Steagul Roşu, iulie 1962 (Anul 17, nr. 2931-2956)

1962-07-01 / nr. 2931

Pag. S-a Lanurile de grîu ale gospodăriei colective „Pămînt desțelenit" din comuna Negrești, raionul Piatra Neamț se prezintă cît se poate de frumos. Acesta este rezultatul strădaniei depuse de colectiviști pentru executarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor de Îngrijire a culturilor, convinși că nu­mai în felul acesta se vor culege recolte bogate. IN FOTOGRAFIE: ingi­nerul agronom Cezar Teofănescu, împreună cu tovarășul Vasile Humă pre­ședintele gospodăriei, cercetînd stadiul de vegetație al spicelor de grîu. Apa în ajutorul minerilor Recent, la mina „An­daluzia" din Spezia (R. P. Polonă) a Început să funcționeze un dis­pozitiv pentru transpor­tarea cărbunelui din a­­bataje cu ajutorul apei. Prin conducte speciale, de la o adâncime de circa 300 m, se trans­portă la suprafață peste 120 tone de cărbune pe ora in curând, la a­­ceastă mină va fi dat In exploatare un alt trans­portor hidromecanic, care va scoate la su­prafață cărbunele de la o adâncime de 415 m. Introducerea acestei i­­novații a făcut posibilă creșterea considerabilă a productivității muncii in mină. Hidromecanizarea se introduce In primul rlnd In minele cu căr­buni cocsificabili. In care există gaz metan, ceea ce mărește untatea producției, se cu­Uzinele poloneze, con­structoare de mașini miniere, au pus la punct producția de hi­­dromonitoare, pompe de mare presiune, mașini de concasat și alte hi­­dromecanisme care per­mit să se introducă In industria miniera ex­­fracția și transportarea hidraulică a cărbunelui. Fabrica de plăci fibrolemnoase din Mohács Cercetătorii unguri au început încă în 1951 primele experiențe în vede­rea producerii de plăci fibrolemnoase. Se punea problema dacă fibrele lem­­noase indigene vor putea fi utilizate la fabricarea acestor plăci. Experien­țele au dat un răspuns pozitiv. Construirea fabricii de plăci fibro­lemnoase de la Mohács a început în 1955. Prima parte a fabricii a intrat în exploatare la începutul anului 1959, iar a doua parte anul trecut. Marea fabrică de la Mohács, înzes­trată cu utilaje moderne prelucrînd material lemnos de calitate inferioară — deșeuri și lemne de foc cu valoare calorică redusă — produce plăci de calitate superioară. Pentru producerea unei tone se folosesc 1,5 tone din a­­ceastă materie primă, obtinîndu-se plăci de 3—5 mm­­ grosime. In prezent, fabrica din Mohács pro­duce anual 34.000 m.c. sau 8,5 milioa­ne m.p. de plăci fibrolemnoase, can­titate din care s-ar putea produce 850.000 dormitoare. Fabrica Szentendre a început chiar să producă case de week-end din plăci livrate de fabrica din Mohács. Potrivit planurilor, în 1964 fabrica din Mohács va produce 38.000 m. c. de plăci fibrolemnoase, iar în pers­pectivă se prevede construirea unei noi fabrici mari producătoare de a­­semenea plăci. Plante pentru călătoriile cosmice Oameni de știință din Întreaga lume lucrează în prezent la crearea de condiții normale pentru cosmo­nauții care vor pleca In călătorii de lungă durată la Ginivers. Pentru a asigura omului toate condițiile necesare de viață — oxi­gen și alimente proaspete — si­nt necesare plante. Plantele vor ab­sorbi bioxidul de carbon din ca­binele navelor cosmice și vor ema­na oxigen. Tot ele vor putea servi drept hrană pentru cosmonauți. Ghiorelia, plantă aproape ideală pentru viitoarele zboruri In mos, este cunoscută acum In <oos- În­treaga lume. Oamenii de știință so­vietici consideră însă că în afară de Chlorella, In călătoriile chimice vor putea fi utilizate și plante te­restre superioare. După cum au re­latat lucrătorii laboratorului de fotosinteză al Institutului botanic „V. Komarov" din Moscova, au fost studiate „posibilitățile cosmice" a 200 de feluri de plante din dife­­rite regiuni ale Uniunii Sovietice. Au dovedit că posedă calități ex­celente in această privință plantele Eurotia­ceratoides și pelinul din Asia Centrală, mușchiul polar și altele. Verificarea definitivă a calități­lor acestor plante se va face pro­babil de bordul unor nave cosmice. Locuințe pentru oamenii muncii de la Săvinești și Roznov. In planul din fund se văd: Combinatul de îngrășăminte azotoase și uzina de fire si fibre rig „Spune tu, Floarea!** E vorba In această scurtă poves­tire adevărată despre o femeie din Bodeștii de Sus, raionul Piatra Neamț, care s-a Îndrăgostit, pur și simplu de frumoasa meserie de crescătoare de păsări. In firea Floarei N. Reșu ai să găsești multă, chiar foarte multă pasiune, strădanie pentru ca totul să meargă bine, își aduce bine aminte — de parcă toate acestea s-ar fi intimplat ieri, cum a cerut ea singură să lucreze la păsări. Se mira de Îndrăzneala ei, pentru că In Bodeștii de Sus nici o femeie n-a cutezat să vină la acest sector. Ba, mai tirziu, două-trei femei, mai vorbărețe, sus­țineau pe la porți: — Floarea lui Nicolae nu-i fe­meie „așezată" la locul ei, își lasă și casă și masă și vine la pui. Dar Floarea avea casa curată și Îngrijită ca paharul, iar de pui avea tot timpul grijă. Floarea a fost mai întli la cursu­rile crescătoarelor de păsări de la Călugăra-Bacău și a învățat acolo multe lucruri de folos. + Puii au fost aduși încă din pri­­­­măvară la colectivă, cam vreo 900, iarna Încă nu părăsise meleagurile noastre și c­teodată suflau vlnturile și ningea de se adunau nămeții prin sat. Era Floarea Îngrijorată. Sta deseori pină-n Începutul nopții și nu se mișca de lingă pui. Le făcea locul, le dădea de mincare, iar când vedea câte unul-doi că bolește, chema medicul veterinar și acesta-i vaccina. A stat așa Floarea printre c­ei două-trei săptămâni și le-a dat mincare așa cum a învățat la cursu­­­­rile de crescătoare de păsări, adică rații de concentrare, drojdie, ouă;­­ toate acestea la ore fixe. Floarea sa ducea din două in două­ zile la abator și le aducea puilor și reziduu. Când a dat colțul ierbii, s-a În­grijit și a smuls verdeață și le-a tocat-o mărunței. — Spune tu, Floarea, ce-ai mai făcut ? A stat ambițioasă și-a avut grijă de pui. Câteodată era necăjită pen­tru că vedea că nu toți o ajută cum trebuie ca s-o scoată la capăt. O cuprindea uneori guadul să plece, dar tot ea cugeta. — l-am ridicat de mici, de cind erau boțuri de aur. Și­ acum să-i las ? Nu fac una ca asta. N-a plecat Floarea de aici și uite că dintr-un simplu calcul reiese că din 900 de pui au murit doar... 20. Acum Floarea N. Beșu e mândră că a reușit Împreună cu cealaltă tovarășă de muncă, colectivista E­­caterina V. Costan, să crească a­­proape doua mii de pui. Aceștia vor fi valorificați și vor aduce co­lectivei venituri mari. Citești In ochii Floarei de la Bo­deștii de Sus nu numai cutezanță, vrednicie, ci și mulțumire la gâadul că pune și ea umărul, cu Îndrăz­neală, alături de ceilalți colectiviști la Înflorirea și Îmbogățirea co­lectivei. — Spune tu, Floarea, cum ai muncit de te Înconjoară azi puzde­­ria de găini? (o Întreabă cste-o vecină). — Vin­o și vezi. Am pus suflet și pricepere­ azit. Mai are ea o calitate care-i dă largă și nemărginită Încredere in forțele ei. Floarea e comunistă. Teodor Stanciu Praghezii își înfrumusețează orașul Sîmbăta și duminica, deseori și în­ cursul săptămînii, m­ii de locuitori ai Pragăi se adună pe cele cîteva sute de șantiere de muncă patriotică din dife­rite cartiere ale orașului. Ei vin aici in timpul liber pentru a planta noi grădini și parcuri, a amenaja terenuri de joc pentru copii, terenuri de sport, grădinițe etc. Anul acesta mișcarea „pentru Pragă și mai frumoasă" a luat o am­o­ploare și mai mare în cinstea Congre­sului al XlI-lea al P. C. din Ceho­­­­slovacia. Avîntul ei este oglindit de angajamentul praghezilor de a efectua anul acesta 10 milioane ore de muncă voluntară, de a termina pînă la sfir­­șitul lunii octombrie majoritatea ac­țiunilor începute. Prin muncă patriotică vor fi împădu­rite anul acesta 96 hectare de terenuri, vor fi plantate parcuri și grădini pe 174 ha. In cartierele orașului vor fi create noi spații verzi. Se vor amenaja, de asemenea, 116 terenuri de joc și sport pentru copii. Peste 300 de comi­tete cetățenești, fabrici, organizații ob­ștești au luat sub patronaj menținerea și protecția spațiilor verzi. ZI, munca de înfrumusețare a ora­șului lor, praghezii primesc un­ pre­țios ajutor din partea specialiștilor din uzine și fabrici. --------•••-------­ invenția unui medic Medicul Och­ de la stațiunea igie­­nico-sanitară din Ulan-Bator a inven­tat un nou aparat de dezinfectat cu gaze. Aparatul, de o construcție foarte simplă, se compune din 3 vase ci­lindrice introduse unul intr-altul. In vasul exterior se toarnă apă, care în­­călzindu-se se transformă în abur. La rîndul său, aburul pătrunde prin cel de-al doilea cilindru în ultimul, unde se află formalină. După aceea, ames­tecul este debitat în camera unde se află obiectele supuse dezinfectării. Noul aparat poate fi folosit la dezin­fectarea obiectelor de piele, haine­lor și altor lucruri care nu suportă temperaturi înalte. Cercetările de la­borator nu au descoperit nici o urmă de microb pe îmbrăcămintea conta­minată și apoi dezinfectată cu noul aparat la o temperatură de 58 de grade. In acest an toate instituțiile medi­cale din aimacurile și orașele R. P. Mongole vor fi înzestrate cu noul aparat. STEAGUL ROȘU Pornind in, largul Mării Bicazului cu vasul „Amara“. .......................f Din cercetările oamenilor de știință sovietici Urme de viață în meteorit Oamenii de știință de la laboratorul paleofitologic al Institutului de cer­cetări petroliere din Leningrad au descoperit rămășițe microscopice de origine organică în meteoritul căzut la­­ 8 iunie 1889 pe teritoriul fostei gu­bernii Herson din Ucraina. După analiza prafului carbonifer din meteorit și a tratării lui cu acizi­­ și reactivi concentrați, oamenii de știin­ță au reușit să separe originale for­mații de felul sporilor, de culoare gal­ben închis și brună precum și rămă­șițe microscopice dispersate, de origină organică. Oamenii de știință sovietici au con­statat că învelișurile sporilor posedă capacitatea uimitoare de a rezista la oscilații înalte de temperatură și pre­siune, de a nu fi distruse chiar în con­dițiile cele mai nefavorabile. Boris Timofeev, cercetător principal al laboratorului, a declarat că cer­cetarea micropaleontologică a meteoriților va lărgi­ posibilitățile de cu­noaștere a vieții în afara Pămîntului și va duce la noi descoperiri în astro­­biologie și meteoretică. Găsirea de spori poate constitui o dovadă a ori­­gi­nii meteoriților ca rezultat al dezagre­gării unor corpuri cosmice de dimen­siuni și mase suficient de mari, pe care a existat viață înainte de catastrofă. O MARE FABRICĂ DE HIRTIE La Dunaújváros, R. P. Ungară, în vecinătatea fabricii de celuloză, se vor începe în curând lucrările de construc­ție a unei fabrici de hîrtie care va fi cea mai modernă din Un­garia. Cele două instalații de mare capacitate ale noii întreprinderi vor produce anual circa 48.000 tone de hîrtie de scris și de imprimat. Prima instalație a fabricii de hîrtie va intra în funcțiune peste patru ani, în mai 1966. Posibilități de obținere a unor energii cosmice grup din ce în ce mai restrîns, în spa­țiul rămas liber în accelerator, pot fi introduse alte particule încărcate. Iuri Ado propune ca în același sin­crotron să se introducă pozitroni, parti­cule cu sarcini opuse electronilor. Ipo­­zitronii pot fi acumulați la fel ca și e­­lectronii. In urma ciocnirilor care se produc in accelerator la mari viteze, particulele cu sarcini opuse vor degaja o energie uriașă. Potrivit calculelor lui Iuri Ado, dacă, de pildă, energia particulelor este de 250 de milioane electronvolți, ceea ce este pe deplin realizabil, atunci prin interacțiunea lor se va realiza o energie de 300 de­­ bilioane electronvolți, adică o energie cosmică. In condițiile unei asemenea energii, particulele pot fi apropiate pînă la dis­tanțe mai mici decit raza unui electron și pot fi studiate anumite fenomene deosebit de interesante pentru știință, in special nașterea unor particule noi — pifzonii și altele. Pentru a studia aceste procese cu ajutorul acceleratoa­relor obișnuite, ar fi necesare energii uriașe, pe care știința modernă încă nu le-a realizat. Fizicianul sovietic Iuri Ado a formu­lat o nouă idee cu privire la acumula­rea particulelor în sincrotron. De obicei, particulele parcurg ciclul de accelerație și apoi sunt eliminate din acelerator. Iuri Ado, a propus ca ele să fie păstrate în sincrotron. Continu­­indu-și rotația, electronii alcătuiesc un „Aurul“ de la Kursk Fabrica de fibre sin­tetice de la Kursk este o întreprindere tînără — are abia virsta de un an. Ea face de fapt primii pași, dar aceștia promit să se transforme in pași gigantici. Fabrica pro­duce lavian gingaș ca puful puilor ieșiți din găoace, fire toarse. Ele seamănă cu luna, dar po­sedă proprietăți superi­oare acesteia. Pentru a le obține nu trebuiesc nici o­, nici pășune,­­­­omul a realizat aceste fi­bre pe cale artificială. Este suficient un singur kilogram din acest ma­terial pentru a confec­­ționa trei bluze femeiești sau un costum bărbă­tesc. ★ In secțiile fabricii dom­nește o curățenie per­fectă, nici urmă de praf în aer. In încăperi nu este cald, nici chiar a­colo unde tehnologia im­plică neapărat o tempe­ratură înaltă — acest lu­cru îl asigură zeci de a­­parate de condiționare a aerului. Un soare ar­tificial scaldă în lumina sa secțiile, mașinile, oa­menii. Fiecare muncitor de­servește cîteva mașini, de aceea în secții ai a­­desea impresia că nu-i nimeni. Se aude doar ță­cănitul țevilor și un șu­ier prelung, produs de conductele prin care, cu ajutorul pneumaticii, pro­ducția trece dintr-o sec­ție în alta. Singura ope­rație care se execută ma­nual la fabrica din Kursk este despachetarea saci­lor cu materie primă. Puful suplu, alb ca ză­pada, își schimbă mereu aspectul, de la mașină la mașină. La un mo­ment dat, el nu mai e­­xistă, s-a transformat intr-o rășină, iar apoi în fire lungi, nesfîrșit de lungi. Ele încă mai sînt calde și foarte fragile, parcă ar fi din porțelan. Sub ochii oamenilor, a­­ceste fire de păianjen se unesc, formînd o pan­glică argintie, iar apoi o scamă pufoasă de fibre Lariarius are înaintea sa o carieră mare, stră­lucită. Senajurile, trico­tajele, mătăsurile reali­zate în amestec cu lav­ian sunt ieftine și fru­moase. Confecțiile exe­cutate din aceste țesă­turi capătă însușiri va­loroase: nu se sir .......s nu se decolorează la soare. Iar dacă pe ei...­­­va s-a apucat o ploaie, lavianul îl scutește de necazuri — dunga pan­talonului s-a menținut i­reproșabil. Din lavian se confecționează și plase bune, ușoare și rezisten­te pentru pescari. Fibra este rezistentă și la foc — lavianul se topește doar la o temperatură de 250 grade. Iar pentru foile de cort rezistente, care nu se umflă la apă, vor mulțumi chimiștilor turiștii și geologii, toți aceia care sunt uneori nevoiți să locuiască sub cerul liber. Dar lawsanul își gă­sește întrebuințare și în laboratoarele medicale; se fac experiențe cu pe­liculă de lawsan în vede­rea obținerii de vase sanguine artificiale. S-a reușit și să se vopsească la pianul, însă nu încă în toate culo­rile. Aceasta este în pre­zent principala problemă care preocupă pe chi­­miști. Fabrica de fibre sin­tetice din Kursk nu are î mci o istorie îndeleun­­gată, are în schimb un viitor mare. Vorbind plastic în vocabularul textiliștilor, acest viitor este „țesut" de pe acum la fabrica din Kursk, a­­legînd pentru el cele mai rezistente și sănătoase fire. VmhM 7 l„v. 7*«? - hr. mt Ț4W) ’ Un nou preparat pentru stimularea dezvoltării animalelor Microbiologiil sovietic Nikolai Krasilnikov a realizat preparatul Vitamicina, care contribuie in mare măsură la creșterea si, greutate a animalelor, in special a celor ti­nere. Vitamicina adăugată in cantități mici in hrană exercită o influență favorabilă asupra întregului orga­nism al animalelor. De pildă, pă­sările devin imune la bolile de ochi, larg răspândiite. Folosirea pre­paratului duce la creșterea în or­ganismul animalelor, în deosebi un ficat, a cantității de vitamina „A". Principala destinație a noului pre­parat­o­r­ instituie combaterea avita­minozei. Oamenii de știință, chimiștii, și-au exprimat în special părerea că Vitamicina este o vitamină nouă, necunoscută încă de știință, sau un nou stimulent de­­ creștere. Chimiștii sovietici și-au propus să dezlege enigma noului preparat microbian. La Institutul de microbiologie, sub Îndrumarea lui Nikolai Krasil­nikov, s-a organizat studierea fizio­logiei și selecționarea unor forme noi de microorganisme. Au fost se­parate o serie de culturi confinind aminoacizi, care pot fi folosite larg In zootehnie. In laboratorul rui Krasilnikov s-a obținut preparatul m­icrobian „Kor­­mogrizin". In urma unor cercetări minuțioase a reieșit că prin adău­garea lui In hrana animalelor se accelerează creșterea tineretului cu 10—20 la sută. Folosirea pe scară largă a Kor­­moglizinului și Vitamicinei va per­­mite sporirea productivității crește­­rii animalelor și Înlocuirea nutre­țurilor costisitoare cu un mare con­ținut de vitamină A. O interesantă ipoteză despre originea apelor naturale Hidrologul Vladimir Dorogolț din Leningrad a emis o interesantă ipo­teză care explică principalele procese chimice și fizice din apele naturale ale pămintului. Originea apelor sărate din subteran era explicată pînă în prezent prin in­filtrarea de la suprafață a apelor dulci, care dizolvă sarea conținută în roci. Se considera că pe Pămînt cantitatea de apă a fost totdeauna neschimbată. Se admitea eventualitatea că o canti­tate neînsemnată din apa formată la începutul lumii provine în scoarța te­restră din magma — prin coșul vul­canilor în timpul erupțiilor. Toate a­­ceste explicații fie că sînt discutabile, fie că se referă numai la probleme parțiale. Potrivit ipotezii lui Vladimir Derp­­golț, peste nouă zecimi din toate apele Pămîntului trebuie incluse între solu­țiile de clorură de sodiu. Soluția ini­țială, care după toate probabilitățile conținea aproape toate elementele tabe­lului lui Mendeleev, provine de la o a­­dîncime de 30—35 km. — din mantaua Pămîntului. Atunci cînd soluția circulă de jos în sus, sub influența scăderii temperaturii și presiunii, din ea se separă minerale și minereuri. Restul din soluția rămasă continuă să circule spre suprafața Pă­­m­întului. Der­golț consideră că solu­țiile de clorură de sodiu formează o o­riginală centură — hidroclorosfera — care furnizează învelișurilor superioare ale scoarței terestre porții mereu noi de apă ce participă la nenumăratele circuite ale apei Dorpgoli împarte apele naturale în trei categorii mari: de adîncime (pro­venite din mantaua Pămîntului), acele care participă la circuite și mixte. Omul de știință consideră că man­­taua Pămîntului este principalul, dar nu unicul, furnizor de apă naturală. O oarecare cantitate este furnizată și de Cosmos. Razele cosmice, fluxurile solare corpusculare pot crea la stra­turile superioare ale atmosferei te­restre noi elemente, inclusiv oxigen și hidrogen, care formează molecula de apă. Derpgolț este de părere că in decursul istoriei geologice a Pămin­tului cantitatea de apă provenită pe a­­ceastă cale este de cel puțin 100 de ori mai mare decit volumul lacului Ladoga — cel mai mare din­ Europa. După părerea lui Derpgolț, ipoteza lui este aplicabilă și la alte planete. \y

Next