­rul acestor regiuni conține foarte pu­ține pulberi (praf). El este alcătuit a­­proape exclusiv din moleculele gaze­lor care îl compun (azot, oxigen etc.) și, cum moleculele au un diametru foarte mic, ele difuzează mai bine radiațiile cu lungime de undă scurtă (albastru și violet) din spectrul luminii solare. Cînd atmosfera e încărcată cu par­ticule de dimensiuni mai mari (cum este praful sau alte impurități), aces­­tea difuzează mai ales radiațiile cu lungime mare de undă (galben-roșu) din spectrul luminii, și în acest caz culoarea cerului se schimbă din al­bastru în alburiu, galben sau roșu. In general, asemenea culoare o are cerul dimineața sau seara, cînd razele de lumină sînt aproape paralele cu supra­fața pământului și cînd ele străbat un strat de aer încărcat cu praf. Vedere din munții Vrancei De la distanță într-una din poeziile sale, Pușkin se ocupă de o problemă care prin acente cercetări științifice a fost reactualizată: este vorba despre capaci­atea unor pomi de a emana materii otrăvitoare la distanță, așa cum florile răspîndesc în jurul lor parfum. Cel mai cunoscut e cazul ancearului, des­pre care se povestește în legendele popoarelor din lava că distruge orice plantă pe o rază de 12 mile și omoară păsările sau animalele care trec a­­proape de el. După aceste legende, în jurul ancearului ar fi adevărate ci­­­mitire de oase ale animalelor și păsărilor omorîte de otrava acestui pom. Interesant este cazul plantei pe numele ei latinesc Cynoglossum officinale. Această plantă, care are un miros de șoarece, face parte din grupa plantelor denumite ratifuge, pentru că alungă prin prezența lor șobolanii și șoarecii. Printr-o serie de experiențe s-a constatat că Șobolanii preferă să sară în apă și să se înece decît să treacă pe lingă frunzele acest i plante. De aceea ea este folosita pentru paza grînelor '.'•ui:.­. .‘t' illi^ ă prezintăm­ astăzi clopotul țar,turnat dintr-o singura bucata. El cîntărește 200 tone 51 se afia­u Mențin Moscova Foto: D, Mitulescu Nr. urn mrrr Calendarul muncilor agricole în luna octombrie in cursul lunii octombrie în agri­cultură se execută o serie de lucrări principale ca: strîngerea recoltei de pe cîmp, executarea însămînțărilor de toamnă și a arăturilor adinei etc, lucrări ce trebuie făcute la timp și în bune condițiuni. Intrucît timpul pe luna octombrie se prevede a fi nefavorabil, e nece­sar să depunem toate eforturile fo­losind la maximum tractoarele și uti­lajele existente in așa fel ca în cel mai scurt timp posibil să executăm lucrările agricole necesare. In timpi se continuă și se ter­mină cu recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr și furajeră, a cartofilor etc. Se va termina recoltatul în primul rînd pe parcelele unde urmează a se însămînța cerealele de toamnă. Porumbul se va recolta cu tot cu co­ceni și se va transporta de pe cîmp în aceeași zi pentru a elibe­ra terenul în vederea executării a­­răturilor pentru însămînțare. Pină la data de 20 octombrie tre­buie sa se termine in întregime in­­sămmnțările de toamnă. Se v­a trata cu fungicide întrea­ga cantitate de griu de sămînță. In cazul cînd aceste fungicide lip­sesc, se va trata griul de sămînță pe cale umedă cu zeamă bordeleză. Se continuă cu executarea arături­lor actinei și incorporarea îngrășă­mintelor organice și chimice, acor­­dîndi-se o atenție deosebită parce­lelor rezervate pentru cultura po­rumbului de înaltă productivitate. In livadă: Continuă și se termi­nă recoltatul fructelor, se sortează și se pun la păstrare. Se continuă cu desfundarea terenului și facerea gropilor in vederea plantărilor. Se împrăștie gunoiul de grajd în livezi, se ară printre pomi, se sapă în jur, se fac mușuroaie la pomii ti­neri, începem curățatul pomilor de mușchi, lichieni, uscături, cuiburi de omizi etc. și se execută stropirile de toamnă . Se scot pomii din pepinieră, se face gazarea lor și se începe plan­tarea. In plantațiile tinere, pomii se vor înveli­­ cu coceni sau alte materiale contra iepurilor. In vie și cramă. Se continuă și se termină culesul strugurilor atît pen­tru masă cit și pentru vin. Se des­fac coardele de pe araci și spalieri, se aplică tăierea de ușurare și se începe îngropatul viilor. Se recoltea­ză, fasonează și stratifică coardele altoi. Se adună aracii și se fac gră­mezi. Se ară în vie printre rinduri și se îngroapă gunoiul de grajd o­­dată cu arătura. Se continuă cu des­fundarea terenului pentru plantații noi și se fac gropi pentru completarea golurilor. Continuă lucrările de vinificație, se supraveghează mersul fermen­tației și se îngrijesc vinurile și tescovina, în grădina de legume. Se ter­mină de recoltat tomatele, ardeii, vinetele etc. Se începe recoltatul verzei și rădăcinoaselor. Se aleg și se pun la păstrat semincerii de legume. Continuă căratul gunoiului de grajd și executarea arăturilor a­­dînci pe terenurile libere. Se adă­postește și îngrijește inventarul și utilajul legumicol, inclusiv inventa­rul de irigație. In gospodărie: Continuă cu în­­silozarea frunzelor de sfeclă și a altor plante ca: coceni de porumb (imediat după recoltare) în amestec cu frunze de sfeclă, otavă, trifo­­liene, melasă, borhot sau cu sara­mură, pentru a constitui un furaj mai concentrat și a ajuta la fer­mentarea lui. Se fac ultimele revizuiri ale a­­dăposturilor pentru animale în ve­derea asigurării unor bune condi­țiuni în timpul iernii. Se curăță, fng și pun la adăpost uneltele și utilajele de care nu mai avem ne­voie. Se controlează produsele din magazie. Se însilozează cartofii și butașii de sfeclă pentru sămînță și sfeclă pentru furaj. Ing. Gh. V. lani

Next