Steagul Roşu, septembrie 1962 (Anul 17, nr. 2983-3008)
1962-09-14 / nr. 2994
tág. 2-1 •fii Planul anual de dezvoltare a creșterii animalelor trebuie realizat la toate speciile n raionul Bacău — în Consiliul agricol raional Bacău, sub îndrumarea permanentă a Comitetului raional de partid se preocupă îndeproape de creșterea permanentă a efectivelor de animale de producție în O.A.C., precum și de crearea condițiilor necesare ridicării productivității acestora. Anul acesta, în cadrul gospodăriilor agricole colective din raionul Bacău, efectivul animalelor de producție trebuie să crească încă 1640 vaci și prin cumpărări cu juninci, 3160 vițele, 2125 scroafe și 47.000 păsări. In afară de efectivele ce se vor realiza prin cumpărări, numărul animalelor de producție va spori și prin rețineri din prăsilă proprie. In primele 7 luni ale anului curent șeptelul în gospodăriile colective din raion a crescut numai din cumpărări cu: 1041 vaci și juninci, 2381 vițele, 1069 scroafe și cu 42041 păsări diferite. Numeroase gospodării agricole colective au realizat și depășit planul cumpărărilor de animale la toate speciile. Așa bunăoară, gospodăria agricolă colectivă din comuna Dragomirești a depășit planul cumpărărilor de animale la toate speciile. La vaci și juninci montate ea a realizat 65 capete față de 40 planificate, 102 capete vițele față de 95 planificate, 56 scroafe față de 50 planificate și 1100 păsări față de 1.000 planificate. Rezultate bune au obținut și alte gospodării colective privind realizarea efectivelor de animale prin cumpărări, cum ar fi cele din comunele Itești, Buhoci, Geoseni, Poiana Pietrei, Horgești, Luncani, Odobești, Popești și altele. In aceste gospodării colective, la majoritatea speciilor planul cumpărărilor a fost realizat, la unele fiind chiar depășit. Rezultate și mai bune s-ar fi obținut în raionul Bacău dacă toate comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective ar fi manifestat interesul cuvenit față de sarcina creșterii permanente a efectivelor de animale pentru producție. Ca rezultat al unei preocupări insuficiente, realizările obținute la unele gospodării colective sînt nesatisfăcătoare. Așa de pildă la G.A.G Filipeni planul cumpărărilor de animale se prezenta cu cîteva zile în urmă astfel: la vaci și juninci se realizaseră două capete din 10 planificate, la vițele 22 capete din 60 planificate, la scroafe 24 capete din 60 capete planificate. O situație asemănătoare se prezintă și la gospodăriile colective din Păncești, Dealul Perjului, Obîrșia, Antohești și altele. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere din aceste gospodării colective cu sprijinul organelor de partid și de stat raionale trebuie să ia măsuri urgente pentru a lichida rămînerea în urmă privind cumpărările de animale. O atenție deosebită a acordat Consiliul agricol raional Bacău, (președinte tovarășul inginer Silviu Strasser) și problemei executării construcțiilor zootehnice necesare adăpostirii animalelor de producție. Astfel, toate cele 81 de grajduri planificate a fi construite în raion anul acesta, au fost începute. Din acestea 8 au fost complet terminate iar 52 grajduri sînt la acoperiș, restul aflîndu-se în diferite stadii de executare. De asemenea a început la timp construcția a 30 maternități pentru scroafe din care 6 au fost date deja în exploatare, precum și a celor 34 cotețe pentru păsări din care 15 sunt gata. Sub îndrumarea organelor tehnice, conducerile gospodăriilor colective folosesc cu succes anul acesta o serie de materiale de construcție din resurse locale prin care se realizează construcții ieftine și durabile. Gospodării colective ca cele din Plopana, Rădeni, Itești, Nicolaie Bălcescu, Prăjești și altele folosesc la construcții chirpici confecționați de colectiviști. Tot pentru zidirea pereților construcțiilor zootehnice în multe G.A.G. se folosesc vălătuci de lut cu paie. Ca învelitori la majoritatea construcțiilor zootehnice se vor folosi paiele de grîu și de secară. Sub conducerea organizațiilor de partid colectiviștii din raionul Bacău traduc zi de zi în viață sarcinile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale privind creșterea efectivelor de animale și ridicarea productivității acestora, în vederea obținerii unor cani tot mai sporite de carne, lapte și ouă. I. Ciuraru instructor al Sfatului popular regional Se întrec parchetară Pe parchetari i-am vizitat mai zilele trecute. Aici în secția de parchete a fabricii de tîmplărie „Bistrița" din Piatra Neamț, fiecare își vedea de munca lui. Zumzetul zecilor de cuțite, circulare, crom trezere iți vorbește parcă el însuși de freamătul muncii creatoare, de întrecerea pasionantă dintre brigăzile conduse de loan Biță și loan Tofan. ...La ultima consfătuire de producție, brigada comunistului Biță se angaja să depășească planul lunii august cu 3 la sută și să dea 70 la sută din plan marfă de calitatea sa. Brigada lui Tofan nu s-a lăsat mai prejos. Și-a luat același angajament. Parcă șefii celor două brigăzi se vorbiseră dinainte. Cert este faptul că munca a început cu entuziasm. Iar la sfârșitul lunii, fiecare brigadă era „la egal". Planul îl îndepliniseră cu o zi înainte. In schimbul de dimineață se afla brigada lui Biță. In brigadă are mai mulți tineri. Și tinerii aceștia știu să lucreze. Își cunosc bine meseria. Iată, la una din mașinile de prelucrat pe patru fețe muncește tinărul Constantin Bojoc. Atent și cu îndemnare, el face ca mașina la care lucrează să producă marfă din ce in ce mai bună. Dincolo, la mașina de retezat, tînăra Paulina Mihai nu prea are timp de discuții. De cînd lucrează ca titulară la această mașină iar s-a intîmplat ca șeful brigăzii sau maistrul secției să-i facă vreo observație in privința calității. Dar cea mai mare atenție se cere la masa de sortat. Aici, parchetele trecute deja prin procesul de fabricație sunt sortate pe calități. Cei de la sortat, verifică cu atenție fiecare bucată in parte pentru ca apoi s-o claseze la categoria respectivă. Nu-i muncă așa de ușoară aici. Aceasta ne-o relata și muncitoarea Maria Grințescu, „veterană" la masa de sortat. De aici de la masa de sortat la calitate, pleacă parchetul spre șantiere, peste hotare, iar munca parchetarilor este apoi judecată de locatarii care se mută în blocurile nou construite. *" In discuția pe care am avut-o cu maistrul de schimb comunistul Nicolaie Tstrate, mă interesam la un moment dat de fruntașii secției. — Dacă-i vorba de fruntași, zise el, apoi aceștia sunt mulți. Toți vor ca produsele secției să fie cît mai bune, cit mai trainice, cît mai multe. Și voința lor a învins. Din luna martie secția noastră deține, nu știu pentru a cita oară, drapelul de secție fruntașii pe fabrică. E un succes al nostru. Secția se mândrește cu fruntași ca C. Bojoc, Ana Chiriac, Gh. Mihalache și alții. Se întrec brigăzile parchetarilor. Munca lor insuflețită este încununată de succes. Șantierele de locuințe primesc parchete tot mai bune, mai ieftine, mai multe. E. Verman • ••* • • • • --------• • • • • • • • Spre o mai largă răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice în ansamblul de activități culturaleducative întreprinse în scopul educării socialiste a maselor, munca de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice ocupă un loc important. Avînd în vedere această latură a muncii. Biroul executiv al Comitetului regional pentru cultură și artă a organizat recent o ședință cu președinții și secretarii comisiilor pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice din cadrul comitetelor raionale și orășenești pentru cultură și artă de pe cuprinsul regiunii noastre. La începutul ședinței tovarășul Radu Cîrneci, secretar al Comitetului regional pentru cultură și artă a vorbit despre rolul comisiilor în răspîndirea cunoștințelor culturalștiințifice, subliniind necesitatea intensificării activității acestor comisii în etapa actuală. Tovarășul Gheorghe Călinescu a vorbit apoi despre rolul și sarcinile comisiilor, formale și metodele muncii de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice, cum trebuie organizată activitatea acestor comisii. Un loc important în cadrul problemelor discutate s-a ocupat problema activității comisiilor pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice la sate. Astfel, va trebui ca propaganda prin conferințe să răspundă cerințelor actuale ale satului colectivizat, sarcinilor consolidării gospodăriilor colective. De asemenea, s-a subliniat rolul brigăzilor științifice în ridicarea nivelului cultural al colectiviștilor. Problemele discutate au avut menirea de a orienta în mod temeinic activitatea comisiilor pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice de pe lângă comitetele pentru cultură și artă. G. F. Faraoneanu metodist la Casa raională de cultură Bacău Fruntași în muncă Antrenați in întrecerea socialistă, muncitorii stației nr. 2 Onești a întreprinderii I.E.R.U.C.M.T.-Ploiești au obținut succese de seamă. Intreținînd și conducind cu grijă mașinile ce le au în păstrare, ei au prelungit termenul lor de funcționare și au realizat importante depășiri ale planului de producție. Printre recentele realizări evidențiem pe cele obținute de conducătorii auto Nicolae Rădulescu, Constantin Căpățînă, Tudor Gămaciu și Gheorghe Cojocaru, care au depășit în permanență planul lunar la tone/kilometri. Rezultat bune au obținut și automataragii Vasile Loghin, Vasile Docan. Realizările dobîndite pînă acum constituie un imbold pentru întreg colectivul de a munci la nivelul fruntașilor. Petrică Dănilă elev-maistru Participă la acțiuni patriotice plantații îndrumați și sprijiniți de comitetul O.T.M. al cărui secretar este Ion Baltoc, utemiștii din cadrul Complexului de lucrări Săvinești participă cu entuziasm la munca patriotică. De la începutul anului până în prezent, ei au reușit să efectueze 40.000 de muncă patriotică și să colecteze peste 182 tone fier vechi, cantitate care a fost trimisă oțelăriilor patriei. In cadrul orelor de muncă patriotcă, utemiștii săvineșteni au efectuat totodată plantații de puieți, au înfrumusețat spațiile verzi din incinta combinatului și șantierului și au curățat pomii din livezile coloniei Săvinești. Teodor Stavăr lăcătuș STBtGtfß ’RGSO Pînă la începerea școlii au mai rămas doar cîteva ore. Personajele din clișeul de mai sus consideră că trebuie folosită la maximum fiecare clipă ce a mai rămas din vacanță. Reducerea sterilului din cărbune să-i preocupe mai mult pe mineri Punînd în centrul preocupărilor sale munca pentru îndeplinirea planului la toți indicatorii, conducerea întreprinderii miniere din Comănești și comitetul de întreprindere analizează cu regularitate, sub îndrumarea comitetului de partid, stadiul realizării sarcinilor, iau măsuri pentru ca ele să fie înfăptuite ritmic, la toate sortimentele. O atenție sporită se acordă îmbunătățirii calității cărbunelui, prin dezvoltarea la mineri a simțului răspunderii față de marca întreprinderii. La toate minele, cei care mai lucrează neglijent și dau uneori cărbune cu multe impurități sunt puși în discuția colectivului, care îi ajută să îmbunătățească calitatea cărbunelui extras. Amenajarea așa-numitelor „expoziții" în care se expun cantitățile de steril găsite la sondaje, la anumite brigăzi, are urmări bune, nici unui miner neconvenindu-i ca numele să-i fie expus privirii celorlalți mineri, ca al unuia care nu-și respectă sarcinile pentru îmbunătățirea calității. Se poate spune că în acest an la întreprinderea noastră calitatea cărbunelui este bună, nu s-au mai suportat penalizări din cauza calității slabe. Conținutul de cenușă a fost redus cu 1 la sută față de plan. Totuși, în cadrul minelor noastre, nu sînt folosite pe deplin largile posibilități care există pentru extinderea continuă a întrecerii pentru popularizarea rezultatelor obținute de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni. Nu toți muncitorii cunosc în actuala etapă cine se află în frunte sau cine a rămas în urmă și din ce motive, fapt care face ca întrecerea să nu se desfășoare în ritmul care este posibil. Este adevărat că din timp în timp se analizează mersul îndeplinirii angajamentelor, dar pentru ca întrecerea să fie vie, intens disputată, să crească mereu amploarea ei, este absolut necesară să fie dusă o continuă munca de popularizare a succeselor, să se aducă permanent la cunoștința muncitorilor metodele folosite de fruntași și rezultatele obținute. Dacă pe întreprindere pînă acum situația este favorabilă, acest lucru nu ne îndreptățește a neglija munca de îmbunătățire a situației în viitor. Sînt încă numeroase brigăzi de abataj care, în scopul realizării planului cantitativ, neglijează calitatea. Ultimul sondaj efectuat de secția controlului calității a arătat că numai cîteva brigăzi au respectat planul de steril admis. Numeroase brigăzi care în primele două decade ale lunii august s-au evidențiat prin importante depășiri la planul de producție se fac acum vinovate de a fi depășit conținutul admis de steril, așa cum este cazul brigăzii nr. 12 de la mina Asău, condusă de Gheorghe Moise, care față de 9 la sută steril admis, a realizat 17,4 la suta. La fel la brigada de abataj nr. 27 de la mina Lumina, condusă de ruriui C. Dumitrașcu, s-a găsit — în medie la un vagonet — cantitatea de 14 kg steril față de 10 kg steril admis. Depășiri asemănătoare s-au constatat și la alte brigăzi printre care și la cele conduse de Neculai Damian și Toader Damian de la mina Rafira. Comitetele noastre de secție, nu au reușit să pună mereu în centrul atenției problema calității și nici nu au organizat discutarea acestei probleme în mod special în consfătuirile de producție. Numeroase brigăzi înregistrează depășiri frumoase de plan, dar și mult timp neproductiv, pierdut de muncitori, timp care ar fi putut să fie folosit foarte bine pentru alegerea sterilului, așa cum s-a constatat că la brigada nr. 29 abataj de la mina Rafira, condusă de D. Găină, timpul neproductiv a prezentat 15,8 la sută, sau la brigada condusă de Dumitru Maulică de la mina Asău, timpul neproductiv a reprezentat 18 la sută. Dacă din exemplele date se vede că unele brigăzi nu-și respectă sarcinile de reducere a sterilului din cărbune, aceasta se datorește și faptului că nici conducerile sectoarelor nu se preocupă suficient pentru a pune la dispoziția minerilor materialele necesare, aceștia fiind obligați deseori a părăsi locurile de muncă în căutarea lemnului, șpițurilor și vagonetelor goale, iar la întoarcere doresc să-și facă planul, neglijînd calitatea. Prea puțin au fost antrenați minerii în munca de alegere a sterilului, fapt care face ca în ce privește calitatea să nu se obțină întotdeauna rezultate bune. Este absolut necesar ca munca politică în rîndul minerilor să fie îndreptată pe făgașul atragerii lor în a înțelege ce urmări are asupra echilibrului financiar înrăutățirea calității cărbunelui și să fie prelucrate în continuare sarcinile ce revin din Directivele C.C. al P.M.R., făcîndu-se apel la calitatea muncii fiecărui miner și cerîndu-se tuturor să-și respecte angajamentele luate în întrecerea socialistă. Sandu Traian, economist (Din postul de corespondenți voluntari de la I. M. Comănești) împărțirea avansului de 40 la suta Colectiviștii de la Q.A.C. „Scânteia" din comuna Racova, raionul Buhuși, s-au adunat recent la căminul cultural unde au sărbătorit împărțirea avansului de 40 la sută la gaia. Tovarășul Vasile Lupu, președintele gospodăriei colective a prezentat In fata colectiviștilor o scurtă informare cu privire la rezultatele obținute până In prezent, scoțând in evidență că anul acesta s-a obținut o producție mare la hectar, datorită aplicării întocmai a regulilor agrotehnice și executării la timp a tuturor lucrărilor, fapt ce a permis ca numai la avansul de 40 la sută, colectiviștii să primească cite 1,700 kg grîu pentru fiecare zi-muncă. Printre colectiviștii care au primit mari cantități de grîu sunt: Vasile Sănătoru, Ursuloan, Bostan Aristița, lunca Elena, Matei Elena, Cojocaru Vasile și Savin Calistrat. C. Preot; activist de partid In prag de nou an școlar Prin orașul Roman Zilele vacanței de vară se apropie de sfirșit și pentru elevii din orașul Roman. Au și apărut primele frunze îngălbenite ale lui septembrie. Forfota prin librării nu mai contenește elevii mai mari — după zilele însorite petrecute pe litoral, la munte sau in alte tabere de odihnă — și-au amintit din nou de ma tematică, fizică, gramatică... cei mai mici — cumpără numai caiete, creioane, penițe. Cărțile doar le vor fi distribuite gratuit. Pionierele Dorina Gherasim și Lenuța Zamfir de la școala de 8 ani nr. 3 spuneau că acestea vor fi o surpriză a primei zile de școală. Bineînțeles că vor mai fi și alte surprize care vor da evenimentului sărbătorit farmecul cuvenit : buchetele de flori pe care elevii și pionierii mai mici le vor primi de la pionierii mai mari, aspectul nou, de nerecunoscut al sălilor de clasă, mobilierul nou pe care l-au primit pentru anul acesta unele dintre școli și alte altele. Astfel de surprize le-au fost pregătite din timp. Încă din lunile aprilie—mai, secția de Invățămint a Început pregătirile pentru începerea unui nou an școlar. A stabilit pentru fiecare unitate școlară reparațiile și amenajările ce urmau a se efectua, a luat măsuri, pentru asigurarea spațiului de școlarizare in comunele Horia și Cordun, pentru dotarea școlilor cu mobilier și material didactic, pentru asigurarea elevilor cu cărți școlare. Rezultatul ? După cum era șl firesc luna sep tembrie a găsit școlile din orașul Roman cu curățenia terminată. La școlile de 8 ani nr. 2, 3, 4, 5, 6, pe lângă mirosul proaspăt de var, albul imaculat al pereților, lustrul desăvârșit al parchetului, elevii nerăbdători care au și dat primele raite prin școli, au rămas impresionați de pavoazarea făcută cu mult gust In sălile de clasă, de mobilierul și materialul didactic nou sosit, de mulțimea teancurilor de cărți așezate pe clase, care-și așteaptă luarea în primire. Pînă acum cîteva zile au fost distribuite școlilor elementare cărți in proporție de 99 la sută. Și lucrările de construcție sînt pe terminate. La Horia elevii vor primi noul local de școală, care a fost construit intr-un ritm rapid. De altfel toate pregătirile pentru deschiderea noului an școlar au fost făcute Intr-un ritm rapid. Așa se explică faptul că școlile din orașul Roman în prezent sunt gata pentru a-și primi elevii. M. Rusu cu toate pregătirile terminate:, școala din satul Ruși-Giurea, Bacău este gata să-și primească oaspeții. Foto : C. Bursuc Cu forte înnoite Vacanța s-a sfirșit. A fost o vacantă frumoasa și instructivă pe care am petrecut-o intr-o tabără la Techirghiol, împreună cu alți 600 de elevi din toate colțurile țării. Acolo aveam la dispoziție un club și o bibliotecă cu multe cărți de literatură, jucam tenis de masă, șah, remi, audiam conferințe despre flora și fauna Mării Negre, despre noile descoperiri arheologice efectuate la Constanța etc. Am participat la concursul „Cine știe mai multe versuri din poeziile lui Mihail Eminescu", am vizionat filme ca „Duelul n-a avut loc“, „713 cere aterizarea", „Aventurile lui Kross" și spectacolul de muzica ușoară a formației din Paraguay „Los Paraguayos“. Activitatea noastră nu se reducea însă numai la atu. Conducerea taberei a organizat o serie de excursii cu prilejul cărora am vizitat Mangalia, Cetatea Istria, Muzeul de artă plastică și Acvariul de la Constanța. Am participat la jocurile de tabără unde am dat bogate programe artistice, fiecare elev căutînd să spună cite o poezie sau să cirie. Nu a trecut mult timp după ce m-am întors din tabără și am plecat într-o excursie cu încă 40 de elevi de la Școala medie nr. 2 din Bacău cu care ocazie am vizitat Grădina botanică din Cluj, am făcut o plimbare pe lacul Mogoșa din Baia Mare și am urcat pe muntele Pietrosu. Aici am cules plante pentru ierbar. Tovarășii profesori de științe naturale și geografie ne-au vorbit despre fauna și flora locurilor vizitate, făcirul in același timp legătură cu cunoștințele noastre căpătate în anii de studiu. In această excursie am văzut locuri pe care numai pe hartă la întîlnisem și frumuseți incinzătoare ale patriei noastre. Acum, cu forțe înnoite și cu noi cunoștințe din timpul drumeției prin țară, aștept cu emoție prima zi de școală. IntUnirea cu colegele de clasă. Vreau ca un noul an școlar care va începe miine să muncesc în așa fel incit să fac față sarcinilor ce mi se vor încredința. Voi căuta să-mi ajut colegii mai slabi la învățătură. Mă voi strădui să învăț mai bine decit in anul trecut pentru a obține numai note de 9 și 10, iar la cursurile de la Școala populară de artă, unde sînt elevă in anul doi la secția de artă dramatică, să fiu de asemenea, printre primii. Numai In felul acesta voi putea să răspund cu cinste grijii părintești pe care o poartă partidul și guvernul nouă, copiilor oamenilor muncii. Aștept cu emoție și cu forțe sporite începerea noului an școlar. Angela Henteș elevă în clasa a X-a a Școlii medii nr. 2 din Bacău Priefl în sestemrie 7962 — nr. 9.994 Ț4.473) Institutul medico-farmaceutic din Tg. Mureș e gata și el să-și primească studenții. z Așteptînd cursanții De doi ani Școala populară de artă din Bacău desfășoară o rodnică Activitate urmărind pregătirea tot mai temeinică a interpreților și instructorilor artistici ai diferitelor formații de amatori de la orașe și sate, prin cursurile de zi și cele de vară cu secțiile externe. In curind ea își va primi din nou cursanții. In vederea acestui eveniment s-au făcut toate pregătirile necesare. înscrierile pentru anul școlar 1962- 1963 au început. Ele continuă până la data de 15 septembrie a. c. La examenele de admitere se vor prezenta tineri salariați de la diferite fabrici și uzine din oraș, tineri colectiviști, membri ai formațiilor artistice de amatori. Ei pot urma după aptitudinile pe care le au discipline ca: regieteatru, regie brigadă artistică de agitație, dans popular, dans clasic, canto. De asemenea pot învăța și își pot perfecționa interpretarea la diferite instrumente ca: acordeon, vioară, violoncel, contrabas, chitară, mandolină, flaut, clarinet, saxofon, trompetă, trombon. „De-acum, poate să înceapă școala!11 Noua noastră cunoștință e o fetiță cu obrajii rumeni, cu năsucul obraznic. Nu are decit opt ani. Se uită oarecum mirată la carnetul de însemnări — „ce apariție neobișnuită intr-un magazin, cind mama îi cumpără uniformă". Pare insă atit de bucuroasă de atenția ce i se dă, atit de mîndră de șorțul cel nou incit mirarea e dată repede uitării, Mariana, căci așa se numește fetița pe care am întilnit-o deunăzi in magazinul „Punguța cu doi bani" răspunde politicos la întrebări. Aflăm astfel că este elevă în clasa a doua la școala de 8 ani nr. 7 din cartierul Șerbănești, că a avut anul trecut numai note de 9 și 10 A venit un magazin împreună cu mama pentru a-și cumpăra o nouă uniformă. Rafturile sînt încărcate cu asemenea mărfuri foarte solicitate in aceste zile din preajma începerii noului an școlar. In magazin se mai află și alți cumpărători. Foarte mulți se interesează de uniforme școlare. Magazinul cu articole pentru copii „Punguța cu doi bani" e bine aprovizionat. O vitrină specială și afișe atrăgeau atenția cumpărătorilor încă de acum o lună și jumătate că " „Au sosit uniforme școlare". Numai la acest magazin din orașul Bacău s-au vîndut de la data de 13 august și pină in prezent aproximativ 1.400 de uniforme pepii pentru clasele 1—VII, 200 de uniforme bleumarin pentru fete și 700 uniforme bleumarin pentru băieți. Afluență de cumpărători au cunoscut și alte magazine din orașul Bacău unde s-au pus din blazare din timp uniforme școlare. Lume și mai multă se află în librăriile orașului. Lucrurile fiind ceva mai simplu de rezolvat chiar și școlării din clasele mici nu mai vin însoțiți de părinții lor pentru a-și procura rechizitele necesare. La raionul de papetărie al librăriei „Vasile Alecsandri" vinzătorul Nicolae Comanof prezintă cu calm și înțelegere de părinte față de curiozitatea manifestată cam gălăgios a micilor cumpărători, cîteva din „noutățile" apărute anul acesta — echerul-raportor și jocurile din material plastic, ascuțitorile de cele mai diferite forme și in culori pastel, minusculele numărători. Țintndu-se seama de cerințele sporita de rechizite școlare, in luna august toate librăriile au fost bine aprocizionate cu o serie întreagă de articole cat ghiozdane, caiete, hirtie albastră etc. Aceeași preocupare a existat și pentru aducerea din timp în librării a cărților necesare elevilor din clasele VIII— XL Am remarcat grija deosebită cu care sunt prezentate manualele școlare puse in vintare la „Librăria noastră" nr. 2 din orașul Bacău. Zilnic în fața rafturilor cu cărți școlare așezate pe clase și obiecte zăbovesc numeroși elevi. E semnificativ faptul că, îndată după punerea lor în vinzare, in luna august, prin unitatea de desfacere nr. 2 s-au distribuit manuale școlare in valoare de 60.000 lei. Paralel cu aceasta elevii băcăuani și-au procurat unele cărți de literatură. In vizita noastră prin magazinele din orașul Bacău am trecut și pe la „Librăria noastră" nr. 1. Responsabilul unității ne dă citeva cifre grăitoare pentru volumul vînzării din ultima vreme , numai creioane „Luceafărul" s-au vîndut 2.500 de bucăți, s-au vindut 8.000 de coli de hirtie albastră, numeroase stilouri. Școlarii de azi, contemporani cu marele avânt al industriei chimica prețuiesc, alături de alte obiecte realizate din mase plastice, coperțile din vinilin. De la această librărie au fost cumpărate circa 1.100 de astfel de coperți pentru cărți și caiete. Cete aflate ne fac să ne gândim la preocuparea școlarilor din clasele I—VII de a păstra cit mai bine manualele pe care le vor primi in mod gratuit. Este in gestul lor ceva din respectul față de aceste prețioase daruri oferite lor la fiecare început de an școlar prin grija părintească a partidului și statului nostru. Școlarii Bacăului s-au pregătit in vederea începerii noului an școlar. Și-au cumpărat uniforme, rechizite, manuale. Strălucind de curățenie și frumos pavoazate sălile de clasă și așteaptă. „De-acum, poate să înceapă școala" — după cum spunea și noua noastră cunoștință, micuța Mariana din cartierul Șerbănești. Măndica Mardare» 4 y -t