Steagul Roşu, august 1963 (Anul 18, nr. 3266-3291)

1963-08-01 / nr. 3266

Tn. 2-« VIAȚA DE PARTID Fabrica „Muncitorul liber“ din Ba­cău, zilnic pleacă de aici spre miile de beneficiari, întreprinderi, șantiere, comerț, zeci de mii de șuruburi de diferite tipuri și dimensiuni folosite în cele mai diverse lucrări. Calitatea produselor bună. De mult, mult timp nici un fel de reclamații, un merit al întregului colectiv și în primul rînd al comuniștilor care s-au situat în­totdeauna în fruntea luptei pentru o calitate tot mai bună a produselor. La linia mașinilor de rolat lucrea­ză, printre alții comunistul Constan­tin Oancea, șef de echipă aici și agi­tator al organizației de bază. In pla­nul de producție al fabricii linia ma­șinilor de folat ocupă un loc impor­tant și orice creștere sau scădere a productivității lor atîrnă greu. Dar despre micșorarea productivității nici vorbă. Oamenii — Victor Axinia, Ni­­colaie Pleșca, Emilian Untea, Lina Trifescu și ceilalți s-au învățat să mînuiască cu pricepere mașinile și să le îngrijească cu atenție așa că nu e­­xistă unul să nu-și îndeplinească și să nu-și depășească sarcina de plan. Muncitorii din echipa comunistu­lui Constantin Oancea, au învățat că prima lor îndatorire este respectarea disciplinei socialiste a muncii. Și dis­ciplina muncii înseamnă respectarea riguroasă a programului de lucru, îndeplinirea cu regularitate a sarci­nilor de producție, grija față de avu­tul obștesc etc. Au învățat nu numai ce este ci s-o și respecte. Și acest lucru în bună măsură se datorește și lui Constantin Oancea. Cu majoritatea oamenilor din echi­pă Constantin Oancea lucrează de 10-12 ani. Au avut suficient timp să se cunoască reciproc și să se apro­pie. Agitatorul și-a apropiat tovară­șii de muncă prin modul exemplar în care își îndeplinește îndatoririle pro­fesionale, comportarea sa față de cei din jur, calm în orice împrejurare, ajutor prompt atunci cînd este soli­citat, cinste, modestie, lucruri ce-l fac stimat și iubit. Primind o sarcină din partea or­ganizației de partid, Constantin Oan­cea gîndește mai întîi cum o poate duce mai bine la îndeplinire și apoi se apucă de treabă. De pildă, înzes­trarea continuă a fabricii cu noi ma­șini de mare productivitate a impus colectivului ridicarea cunoștințelor profesionale. Biroul organizației de bază a cerut comuniștilor, agitatori­lor să lămurească oamenii să se în­scrie la cursurile de ridicare a cali­ficării. Din echipa sa Constantin Oan­cea s-a înscris primul. Exemplul înso­țit de o discuție cu tovarășii de mun­că legată de­ necesitatea participării masive la cursurile de ridicare a ca­lificării a fost hotărîtor. Majoritatea componenților echipei s-au înscris, frecventează cu regularitate și înva­ță cu sîrguință la aceste cursuri. Problemele ce le ridică munca agi­tatorului sînt multiple. Asupra lui sînt ochii întregii mase. Munca, compor­tarea agitatorului sunt luate de mo­del. Se poate spune că agitatorii de la fabrica „Muncitorul liber“ prin­tre care alături de Ion Asoftei, Con­stantin Murărescu, Radu Burleanu, Ioan Popescu, activează și Constantin Oancea sunt un bun model pentru to­varășii de muncă și că la realizările dobîndite de colectivul fabricii în în­deplinirea planului de stat o contribu­ție substanțială și-au adus-o și ei. Exemplul agitatorilor este urmat în­totdeauna, și nu oarecum, ci de în­treaga masă. In gospodăriile agricole de stat din regiune continua lucrările de vara Recoltatul și treieratul care au nece­sitat mobilizarea principalelor forțe din G.A.S. n-au împiedicat desfășurarea din plin a arăturilor. La G.A.S. Dămie­­nești s-au arat pînă acum 420 ha, la Girov 370 ha, la Pufești 300 ha, iar la Sascut 240 ha. Conducerile acestor u­­nitățî și ale altora au acordat atenția cuvenită executării acestei lucrări. Mai sînt însă și unități în care nu se mani­festă suficient interes în această direc­ție. De pildă, G.A.S. Podu Turcului are de arat 8S0 ha care au fost cultivate cu păioase și s-au arat doar 10 ha iii Și G.A.S. Oprișești a arat tot puțin — 31 ha din 300. Conducerea Trustului Gostat trebuie să ia măsuri ca și în aceste unități aratul să fie urgentat. Importante realizări gospodărești la Răchiteni (Urmare din pagina I-a) darea colectiviștii. Atunci răspunsul a venit imediat Trebuie să facem desecarea. Au început lucrul. Pămîntul mlăștinos plin de apă le aducea greutăți. Cu toate a­­cestea ei au zorit munca și în cîteva zile au terminat un­ canal lung de 820 m la care s-au săpat peste 2500 mc păm­nt și care a dat posibilitatea ape­lor să se scurgă. La terminarea lucru­lui s-a făcut o analiză a felului cum au decurs­ lucrurile și cum au muncit oa­menii. Printre cei care au muncit în mod deosebit am întîlnit pe Petru Ara­­b­eș, Mihai Jojă, Petru Gh­ercă și alții ca el, care au realizat economii în valoare de peste 90.000 lei. Și cele 180 ha de pășune, plus între­gul volum d­e construcții de care dis­pune gospodăria noastră colectivă au fost salvate de amenințarea inunda­țiilor. Pășunea trebuia folosită la pă­­șunatul vitelor dar nu în condițiile în care se găsea atunci. S-au adunat deci cu mic cu mare, cu sape și alte u­­nelte, au taluzat, au netezit terenul, au tăiat spini și buruieni și acum pe această pășune crește o iarbă bună și grasă care place vitelor noastre. De muncit au muncit mulți colecti­viști și la această acțiune dar mai mult ca toți și mai bine au lucrat tova­rășii Emil Ciuciu, Emil Tilea, Neculai Ghergă și alții Lucrarea a făcut să se economisească suma de 16.400 lei. PUTEREA COLECTIVĂ TRANSFORMA COMUNA Nu-i de mirare că pînă în prezent nu s-a Întrebat nimeni din Răchiteni, oare cîți kilometri de drumuri să avem prin sat ? Dar fără să se pună această în­trebare, răspunsul a venit instantaneu. Organizați pe brigăzi și echipe, colec­tiviștii din Răchiteni au amenajat toate drumurile din sat pe o întindere de 7 km. Cu această ocazie ei au transpor­tat și așternut pe drumuri o cantitate de 2500 mc de pietriș, au desfundat 12.000 ml de șanț și au executat 2000 m­c de șanț nou. Au reparat toate po­dețele din fața curților și s-au con­struit din nou 42 de podețe. Cînd toate aceste lucrări au fost gata, ei au bătut bare la podețe, țăruși pe marginea șanțurilor, pe o parte și pe alta, iar harnicele colectiviste au grijă ca din timp în timp, mai precis sîmbătă sea­ra să-i spoiască cu var, să măture por­țiunea din fața casei lor. Astfel că u­­lițele de odinioară tîpite de gropi pline cu apă și noroi, au luat înfățișarea u­­nor adevărate străzi, gardurile păs­­trînd o anumită distanță. Și aici ca și la celelalte lucrări, e­­xecutate de oameni, s-a putut vedea că prin hărnicia și priceperea lor unii co­lectiviști au muncit mai mult ca alții și pentru aceasta noi îi numim frun­tași Printre ei găsim pe Anton Si­­mion, Gheorghe Martoncă, Gherasim Gheorghe, Iosif M. Tilea și mulți alții. Trebuie adăugat că la această ac­țiune de gospodărire și înfrumusețare a satelor o contribuție însemnată și-au dat-o deputații sfatului popular co­munal și comitetele de cetățeni din cadrul c­­rcumscripțiilor electorale, care au affnrm­at mobilizarea oamenilor la lucru și au organizat munca pe cir­­cumscripții. Brigadierul Vasile Rotaru și șefa de echipă Tinea N. Archip de la g.a.c din Podoleni, raionul Buhuși, socotesc producția de grâu recoltată pe tar­lale In brigăzile lor. Foto. C. BURSUC 8 TEX­­t?E­st 0 $ W Toată atenția aprovizionării cu legume, zarzavaturi și fructe a orașului Bacău (Urmare din pagina I-a) cele pe care le găsesc și ceea ce este și normal ele nu se mai vînd. Aseme­nea situații mai pot fi întîlnite și în alte locuri. O altă problemă căreia trebuie să i se dea cea mai mare atenție este pre­zentarea mărfurilor. Cumpărătorii tre­buie să fie atrași de aspectul comer­cial al mărfii. Pentru aceasta produsele trebuie bine sortate, să fie prezentate cît mai estetic. O bună experiență au căpătat în această direcție lucrătorii din cele două unități situate în centrul orașului, unitatea de la podul Paloșa­­ni precum și unitățile­ 4, 15 și 10 din piața centrală. Se pune întrebarea : de ce nu se extinde această experiență bună peste tot ? De ce la o serie de unități din piața orașului, de la „Steaua roșie“, cartie­rul C.F.R. etc., mărfurile sînt expuse la voia întîmplării, vitrinele nu sînt schimbate la timp, iar produsele expu­se nu sînt șterse de praf. Se întîmplă de multe ori ca în vitrine să fie prezen­tate unele mărfuri primite în urmă cu o săptămînă sau mai mult (cazul uni­tății nr. 7 din cartierul C.F.R.) care sînt complet veștede și chiar stricate. Considerăm că acestei probleme îi trebuie acordată o atenție mai concretă care împreună cu buna întreținere produselor în unități va aduce mult cîș­­­­tig atît O.S.F.-ului cît și cumpărători­lor. Mai multă atenție să fie dată aspec­tului comercial al mărfurilor chiar de la producători pentru a nu mai apărea pe piață roșii stricate, morcovi și pă­trunjel rupți în timpul recoltării, cartofi cu pămînt pe ei, castraveți veșteji și îmbătrîniți etc. GRAFICELE DE LIVRARE SA FIE RESPECTATE Pentru O.S.F. Bacău furnizorii de le­gume, fructe și zarzavaturi sînt g.a.c. situate în jurul orașului și în raionul Bacău. Tocmai de aceea au și fost luate măsuri din timp de către conducerea O.S.F. de a se contracta cît mai mari cantități cu g.a.c. din Săucești, Letea Veche, Traian, Păncești, Hemeiușî, Că­­țălești. De respectarea graficelor stabilite de comun acord pentru această perioadă depinde în mare măsură aprovizionarea Bacăului cu legume și zarzavaturi proaspete și de calitate. Se pare însă că unele consilii de conducere ale g.a.c. au uitat obligațiile asumate de a livra cantitățile contractate în termenele sta­bilite. De exemplu, cu toată insistența conducerii O.S.F., g.a.c. din Săucești pînă la 27 iulie din 310 tone roșii nu livrase decît 23, din 18 tone fasole păs­tăi doar 14 tone etc. Situația se pre­zintă la fel și la g.a.c. din­ Cățălești, Le­­tea Veche, Hemeiușu, Traian, Mărgi­neni etc, care nu au respectat pînă în prezent termenele stabilite în graficele de livrare. Aceasta în timp ce și-au deschis chioșcuri proprii în piața o­­rașului Bacău în care desfac o serie de produse și de cele mai multe ori cu pierdere. De exemplu, g.a.c. din comu­nele Traian, Răcăciuni, Mărgineni și Letea Veche întrebuințează cite un co­lectivist la vînzarea legumelor și zar­zavaturilor în piața orașului. Pierderile la desfacere se nasc de aici, că pe de o parte așa cum este și normal, acești colectiviști primesc zile­­muncă, iar pe de alta prețurile schim­­bîndu-se de la o zi la alta în sensul că se ieftinesc produsele, chioșcurile g.a.c. nu pot ține pasul în operativita­te cu O.L.F.-ul. Astfel, sîmbătă 27 iu­lie prețul de vînzare la roșii la g.a.c. era de 2 lei, în timp ce la cele 10 unități, ale O.L.F.-ului, roșiile se vin­deau cu 1,80 lei kg calitatea I-a și 1,50 lei kg calitatea a II-a. Diferență de prețuri există și la castraveți, fasole, vinete etc. Desigur că cetățenii își fac cumpărăturile acolo unde se găsesc mărfuri mai bune, mai proaspete și mai ieftine. Și, mărfuri mai bune și mai ieftine găsesc la unitățile O.L.F. Nea­vînd posibilitatea să stabilească prețu­rile în raport cu piața, g.a.c. mai mult pierd decît cîștigă. Fac puțină vînza­re sau aproape de loc, plătesc la zile­­muncă pentru colectiviști care așteaptă să vîndă marfă, pînă ce se strică și aceasta în timp ce nu și-au achitat o­­bligațiile contractate de unde ar avea numai de cîștigat. Este bine ca consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective amin­tite să mediteze mai serios asupra a­­vantajelor pe care le oferă contractele cu O.S.F. și să ia măsuri pentru res­pectarea lor. "­ După cum s-a putut vedea din cele relatate, pe lângă rezultatele bune obți­nute în buna aprovizionare a orașului Bacău cu legume, fructe și zarzavaturi mai există unele deficiențe care se cer de urgență a fi înlăturate. In acest scop conducerea O.S.F. va trebui să controleze și să îndrume mai concret lucrătorii din unitățile de deservire în vederea gospodăririi mărfurilor, în pre­zentarea lor comercială și în aprovizio­narea ritmică și de bună calitate cu fructe, legume și zarzavaturi. Se cere ca și Consiliul agricol raio­nal Bacău să îndrume g.a.c. pentru a respecta sarcinile contractuale și în special termenele de livrare a produ­selor. In felul acesta veniturile g.a.c. vor crește, iar cetățenii se vor putea aproviziona cu orașului produse legumicole din abundență proaspete și de bună calitate. Comunistul Iancu Mircea din prim-plan) din secția boxerie minerală a fabricii „Partizanul"—Bacău, se nu­mără printre evidențiații ln Întrecerea socialistă. El își depășește sarcinile de plan cu 22—25 la sută. BiiHHIilílBíiMllilBllyBíiiiHínilBIHláliilH.i.iHLiiHliiHllíMliilíHIIinililHIIiniIliBinHilHllMliilBillilHlHliiniliiHiliiBiiiMIKailIlHIimilllHininilliHIIIIHiilMllílHIÜHIIIHIillHllili Ridicarea misiunilor diplomatice de la Helsinki și București la rangul de ambasade Guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Finlanda, în dorința de a dezvolta în viitor bunele relații, existente între cele doua țări, au h­otărit de comun acord să ridice la rang de ambasade Legația R.P. Române din Helsinki și Legația Republicii Finlanda din București. In atenția viitorilor studenți Ministerul Invățămîntului aduce la cunoștință candidaților la concursul de admitere în învățămîntul superior că seria a II-a a cursurilor de pre­gătire începe la 5 august, în toate in­stituțiile. Candidații care doresc să urmeze cursurile de pregătire se pot înscrie pînă la data de 4 august. După a­­ceastă dată nu se mai primesc în­scrieri. Candidații din provincie vor putea beneficia, contra cost, de cazare și masă în căminele și cantinele stu­dențești. Spicuiri din presa raionala nesliui nou Sudok­i lucrează intens Printre alte obiective de la Rafinăria Onești, la care lucrează muncitorii de la Grupul de șantiere I.M.B. se află și rezervoarele sferice de cite 600 mc. In aceste zile se lucrează intens la cele 4 rezervoare care sînt deja începu­te. Sudorii, organizați în două schimburi printre care și Ion Bădăran, Ștefan Chiriac, Aurel Strechie, Viorel Udroiu și Iulian Dumitrescu, lucrează intr-un ritm susținut pentru realizarea sarci­nilor de plan ce le revin, pentru scur­tarea termenelor de execuție. In ace­lași timp ei sînt hotărîți să execute su­duri numai de foarte bună calitate, a­­vînd în vedere importanța acestor lu­crări. A­tacat*a­­ 1INESTIMUL Au fost primiți în partid Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii de foraj Moinești a dovedit, în nenumăra­te rîn­duri, prin munca depusă, că este capabil să obțină rezultate deosebite în producție. Succesele obținute, lună de lună și an de an sînt o mărturie grăitoare a abne­gației petroliștilor din această între­prindere pentru a fura tot mai mulți metri, de a da producției tot mai multe sonde. Analizâ la felul cum au fost îndepli­nite sarcinile de producție a reieșit că un aport deosebit de important l-au a­­dus membrii și candidații de partid. în orice acțiune, comuniștii au fost întot­deauna primii, dovedind inițiativă și perseverență în muncă. Exemplul lor a fost și este urm­­at cu încredere de tot mai mult petroliști care, obținînd rezultate bune în procesul de producție, s-au dovedit demni de a fi primiți în rîndurile candidaților și mem­brilor de partid. Astfel, în ziua de 23 iulie a.c. organizația de bază din ca­drul secției suprafață a primit în rîn­durile membrilor de partid pe tova­rășii Ion Martin — electrician, Gheor­­gh­e Crețu — șofer și pe Gheorghe Gh. Hujaij — zidar. De asemenea, pentru munca conștiin­cioasă depusă, pentru rezultatele bune obținute în funcția pe care o deține to­varășul Petrache Cristea, inginer geo­log, șeful serviciului geologic, a fost primit în rîndul candidaților de partid. Acum, sarcina lor de căpetenie este de a dovedi prin muncă că încrederea a­­cordată s-a mobilizat la obținerea de noi succese în producție. ea aurosie Rezultatele unor măsuri eficiente Reducerea consumului specific de combustibil convențional constituie unul din principalele obiective ale întrecerii socialiste pe care o desfășoară meca­nicii și fochistii de la remiza de loco­motive C.F.R. în cinstea celei de-a 19-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Ei au reușit, ca printr-o utilizare mai bună a parcului de locomotive (folosirea maximă a ca­pacității locomotivelor, remorcarea de tonaje sporite, rapiditatea rulajului va­goanelor etc) să reducă simțitor consu­mul specific de combustibil, realizînd prin aceasta o economie de peste 142 tone în ultimele două luni. S-au evidențiat în mod deosebit me­canicii Mitrea Gh., Nichifor Nicolae, Muntean­u Gh., foch­iștii Pricop C, Chi­­rilă Ioan și Borș Ioan. Vedere de ansamblu a fabricii de cărămizi din Roman. llllMlIiMilMIlIWIHIMIilWilIlUIlIMIMMIIIMilIMlIliMilMIlIMIlIMIlMlIiiiailliaillWIIIMilMIIIlMlIlMilliaiiiMiliMliliaiii lE ailiMlllWIIIMII»ailllWIHIH||MHlMl||Mi||i| Vă prezentăm Institutul agronomic „Ion lonescu de la Brad începuturile invățămîntului superior agricol din Moldova sînt legate de nu­mele lui Ion lonescu de la Brad, care în 1841 este numit profesor de agricul­tură la Academia Mihăileană. Străda­niile acestui m­are agronom, al cărui nume îl poartă Institutul agronomic din Iași, se concretizează în organizarea și elaborarea primelor cursuri și lucrări de agricultură. Moșierimea nu era însă interesată în ridicarea din obscuran­tism a țărănimii noastre, căci ridica­rea de cadre luminate din rîndul țără­nimii noastre era contrară interese­lor sale de clasă. De aceea, acest pro­mițător început al învățământului supe­rior agricol din Moldova ia sfîrșit o­­dată cu plecarea lui Ion Ionescu de la Brad. începutul actualului învățămînt agri­col superior din Iași, poate fi consi­derat din anul 1908, cînd în cadrul Universității din Iași ia ființă catedra de Chimie agricolă. In anii următori, învățămîntul superior agricol din Iași face pași înainte, iar prin munca neo­bosită a unui grup de profesori progre­siști, în anul 1912, se înființează sec­ția de științe agricole, care eliberează în 1915 primele diplome de „Licențiat în științe agricole“, iar în 1920 primele diplome din țară de „Inginer agronom“. Cu toate enormele greutăți întîmpi­­nate sub aspectul material și a ostili­tății cercurilor conducătoare burghezo­­moșierești, sub influența luptei P.C.R., un grup de profesori progresiști entu­ziaști care au atras de partea lor stu­dențimea, reușesc în 1933, să obțină transformarea secției in „Facultate de științe agricole“. După 23 August 1944, învățămîntul agricol — la fel ca întreg învățămîn­tul superior — capătă o orientare nouă, marxist-leninistă, se creează condiții materiale din ce în ce mai bune pen­tru activitatea didactică și cea de cer­cetare științifică. Porțile facultății se deschid larg tinerilor fii de muncitori, de țărani muncitori și intelectuali pro­gresiști, cărora li se asigură condiții de studii și de trai din ce în ce mai bune. Reforma învățământului din 1948 asi­gură un puternic ritm­ de dezvoltare invățămîntului agricol, care se reprofi­lează după nevoile de dezvoltare verti­ginoasă a producției agricole, prin tran­sformarea socialistă a agriculturii. Ast­fel, Facultatea de științe agricole se transformă în Institutul agronomic din Iași, care din anul 1951 funcționează cu 3 facultăți: agricultură, horticultura și zootehnie. In anul 1961, zootehnia se transformă în Facultate de medicină veterinară, destinată pregătirii de me­dici veterinari, atît de necesari pentru ridicarea productivității sectorului zoo­tehnic. Necesitatea legării mai strînse a în­vățământului superior agricol de prac­tică, odată cu marea victorie a încheie­rii procesului de colectivizare a agri­culturii, a determinat elaborarea de noi măsuri organizatorice și de ridicare a conținutului învățământului agricol de toate gradele, care să facă astfel față mărețelor sarcini de pregătire a specia­liștilor din toate ramurile agriculturii. Crearea și întărirea bazei materiale a învățământului superior agricol din Iași a făcut ca Institutul agronomic să funcționeze astăzi într-un frumos local nou, cu amfiteatre, săli pentru lucrări practice, seminarii spațioase, labora­toare bine utilate și cu o bibliotecă bine dotată cu materialul bibliografic ne­cesar și au săli pentru studiu individual. Alături de institut se înalță 3 că­mine noi studențești cu o capacitate de 800 locuri, în care studenții — cîte 2—4 într-o cameră dispun de amenajările și confortul necesar unei bune cazări. Activitatea desfășurată de colectivul de muncă al Institutului, în pregătirea de cadre de specialiști, ingineri agro­nomi, horticultori și zootehniști, este concretizată în formarea pentru agri­cultură în total a 3.487 asemenea spe­cialiști, dintre care 2.552 numai în pe­rioada 1944—1962.­­In decurs de 36 ani de la înființarea invățămîntului supe­rior agricol din Iași, au fost formate numai 935 cadre de ingineri­. Pe linia activității de cercetare știin­țifică, desfășurată de cadrele didactice ale învățământului nostru, este de re­marcat faptul că numai în perioada 1944—1962, ea s-a materializat în peste 600 referate și publicații, menite să con­tribuie la ridicarea producției din di­versele sectoare ale agriculturii. Sub îndrumarea cadrelor didactice, studen­ții au elaborat și comunicat peste 250 referate și lucrări, susținute în sesiunile științifice din și în afară de institut, majoritatea lor elogios apreciate și pre­miate. ★ In organizarea sa actuală, Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași funcționează cu 3 facultăți și anume: Facultatea de agricultură Facultatea de horticultură Facultatea de medicină veterinară Specialiștii pregătiți în aceste 3 fa­cultăți și în cele similare de la cele­lalte institute agronomice, pe lîngă specialiștii în mecanizarea agriculturii și hidrotehnicienii agricoli pregătiți în institutele politehnice, sunt chemați să conducă organizarea și desfășurarea muncii în agricultura noastră socialis­tă. Ei trebuia să promoveze o agricul­tură rațională, la nivelul tehnicii științei actuale, să introducă în prac­li­tică cuceririle științei și experienței îna­intate, să utilizeze toate mijloacele pen­tru creșterea producției la hectar, pen­tru ridicarea numerică și calitativă a șeptelului și să organizeze munca în unitățile agricole socialiste într-un mod nou, mai productiv și mai eficient. Pen­tru aceasta, pregătirea viitorilor ingi­neri agronomi, horticultori și medici ve­terinari se face pe o perioadă de școla­rizare de 5 ani, această durată a stu­diilor incluzînd și pregătirea practică a studenților. Aceasta din urmă­ este reprezentată nu numai de lucrările practice executate de studenți, paralel cu cursurile audiate, ci și de practica în producție executată în g.a.s. și g.a.c. precum și în stațiuni experimentale bine dotate, în funcție de calendarul muncilor agricole din unitățile respec­tive. In timpul practicii, studenții par­ticipă direct la procesul de producție din unitatea respectivă, în scopul însu­șirii și familiarizării cu diversele munci și metode aplicate pentru ducerea lor la îndeplinire. In anul IV de studii, ia toate facultățile studenții fac excursii cu caracter științific în g.a.c., g.a.s. și stațiuni experimentale fruntașe, apoi obiective de industrializare și prelucrare a produselor agricole, cum și altele de mare interes cultural. La finele ultimului an­­ de studii, ca ajutoare ale specialiștilor din unitățile agricole, studenții execută o practică de producție specială, de inițiere și for­mare ca viitori conducători ai diverse­lor sectoare ale agriculturii din unită­țile respective. După terminarea facultății și susți­nerea examenului de stat, tinerii ingi­neri agronomi și horticultori sînt repar­tizați în g.a.s și g.a.c. și stațiuni ex­perimentale, unde le sînt asigurate con­diții de muncă și viață corespunzătoa­re și unde sînt primiți cu dragoste și încredere de colectivele de muncă ale acestora și de țăranii colectiviști, care văd în ei adevărați îndrumători în efor­tul comun de ridicare continuă a agri­culturii noastre socialiste. A­edicii vete­rinari sînt repartizați și încadrați în­ special la g.a.c. și g.a.c. în circumscrip­țiile veterinare și stațiunile de cercetări, asigurîndu-li-se bune condiții de muncă și viață. Pentru a putea fi un factor continuu de progres și să conducă cu competen­ță sectoarele lor de muncă, specialiștii din agricultură trebuie să-și însușească în timpul școlarității temeinice cunoș­tințe profesionale. Pentru aceasta le sînt oferite condiții din cele mai favora­bile, condiții la care nici nu puteau visa fiii oamenilor muncii în timpul regimu­lui burghezo-moșieresc de tristă amin­tire. Acordarea de burse pentru aproape 2/3 din totalul studenților, apoi trimi­terea gratuită a acestora în timpul verii la odihnă în stațiunile balneo­climaterice, indemnizații speciale acor­date studenților buni pe linia Asociației studenților — pentru cantina dietetică, supraalimentație, îmbrăcăminte etc., asistență medicală gratuită în cadrul căminelor — afară de cea asigurată prin policlinicile studențești, toate, a­­rată odată în plus această grijă deose­bită a statului nostru democrat popular pentru ridicarea agriculturii noastre. Specialistul agronom, ca om al socie­tății noi, trebuie să fie nu numai un bun cunoscător în domeniul său de ac­tivitate, ci și un factor de cultură în rîndul țărănimii noastre colectiviste. De aceea, în pregătirea lor, se acordă o deosebită importanță nu numai activi­tății didactice și științifice, ci și celei educative, cultural-sportive. Cadrele didactice, organizația U.T.M. și asocia­ția studenților, îndrumate de organiza­­ția de bază P.M.R. din institut, acordă o deosebită atenție educării studenților în spiritul dragostei față de profesiunea aleasă, față de artă și frumos, înche­­gînd — la nivelul institutului — for­mații artistice de muzică populară, o ech­ipă de dansuri populare și o for­­­mație de teatru. Trecerea în revistă a activității acestora pe centrul universi­tar Iași, spectacolele date în fața mun­­citorilor din industria și agricultura re­giunii Iași, au fost mult apreciate. Pe aceeași linie cultural-educativă, organizarea de procese literare în ca­drul învățămîntului, de recenzii, audiții muzicale, audiții de muzică populară și simfonică, apoi de spectacole teatrale, de operă și balet date de artiștii teatre­lor și operei din Iași, rularea săptămî­­nală de filme în cadrul institutului, or­ganizarea de petreceri în timpul liber și de reuniuni instructiv-educative pen­tru studenți, în cadrul institutului sau a Casei de cultură a tineretului din Iași, organizarea și funcționarea cercu­rilor de creație culturală, de­ înualci ușoară și populară românească, a cercu­lui dramatic, de pictură etc., acestea din urmă în cadrul Casei de cultură a ti­neretului, contribuie din plin la forma­rea omului nou. Educația fizică, ca parte integrantă a educației comuniste a studenților, și activitatea sportivă desfășurată în di­verse ramuri de studenții institutului nostru își dau aportul la dezvoltarea calităților fizice și morale ale viitorului specialist agricol, calități atît de ne­cesare în munca productivă de mai tîrziu. Pentru aceasta institutul dispune de sală de gimnastică, de o frumoasă bază sportivă lîngă cămine și de echi­pamentul și materialul sportiv necesar. Insușindu-și o frumoasă pregătire profesională în decursul școlarității, perfecționîndu-șî această pregătire în procesul producției, muncind cu dra­goste și abnegație pentru ridicarea producției agricole, activînd apoi ca factori valoroși și indispensabili pentru culturalizarea maselor de țărani, tinerii absolvenți ai învățămîntului agronomia își vor da contribuția pentru desăvîr­­șirea construcției societății noastre so­cialiste. Rector, Prof. Dr. C. PÎNTEA ** din Iași

Next