Steagul Roşu, septembrie 1962 (Anul 17, nr. 2983-3008)

1962-09-14 / nr. 2994

tág. 2-1 •fii Planul anual de dezvoltare a creșterii animalelor trebuie realizat la toate speciile n raionul Bacău — în Consiliul agricol raional Bacău, sub îndrumarea permanentă a Comitetului raional de partid se preocupă înde­­proape de creșterea permanentă a e­­fectivelor de animale de producție în O.A.C., precum și de crearea condi­țiilor necesare ridicării productivității acestora. Anul acesta, în cadrul gospodăriilor agricole colective din raionul Bacău, efectivul animalelor de producție tre­buie să crească încă 1640 vaci și prin cumpărări cu juninci, 3160 vi­țele, 2125 scroafe și 47.000 păsări. In afară de efectivele ce se vor realiza prin cumpărări, numărul animalelor de producție va spori și prin rețineri din prăsilă proprie. In primele 7 luni ale anului curent șeptelul în gospodăriile colective din raion a crescut numai din cumpărări cu: 1041 vaci și juninci, 2381 vițele, 1069 scroafe și cu 42041 păsări di­ferite. Numeroase gospodării agricole colective au realizat și depășit planul cumpărărilor de animale la toate spe­ciile. Așa bunăoară, gospodăria agricolă colectivă din comuna Dragomirești a depășit planul cumpărărilor de animale la toate speciile. La vaci și juninci montate ea a realizat 65 capete față de 40 planificate, 102 capete vițele față de 95 planificate, 56 scroafe față de 50 planificate și 1100 păsări față de 1.000 planificate. Rezultate bune au obținut și alte gospodării colective privind realizarea efectivelor de animale prin cumpărări, cum ar fi cele din comunele Itești, Buhoci, Geoseni, Poiana Pietrei, Hor­­gești, Luncani, Odobești, Popești și al­tele. In aceste gospodării colective, la majoritatea speciilor planul cumpără­rilor a fost realizat, la unele fiind chiar depășit. Rezultate și mai bune s-ar fi ob­ținut în raionul Bacău dacă toate co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale și consiliile de condu­cere ale gospodăriilor colective ar fi manifestat interesul cuvenit față de sarcina creșterii permanente a efecti­velor de animale pentru producție. Ca rezultat al unei preocupări insu­ficiente, realizările obținute la unele gospodării colective sînt nesatisfăcătoa­re. Așa de pildă la G.A.G Filipeni planul cumpărărilor de animale se pre­zenta cu cîteva zile în urmă astfel: la vaci și juninci se realizaseră două capete din 10 planificate, la vițele 22 capete din 60 planificate, la scroafe 24 capete din 60 capete planificate. O situație asemănătoare se prezintă și la gospodăriile colective din Păncești, Dealul Perjului, Obîrșia, Antohești și altele. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de con­ducere din aceste gospodării colective cu sprijinul organelor de partid și de stat raionale trebuie să ia măsuri ur­gente pentru a lichida rămînerea în urmă privind cumpărările de animale. O atenție deosebită a acordat Con­siliul agricol raional Bacău, (președin­te tovarășul inginer Silviu Strasser) și problemei executării construcțiilor zootehnice necesare adăpostirii anima­lelor de producție. Astfel, toate cele 81 de grajduri pla­nificate a fi construite în raion anul acesta, au fost începute. Din acestea 8 au fost complet terminate iar 52 grajduri sînt la acoperiș, restul aflîn­­du-se în diferite stadii de executare. De asemenea a început la timp con­strucția a 30 maternități pentru scroa­fe din care 6 au fost date deja în ex­ploatare, precum și a celor 34 cotețe pentru păsări din care 15 sunt gata. Sub îndrumarea organelor tehnice, conducerile gospodăriilor colective fo­losesc cu succes anul acesta o serie de materiale de construcție din resur­se locale prin care se realizează con­strucții ieftine și durabile. Gospodării colective ca cele din Plopana, Rădeni, Itești, Nicolaie Băl­­cescu, Prăjești și altele folosesc la construcții chirpici confecționați de co­lectiviști. Tot pentru zidirea pereților construcțiilor zootehnice în multe G.A.G. se folosesc vălătuci de lut cu paie. Ca învelitori la majoritatea construcțiilor zootehnice se vor folosi paiele de grîu și de secară. Sub conducerea organizațiilor de par­tid colectiviștii din raionul Bacău tra­duc zi de zi în viață sarcinile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Națio­nale privind creșterea efectivelor de a­­nimale și ridicarea productivității a­­cestora, în vederea obținerii unor can­­i tot mai sporite de carne, lapte și ouă. I. Ciuraru instructor al Sfatului popular regional Se întrec parchetară Pe parchetari i-am vizitat mai zilele trecute. Aici în secția de parchete a fa­bricii de tîmplărie „Bistrița" din Piatra Neamț, fiecare își vedea de munca lui. Zumzetul zecilor de cuțite, circulare, crom trezere iți vorbește parcă el însuși de freamătul muncii creatoare, de în­trecerea pasionantă dintre brigăzile conduse de loan Biță și loan Tofan. ...La ultima consfătuire de producție, brigada comunistului Biță se angaja să depășească planul lunii august cu 3 la sută și să dea 70 la sută din plan marfă de calitatea s­a. Brigada lui To­fan­ nu s-a lăsat mai prejos. Și-a luat același angajament. Parcă șefii celor două brigăzi se vorbiseră dinainte. Cert este faptul că munca a început cu en­tuziasm. Iar la sfârșitul lunii, fiecare brigadă era „la egal". Planul îl înde­pliniseră cu o zi înainte. In schimbul de dimineață se afla bri­gada lui Biță. In brigadă are mai mulți tineri. Și tinerii aceștia știu să lucreze. Își cunosc bine meseria. Iată, la una din mașinile de prelucrat pe patru fețe muncește tinărul Constantin Bojoc. Atent și cu îndemnare, el face ca ma­șina la care lucrează să producă marfă din ce in ce mai bună. Dincolo, la ma­șina de retezat, tînăra Paulina Mihai nu prea are timp de discuții. De cînd lucrează ca titulară la această mașină iar s-a intîmplat ca șeful brigăzii sau maistrul secției să-i facă vreo observa­ție in privința calității. Dar cea mai mare atenție se cere la masa de sortat. Aici, parchetele trecute deja prin procesul de fabricație sunt sor­tate pe calități. Cei de la sortat, veri­fică cu atenție fiecare bucată in parte pentru ca apoi s-o claseze la categoria respectivă. Nu-i muncă așa de ușoară aici. Aceasta ne-o relata și muncitoarea Maria Grințescu, „veterană" la masa de sortat. De aici de la masa de sor­tat la calitate, pleacă parchetul spre șantiere, peste hotare, iar munca par­chetarilor este apoi judecată de loca­tarii care se mută în blocurile nou con­struite.­ *­­" In discuția pe care am avut-o cu maistrul de schimb comunistul Nico­laie Tstrate, mă interesam la un mo­ment dat de fruntașii secției. — Dacă-i vorba de fruntași, zise el, apoi aceștia sunt mulți. Toți vor ca pro­dusele secției să fie cît mai bune, cit mai trainice, cît mai multe. Și voința lor a învins. Din luna martie secția noastră deține, nu știu pentru a cita oară, drapelul de secție fruntașii pe fa­brică. E un succes al nostru. Secția se mândrește cu fruntași ca C. Bojoc, Ana Chiriac, Gh. Mihalache și alții. Se întrec brigăzile par­chet­arilor. Munca lor insuflețită este încununată de succes. Șantierele de locuințe pri­mesc parchete tot mai bune, mai ieftine, mai multe. E. Verman • ••* • • • •­ --------• • • • • • • •­ Spre o mai largă răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice în ansamblul de activități cultural­­educative întreprinse în scopul educă­rii socialiste a maselor, munca de răs­pîndire a cunoștințelor cultural-știin­­țifice ocupă un loc important. Avînd în vedere această latură a muncii. Bi­roul executiv al Comitetului regional pentru cultură și artă a organizat re­cent o ședință cu președinții și secre­tarii comisiilor pentru răspîndirea cu­noștințelor cultural-științifice din ca­drul comitetelor raionale și orășenești pentru cultură și artă de pe cuprinsul regiunii noastre. La începutul ședin­ței tovarășul Radu Cîrneci, secretar al Comitetului regional pentru cultură și artă a vorbit despre rolul comisiilor în răspîndirea cunoștințelor cultural­­științifice, subliniind necesitatea inten­sificării activității acestor comisii în etapa actuală. Tovarășul Gheorghe Călinescu a vor­bit apoi despre rolul și sarcinile comi­siilor, formale și metodele muncii de răspîndire a cunoștințelor cultural-ști­ințifice, cum trebuie organizată activi­tatea acestor comisii. Un loc important în cadrul proble­melor discutate s-a ocupat problema activității comisiilor pentru răspîndi­rea cunoștințelor cultural-științifice la sate. Astfel, va trebui ca propaganda prin conferințe să răspundă cerințelor actuale ale satului colectivizat, sarci­nilor consolidării gospodăriilor colec­tive. De asemenea, s-a subliniat rolul brigăzilor științifice în ridicarea nive­lului cultural al colectiviștilor. Proble­mele discutate au avut menirea de a orienta în mod temeinic activitatea co­misiilor pentru răspîndirea cunoștin­țelor cultural-științifice de pe lângă co­mitetele pentru cultură și artă. G. F. Faraoneanu metodist la Casa raională de cultură Bacău Fruntași în muncă Antrenați in întrecerea socialistă, muncitorii stației nr. 2 Onești a între­prinderii I.E.R.U.C.M.T.-Ploiești au ob­ținut succese de seamă. Intreținînd și conducind cu grijă mașinile ce le au în păstrare, ei au prelungit termenul lor de funcționare și au realizat importante depășiri ale planului de producție. Printre recentele realizări evidențiem pe cele obținute de conducătorii auto Nicolae Rădulescu, Constantin Căpă­­țînă, Tudor Gămaciu și Gheorghe Cojo­­caru, care au depășit în permanență pla­nul lunar la tone/kilometri. Rezultat bune au obținut și automa­­taragii Vasile Loghin, Vasile Docan. Realizările dobîndite pînă acum con­stituie un imbold pentru întreg colec­tivul de a munci la nivelul fruntașilor. Petrică Dănilă elev-maistru Participă la acțiuni patriotice plantații îndrumați și sprijiniți de comitetul O.T.M. al cărui secretar este Ion Baltoc, utemiștii din ca­drul Complexului de lu­crări Săvinești participă cu entuziasm la munca patriotică. De la începutul anului până în prezent, ei au reușit să efectueze 40.000 d­e muncă patrio­tică și să colecteze peste 182 tone fier vechi, can­titate care a fost trimisă oțelăriilor patriei. In cadrul orelor de muncă patrio­tcă, utemiștii săvineșteni au efectuat totodată plantații de puieți, au înfrumusețat spațiile verzi din incinta combinatului și șantieru­lui și au curățat pomii din livezile coloniei Să­vinești. Teodor Stavăr lăcătuș STBtGtfß ’RGSO Pînă la începerea școlii au mai ră­mas doar cîteva ore. Personajele din clișeul de mai sus consideră că tre­buie folosită la maximum fiecare clipă ce a mai rămas din vacanță. Reducerea sterilului din cărbune să-i preocupe mai mult pe mineri Punînd în centrul preocupărilor sale munca pentru îndeplinirea planului la toți indicatorii, conducerea întreprinde­rii miniere din Comănești și comitetul de întreprindere analizează cu regula­ritate, sub îndrumarea comitetului de partid, stadiul realizării sarcinilor, iau măsuri pentru ca ele să fie înfăptuite ritmic, la toate sortimentele. O atenție sporită se acordă îmbu­nătățirii calității cărbunelui, prin dez­voltarea la mineri a simțului răspun­derii față de marca întreprinderii. La toate minele, cei care mai lucrează neglijent și dau uneori cărbune cu multe impurități sunt puși în discuția colectivului, care îi ajută să îmbu­nătățească calitatea cărbunelui extras. Amenajarea așa-numitelor „expoziții" în care se expun cantitățile de steril găsite la sondaje, la anumite brigăzi, are urmări bune, nici unui miner ne­­convenindu-i ca numele să-i fie expus privirii celorlalți mineri, ca al unuia care nu-și respectă sarcinile pentru îmbunătățirea calității. Se poate spune că în acest an la întreprinderea noastră calitatea căr­bunelui este bună, nu s-au mai su­portat penalizări din cauza calității slabe. Conținutul de cenușă a fost redus cu 1 la sută față de plan. Totuși, în cadrul minelor noastre, nu sînt folosite pe deplin largile posibilități care există pentru extinde­rea continuă a întrecerii pentru popu­larizarea rezultatelor obținute de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni. Nu toți muncitorii cunosc în actuala etapă cine se află în frunte sau cine a rămas în urmă și din ce motive, fapt care face ca întrecerea să nu se desfășoare în ritmul care este posibil. Este adevărat că din timp în timp se analizează mersul îndeplinirii anga­jamentelor, dar pentru ca întrecerea să fie vie, intens disputată, să creas­că mereu amploarea ei, este absolut necesară să fie dusă o continuă mun­ca de popularizare a succeselor, să se aducă permanent la cunoștința munci­torilor metodele folosite de fruntași și rezultatele obținute. Dacă pe între­prindere pînă acum situația este favo­rabilă, acest lucru nu ne îndreptățește a neglija munca de îmbunătățire a situației în viitor. Sînt încă nu­meroase brigăz­i de abataj care, în scopul realizării planului cantitativ, ne­glijează calitatea. Ultimul sondaj e­­fectuat de secția controlului calității a arătat că numai cîteva brigăzi au respectat planul de steril admis. Numeroase brigăzi care în primele două decade ale lunii august s-au evidențiat prin importante depășiri la planul de producție se fac acum vino­vate de a fi depășit conținutul admis de steril, așa cum este cazul brigăzii nr. 12 de la mina Asău, condusă de Gheorghe Moise, care față de 9 la sută steril admis, a realizat 17,4 la suta. La fel la brigada de­ abataj nr. 27 de la mina Lumina, condusă de r­­uriui C. Dumitrașcu, s-a găsit — în medie la un vagonet — cantitatea de 14 kg steril față de 10 kg steril admis. Depășiri asemănătoare s-au constatat și la alte brigăzi printre care și la cele conduse de Neculai Damian și Toader Damian de la mina Rafira. Comitetele noastre de secție, nu au reușit să pună mereu în centrul aten­ției problema calității și nici nu au organizat discutarea acestei probleme în mod special în consfătuirile de pro­ducție. Numeroase brigăzi înregistrea­ză depășiri frumoase de plan, dar și mult timp neproductiv, pierdut de mun­­citori, timp care ar fi putut să fie folosit foarte bine pentru alegerea ste­rilului, așa cum s-a constatat că la brigada nr. 29 abataj de la mina Ra­fira, condusă de D. Găină, timpul neproductiv a prezentat 15,8 la sută, sau la brigada condusă de Dumitru M­aulică de la mina Asău, timpul ne­productiv a reprezentat 18 la sută. Dacă din exemplele date se vede că unele brigăzi nu-și respectă sarci­nile de reducere a sterilului din căr­bune, aceasta se datorește și faptului că nici conducerile sectoarelor nu se preocupă suficient pentru a pune la dispoziția minerilor materialele nece­sare, aceștia fiind obligați deseori a părăsi locurile de muncă în căutarea lemnului, șpițurilor și vagonetelor goa­le, iar la întoarcere doresc să-și facă planul, neglijînd calitatea. Prea puțin au fost antrenați minerii în munca de alegere a sterilului, fapt care face ca în ce privește calitatea să nu se obțină întotdeauna rezultate bune. Este absolut necesar ca munca politică în rîndul minerilor să fie îndreptată pe făgașul atragerii lor în a înțelege ce urmări are asupra echilibrului finan­ciar înrăutățirea calității cărbunelui și să fie prelucrate în continuare sarci­nile ce revin din Directivele C.C. al P.M.R., făcîndu-se apel la calitatea muncii fiecărui miner și cerîndu-se tuturor să-și respecte angajamentele luate în întrecerea socialistă. Sandu Traian, economist (Din postul de corespondenți vo­luntari de la I. M. Comănești) împărțirea avansului de 40 la suta Colectiviștii de la Q.A.C. „Scânteia" din comuna Racova, raionul Buhuși, s-au adunat recent la căminul cultural unde au sărbătorit împărțirea avan­sului de 40 la sută la gaia. Tovarășul Vasile Lupu, președin­tele gospodăriei colective a prezentat In fata colectiviștilor o scurtă infor­mare cu privire la rezultatele obținute până In prezent, scoțând in evidență că anul acesta s-a obținut o producție mare la hectar, datorită aplicării în­tocmai a regulilor agrotehnice și exe­cutării la timp a tuturor lucrărilor, fapt ce a permis ca numai la avansul de 40 la sută, colectiviștii să primească cite 1,700 kg grîu pentru fiecare zi-muncă. Printre colectiviștii care au primit mari cantități de grîu sunt: Vasile Să­­nătoru, Ursu­loan, Bostan Ari­st­ița, lunca Elena, Matei Elena, Cojocaru Vasile și Savin Calistrat. C. Preot; activist de partid In prag de nou an școlar Prin orașul Roman Zilele vacanței de vară se apropie de sfirșit și pentru elevii din orașul Roman. Au și apărut pri­mele frunze îngălbenite ale lui septembrie. For­fota prin librării nu mai contenește­ elevii mai mari — după zilele în­sorite petrecute pe lito­ral, la munte sau in alte tabere de odihnă — și-au amintit din nou de ma­ tematică, fizică, gra­matică...­­ cei mai mici — cumpără numai caiete, creioane, penițe. Cărțile doar le vor fi distribuite gratuit. Pio­nierele Dorina Ghera­­sim și Lenuța Zamfir de la școala de 8 ani nr. 3 spuneau că acestea vor fi o surpriză a primei zile de școală. Bineînțeles că vor mai fi și alte surprize care vor da evenimentului sărbătorit farmecul cu­venit : buchetele de flori pe care elevii și pionierii mai mici le vor primi de la pionierii mai mari, aspectul nou, de nerecu­noscut al sălilor de clasă, mobilierul nou pe care l-au primit pentru anul acesta unele din­tre școli și alte altele. Astfel de surprize le-au fost pregătite din timp. Încă din lunile a­­prilie—mai, secția de In­­vățămint a Început pre­gătirile pentru începerea unui nou an școlar. A stabilit pentru fiecare u­­nitate școlară reparațiile și amenajările ce ur­mau a se efectua, a luat măsuri, pentru asigura­rea spațiului de școlari­zare in comunele Horia și Cordun, pentru dota­rea școlilor cu mobilier și material didactic, pen­tru asigurarea elevilor cu cărți școlare. Rezultatul ? După cum era șl firesc luna sep­ tembrie a găsit școlile din orașul Roman cu curățenia terminată. La școlile de 8 ani nr. 2, 3, 4, 5, 6, pe lângă mi­rosul proaspăt de var, albul imaculat al pereți­lor, lustrul desăvârșit al parchetului, elevii ne­răbdători care au și dat primele raite prin școli, au rămas impresionați de pavoazarea făcută cu mult gust In sălile de clasă, de mobilierul și materialul didactic nou sosit, de mulțimea teancurilor de cărți așe­zate pe clase, care-și aș­teaptă luarea în pri­mire. Pînă acum cîteva zile au fost distribuite școlilor elementare cărți in proporție de 99 la sută. Și lucrările de con­strucție sînt pe termi­nate. La Horia elevii vor primi noul local de școală, care a fost con­struit intr-un ritm ra­pid. De altfel toate pre­gătirile pentru deschide­rea noului an școlar au fost făcute Intr-un ritm rapid. Așa se explică faptul că școlile din ora­șul Roman în prezent sunt gata pentru a-și primi elevii. M. Rusu cu toate pregătirile terminate:, școala din satul Ruși-Giurea, Bacău este gata să-și primească oaspeții.­­ Foto : C. Bursuc Cu forte înnoite Vacanța s-a sfirșit. A fost o vacantă frumoasa și instructivă pe care am pe­trecut-o intr-o tabără la Techirghiol, împreună cu alți 600 de elevi din toate colțurile țării. Acolo aveam la dispo­ziție un club și o bibliotecă cu multe cărți de literatură, jucam tenis de masă, șah, remi, audiam conferințe despre flora și fauna Mării Negre, despre no­ile descoperiri arheologice efectuate la Constanța etc. Am participat la con­cursul „Cine știe mai multe versuri din poeziile lui Mihail Eminescu", am vizionat filme ca „Duelul n-a avut loc“, „713 cere aterizarea", „Aventurile lui Kross" și spectacolul de muzica ușoară a formației din Paraguay „Los Para­­guayos“. Activitatea noastră nu se reducea însă numai la atu­. Conducerea taberei a organizat o serie de excursii cu pri­lejul cărora am vizitat Mangalia, Ce­tatea Istria, Muzeul de artă plastică și Acvariul de la Constanța. Am parti­cipat la jocurile de tabără unde am dat bogate programe artistice, fiecare elev căutînd să spună cite o poezie sau să ciri­e. Nu a trecut mult timp după ce m-am întors din tabără și am plecat într-o excursie cu încă 40 de elevi de la Școala medie nr. 2 din Bacău cu care ocazie am vizitat Grădina botanică din Cluj, am făcut o plimbare pe­­ lacul Mogoșa din Baia Mare și am urcat pe muntele Pie­­trosu. Aici am cules plante pentru ierbar. Tovarășii profesori de științe naturale și geografie ne-au vorbit des­pre fauna și flora locurilor vizitate, fă­cirul in același timp legătură cu cu­noștințele noastre căpătate în anii de studiu. In această excursie am văzut locuri pe care numai pe hartă la întîlnisem și frumuseți incinzătoare ale patriei noas­­tre. Acum, cu forțe înnoite și cu noi cu­noștințe din timpul drumeției prin țară, aștept cu emoție prima zi de școală. IntUnirea cu colegele de clasă. Vreau ca un noul an școlar care va începe miine să muncesc în așa fel incit să fac față sarcinilor ce mi se vor în­credința. Voi căuta să-mi ajut colegii mai slabi la învățătură. Mă voi stră­dui să învăț mai bine decit in anul trecut pentru a obține numai note de 9 și 10, iar la cursurile de la Școala populară de artă, unde sînt elevă in anul doi la secția de artă dramatică, să fiu de asemenea, printre primii. Nu­mai In felul acesta voi putea să răs­pund cu cinste grijii părintești pe care o poartă partidul și guvernul nouă, co­piilor oamenilor muncii. Aștept cu emoție și cu forțe sporite începerea noului an școlar. Angela Henteș elevă în clasa a X-a­­ a Școlii medii nr. 2 din Bacău Priefl în sestemrie 7962 — nr. 9.994 Ț4.473) Institutul medico-farmaceu­tic din Tg. Mureș e gata și el să-și primească studenții. z Așteptînd cursanții De doi ani Școala populară de artă din Bacău desfășoară o rodnică Acti­vitate urmărind pregătirea tot mai te­meinică a interpreților și instructo­rilor artistici ai diferitelor formații de amatori de la orașe și sate, prin cursurile de zi și cele de vară cu sec­țiile externe. In curind ea își va primi din nou cursanții. In vederea acestui eveniment s-au făcut toate pregătirile necesare. înscrierile pentru anul școlar 1962- 1963 au început. Ele continuă până la data de 15 septembrie a. c. La exa­menele de admitere se vor prezenta ti­neri salariați de la diferite fabrici și uzine din oraș, tineri colectiviști, membri ai formațiilor artistice de a­­matori. Ei pot urma după aptitudinile pe care le au discipline ca: regie­­teatru, regie­ brigadă artistică de agi­tație, dans popular, dans clasic, canto. De asemenea pot învăța și își pot perfecționa interpretarea la dife­rite instrumente ca: acordeon, vioară, violoncel, contrabas, chitară, mando­lină, flaut, clarinet, saxofon, trompetă, trombon. „De-acum, poate să înceapă școala!11 Noua noastră cunoștință e o fetiță cu obrajii rumeni, cu năsucul obraznic. Nu are decit opt ani. Se uită oarecum mirată la carnetul de însemnări — „ce apariție neobișnuită intr-un magazin, cind mama îi cumpără uniformă"­­. Pare insă atit de bucuroasă de atenția ce i se dă, atit de mîndră de șorțul cel nou incit mirarea e dată repede uitării, Ma­riana, căci așa se numește fetița pe care am întilnit-o deunăzi in magazinul „Punguța cu doi bani" răspunde poli­ticos la întrebări. Aflăm astfel că este elevă în clasa a doua la școala de 8 ani nr. 7 din cartierul Șerbănești, că a avut anul trecut numai note de 9 și 10 A venit un magazin împreună cu mama­­ pentru a-și cumpăra o nouă uni­formă. Rafturile sînt încărcate cu ase­menea mărfuri foarte solicitate in aceste zile din preajma începerii noului an școlar. In magazin se mai află și alți cumpărători. Foarte mulți se intere­sează de uniforme școlare. Magazinul cu articole pentru copii „Punguța cu doi bani" e bine aprovizionat. O vi­trină specială și afișe atrăgeau atenția cumpărătorilor încă de acum o lună și jumătate că " „Au sosit uniforme șco­lare". Numai la acest magazin din orașul Bacău s-au vîndut de la data de 13 august și pină in prezent aproximativ 1.400 de uniforme pepii pentru clasele 1—VII, 200 de uniforme bleumarin pen­tru fete și 700 uniforme bleumarin pen­tru băieți. Afluență de cumpărători au cunoscut și alte magazine din orașul Bacău unde s-au pus din blazare din timp uniforme școlare. Lume și mai multă se află în libră­riile orașului. Lucrurile fiind ceva mai simplu de rezolvat chiar și școlării din clasele mici nu mai vin însoțiți de pă­rinții lor pentru a-și procura rechizitele necesare. La raionul de papetărie al li­brăriei „Vasile Alecsandri" vinzătorul Nicolae Comanof prezintă cu calm și înțelegere de părinte față de curiozita­tea manifestată cam gălăgios a micilor cumpărători, cîteva din „noutățile" a­­părute anul acesta — echerul-raportor și jocurile din material plastic, ascuți­­torile de cele mai diferite forme și in culori pastel, minusculele numărători. Țintndu-se seama de cerințele sporita de rechizite școlare, in luna august toate librăriile au fo­st bine aprocizio­nate cu o serie întreagă de articole cat ghiozdane, caiete, hirtie albastră etc. Aceeași preocupare a existat și pen­tru aducerea din timp în librării a căr­ților necesare elevilor din clasele VIII— XL Am remarcat grija deosebită cu care sunt prezentate manualele școlare puse in vintare la „Librăria noastră" nr. 2 din orașul Bacău. Zilnic în fața rafturilor cu cărți școlare așezate pe clase și obiecte zăbovesc numeroși elevi. E semnificativ faptul că, îndată după punerea lor în vinzare, in luna august, prin unitatea de desfacere nr. 2 s-au distribuit manuale școlare in valoare de 60.000 lei. Paralel cu aceasta elevii băcăuani și-au procurat unele cărți de literatură. In vizita noastră prin magazinele din orașul Bacău am trecut și pe la „Li­brăria noastră" nr. 1. Responsabilul u­­nității ne dă citeva cifre grăitoare pen­tru volumul vînzării din ultima vreme , numai creioane „Luceafărul" s-au vîn­dut 2.500 de bucăți, s-au vindut 8.000 de coli de hirtie albastră, numeroase stilouri. Școlarii de azi, contemporani cu marele avânt al industriei chimica prețuiesc, alături de alte obiecte reali­zate din mase plastice, coperțile din vi­nilin. De la această librărie au fost cumpărate circa 1.100 de astfel de co­­perți pentru cărți și caiete. Cete aflate ne fac să ne gândim la preocuparea școlarilor din clasele I—VII de a păstra cit mai bine manualele pe care le vor primi in mod gratuit. Este in gestul lor ceva din respectul față de aceste prețioase daruri oferite lor la fiecare început de an școlar prin grija părintească a partidului și statului nostru. Școlarii Bacăului s-au pregătit in ve­derea începerii noului an școlar. Și-au cumpărat uniforme, rechizite, manuale. Strălucind de curățenie și frumos pa­voazate sălile de clasă și așteaptă. „De-acum, poate să înceapă școala" — după cum spunea și noua noastră cu­noștință, micuța Mariana din cartierul Șerbănești. Măndica Mardare» 4 y -t

Next